Introducere

Scopul disciplinei MPA din acest p.d.v. este formarea conceptiei stiintifice si cratoare.
Disciplina MPA studiaza aparitia si implementarea metodelor eficiente de activitate creatoare
a arhitectului. Din aceste ratiuni arhitectura nu poate fi abordata in afara procesului de creatie.
Produsele creatiei in arhitectura sunt obiectele de arta arhitecturala.
Metodologie1) Compartiment al filosofiei care se ocupa cu studiul metodelor de cercetare proprii unei
stiinte.
2) Metode de cunoastere/activitate/proiectare caracterizate printr-un grad maxim de
generalizare pentru un domeniu professional (arhitectura, in cazul nostru)
Metodica1) Un sistem de metode, procedeu metodic.
2) Realizat dupa anumite metode bazata pe un anumit sistem
I. Moraru ntelege prin creatie activitatea de transpunere a ideii noi si originale n oper,
finalizarea si concretizarea ideii, metamorfozarea ei procesual, complex si anevoioas,
transpunere ce implic cunostinte, pricepere, deprinderi, aptitudini, talent etc,

Conceptii de creatie in procesul proiectarii acestor cladiri

Tehnici si procedee specifice fiecrui gen de creatie. Desigur, creatia poate s
mai aib si alte sensuri

si accetiuni, functie de context. Conceptele de creativitate si

creatie, asa cum au fost ele analizate de noi, vizeaz, n principal, cele trei domenii
importante:

stiinta, tehnica si arta. n literatura consacrat creativittii mai folosesc si

conceptele de inventivitate si inventie. Aceste concepte, utilizate preponderent n domeniul

tehnicii sunt sinonime cu conceptele de creativitate si creatie, folosite cu predilectie n
stiint si n art. Conceptul de inovatie, nteles att ca activitate de producere a ideilor noi
i originale, ct si de finalizare practic a lor, se subsumeaz conceptelor de creativitate si
creatie si se nscrie n aceast arie de activitate. Creativitatea cade preponderent n sfera de
investigatie a psihologiei creativittii. Creatia formeaz obiectul de cercetare al stiintelor de
profil. Printre factorii care sunt de natur s stimuleze creativitatea se numr si linistea.
Creativitatea este tot un un gen de activitate ca

si munca - o activitate mental. Prin

(extrapolare, tinnd seama si de observatiile unor creatori, se poate considera c o

anumit muzic e de natur s faciliteze creativitatea. Este de presupus c muzica nu
ureaz

zborul

fanteziei:

combinatorica sunetelor influenteaz combinatorica mental,

punnd-o n situatia de a realiza mai multe si mai ample legturi asociative, ntre care poate s

fie si solutia. Spiritul de concurent, adversittile, criza de timp etc. sunt uneori si la unele
persoane factori stimulatori n creativitate. Printre factorii care contribuie la creativitate
dup I. Moraru mai pot fi: experienta, jocurile distractive

si rezolvarea enigmelor,

pasiunile colaterale secundare, pescuitul, vntoarea, colectionarea timbrelor, lucrul

manual, practicarea meste- ugurilor. De asemenea s gndesti cnd citesti (s-ti pui ntrebri,
s-ti cauti solutii n paralel cu autorul si diferite de ale lui, s te ndoiesti c solutia gsit de
autor e singura posibil si cea mai bun etc). Scrisul creator, prin ncercarea de a elabora
scheme, grafice, calcule etc. are o anumit influent stimulatorie.
Se constat c aptitudinea (capacitatea) este raportat la activitate. Este normal s fie
asa. Aptitudinile (alturi de temperament si caracter) sunt socotite elemente esentiale ale
personalittii. Aptitudinea nu este o entitate n sine, ci o nsusire psihic care se constituie se
manifest n si prin activitate. Aptitudinea este o esent ce se fenomenalizeaz n activitate,
iar activitatea este nsu i modul de a se constitui i de a fiinta al aptitudinii. Dup cum se
tie, aptitudinea se bazeaz si pe anumite elemente native (predispozitiile). Activitatea este
modalitatea prin care predispozitiile trec din posibil n real, adic n aptitudini si tot
activitatea este aceea prin care si n care aptitudinea (capacitatea) genereaz fenomenul de
creativitate, un concept fundamental n raport cu aptitudinea. Creativitatea este o activitate
mental, n sensul operational, dat de J. Piaget, ca totalitatea de operatii mentale
(intelectuale,afective

si volitive), complexe, dinamice, cormpozabile

si reversibile etc.

Astfel, conceptul de creativitate poate fi raportat si redus fapt la un concept consistent,

descris si definit riguros n psihologia genetic. Pornind de la aceste premise, creativitatea
poate fi definite ca fiind capacitatea esential si integral a persoanei, rezultat din activitatea
conjugat a tuturor functiilor sale psihice (intelectuale, afective si volitive), constiente si
inconstiente, native si dobndite de ordin biologic, psihofiziologic si social, implicat n
producerea ideilor noi, originale si valoroase. Conceptul de creativitate este foarte apropiat
lingvistic si semantic de conconceptul de creatie. Conceptul de creativitate se refer la
producerea de idei noi si originale (a se vedea definitia dat); conceptul de creatie
vizeaz finalizarea ideii, transpunerea ei n oper artistic, stiintific, tehnic, n obiecte
artistice, stiintifice, tehnice etc. De la creativitate la creatie adesea e un drum lung si anevoios.
Marii creatori mrturisesc c nainte de a trece la creatia propriu-zis, la realizarea de
fapt a operei, indiferent dac ea se va numi simfonie, poezie, teorie sau altfel, au plmdit mai
nti aceast oper n minte, perioade mai mici sau mai mari de timp, au gndit profund si
chinuitor asupra ei.
Elemente definitorii ale creativittii sunt:

- originalitate manifestat prin capacitatea individualui de a adopta atitudini personale fr

tendinta de a copia sau reproduce modul de gndire al vreunei persoane;
- flexibilitatea caracterizat n esent ca rapiditate a gndirii de a se adapta la situatii
noi, neprevzute, cu scopul de a gsi solutii optime de rezolvare a problemelor din diverse
domenii, inclusiv al cunoasterii artistice;
- ingeniozitate (ingenuity) spritul inventiv prin care se realizeaz rezolvarea problemelor cu
elegant ntr-un mod abil si surprinztor;
- senzitivitatea (sensitivity) capacitatea de a simti, de a fi sensibil. Profunzimea si aria
sensibilittii depind de spiritul de observatie, care poate fi format si educat;
- fluenta proprietate a stilului, caracterizat prin cursivitate si flexibilitate n exprimare;
- expresivitatea exprim culoarea, forma, mrimea, ritmul, simetria, asimetria si dinamica.
Cu ct expresivitatea unei opera de art este mai mare, cu att place mai mult publicului;
- productivitateacuprinde numr mare de idei, solutii, produse mai mult sau mai putin
materiale;
- eficienta ia n calcul performantele ce se pot obtine ca urmare a rezultatelor actiunii
creatoare.
Functiile creativittii determin structura tridimensional a acesteia, reflectnd cerintele
functionale la nivel de produs, proces, personalitate.
1) Functia psihologic a creativittii determin modul de realizare a procesului creator
angajnd toate resursele existente la nivelul sistemului psihic uman, cu unele accente
evidente care vizeaz: inteligenta n calitate de aptitudine general, care asigur premiza
sesizrii, rezolvrii, inventrii de probleme si de situatii-problem; gndirea, n calitate de
produs de cunoastere

logic, proiectat multifazic,

pe

baza unittii informational

operationale realizabil n sens convergent, divergent; imaginatia - n calitate de proces de

cunoastere logic, specializat n (re)producerea noului prin (re)combinarea informatiilor
dobndite anterior, aptitudinile speciale, n calitate de vectori ai actiunii eficiente,
reglatori n anumite domenii de activitate; atitudinile (afective, motivationale, caracteriale), n
calitate de vectori ai actiunii eficiente, autoreglatori n orice domeniu de activitate. Privite
din perspectiva functionalittii lor creative, toate elementele sistemului psihic uman pot

evolua ca nsusiri generale ale personalittii creatoare implicate de-a lungul ntregului proces
creator.
2) Functia social a creativittii determin modul de realizare a produsului
stimulnd

creator

si dirijnd acele comportamente ale personalittii semnificative din perspectiva

perfectionrii raportului cognitiv, afectiv, motivational asumat fat de realitatea economic

politic, cultural. Functia social a creativittii urmreste si efectele optimizante ale
acestuia.
3) Functia pedagogic a creativittii determin modul de comportare a personalittii
creatoare, angajat n proiectarea unor actiuni educationale-didactice realizabile n conditii
de transformare continu a raporturilor subiect-obiect. Definitia conceptului de creativitate
pedagogic presupune valorificarea deplin a componentelor structural-functionale, analizate
anterior, interpretabile si

realizabile n

sens

prioritar

formativ.Structura creativittii

pedagogice evidentiaz anumite caracteristici specifice, dezvoltate la nivelul: produsului

creator, procesului creator, personalittii creatoare.

Etapele procesului de creatie

Procesul creator presupune parcurgerea urmtoarelor patru etape:
- pregtirea - bazat pe urmtoarele operatii: identificarea problemei n termeni optimi
(natur, specific, timp, etc.); analiza datei problemei n vederea formulrii clare a acestora
(premise, principii, resurse posibile si necesare), acumularea si selecionarea informatiei
necesare pentru abordarea corect a problemei; prelucrarea si sistematizarea informatiei
stocate, elaborarea strategiei de rezolvare a problemei la nivelul unui plan operativ;
-Incubatia - o actiune complex realizabil intensiv sau si extensiv prin diferite operatii de
organizare si reorganizare a informatiei pregtite anterior prin procesri, care valorific
experiena individual si social a subiectului la nivelul constiintei acestuia dar si n
planul verigilor sale profunde, dependente de zona incon tientului dar si a constientului;
Iluminarea - actiunea complex de asociere si de combinare a informatiei care declanseaz
momentul inspiratiei, respectiv al descoperirii solutiei optime de rezolvare a problemei;
Verificarea - actiunea complex de evaluare final a solutiei adoptate anterior, realizabil prin
operatii de apreciere, validare, aplicare, n conditii de

amendare,

finisare, ajustare,

reorganizare, perfectionare permanent. Procesul creator implic sesizarea si rezolvarea

unor probleme, actiune complex bazat pe urmtoarele operatii: definirea si ntelegerea

tipului de problem, avansarea unor solutii virtuale, ipotetic a solutiilor probabile,

(re)actualizarea - activarea cunostintelor si capacittilor necesare pentru alegerea solutiei
optime, alegerea solutiei optime pe criteriul originalittii si al eficientei, aplicarea solutiei
optime n cadrul specific definit de problema existent; verificarea modului de rezolvare
a problemei n sens managerial (abordare sistematic - optim -strategic).Conceptul
pedagogic de creativitate propune un model teoretic adaptabil la condiiile unui
praxis

educational

deschis autoperfectionrii

permanente.

aceast

acceptie,

creativitatea defineste: un produs creator situat cel putin la nivel inventiv; un proces
creator orientat n directia sesizrii si a rezolvrii - problem la nivelul gndirii divergente;
o dimensiune axiologic a personalitii care valorific resursele globale ale sistemului
psihic uman, la nivelul interactiunii optime dintre atitudinile si aptitudinile creative.
Conceptia artistica Armonizarea
Coordonarea in scara
Sinteza artelor
Jocul facturilor a luminii/umbrelor
Forma
Coloristica
Plastica detaliilor
Metoda analizei
Sistemul proportiilor
Stilul

Stiinta si Arta
Arhitectura nu se poate defini ca stiinta, pentru ca nu se poate defini ca ansamblu
organizat de cunostiinte umane privitoare la natura, societate si gindire, capatate prin
descoperirea legilor obiective ale fenomenelor prin explicarea lor (cf. Larousse). Ea nu
descopera si explica fenomene, dar se foloseste de rezultatele diverselor stiinte. Faptul ca
definitia arhitecturii a oscilat de -a lungul timpului intre arta si stiinta este legat de mersul
gindirii in general: in cazul in speta, e vorba de desprinderea de arte a diverselor discipline

legate de cunoastere (la inceput, multe dintre disciplinele pe care azi le numim stiinte erau
considerate arte) si incercarea de definire si sistematizare a artelor. impartirea activitatilor
umane (printre care si cele artistice si stiintifice) pe diferite domenii, in formele pe care le
intelegem astazi si inca le mai folosim (stiinte, arte, si morala, sau activitati teoretice, practice
si "poietycae", sau care tin de cunoagtere, de actiune si de productie, etc.), este relativ recenta
(secolul al XVIII-lea).
Astfel, definitiile arhitecturii au mers, din antichitate si pina azi, mina in mina cu
definirea si clasificarea artelor in general, ca tipuri aparte de activitati umane, chestiune care a
trecut prin multe interpretari. De exemplu, arhitectura ca facind parte din categoria ,artelor
frumoase" (adica a ceea ce numim uzual arte in ziua de azi: pictura, sculptura, dans, muzica,
literatura, arhitectura, teatru, si, mai recent, film), dateaza tot din secolul al XVIII-lea. La ora
actuala si aceasta formula este in redefinire. Detalii in legatura cu semnificatia acestor
redefiniri ale artei si arhitecturii se vor studia la cursurile de Estetica si de Ideologie, Teorie si
Arhitectura, In anii mai mari. Arhitectura se materializeaza in forme expresive, care raspund
unor necesitati umane, pe care le numim curent functiuni (si termenul de functiune este relativ
recent, iar unii teoreticieni il considera inselator sau incomplet, pentru ca trimite automat catre
chestiunea strict pragmatica). Aceste necesitati/nevoi umane dau obiectului de arhitectura
finalitati/scopuri practice, dar si spirituale, de diferite facturi. De aceea, functiunile nu sint
niciodata numai utilitare, strict pragmatice. Ele sint totdeauna insotite de scopuri" simbolice,
culturale, artistice, ludice, etc., unele explicite, altele implicite, unele initiale, altele dobindite
in timp.
STADIOANE. Etapele de dezvoltare a acestora.
Cerinte tehnologice la proiectare
Stadioanele antice, a caror maretie nu a mai fost atinsa (Circus Maximus din Roma
avea o capacitate de 180.000 de spectator), constitue modelele fundamentale pentru
stadioanele moderne. Dimensiunea suprafetei interioare este data de suprafata de joc a unui
teren de fotbal 70x109 m plus pista de atletism din jurul terenului. Forma suprafetei interioare
este eliptica, amintind de cea ovoida din Antichitate. Stadionul este de regula adincit, iar
pamintul rezultat prin excavare este depozitat de jur imprejur.

Din punct de vedere urbanistic, cosntructiile sportive trebuie sa se integreze bine in

raport cu amplasamentul, sa fie usor accesibile sis a dispuna de conditii bune de alimentare. In
preajma se vor afla statii de tren, autobus, tramvai, parcari mari. Se va evita vecinatea
cladirilor industrial, care pot fi surse nedorite de zgomot, miros, fum. Terenurile acoperite sau
in aer liber, destinare diferitelor sporturi, trebuie conjugate si integrate in planul urbanistic de
functiuni.

Orientarea arenelor antice era determinate de diferitele ore de competitive, Vest-Est

sau Sud-Nord in Europa nord-est pina la sud vest, astfel incit majoritatea spectatorilor sa
aiba soarele in spate. De aceaa portile de acces sint orientate catre est. Casele de bilete se
pozitioneaza mult in fata, astfel incit fluxurile de spectator sa se poata deplasa sre diferite
intrari, de la care, peste umplutura de pamint mentionata anterior sau pe scari, se ajunge la
nivelul mediu al stadionului de unde se face accesul la tribunele de deasupra si de desubt.
Panta gradenelor, cu locuri de stat joss au in picioare, recomandata de catre Vitruviu, este de
1:2, si din motive acustice. La folosirea instalatiilor de amplificare a sunetului, panta va fi
determinate numai in vizibilitate. In consecinta, (in cazul locurilor decalate) trebuie ca
spectatorul din fiecare al doilea rind sa poata vedea peste capul spectatorilordin fata sa.
Aceasta genereaza o curba parabolica. Cea mai buna vizibilitate este in jurul unui segment de
cerc. Latimea intrarilor si a treptelor se va calcula in functie de fluxul de spectator de la
plecare, care, in comparative cu cel de la venire, se produce intr-un timp mult mai scurt. Dupa
masuratorile facute de catre C. van Eestern, la stadionul din Amsterdam rezulta ca, pentru a
parasi stadionul pe treptele de 9,5m latime, 5000 de spectator au nevoie de 7 minute, respectiv
420 secunde (la Los angeles- 12 minute, la Torino-9 minute). Deci un spectator foloseste 1 m
latime de scara in

Sau intr-o secunda se afla pe 1 m latime de scara

Formula care va determina latimea scarilor pentru ca un numar determinat de spectator

sa paraseasca stadionul intr-un anumit interval de timp este:

Spatiile sanitare, conforme cu spectatorii, trebuie sa se afle in imediata vecinatate a

tribunelor (prim ajutor). La 20000 de spectator este necesar urmatorul grup de incaperi:
camera de prim ajutor si odihna 15 m2 si doua toalete cu filter de miros. Pentru stadioane cu
mai mult de 30000 de spectator se prevede o camera de 15 m2 pentru organelle de ordine
(politie, pompieri). Cabinele pentru comentatori se amplaseaza la tribuna principal, cu buna
vizibilitate la teren. Fiecare cabina de 1,5 m2. In spatele a cite 5 cabine de reporter, o sala de 4
m2 cu pupitru de comanda. La fiecare 4 spectatori un loc de parcare. Se aloca locuri pentru
autobuzele private.
Zona destinata spectatorilor si invitatilor de onoare
Proiectarea se va face in accord cu legislatia in vigoare in fiecare land si anume
reglementari privind constructia si utilizarea locurilor de adunare, in care sint prevazute
cerintele legate de caile de acces, scari, rampe si locuri pentru spectator.
In functie de numarul de spectator estimate, locurile se dispun numai pe laturile lungi
ale suprafetei de joc (vizibilitate buna datorita distantelor relative mici) sau, de la aproximativ
10000 de locuri in sus, de jur imprejurul suprafetei de joc. Intrucit majoritatea evenimentelor
au loc dupa amiaza, dispunerea optima este cea pe latura de vest, astfel incit spectatorii sa nu
fie orbiti de soare. Pentru o buna vizibilitate, la dispunerea la mai multe rinduri, este necesara
o anumita inaltare. Pentru tribune mici, de pina la 20 de rinduri, cu locuri in picioare sau 10
rinduri de scaune, poate fi proiectata o inaltare liniara de 1:2. In toate celellalte cazuri,
inaltarea liniara va fi inlocuita cu una parabolica. La acestea, Inaltarea locurilor in picioare
sau a scaunelor se va stabili prin constructia grafica a liniilor. Inaltimea va fi de 12 cm in
cazul locurilor in picioare si de 15 cm in cazul bancilor.

Terenuri de competitie

Teren de competitive de tip A

Terenul de joc este inconjurat de pista de atletism cu 8 culoare; aruncarea greutatii si a
ciocanului, saritura in inaltime si aruncarea sulitei precum si gropile cu apa pentru cursa cu
obstacole in partea Nordica; amenajarea pentru saritura in lungime si triplusalt cu doua piste
de elan pe latura vestica in afara pistei de atletism.

Teren de competitive de tip B

Terenul de joc este inconjurat de pista de atletism cu 6 culoare; aruncarea greutatii,
discului, ciocanului si sulitei, saritura in inaltime in partea sudica; saritura cu prajina,
aruncarea sulitei, discului, ciocanului, saritura in lungimea si triplusalt cu 3 piste de elan
precum si santurile cu apa pentru cursa cu obstacole in partea Nordica. Saritura cu prajina,
saritura in lungime si triplusaltul pot fi dispuse si inafara pistei de atletirm.

Teren de competitive de tip C

Terenul de joc este inconjurat de pista de atletism cu 4 culoare; aruncare discului,
ciocanului, saritura in lungime si triplusaltul cu 3 piste de elan precum si aruncarea greutatii
in partea Nordica.

Teren de competitive de tip D contine urmatoarele amenajari: 4 pina la 4 culoare

pentru curse de viteza in linie dreapta si curse cu obstacole in linie dreapta; o suprafata de joc
68x105 m (70x109m cu zona de Securitate); o amenajare pentru antrenamentele pentru
aruncarea greutatii, directia de aruncare catre sud; o amenajare tripla pentru saritura in
lungime si triplu salt cu pista de elan spre vest; o amenajare pentru saritura in ianltime, pista
de elan spre nord; o arie pentru aruncare greutatii, directia de aruncare spre nord; o amenajare
pentru aruncare mingii de oina, directia de aruncare catre nord; o suprafata mica de joc 27x45
m (inclusive zona de Securitate). In general la terenuri de tip D pista de atletism este de
material natural, dar in cazul unei piste de utilizare frecventa se recomanda un finisaj din
material sintetic.

Terenul combinat contine o suprafata de joc mare si amenajari de atletism linga sip e
suprafata de joc. Este format din urmatoarele amenajari: o suprafata de joc 68x105 m (70x109
cu zona de Securitate); o amenajare pentru saritura in inaltime, pista de elan catre nord
suprafat de joc; o amenajare de antrenament pentru aruncare greutatii, directia de aruncare
catre est; o arie pentru aruncare greutatii, directia de aruncare catre vest. Pentru disciplinele
de aruncare se recomanda, din motive de Securitate, terenuri de antrenament destinate
exclusive acestui scop. Acestea constau dintr-o zona central acoperita cu gazon-suprafata de
aterizare, aproximativ de dimensiunea unei suprafete mari de joc, cu pista de elan respective
zona de aruncare pentru sulita, disc si ciocan pe partea ingusta sudica

Sali de sport

Bazele planificarii contin:

Sali multifunctionale, Sali de joc si Sali polivalente. Proiectarea se va face tinind cont
de reglementarile competitionalea ale diferitor disciplinein vederea integrarii optime a
diferitelor discipline sportive- 1. Marimea necesara a terenului de constructive se va stabili in
functie de suprafata necesara pentru sport si cea necesara a zonelor de exploatare sii
intretinere. In cazul uneiteme generale nedeterminate, necesarul de suprafata se va calcula
conform regulii empirice: suprafata pentru sport x 2+ distanta necesara pina la marginea
parcelei+ necesarul de locuri de parcare. Marimea salilor-1. O sala care poate fi
compartimentata este preferata salilor datorita flexibilitatii in folosire.
Pentru competitii sportive
Spatiu de intrare cu case de bilete, garderoba pentru spectator si eventual spatial de
depozitare a utilajelor de curatenie, adiacent spatiului de intrare-2. Pentru fiecare spectator 0,1
m2 .
Locuri pentru spectator si invitatii de onoare, presa, radio si televiziune: in functie de
necesitati, per loc pentru un scaun pentru spectator inclusive caile de acces adiacente: 0,5x0,40,45 m, per loc pentru presa inclusive caile de acces adiacente: 0,75x0,85 m, per cabina
pentru comentatori inclusive caile de acces adiacente 1,8x 2,0 m, per platform pentru camera
de luat vederi 2,0x2,0 m. Pentru 3 spectatori un loc la garderoba. Pentru fiecare 30 de locuri
de garderoba 1 m de tejghea. Numarul de toalete pentru un spectator 0,01; 40% cabine pentru
femei, 20% cabine pentru barbate, 40% pisoare, pentru fiecare cabina, o suprafata adiacenta
de 2,5 m2, pentru pisoare suprafata adiacenta de 1,0 m2. Case, cafenea, politie, pompieri,
administratie, spatii de depozitare, sala pentru presa in functie de necesitati.

Zonarea functionala

5.Descrierea etapelor de proiectare si datele

(documentele) initiale necesare pt proiectarea acestor
cladiri.
Proiecatarea cladirilor civile si de productie se efectueaza :
-

Conform legislatiei, bazei normative si cerintelor in vigoare NCM 07.02-99. Cu

privire la procedura de elaborare avizare. Aprobare si continutul cadru al
documentatiei de proiect.

Etapele de proiectare :
1. Schita de proiect
2. Proiect tehnic
3. Proiect de executie

1.schita

2.proiect tehnic

3.proiect

de

executie
Producere

+ Cladiri

de Constructii civile

civile

productie

1.Memoriu

1.Memoriu

1.Memoriu

1.Memoriu

explicativ

explicativ

explicative

explicative

2.Solutii

2.Plan

2.Tehnologia

2.Solutii

3.Solutii

tehnologice

cazul cind sunt transportabil.

arhitecturale-

3.Protectia

cladiri

3.Tehnologia

constructive

productive.

4.Protectia

tehnico-

3.Solutii

muncii

ingineresti desene tehnice

tehnologice

arhitecturale

in sistematizare

si 5.Solutiile

4.Echipment

4.Detalii, desene
(planul

general,

scheme

arhitecturale

constructive

constructive

5.conservarea

arhitectural,

4.Scheme

tehnico-

energiei

compartiment

ingineresti

ingineresti

6.executarea

inerul rezistentei,

5. Documentatie 6.Echipament
de deviz (costul utilaj,

si utilaj tehnic

si mediului

lucrarilor

retele, constructive

compartiment

de incalzire,
ventilare,

estimative

a sisteme.

7.Protectia

conditionarea

constructive).

7.Conservarea

mediului

aerului,

6.Eficienta

energiei

8.Protectie vitala

electricitate

investitie.

8.Executarea

9.Documentatie

retele

constructiei

devize

telefonizare,

9.Protectia

10.Eficiente

semnalizare,

mediului

constructiei

apavsi

10.Evitarea

11.Exploatarea

canalizarea,

situatiilor

tehnica

aprovizionarea

exceptionale

12.Cartea tehnica

proiectului

de

organizare

11.Sistem

de

si

electrice,

exploatare

constructiei).

12.Document de

5.Documentatia

deviz

de devize

13.Eficienta

6.Cartea tehnica

investitiilor
14.Cartea tehnica

Schita de proiect reflecta rezultatele generalizate ale activitatii analitico-sintetice si

constituie, in acelasi timp, punctual de plecare pentru dezvoltarea ideii, orientate spre
transformarea formeai, a compozitiei spatial-volumetrice, bazei constructive a obiectului dupa
legile necesitatilor, rationalitatii si expresivitatii artistice ca organism functional.
Activitatea de proiectare arhitecturala presupune urmatoarele procedeie concrete:
1.Procedura metodologica include:
* Formarea conceptiei
* Determinarea sarcinilor
* Identificarea scopului principal care orienteaza analiza si selectarea mijloacelor
proiectarii
2.Procedura organizarii interactiunii proiectant-beneficiar-proiect
3.Procedura analizei rezultatetor intermediare ale modelarii dupa criteriile:
rationalitatii si logicii functionale,constructive,economice si tehnologice ce determina
organizarea structurala si spatiala a proiectului.

4.Procedura sintezei artistice a materialului acumulat in procesul cautarii creatoare si

a procedurilor de analiza a obiectului pe ansamblu.
In rezultatul sintetizarii elementele ce s-au adeverit a fi utile si rezistente se
concretizeaza in imaginea artistica a obiectului proiectat.
Documentele initiale necesare pentru proiectarea teatrelor si cinematografelor:
Planul urbanistic de detaliu (PUD)
Certificatul de urbanism
Studiul de fezabilitate al investitiei
Avizul preventive al autoritatilor privind amplasarea
Actul selectarii teritoriului (traseului) cu materialele respective
Consultarea populatiei
Prescriptii tehnice privitor la racordarea obiectivului la retelele tehnice
Prospectiuni tehnice a retelelor si comunicatiilor (subterane si terestre) existente pe
teren
Acte privind inventarierea, de desfiintare (dupa caz)
Date privind procesul de productie
Informatie privind crearea proceselor tehnologice a utilajului
Avizul autoritatilor cu privirea la conditiile si starea existenta a mediului
Sursele existente de poluare de la organelle de protectie a naturii , conditiile sanitaroepidemiologice in zona de constructie
Desene si caracteristici tehnice ale productiei ce se preconizeaza pentru fabricare
Caiet de sarcini la constructia obiectivului
Informatie privind locul de depozitare a materialelor si articolelor pentru constructie
Cerinte privind protectia constructiilor si spatiilor verzi, care urmeaza a fi pastrate
Ridicarea topografica
Studiul geotehnic si geologic

Cuprins

1. Introducere1
2. Conceptiile de creatie. Functiile2
Etapele procesului de creatie.4
3.
4.
5.
6.

Arhitectura ca stiinta si arta...5

Exemple si proiecte analogice
Cerintele tehnologice la proiectare. Exemple. Zonare functionala6
Descrierea etapelor de proiectare si datele (documentele) initiale necesare pt
proiectarea acestor cladiri.20