Sunteți pe pagina 1din 6

Procedur penal. Cursul 1, 01.10.

2014
Ce este procedura penal? Este un ansamblu de reguli de drept care
privesc desfurarea procesului penal i a altor proceduri judiciare care au
legtur cu procesul penal.
Art. 1 CPP prevede expres innd seama de legislaiile statelor membre
europene c normele de procedur penal au un obiect complex.
1. Desfurarea procesului penal
2. Desfurarea altor proceduri judiciare care au legtur cu o cauz
penal
Este criticabil aceasta formul pentru c nu poate fi computata notiunea de
proces penal cu cel de cauza penal ( obiectul acelei activiti).
In ceea ce priveste desfasurarea procesului penal ca obiect al procedurii
penale ea este compusa din reguli care se refera la
1. Constatarea infractiunilor ( faptelor care pot constituii infractiune)
2. Identificarea persoanelor cu privire la care exista suspiciunea
rezonabil ca le-au comis
3. Prinderea persoanelor
4. Urmarirea acestora
5. Judecata
6. Executarea pedepselor si a altor sanctiuni penale care se aplic
persoanelor care au comis infractiunea
Desfasurarea procedurilor judiciare deriva din procesul penal si sunt
constituite din reguli care se refera la proceduri care se desfasoara in mod
distinct in raport cu desfasurarea procesului penal. Proceduri incidente,
insa autonome.
Exemplu masurile de prevenire
Necesitatea procedurii penale - Echilibru intre interesul public si interesele
private ale partilor. Procedura penala este valabila, ea poate fi eficienta, ea
este functionala doar daca este garantata de garantii procesuale. Este
necesar sa fie determinate exigentele procdurale ( latura privind
desfasurarea procesului penal si cea a desfasurarii procedurii). Aceste
exigente sunt de 2 feluri
i.
Straine procedurii penale
a) Se refera la dreptul penal temelia procedurii penale. Ex. delictele de
opinie. Procedura este indisociabila fata de dreptul penal.
b) Masurile luate de stat pentru functionarea justitiei pentru asigurarea
eficientei (conditiile materiale, mijloacele folosite de stat). CEDO a
decis ca drepturile persoanelor nu sunt iluzorii si teoretice, statul are
Page 1 of 6

obligatia prin autoritatile sale sa dispuna masuri pentru ca drepturile


sa fie realizate efectiv. Ex. dreptul inculpatului de a comunica cu
avocatul sau. Statul trebuie sa ii puna la dispozitie un loc in care sa isi
exercite acest drept, cu respectarea dreptului confidentialitatii.
c) Respectarea deontologiei profesionale deontologia membrilor
organelor judiciare. Magistratii si politistii trebuie sa manifeste o
respectare stricta a deontologiei profesionale in ceea ce priveste
procedura penala.
ii.
Exigente ce apartin procedurii penale. Au fost formulate principii
fundamentale ale procesului penal. Ele au mai fost denumite in
doctrina de specialitate si principii covarsitoare pentru procesul
penal in ansamblul sau si principii universale ale procesului
penale. Au rolul de a garanta echitatea procesului penal care
conditioneaza calitatea actului de justitie. Impiedica devierea
procesului penal de la principii.
Articolul 1 alin. 2 CPP prevede in mod expres care este scopul normelor de
procedura penala. Se prevede ca normele de procedura penala urmaresc
exercitarea cu eficienta a atributiilor organelor judiciare penale in vederea
desfasurarii procesului penal si a procedurii penale cu participarea activa a
partilor si a subiectilor procesuali principali si cu garantarea drepturilor si
libertatilor acestora, astfel incat sa fie respectata Constitutia, sa se respecte
tratatele de constituire a Uniunii Europene precum si celelalte regelementari
ale UE precum si pactele si tratatele internationale privind drepturile omului.
Din continutul acestei prevederi rezulta ca procedura penala nu poate fi
confundata cu procesul penal, procedura penala este indrumatorul legal
al procesului penal iar procesul penal este o activitate concreta care
presupune exercitarea de catre organele procesului penal ( organe
judiciare) a atributiilor care sunt prevazute de lege. Totodata, mai
rezulta ca prin reglementarea procesului penal si a procedurii penale se
urmareste exercitarea in mod eficient a atributiilor de catre organele
judiciare penale. Mai rezulta ca ea este conditionata de exigentele
procedurale care sunt determinate in mod expres in consens cu celelalte
legislatii ale UE Constituia ( subliniaza primatul Constitutie ), dreptul UE si
dreptul international al dreptuilor omului. Acest mod de reglementare nu
reprezinta o noutate in raport cu reglementarea anterioara. Noutatea este ca
exista o prevedere expresa in actualul CPP si demonstreaza diversitatea
surselor formale (izvoarelor) a procedurii penale.
Procedura penale are mai intai un caracater legislativ. Caracterul legislativ
al procedurii penale decurge din existenta unui CPP si de asemenea si a unor
numeroase legi speciale care reglementeaza procesul penal si procedurile
care au legatura cu procesul penal. Principala lege (sursa, izvor) a procedurii
penale este CPP.
Page 2 of 6

CPP si altele nu sunt singurele resurse ale procedurii penale. Astfel, o sursa
principala reprezinta Constitutia ( primatul Constitutiei). Ea trebuie
respectata in procesul penal pentru ca are numeroase reglementari
aplicabile in mod direct procesului penal ( reglementarile referitoare la
senatori, deputati si cele referitoare la drepturile si libertatile persoanelor),
reprezentand exigente pe care organele judiciare penale trebuie sa tina
seama in cadrul proceselor si procedurilor penale. Un rol important il are
Curtea Constitutionala , a carei decizii au aplicabilitate directa in procesul
penal. Legea permite invocarea in cadrul procesului penal a exceptiilor de
neconstitutionalitate. Instanta penala nu are competenta de rezolvare a
acestor exceptii, ea poate sa le respinga ca inadmisibile doar daca nu
intrunesc conditiile de admisibilitate prevazute de lege iar in caz contrar
daca ele sunt considerate admisibile sesizarea Curtii Constitutionale este
obligatorie. Prevederile din cuprinsul Costitutiei.referitoare la dreptul
penalConstitutiei formeaza asa zisul bloc de constitutionalitate, constituind
fundamentele constitutionale ale procedurii penale.
Tratatul UE precum si reglementariile acesteia ( regulamente, directive,
decizii cadru ale Parlamentului UE). Regulamentele au aplicabilitate directa
in ordinea juridica interna. Directivele si deciziile cadru trebuie transpuse. La
expirarea termenului de transpunere au aplicabilitate directa in dreptul intern
si are ca efect diminuarea semnificativa a suprematiei Constitutiei printre
sursele procesului penal.
Printre sursele procedurii penale figureaza si pactele si tratatele
internationale privind drepturile omului, Declaratia privind drepturile omului,
Conventia europeana a drepturilor omului. Conventia europeana a creat un
drept jurisprudential prin CEDO care prin hotararile date modeleaza sistemul
legislativ national si au un efect decisiv cu privire la desfasurarea procesului
penal , constituind o cale exceptionala de atac revizuirea hotararii.
Un rol important in desfasurarea procesului penal o reprezinta CJUE atat prin
promovarea drepturilor si libertatilor omului. Se adauga conventiile bilaterale
in materia asistentei penale judiciare. Constituie sursa a procedurii penale si
CP de asemenea ci CC si CPC si legile de organizare judiciara.
Se poate vorbii de o incadrare internationala a procesului penal.
Normele de procedura penala sunt de 2 feluri
a) Procesuale reglementeaza acte si masuri care conduc la
dinamizarea procesului penal.
b) Procedurale normele care reglementeaza modalitatile de
aducere la implinire a actelor si a masurilor in cadrul
procesului penal.
Page 3 of 6

Codul actual contine in art. 13 reguli privind aplicarea in timp si aplicarea in


spatiu a normelor de procedura penala. Cu privire la aplicarea in timp art. 13
(1) prevede ca normele de procedura penala se aplica din momentul
intrarii in vigoare pana in momentul iesirii din vigoare a legii cu
exceptia situatiilor tranzitorii ( reglementate prin dispozitii tranzitorii).
Din continutul art. 13 (1) rezulta ca la baza aplicarii in timp a legii
procedurale penale sta principiul activitatii. Legea de procedura este o lege
de imediata aplicare deoarece in virtutea principiului activitatii ea se
aplica pentru toate procesele penale aflate in curs de desfasurare inclusiv
pentru procedurile judiciare aflate in curs de desfasurare din chiar momentul
intrarii in vigoare cu exceptia cazurilor prevazute de lege. Din continutul
principiului activitatii si din caracterul de imediata aplicare decurg
urmatoarele consecinte.
1. Efectuarea tututor actelor procesuale si procedurale si luarea
tuturor masurilor procesuale si procedurale potrivit legii in
vigoare din momentul efectuarii
2. Recunoasterea ca valabile a tuturor actelor de procedura si a
tuturor masurilor care au fost dispuse inainte de intrarea in
vigoare in raport cu dispozitiile legale in vigoare la acel
moment.
3. Lipsirea de efect a legii de procedura cu privire la actele
efectuate si a masurilor dispuse dupa iesirea ei din vigoare
chiar daca procesul penal a pornit inainte de iesirea din
vigoare a legii
Exceptiile de la principiul activitatii privesc situatiile tranzitorii, adica acelor
acte caracterizate de trecerea de la legea veche la legea noua. Ele sunt
reglementate de asa numitele dispozitii tranzitorii. Ele sunt justificate de
intervenirea asa numitor legi succesive sau intermediare, legi de trecere.
Cele mai numeroase dispozitii tranzitorii sunt cele prevazute in legea
de punere in aplicare a codului de procedura penala. Acestea sunt
prevazute in legea 255/ 2013 , art 3 -24. Ele pot fi sintetizate in doua
categorii.
1. Retroactivitatea inseamna ca are aplicabilitate codul actual de
procedura cu privire la acte efectuate inainte de intrarea in
vigoare. Legea de procedura penala retroactiveaza atunci cand
nu mai contine formalitatea ceruta de legea veche si care nu
era indeplinita potrivit legii noi. Art. 4 (2) 255/2013 prevede ca
nulitatile actelor efectuate inainte de intrarea in vigoare a noii
legi pot fi invocate numai cu privire la legea noua. Mai
retroactiveaza cand este prevazut expres.
2. Ultraactivitatea
Page 4 of 6

a) Competentei
b) Cailor de atac
c) Termenelor
Aplicarea in spatiu este reglementata in art. 13 (2) CPP care reglementeaza
principiul teritorialitatii legii de procedura penala se aplica actelor
efectuate pe teritoriul tarii. Teritorialitatea decurge din principiul
suveranitatii statului. Legea se aplica in principiu doar pe teritoriul statului
nostru. Acest principiu cunoaste anumite exceptii. ( UE, Europol si
dezvoltarea pretutindeni a criminalitatii grave). Exceptiile privesc in
general asistenta judiciara internationala ( mandatul european de
arestare, imunitate diplomatica si consulara, recunoasterea unor organe
juridice straine).
Procesul penal este o activitate concreta, complexa alcatuita dintr-o
succesiune de acte de procedura penala toate indreptate spre o
anumita finalitate care se realizeaza in conformitate cu dispozitiile
legale, cu participarea activa a partilor si a subiectilor procesuali
principali care sunt suspectul si persoana vatamata in scopul
constatarii la timp si in mod complet a faptelor care constituie
infractiuni astfel incat nicio persoana sa nu fie trasa la raspundere
penala si orice persoana care a comis o infractiune sa fie pedepsita
potrivit legii. Procesul penal este guvernat de principii directoare ale
procesului penal, care isi au izvorul in practica judiciara penala dar si in
prevederile codului de procedura penala si in reglementarile internationale
privind drepturile omului. Astfel cum ele sunt reglementate au fost puse de
acord cu cu celelalte legislatii procesuale penale ale statelor membre ale UE.
Reglementate de art. 2-12 CPP
Art. 2 principiul legalitatii. Stricta realitate a procesului penal.
procesului penal se desfasoara in intregime cu respectarea
dispozitiilor legale ( CPP si legile speciale).
Principiul separatiei functiilor judiciare. Art. 3 care prevede ca in cadrul
procesului penal pot fi exercitate un nr. de 4 functii judiciare
a) Functia de urmarire. Corespunde fazei de urmarire penala si se
realizeaza de procuror. Sub acest aspect formularea din CPP
este dificitara. Organul de cercetare penala organizeaza
activitatea de cercetare penala sub supravegherea
procurorului.
b) Functia de dispozitie asupra drepturilor si libertatilor
persoanei. Aceasta functie este atribuita unui organ de
jurisdictie nou creat, judecatorului de drepturi si libertati.
Page 5 of 6

Aceasta corespunde fazei de urmarire penala, care este o faza


preparatorie a procesului penal.
c) Functia de verificarea a legalitatii trimiterii sau netrimiterii in
judecata. Aceasta functie este atribuita unui organ de
jurisdictie nou judecatorului de camera preliminara, faza
intermediara si anume fazei de camera preliminara. Ea este
prevazute intre urmarire si judecata, adica dupa finalizarea
urmarii si inainte de inceperea procesului penal.
d) Functia de judecata care este atribuita instantei de judecata
( instanta penala).
Functiile judiciare se exercita din oficiu, afara de cazul in care legea prevede
altfe. Prin aceasta prevedere a fost retinut principiul oficialitatii din CPP
anterior. Se confunda functiile cu atributiile. Atributiile se exercita din
oficiu si in mod obligatoriu, functiile nu se exercita totdeauna din
oficiu ( numai cea de urmarire si nu chiar tot timpul). Functia de
dispozitie a drepturilor si a libertatilor nu se exercita niciodata din
oficiu, ci doar la sesizare.
Exercitarea unei functii judiciare este in principiu incompatibila cu
exercitarea oricarei alte functii judiciare, incompatibilitatea fiind o
consecinta a separatiei puterilor cu o exceptie functia de verificare
a legalitatii trimiterii sau netrimiterii in judecata care este
compatibila cu functia de judecata.

Page 6 of 6