ARHITECTURA 23 1. D, Trajanesca Cortieral Grant -Loccinte eltine LOCUINTE ECONOMICE IN CAPITALA Contributia Soc. camunale de locuinte eftine pentru ameliorarea crizei de locuinte Inc& din anul 1911 aceasta Soc. si-a tnceput activitatea prin construirea de locuinte eftine in cartierul Clucerului (Sosea) clidind case cu etaj, pentru functionarii publici al caror salariu lunar nu trecea peste 100 lei, potrivit legei pe baza cAreia functiona aceasta societate, ined din 1910 cand -fusese infiintata. Capitalul initial a fost de 2.000.000 lei din care 60°/. s'a subscris de catre particulari iar 40% de catre Primaria Capitalei. Acest capital era intrebuintat ca fond de ru- Jement pentru constructiuni, Soc, L. E. putand emite obligatiuni, in conformitate cu legea ei de b Activitatea aceasta a crescut mereu panda la 1916 — atingand la aceasta epoca o productiune de 300 locuinte — respectiv apartamente — a- nual. Pana in 1916 — epoca rasboiului — se putea spune cu drept cuvant, ca aceste locuinfe erau weftine’, in adevarata acceptiune a cuvantului, intrucat se putea da functionarului cu mijioace restranse, 0 casd cu parter compusa dintr’un an- treu si tret camere, cuprins terenul, pentru suma de lei 6000 (sase mii), platind la inceput 0 ga- rantie de 10%, (sase sute lei), iar restul in 20 ani fin rate lunare (50—70 lei variabil dupa etate) in care se cuprinde si asigurarea pentru caz de moarle sau incendin. De asemenea, 0 cas cu efay, e compusa din 4 camere si antreuri, pentru suma de lei 8000 (opt mii), tn aceleasi conditiuni. Casele se construiau dupa planuri tip cu par= ter si etaj, obtinute pe cale de concurs public prin. tre arhitechii romani; iar aceste tiputi de cladiri la Inceput simple cuprinzdnd doar sirictu! necesar, cu timpul s’au mai complectat si perfectionat in urma experienfei din fie-care an, si a cererilor variate ale publicului, mirindu-se locuintele pana la limita sumei de 15.000 lei. “care din aceste case de la tipul cel mai simplu la cel mai complect, erau inzestrate cuARHITECTURA -CLADIRG -TIP- M2 4 CONSTR- PEP Go.00 ~ TEREN- MP. 200.00~ sev Reve: 920 Fife aR Amina vecin cLAbIRG-TIP-Ae2- Z5.00- COnsTR=M:-P- +) TEREM: Mm: Ps 200, c0- svacin- | Bie «4 ee oovag dtu NaNaL | 00°26 sd BISNOD [L-SMIP1D- -Sskd Planari tip de locaingeARHITECTURA 2-3-4 camere principale ;_bucatarie, pivnita, closete, bai, camere de servitor, cum si cu in- stalatiuni sanitare de apa si canal — procurand numeroaselor familii de functionari si lucritori ce le stipaneau sau le ocupau vremelnic, mul- tumirea ca traesc in case sanatoase si confortabile, —avand curfi separate, 25 Aceasta activitate rodnica a Societafii L.E. a fost intrerupta aproape 4 ani din cauza rasboiului Dupa rasboiu insd, Soc. L. E. reluandu- ace tivitatea, a continuat si-si ndeplineascd misiu- Sr Tn Ah wfroear). Tremen: beh Roose iar in fata casei, gradi- nite cu flori. Astfel s’au cladit nu- meroase locuinte detipuri variate in cartierele: C/u- cerului (Sosea), Filantro- pia, Serban Voda, Raio~ ‘nului (Dudesti), Landrie, Lupeasca (Cotroceni), Ra- hovei (Bragadiru), Cazar- mei, Dorobanti (Prelungi- rea)etc.creiandu-se strazi noui cu pavaje, canal, apa, electricitate, plan- tatii, prin locuri virane sau maidane pana atunci focareinsalubre, transfor- - GLADIRE-TIP RE 5 mandu-le in cartiere cu- “BARTER: gi ETAT ~ fase. MP. O00 rate, frumoase, higienice. In acelas timp, diferite institufiuni_ca: Fabrica de tutun Belvedere, Fa- brica de chibrituri Filaret, Ministerul de Finante, Ministerul de Rasboiu, Calea ferata, etc,, si-au cladit tot prin Soc. co- munala de L. E., locuinte pentru Iucritorii si func- tionarii lor pe terenurile comunale din cartierele invecinate acestor insti- PBs tutiuni, m&rind in fie-care an numarul celor ce-si aveau in cdmin placut si sdndtos!, Aceste locuinfe sunt ocupate de lucratori sau functionari atata vreme cat se afl in serviciul institufiunilor respective, cari in loc sa le pla- teasc& chiria tn bani le-o ofera tn naturd. nea sa social, contri- buind simtitor la amelio- rarea crizei de locuinte, cAci, cu toata criza finan- ciara, si cu toata scum- petea atét a materialului cat sia manoperei, si-a reluat avantul pierdut, ajungand s& construiasca 100 locuinte anual, iar in total circa 2000 locu- inte — apartamente — avnd fiecare curte sepa- tata, iar parcelele de te- ten o suprafaté de circa 200 m. p. (10.0020,00). Dar din cauza scum- pirei tot crescande a ma- terialului si a lucratorilor, costul cladirilor a cres- cut din an fn an, in cat in anuk curent s’a urcat paralel cu toate articolele de prima necesitate, la circa de 30 ori fata de preturile normale dinain- tea risboiului. Totusi spre a corespun- de cat mai mult scopului de aconstrui cat mai eftin posibil, gi-a organizat a- provizionari de materiale cu prefuri minime, cum si fabrica proprie de tam- plarie si de caramida ; in ct a putut construi cu mult mai eftin decat preturile la cladirile cu- rente. Cu toate acestea, o casi cu parter, care tna- inte de rsboiu se putea obfine cu suma de 6000 lei, in 1923, abia s’a putut face cu circa 200,000 lei; iar o cas& cu etaj de 8000 lei, s’a ridicat Pi nad la circa 300.000.