Sunteți pe pagina 1din 8

UTILIZAREA SISTEMULUI GEOGRAFIC INFORMATIONAL

IN ANALIZA EFECTELOR REFORMEI IN SANATATE ASUPRA


AFLUENTEI SI ACCESIBILITATII PACIENTILOR DIN JUDETUL
CARAS-SEVERIN SPRE SPITALUL JUDETEAN DIN RESITA
George-Laurentiu MERCIU1, doctorand
Dr. Nicoleta Simona MUSAT2
1
2

Universitatea din Bucuresti, Scoala Doctorala "Simon Mehedinti"


Scoala Nationala de Sanatate Publica, Management si Perfectionare in Domeniul Sanitar, Bucuresti

MANAGEMENT IN HEALTH, VOL 17, NO 1 (2013)


REZUMAT: Reforma sistemului de sanatate, in Romania, a suferit o serie de schimbari menite sa contribuie la furnizarea
catre populatie a unor servicii ambulatorii si de urgenta de calitate superioara. Cele mai recente decizii privind reforma sanitara au
urmarit reorganizarea sistemului spitalicesc (spitalelor), ceea ce a facut mai dificila furnizarea serviciilor medicale catre populatie.
Studiul de caz selectat si-a propus sa ilustreze consecintele locale ale inchiderii unor spitale in judetul Caras-Severin, constand in
cresterea afluxului populatiei catre Spitalul Judetean Resita. Cea mai mare problema o reprezinta dificultatile cu care se confrunta
locuitorii regiunilor de granita ale judetului in privinta accesului la Spitalul Judetean Resita.
Cuvinte cheie: reforma sistemului de sanatate, servicii medicale, arie de influenta sanitara, accesibilitate, Resita

INTRODUCERE
Reforma sectorului sanitar este un proces care urmareste schimbari majore ale politicilor nationale, ale
programelor si ale practicilor, prin intermediul schimbarilor realizate cu privire la prioritatile sectorului sanitar,
ale legilor si reglementarilor, ale structurilor organizationale si ale managementului, ale modalitatilor de
finantare. Scopurile urmarite prin reforma sectorului sanitar sunt imbunatatirea accesului, echitatea, eficienta,
calitatea si sustenabilitatea1. Imbunatatirea continua a calitatii este o conditie obligatorie pentru realizarea si
mentinerea performantei serviciilor de sanatate. Introducerea conceptelor imbunatatirii calitatii in practica
medicala reprezinta o componenta distincta a reformei in domeniul spitalicesc din Romania2.
Problemele care apar in sistemul romanesc sunt cauzate, in principal, de dificultati in colectarea
fondurilor3.
Bugetul alocat pentru sanatate ar trebui sa reflecte necesarul alocat in functie de gradul de utilizare a
serviciilor, care variaza de la o tara la alta. In acelasi timp, asteptarile populatiei au crescut dramatic, incepand
cu anul 1950, si tendinta este in continua crestere ca urmare a aparitiei de noi medicamente si tehnologii,
progresului in domeniul preventiei si diagnosticarii, chiar si al terapiei si, nu in ultimul rand, al dezvoltarii unor
segmente ale cererii de servicii - de ex. ingrijirile pentru populatia in varsta4.

TUFANARU, C.,-Analiza politicilor din domeniul sanatatii (IV), Revista Management in Sanatate, vol. 2/2006, p. 3.
2006
2
VOINEA, L., PAMFILIE, R.,-Considerations regarding the performance improvement by the hospital healthcare
services from Romania by the implementation of an integrated management system, Quality Management in
Services, vol. 9, no. 26: 339-345, 2009,
3
DUMITRU, G. C., RAILEANU, St., IRIMESCU, A. M., BITCA, T. Al.-Romania in front of a new European challenge:
the financing of health systems, Romanian Economic and Business Review, vol. 6, no. 2: 52-68, 2011,
4
HARAGA, S.-Trecerea la economia bazata pe cunostinte in domeniul serviciilor de sanatate, Revista Management
in Sanatate, 3: 18-22, 2006,

Asigurarea fondurilor pentru functionarea in conditii optime a spitalelor a devenit tot mai dificila, odata cu
accentuarea efectelor crizei economice. Ca o solutie a acestei probleme, guvernul a luat decizia inchiderii unor
spitale la nivel national si redistribuirea pacientilor deserviti de acestea la spitalele judetene. Decizia de a
restructura sectorul medical a afectat 13% din spitalele de la nivel national (respectiv 66 de spitale)5.
Scopul acestui studiu este de a evidentia efectele generate de aplicarea reformei in sanatate pornind de la
restructurarea sistemului spitalicesc, fapt ce a determinat, in teritoriu, o serie de probleme care afecteaza in
mod direct accesibilitatea pacientilor, indiferent de varsta, la tipurile de servicii medicale pe care le solicita.

METODOLOGIE
Evidentierea caracteristicilor sistemului actual de sanatate din Romania cu ajutorul sistemului de
clasificare socio-economica si al Sistemului Informational Geografic (SIG) ar permite vizualizarea starii de
sanatate a populatiei si a serviciilor de sanatate oferite, in stransa corelatie cu contextul socio-economic si
demografic existent6.
Redistributia pacientilor din judetul Caras-Severin in urma restructurarii sistemului spitalicesc a fost analizata
din perspectiva modului de reprezentare a afluentei pacientilor si a gradului de accesibilitate al acestora spre
spitalul judetean din municipiul Resita. Analiza accesibilitatii pentru serviciile medicale a avut la baza
utilizarea Sistemului Informational Geografic (SIG) tinandu-se cont, pe de o parte, de distante si reteaua de
drumuri7, iar pe de alta parte, de conditiile cadrului natural care se pot constitui uneori ca bariere ale
accesibilitatii (ex. in partile sud si sud-estice ale judetului Caras-Severin predomina relieful deluros si montan,
ce determina o accesiblitate anevoioasa). Tinand cont de importanta municipiul Resita la nivel judetean, din
punct de vedere administrative, a fost calculata aria sa de influenta sanitara pentru o perioada de referinta
(inainte si dupa aplicarea deciziei de inchidere a unor spitale din judet) pentru a evidentia efectele acestei
decizii asupra intensitatii fluxurilor de pacienti veniti din judet cu scopul de a beneficia de serviciile medicale
ale spitalului judetean din Resita. Totodata, pentru o mai buna reprezentare a fenomenului de redistribuire a
pacientilor din judetul Caras-Severin spre spitalul din Resita, a fost calculata si aria de influenta sanitara a
municipiului pentru mai multi ani de referinta, cu scopul de a evidentia unele variatii ale dimensiunii spatiale a
ariei de polarizare a Resitei, variatia fiind influentata si de deciziile politice.

REZULTATE
Intre centrele urbane si teritoriile situate in proximitatea acestora se contureaza, in timp, diferite relatii de
natura economica, sociala, culturala, sanitara, etc. Importanta unui oras este reflectata prin capacitatea acestuia
de a atrage, din mai multe puncte de vedere (economic, cultural, social sau sanitar), populatia din spatiul
adiacent.
Municipiul Resita este cel mai important centru urban de la nivelul judetului Caras-Severin, acest fapt
datorandu-se nu numai functiei sale administrative, cat si a capacitatii de a polariza un spatiu adiacent extins.
Aria polarizata de muncipiul Resita, din punct de vedere sanitar, a fost analizata evolutiv cu scopul de a
surprinde schimbarile intervenite in extensiunea sa teritoriala si in intensitatea fluxurilor de populatie pe care le
antreneaza din afara municipiului si care apeleaza la serviciile medicale ale spitalului judetean in momente
diferite, alese insa, in functie de un fapt important: restructurarea sistemului spitalicesc din judetul CarasSeverin.
Pentru delimitarea ariei de influenta sanitara a municipiului Resita au fost luate in calcul, atat spitalizarile
de lunga durata, cat si cele ambulatorii, precum si cazurile de urgenta ale pacientilor din judetul Caras-Severin
care au beneficiat de serviciile medicale ale spitalului judetean din Resita in mai multi ani de referinta (2008,
5

CIUTAN, M., PREDA, A., CHIRIAC, N. D., DOSIUS, M., VLADESCU, C.,-The evaluation of hospital services using after implementation of
restructuring measures in Romania, may 2011, Management in Health review, XVI/4:13-23, 2012,
6
MIHAILA, V., FLOREA, D., IONESCU, M.,-Posibilitati de investigare a datelor privind sanatatea, utilizand sisteme de clasificare socio-economice
si de informatii geografice, Revista Management in Sanatate, 2: 12-19., 2007,
7
NAPHTALI, Z. S.-Delivering health-care services to an urban population, pp. 341-347, in "GIS for urban environment", Maantay J., Ziegler J.
(ed.), ESRI Press, Redlands, California, 2006,

2011). Datele au fost furnizate de Scoala Nationala de Sanatate Publica, Management si Perfectionare in
Domeniul Sanitar Bucuresti (SNSPMPDSB) [8]. Indicatorul (obtinut procentual) a fost calculat prin raportarea
numarului de pacienti care au beneficiat de asistenta medicala de specialitate si populatia totala a localitatii de
provenienta8.
Analizand fluxurile de populatie din judetul Caras-Severin pentru a beneficia de serviciile medicale oferite
de spitalul judetean din Resita, pentru anul 2008, se observa ca, orasul atrage persoane provenite din intreg
judetul, existand insa diferentieri ca intensitate, corelate direct cu distanta dintre municipiu si aria de
provenienta. Cele mai intense fluxuri de pacienti (cu valori cuprinse intre 6,96% si 14,35%) sunt cele provenite
din localitatile situate in proximitatea municipiului (ex. Bocsa, Ezeris, Tarnova, Valiug, Anina) (figura 1).
O exceptie este reprezentata de comuna Eftimie Murgu care, desi este situata la o distanta mai mare de
municipiul Resita, este incadrata la comunele cu cel mai mare procentaj al persoanelor care au optat pentru
servicii medicale oferite de spitalul judetean din Resita. Acest fapt poate fi explicat ca urmare a faptului ca,
spitalul Bozovici nu detinea cadre medicale sau aparatura medicala pentru tratarea unei palete largi de afectiuni
ale pacientilor, acestia fiind distribuiti la spitalul din Resita, mai bine dotat din punct de vedere al resurselor
umane si al echipamentelor medicale. O a doua valoare ridicata (2,09% si 6,96%) a fluxurilor de pacienti care
au optat pentru serviiile medicale ale spitalului judetean Resita se mentine in aria de proximitate a municipiului
(ex. Lupac, Berzovia, Doclin, Goruia). Cu cat valorile fluxurilor pacientilor sunt mai mici, cu atat distanta
dintre ariile de provenienta si Resita sunt mai mari (figura 1). Astfel, se observa ca localitatile situate la
extremitatile periferice ale judetului Caras-Severin detin cea mai mica intensitate a fluxurilor de persoane
(predomina intervalul 0,01%-0,37%); spre ex.: in extremitatea nordica si nord-estica: comunele Contantin
Daicoviciu, Rusca Montana; in extremitatea sudica: Sichevita, Berzasca.
Analizand harta ariei de influenta sanitara a municipiului Resita pentru anul 2011 se observa o serie de
schimbari importante comparativ cu situatia existenta la nivelul anului 2008 (figura 2).
Figura 1. Aria de influenta sanitara a municipiului Resita la nivelul anului 2008

MERCIU, G.L., BRAGHINA, C., MUSAT, Nicoleta Simona, Utilizarea unei metode multicriteriale pentru delimitarea
zonei de influenta a municipiului Resita, Analele Asociatiei Profesionale a Geografilor din Romania, 3, in press,
2012.

Figura 2. Aria de influenta sanitara a municipiului Resita la nivelul anului 2011

In primul rand, se observa o intensificare a fluxurilor de pacienti, fapt care se coreleaza direct cu
inchiderea unor spitale din judet (Anina, Bocsa, Bozovici).
Intensificarea fluxurilor de pacienti se extinde si dincolo de aria de proximitate a Resitei: in arealul
Depresiunii Almajului deservita inainte de spitalul din Bozovici; exista localitati cu valori ridicate ale
pacientilor care au optat pentru spitalul din Resita (6,54% - 10,27%): Lapusnicu Mare, Eftimie Murgu, Prigor,
Dalboset.
Se pastreaza un tipar identic cu momentul din 2008, si anume: localitatile din extremitatile judetului
inregistreaza valori scazute, observandu-se totusi valori mai mari in cazul localitatilor din partea sudica. In acelasi
timp, pentru arealul estic al judetului Caras-Severin se mentin, ca si in 2008, valori scazute; ca urmare a
accesibilitatii anevoioase, multi dintre pacienti s-au orientat catre spitalul din Caransebes.
Diversitatea specializarilor si calitatea cadrelor medicale ale spitalului din Resita sunt factorii care
determina o afluenta constanta a pacientilor proveniti din cele mai multe localitati ale judetului Caras-Severin.
Se observa si un numar important de pacienti proveniti din Caransebes, un centru urban care dispune de spital.
Rolul spitalului judetean Resita este deosebit de important la nivelul judetului mai ales ca, acesta este
inconjurat cu mici exceptii de un teritoriu profund rural care prezinta un mare deficit de deservire medicala la
nivel local.
Analiza a fost realizata si din punct de vedere al accesibilitatii populatiei din cadrul judetului spre spitalul
din Resita, tinand cont de o serie de caracteristici fizico-geografice care impun o serie de restrictii (prezenta
reliefului colinar si montan in partea de sud si sud-est a judetului) (figura 3).
Acest fapt este o adevarata problema in situatia in care o serie de unitati spitalicesti au fost inchise, iar
pacientii trebuiau transportati la spitalul judetean din Resita parcurgand o distanta mai mare (ex. populatia din
bazinul de recrutare a Depresiunii Almajului) (figura 3).
Figura 3. Accesibilitatea pacientilor din judetul Caras-Severin la spitalul judetean din Resita

Accesibilitatea reprezinta un criteriu deosebit de important in analiza modului de deservire a populatiei cu


servicii medicale. Distanta parcursa poate reprezenta un criteriu de maxima importanta in asigurarea serviciilor
medicale de urgenta. Consecintele acestei actiuni nu au intarziat sa apara; daca in cazul oraselor Bocsa si
Anina, situate la o distanta relativ apropiata, urgentele puteau sa ajunga intr-un timp util la Resita, Bozovici se
afla la o distanta de 80 de km fata de Resita, fapt ce a determinat ca unele cazuri de urgenta sa nu poata fi
solutionate in timp optim. In plus, unitatea medicala din Bozovici deservea circa 15.000 de persoane din 24 de
localitati din Depresiunea Almajului.
Au existat, insa, reveniri asupra deciziei de restructurare a spitalelor: ex. la Bozovici a fost deschis in 2012
un centru multifunctional care functioneaza in subordinea Spitalului Judetean de Urgenta Resita. La Bozovici a
fost infiintat si un centru SMURD.
Este important de remarcat ca, nu numai accesibilitatea dificila ca urmare a distantelor mai mari ce
necesita a fi parcurse reprezinta o reala problema, ci si alti factori care deriva in urma inchiderii unor unitati
spitalicesti din judetul Caras-Severin; se poate mentiona si suprasolicitarea spitalului judetean din Resita care a
preluat un numar mare de pacienti. Suprasolicitarea se creeaza si in contextul in care, de la an la an, numarul
de paturi in spitale scade, desi cererea populatiei pentru servicii medicale este in crestere. Ca un prim pas al
reformei aplicate in domeniul sanitar au fost taiate 9200 de paturi la nivel national in cadrul departamentelor
care pot oferi servicii ambulatorii medicale (dermatologie, oftalmologie, etc.) tinandu-se cont de criteriul de a
nu fi afectata ingrijirea medicala a pacientilor. Decizia de reducere a numarului de paturi in spitale, la nivel

national, a fost luata inainte de descentralizarea spitalelor, din considerentul ca sistemul spitalicesc din
Romania este unul dintre cele mai impovarate de la nivel european9.

CONCLUZII
Problematica descentralizarii sistemului sanitar romanesc a fost analizata inca de la inceputul anilor 90. A
devenit, cu timpul, una dintre principalele politici a carei aplicare, in ultimii ani, a presupus restructurarea
sistemului spitalicesc. Decizia restructurarii sistemului spitalicesc trebuia analizata din mai multe puncte de
vedere: administrativ, al densitatii populatiei, al gradului de accesibilitate fata de spitalele judetene, al gradului
de operabilitate in deservirea populatiei in cazuri de urgenta. Raportandu-ne la studiul de caz ales, s-a constat
ca au existat probleme legate, in principal, de deservirea populatiei cu servicii medicale de urgenta in timp util.
Acest fapt a determinat ca, ulterior, un spital care fusese inchis sa fie redeschis.
Multumiri
Acest studiu a fost realizat sprijinul programului POSDRU/107/1.5/S/80765 "Excelenta si
interdisciplinaritate in studii doctorale pentru o societate informationala" co-finantat de Fondul Social
European prin Programul Operational Sectoral pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013.

Bibliografie:
1. TUFANARU, C.,-Analiza politicilor din domeniul sanatatii (IV), Revista Management in Sanatate, vol. 2/2006,
p. 3. 2006,
2. VOINEA, L., PAMFILIE, R.,-Considerations regarding the performance improvement by the hospital
healthcare services from Romania by the implementation of an integrated management system, Quality
Management in Services, vol. 9, no. 26: 339-345, 2009,
3. DUMITRU, G. C., RAILEANU, St., IRIMESCU, A. M., BITCA, T. Al.-Romania in front of a new European
challenge: the financing of health systems, Romanian Economic and Business Review, vol. 6, no. 2: 52-68,
2011,
4. HARAGA, S.-Trecerea la economia bazata pe cunostinte in domeniul serviciilor de sanatate, Revista
Management in Sanatate, 3: 18-22, 2006,
5. CIUTAN, M., PREDA, A., CHIRIAC, N. D., DOSIUS, M., VLADESCU, C.,-The evaluation of hospital
services using after implementation of restructuring measures in Romania, may 2011, Management in Health
review, XVI/4:13-23, 2012,
6. MIHAILA, V., FLOREA, D., IONESCU, M.,-Posibilitati de investigare a datelor privind sanatatea, utilizand
sisteme de clasificare socio-economice si de informatii geografice, Revista Management in Sanatate, 2: 12-19.,
2007,
7. NAPHTALI, Z. S.-Delivering health-care services to an urban population, pp. 341-347, in "GIS for urban
environment", Maantay J., Ziegler J. (ed.), ESRI Press, Redlands, California, 2006,
8. Rapoarte statistice ale Scolii Nationale de Sanatate Publica, Management si Perfectionare in Domeniul Sanitar
Bucuresti.
9. MERCIU, G.L., BRAGHINA, C., MUSAT, Nicoleta Simona, Utilizarea unei metode multicriteriale pentru
delimitarea zonei de influenta a municipiului Resita, Analele Asociatiei Profesionale a Geografilor din
Romania, 3, in press, 2012.

CIUTAN, M., PREDA, A., CHIRIAC, N. D., DOSIUS, M., VLADESCU, C.,-The evaluation of hospital services using after
implementation of restructuring measures in Romania, may 2011, Management in Health review, XVI/4:13-23,
2012,