Sunteți pe pagina 1din 28

Metodologia BERD de Evaluare a Emisiilor de Gaze cu Efect de Sera

Versiunea 7, 6 iulie 2010

Metodologia BERD de Evaluare a Emisiilor de Gaze cu Efect de


Sera
Ghid pentru consultantii ce lucreaza in cadrul proiectelor finantate de BERD
Introducere in obiectul evaluarilor BERD ale GES
1. Proiecte incluse in evaluarea GES
BERD a evaluat impactul emisiilor gazelor cu efect de sera cu privire la investitiile sale
directe (imprumut si capital) inca din 2003. S-au publicat rezumate in cadrul Rapoartelor
anuale de Mediu si Sustenabilitate ale Bancii, inca de la acea data. Desi in toti anii, au
fost evaluate toate proiectele de investitii cu privire la emisii, sau pentru reducerea
emisiilor ce au depasit 20 kt CO 2e pe an, atentia s-a centrat asupra proiectelor mari, si
anume asupra celor care au emis >100 kt pe an, in special in sectoarele energetic si
industrial, care domina portofoliul amprentei GES. Unele sectoare (vezi NI 1) au fost
excluse in baza faptului ca au un efect redus asupra GES. Unele investitii directe, cum ar
fi imprumuturile corporative, precum si majoritatea proiectelor sustinute prin intermediari
financiari (IF), nu sunt evaluate in general, deoarece nu exista informatii suficiente cu
privire la natura exacta a investitiilor.
Incepand din noiembrie 2008, Politica Sociala si de Mediu a Bancii, printre altele, solicita
clientilor sa obtina si sa raporteze datele necesare pentru evaluarea GES, referitor la
proiectele ale caror emisii se asteapta sa depaseasca 100 kt CO 2 pe an (vezi Anexa 1 la
prezentul Ghid).
2. Proiectul GES si GES
Respectand ordinul de tranzitie al Bancii, evaluarea a incercat sa estimeze modificarea
din cadrul emisiilor GES (GHG), realizata prin intermediul investiilor. Aceasta este
diferenta dintre emisiile ca urmare a implementarii investitiilor proiectului si emisiile care
ar fi avut loc in absenta acestora. Estimarea emisiilor in urma investitiilor este relativ
directa si justificabila cu privire la monitorizarea pe durata implementarii proiectului. Pe
de alta parte, definirea si estimarea emisiilor de baza sau de referinta, ce reflecta emisiile
care ar fi avut loc in absenta acestor investitii, nu sunt bine definite. Conceptul de emisii
de baza sau de referinta poate fi interpretat in mai multe feluri. Emisiile de baza sau de
referinta nu pot fi masurate. Trebuie sa se bazeze pe anumite ipoteze, care pot varia de la
foarte simple, la foarte complexe. In general, nu exista un raspuns corect. In general
BERD a avut o abordare simpla, insa in functie de nivelul de informatii disponibile si de
nivelul la care viitoarele dezvoltari pot fi previzionate, se incearca o estimare exacta a
impactului GES asupra proiectului.
3. Proiectul si emisiile de baza (de referinta) si limitele proiectului
Pentru proiectele ce doresc sa beneficieze de flexibilitatea mecanismelor Protocolului
Kyoto (ex. Implementare Comuna (IC) si Mecanismul de Dezvoltare Adecvata (MDA)),
evaluarile proiectelor si ale emisiilor de baza se bazeaza pe metodologiile aprobate
conform Conventiei-Cadru a Natiunilor Unite asupra schimbarilor climatice CCNUSC 1
Pentru majoritatea celorlalte proiecte, proiectul cu privire la emisii este luat drept emisia
anuala ce are loc odata ce proiectul a fost implementat in totalitate; emisia de baza este
un pre-proiect reprezentativ cu privire la emisii, care este e obicei zero cand proiectul
reprezinta o dezvoltare in domeniul ecologic, sau pre-investitia in emisiile anuale ale
1

Desi aceste metodologii sunt disponibile si in sectorul constructiilor, reducerea emisiilor realizata in proiectele BERD din
cadrul sectoarelor de constructii, sunt evaluate in functie de nivelul de economisire a energiei ce rezulta din proiect, in
comparatie cu baza acestuia. Economisirea energiei este calculata conform ISO EN 13790/2008 Performanta energetica la
cladiri Calcularea utilizarii energiei pentru incalzirea spatiului si pentru racire; EN 15603/2008 Performanta energetica la
cladiri Energie totala utilizata, emisii CO2 si clasificarea energiei, si alte standarde EN conform Directivei Europene de
Performanta Energetica la Cladiri 2002/91/EC. Aceasa abordare se conformeaza metodologiilor CCNUSC pentru sectorul
constructiilor (CCNUSC a aprobat metodologia AMS-II.E la scara mica).

Metodologia BERD de Evaluare a Emisiilor de Gaze cu Efect de Sera


Versiunea 7, 6 iulie 2010
fabricilor, in care proiectul include modernizarea sau renovarea 2. In general, nu s-au
realizat estimari ale proiectului GES sau GES in mod cumulat (sau in medie), pe durata
dezvoltarii proiectului (actual sau in urma investitiilor), desi aceste estimari ar fi usor de
calculat, daca ar fi necesar.
Unele proiecte, in special cele care implica emisii puternice, pot avea un impact suficient
de mare in sectorul lor, pentru a genera consecinte ce depasesc limitele proiectului si
influenteaza scenarii de sector viitoare, pe o anumita perioada de timp. In aceste
circumstante, daca se pot obtine suficiente informatii, poate fi necesara inlocuirea bazei
statice (emisiile dinaintea proiectului) cu o referinta de scenariu dinamica (fara proiect),
pe durata implementarii proiectului. Acest lucru ar fi comparat cu un scenariu similar in
cadrul unui proiect, pentru a obtine impactul GES. Aceasta forma de evaluare mai
sofisticata (similara cu cea solicitata pentru proiectele IC si MDA), poate fi luata in
considerare pentru proiectele cu emisii sub 1Mt CO 2 pa sau mai mari, iar necesitatea sa
poate fi discutata intre Banca si client.
Limita proiectului este in general definita drept limita geografica a fabricii, insa poate
necesita includerea unor fabrici asociate, in care acestea exista numai pentru proiect 3. In
cazul in care proiectul implica o modificare dintr-o productie interna intr-o sursa externa
de materie prima, poate fi necesara trasarea unor limite ale proiectului pentru a include
operatiile externe, in scopul asigurarii diferentei fundamentale in obiectul furnizarii
serviciului, intre baza si proiect. Cand un proiect reprezinta o inlocuire directa a unor
anumite facilitati, sau a unor facilitati separate, existente (ex. detinute de aceeasi
entitate), aceasta facilitate poate fi adusa la limita proiectului, daca finalizarea poate
avea loc in scurt timp de la implementarea proiectului. Se presupune faptul ca proiectele
de generare a energiei regenerabile inlocuiesc emisiile asociate cu generarea medie
realizata de reteaua electrica nationala (vezi NI5).
4. Obiectul emisiilor evaluate
Emisiile directe din cadrul limitelor proiectului, impreuna cu emisiile estimate asociate cu
generarea realizata e reteaua electrica utilizata in proiect, sunt incluse in evaluare. Alte
emisii in crestere asociate cu furnizarea materialelor utilizate in cadrul proiectelor, sau
emisiile in scadere, de la utilizarea bunurilor si serviciilor generate de proiect, nu sunt
incluse4.
5. Metrica de performanta a GES
Proiectele GES si GES sunt in general calculate/raportate pentru intregul proiect si nu in
functie de implicarea financiara a Bancii, pe premiza ca proiectul nu s-ar putea dezvolta
fara participarea Bancii.
Investitiile BERD imbunatatesc in mod invariabil eficienta productiei, chiar si cand este
depasita de productia in dezvoltare, ducand astfel la cresterea totala a emisiilor. Pentru a
demonstra acest beneficiu, emisiile GES pe unitate de produs obtinut, ar trebui calculat
pentru proiect si cazurile de baza, in plus fata de emisiile GES totale.
2

Pentru proiectele de constructii, Baza este definita de performanta energetica a premizelor existente pentru realizarea
proiectelor de renovare. In cazul modificarii modelelor operationale sau scopul utilizarii premizelor actuale, performanta
energetica este evaluata conform caracteristicilor structurilor cladirilor existente, in cadrul cerintelor de climat intern,
pentru noile facilitati. Pentru proiectele noi, Baza este definita in functie de energia utilizata, ce rezulta din aplicarea
cerintelor tehnice si criteriilor de performanta minima, stabilita de standardele nationale si regulile tehnice, deoarece
acestea sunt obligatorii pentru constructori si proiectanti. Se presupune faptul ca pana si fara investitiile Bancii, proiectele
se conformeaza acestor cerinte.
3
Aceasta conditie cu privire la limita proiectului de a include alte facilitati, este conforma definitiei zona de influenta,
asupra carora proiectele BERD trebuie evaluate, conform paragrafului 6 din Cerinta de Performanta 1 a Politicii Sociale si de
Mediu a BERD, Mai 2008.
4

Utilizarea definitiilor adoptate de protocolul GES al CMADD/IMR, emisiile directe sunt definite drept emisii Obiect 1, iar
emisiile din cadrul retelei electrice utilizate, reprezinta Obiectul 2, in timp ce alte emisii in crestere sau in scadere,
reprezinta Obiectul 3.

Metodologia BERD de Evaluare a Emisiilor de Gaze cu Efect de Sera


Versiunea 7, 6 iulie 2010
6. Cuprins al prezentului Ghid
Prezentul document contine indrumari pentru consultantii BERD sau practicantii interni,
cu privire la aplicarea Metodologiei BERD de Evaluare a Emisiilor de Gaze cu Efect de
Sera.
Metodologia doreste sa asigure faptul ca evaluarile emisiilor gazelor cu efect de sera sunt
realizate intr-un mod sistematic, utilizand date ale unor surse documentate si inregistrand
toate ipotezele si metodele de calcul. Totusi, metodologia generalizata nu poate indeplini
cerintele fiecarui proiect; in mod inevitabil, consultantul va gasi o ocazie in care el sau ea
va trebui sa decida singuri, din punct de vedere profesional. In aceste cazuri, orice
presupuneri facute si orice devieri de la metodele recomandate, ar trebui inregistrate. Ca
ghid general, procedurile si ipotezele acceptate la pregatirea proiectelor pentru sprijinul
IC si MDA, se vor accepta pentru evaluarea proiectelor BERD.
Aceasta metodologie are scopul de a fi utilizata in toate proiectele, in scopul estimarii
impactului implementarii proiectului asupra emisiilor GES totale si identificarea
oportunitatilor pentru reducerea GES, pe durata evaluarii proiectului. Pentru proiectele ce
necesita acreditare IC sau MDA conform Mecanismelor Protcolului Kyoto, va fi necesara o
analiza ce respecta protocoalele aprobate de CCNUSC pentru aceste proiecte Aceste
solicitari nu se afla in prezentul ghid.
Se prezinta Sapte Principii de Indrumare pentru a ajuta Consultantii la aplicarea
Metodologiei: NI 0 identifica tipurile de proiect pentru care nu se solicita in general
evaluarea GES. NI 1 prezinta principiile referitoare la stabilirea obiectului evaluarii. NI 2-6
ofera indrumari tehnice cu privire la identificarea surselor directe si indirecte de emisii si
metodele recomandate pentru estimarea emisiilor gazelor cu efect de sera, sau reducerii
emisiilor:
NI 0 Analiza GES standard
NI 1 Obiectul Evaluarii
NI 2 Surse directe de emisii din diverse sectoare industriale
NI 3 Emisii GES Directe: Solicitare Date si Metode de Calcul Recomandate
NI 4 Estimarea emisiilor indirecte de la electricitate si caldura importate
NI 5 Generare electricitate din surse regenerabile
NI 6 Potentiale Incalziri Globale pentru calcularea emisiilor GES totale (echivalent CO 2)
NI 0 Analiza GES Standard
Banca trebuie sa cunoasca nivelul total de emisii GES, de la operarea facilitatilor cu care
va fi asociata in urma investitiilor, precum si modificarea emisiilor realizata in urma
acestor investitii. Astfel, toate proiectele ar trebui sa faca obiectul unei prime analize, in
scopul evaluarii nivelului emisiilor GES. Scopul analizei este acela de a indica mai
devreme, importanta proiectului in calitate de contribuitor la amprenta GES a Bancii si
obiectului ce ar putea exista in urma initiativelor de reducere a GES. Procesul de analiza
aloca un proiect unei categorii de emisii, ce reflecta nivelul unui proiect existent sau nou,
precum si viitoarele emisii de la factilitatile in care se vor realiza investitiile 5. Urmatoarele
categorii se bazeaza pe analize anterioare a proiectelor tipice ale Bancii:

Neglijabile (nu este necesara o evaluare a GES)

Trebuie luat in considerare faptul ca categoria nu reflecta neaparat nivelul de modificare al emisiilor GES, rezultate in
urma proiectului. In orice caz, analiza este conservatoare, in sensul ca investitiile in proiecte cu emisii existente neglijabil
sau reduse, nu poate modifica foarte mult emisiile, astfel incat inlaturarea lor din procesul de evaluare al GES, nu risca
pierderea unor importante modificari in cadrul GES. Proiectele din cadrul categoriilor de emisii de nivel mediu sau inalt, pot
duce, sau nu, la modificari importante in cadrul GES, insa modificarile mai mari din portofoliu vor proveni de la aceste
categorii. Proiectele cu emisii medii sau inalte, vor fi analizate in scopul evaluarii si acest lucru va dezvalui nivelul
modificarii.

Metodologia BERD de Evaluare a Emisiilor de Gaze cu Efect de Sera


Versiunea 7, 6 iulie 2010
Scazute (<20 kt/an CO2 echivalent pe an. Vezi NI 6 pentru importanta relativa a
diverselor GES si echivalenta lor CO2 (CO2 e))
Mediu-scazut (20-100 kt CO2-e/y)
Mediu-ridicat (100 kt 1 Mt CO2-e/y)
Ridicat (>1 Mt CO2-e/y)
Categoria emisiilor neglijabile
In scopul evaluarii GES de catre Banca, proiectele ce implica urmatoarele activitati sunt
categorizate drept Neglijabile, fara a fi necesara evaluarea GES:
Telecomunicatii
Procesare lemn utilizand deseuri din lemn drept combustibil principal
Proiecte de constructii civile
Retele de furnizare apa potabila
Tratare apa reziduala industriala
Tratare apa reziduala municipala, in care namolurile de la statiile de epurare sunt
tratate sau incinerate
Proiecte de mediu construite la dimensiuni mici (suprafata totala sub 1.000 m 2)
Proiectele din cadrul categoriilor Scazute si Mediu-Scazute (vezi mai jos) nu fac obiectul
evaluarilor GES obligatorii conform Politicii Sociale si de Mediu a BERD. In orice caz, pot
exista ocazii in care proiectele ce se incadreaza in aceste categorii, sunt evaluate, iar in
aceste cazuri trebuie folosita aceeasi metodologie.
Categorie de emisie scazuta (<20 kt CO2e pa)
Investitiile Bancilor in urmatoarele domenii pot avea emisii Scazute, desi in unele cazuri,
dimensiunea proiectului poate rezulta in emisii ce depasesc pragul de 20 kt. Ar fi mai
acceptabila utilizarea parametrilor standard de emisie in scopul evaluarii acestor
proiecte, altfel decat pentru evaluarea proiectelor analizate in categoriile Mari si Medii:
Dezvoltare proprietati (birouri, hoteluri, cu amanuntul)
Fabrici municipale, inclusiv tratarea apei reziduale, ce implica depozitele de namol
fara explozii/colectare de gaz metan
Fabrici industriale usoare (non-energetice, ex. in ansamblu);
Fabrici de productie hrana
Fabrici de prelucrare agricola
Planuri de dezvoltare drumuri (evaluate numai daca sunt disponibile studii de
trafic)
Categoria Medie-Scazuta (20 -100 kt CO2e pa)
Depozit de deseuri solide municipale
Caramizi, anvelope, prelucrare manuala
Achizitii de locomotive, vapoare, flote de transport
Modernizare cabluri electrice (economisiri GES) (pot fi Medii-Inalte, in functie de
mix-ul de generare si nivelul de investitie)
Proiectele din cadrul categoriilor Medii-Inalte si Inalte (vezi mai jos), fac obiectul evaluarii
GES obligatorie, conform Politicii Sociale si de Mediu a BERD (vezi Anexa 1 la prezentul
Ghid).
Categoria Medie-Inalta (100 kt 1 Mt CO2e pa)
Modernizare cabluri electrice (economisiri GES) (pot fi Medii-Inalte, in functie de
mix-ul de generare si nivelul de investitie)
4

Metodologia BERD de Evaluare a Emisiilor de Gaze cu Efect de Sera


Versiunea 7, 6 iulie 2010
Productie si prelucrare combustibil (poate fi Inalta pentru dezvoltari importante
de petrol si gaz)
Productia de sticla
Productia de petrochimice
Fabrici de productie si prelucrare metale mici
Lucrari mici ciment si var
Fabrici mici de generare electricitate
Retele de incalzire pe sector (economisire)

Categorii inalte (> 1Mt CO2e pa)


Fabrici mari generatoare de electricitate, p baza de combustibili fosili
Incalzire pe sector si sisteme de electricitate
Fabrici de topire si prelucrare metale mari
Sisteme importante de productie/transport petrol si gaz
Lucrari importante de ciment
Lista mai sus-mentionata nu este completa si este folosita drept ghid standard.
Informatii suplimentare cu privire la emisiile ce depasesc limita de 100 kt CO2e pa,
obligatorie pentru evaluarea GES, este oferita in Anexa A la Nota de Indrumare a CFI 3 cu
privire la Poluare si Prevenire 6. Acesta poate fi folosit pentru a verifica informa evaluarea
standard, daca un proiect se va afla deasupra sau sub limita.
NI 1 Obiectul Evaluarii
1. Gaze cu Efect de Sera
Pentru multe proiecte, emisiile de dioxid de carbon vor reprezenta cantitatea de emisii de
gaze cu efect de sera. In orice caz, unele procese de combustie si industriale elibereaza
alte GES, care au un important potential cu privire la incalzirea globala. Nota de
Indrumare NI2 prezinta potentialele emisii de GES importante, din cadrul unei game largi
de procese. Ar trebui realizate evaluari pentru gazele listate impotriva proceselor
relevante pentru proiecte, utilizand metodele de calcul stabilite in Nota de Indrumare NI
3. Daca consultantii au motive intemeiate pentru a nu respecta metodele de evaluare si
calculare recomandate, atunci acestea ar trebui descrise in mod clar.
2. Limitele Proiectului
Limita standard a proiectului o reprezinta limita (geografica) fizica a facilitatii proiectului.
Ar trebui acordata importanta extinderii limitei standard, in urmatoarele circumstante:
o

in cazul in care procesele in aval si in amonte, ce au legatura directa cu proiectul si


care exista/opereaza numai ca rezultat al proiectului, au emisii de GES care pot fi
relativ semnificative la proiectul emisiilor de GES (ex. o operatie miniera care nu ar
exista in alta situatie, sau o facilitate de utilizare a deseurilor sau a produselor
secundare)

in cazul in care o parte integrala a proiectului este contractata cu un operator terta


parte, de care depinde operarea proiectului;

Este esentiala aplicarea definitiei limitelor proiectului in mod constant in cadrul


proiectului si in cadrul scenariului de baza/referinta (vezi mai jos), pentru a se asigura de
faptul ca se poate realiza o comparare a emisiilor in cadrul proiectului si in afara
proiectului.
6

http://www.ifc.org/ifcext/sustainability.nsf/AttachmentsByTitle/pol_GuidanceNote2007_3/$FILE/2007+Updated+Guidance+
Note_3.pdf

Metodologia BERD de Evaluare a Emisiilor de Gaze cu Efect de Sera


Versiunea 7, 6 iulie 2010
3. Scenariu de Baza sau de Referinta
Emisiile Scenariului de Baza sau de Referinta reprezinta emisiile ipotetice care ar prevala
in absenta unui proiect.
Pentru proiectele care nu necesita acreditare IC sau MDA, o linie de baza statica este in
general considerata adecvata, desi, conform descrierii din Paragraful 3 din introducere,
pentru proiectele cu emisii Inalte, ar putea fi potrivita o evaluare mai sofisticata ce
utilizeaza un scenariu de referinta dinamic, similar cu cel adoptat in cadrul proiectelor
IC/MDA. Necesitatea pentru o astfel de evaluare ar trebui discutata cu clientul.
In majoritatea cazurilor in care este potrivita o baza statica, ar trebui realizata o evaluare
a emisiilor care ar fi continuat in absenta unui proiect la un anumit moment in timp, sau
aproape de implementarea proiectului. Pentru un proiect de modernizare a unei fabrici,
baza va reprezenta in mod tipic emisiile fabricii, inainte de modernizarea acesteia. In
cazul unei fabrici noi, baza ideala ar reprezenta emisiile de la alte operatiuni, ce ar fi in
mod sigur inlocuite odata cu functionarea noii fabrici. Ar trebui luate masuri pentru a
asigura o declaratie clara si stabila a acestor incheieri. Daca nu exista angajamente
ferme, atunci ar fi necesara o abordare ferma pentru implementarea unor noi proiecte de
fabrici, presupunand ca toate emisiile sunt suplimentare ex. zero emisii pentru baza de
pre-proiectare.
Odata ce s-a stabilit Baza, emisiile GES asociate cu aceasta, ar trebui calculate utilizand
metodologia BERD. Acest lucru necesita date si informatii cu privire la emisiile existente
de la fabricile ce vor fi modificate sau inlocuite in cadrul proiectului. Este esential ca
metodele utilizate la calcularea bazei si a emisiilor in urma investitiei, sa asigure o
comparatie valida a emisiilor.
4. Emisii Directe si Indirecte
Emisiile directe sunt cele rezultate din limita proiectului fizic, impreuna cu emisiile de la
orice componenta integrala a proiectului, care, desi este localizata in alta parte, a fost
inclusa in limita proiectului, conform definitiei punctului 2 mai sus-mentionat. Cand
obiectul activitatii proiectului difera intre proiect si baza, poate fi necesara inserarea fie in
evaluarea proiectului, fie in cea a bazei, a unei surse de emisii care ar fi altfel exclusa. Un
exemplu ar fi materia prima produsa anterior in fabrica, care ar fi importata drept parte a
noului proiect. In acest caz, emisiile de la producere externa a materiei prime, ar trebui
inclusa drept emisii directe sau, in mod alternativ, emisii de la productia pe site ar trebui
excluse de la emisiile de baza.
Emisiile directe ar trebui sa includa emisiile principale relevante de energie si de proces,
listate in NI 2.
Emisiile indirecte sunt cele care apar numai drept rezultat al existentei proiectului, insa
care au loc in afara limitelor acestuia. Aceasta definitie ar putea fi interpretata ca de la
inceput pana la sfarsit , ce include toate emisiile in amonte, spre exp. cele asociate cu
productia de combustibil si materii prime si emisiile in aval, spre exp. cele asociate cu
utilizarea produselor. In orice caz, aceasta abordare a ciclului de viata nu este considerata
nici practica si nici potrivita. In majoritatea cazurilor, evaluarea emisiilor indirecte poate fi
restrictionata in mod rezonabil la emisiile asociate cu electricitatea sau importurile de
caldura, in care acestea ofera o importanta sursa de energie pentru proiect. (Argumentul
pentru includerea emisiilor de generare a electricitatii de catre terte parti, ca parte a
emisiilor proiectului, il reprezinta faptul ca utilizarea energiei este controlata de utilizator
daca nu se solicita electricitate, atunci nu exista emisii 7). NI4 ofera informatii specifice
cu privire la estimarea emisiilor ce reies din productia electricitatii si caldurii importate.
Evaluatorul ar trebui sa ia in considerare daca orice aspect din cadrul proiectului ar
7

Fara a tine cont de aceasta abordare, emisiile de la utilizarea combustibilului, sunt atribuire proiectelor de generare a
electricitatii, din cadrul portofoliului BERD. Aspectul contabilizarii duble a acestor emisii, va trebui adresat in contextul
unui inventar national.

Metodologia BERD de Evaluare a Emisiilor de Gaze cu Efect de Sera


Versiunea 7, 6 iulie 2010
genera alte emisii indirecte, care trebuie evaluate spre exemplu crearea unei noi fabrici
de productie a materiei prime, in scopul furnizarii pentru proiect, daca aceasta nu a fost
deja inclusa in cadrul limitelor definite ale proiectului. Ar trebui totusi luat in considerare
faptul ca emisiile de la utilizarea de catre terte parti a combustibililor si produselor ce
reies dintr-un proiect, sunt vazute in mod conventional drept emisii ale tertelor parti si nu
drept emisii indirecte ale proiectului. Astfel, acestea sunt vazute drept emisii indirecte in
cadrul metodologiei si nu sunt evaluate.
Ca si in cazul emisiilor directe, trebuie sa existe consistenta intre proiect (in urma
investitiei) si baza, cu privire la obiectul emisiilor indirecte incluse.
5. Acuratetea datelor
Emisiile GES anuale pot fi derivate in principiu, cu o acuratete variabila, dintr-o gama de
surse de date primare si secundare. Uneori documentatia proiectului poate parea ca ofera
date suficiente pentru a realiza o metoda de calcul, desi ipotezele utilizate la derivarea
datelor secundare, nu sunt intotdeauna descrise in mod adecvat in documentele
proiectului. Atunci ar putea rezulta neconcordante intre metodele de calcul alternative.
Unde este posibil, evaluatorii ar trebui sa utilizeze metode de calcul bazate pe date
primare si nu secundare, reducand astfel necesitatea de a utiliza parametri standard care
nu sunt specifici proiectului.
6. Emisii specifice / Emisii per unitate rezultata
Cand o noua fabrica are un rezultat cu mult mai mare decat fabricile inlocuite si deci
contribuire astfel la cresterea nivelului de furnizare a serviciului, atunci emisiile
proiectului pot depasi baza emisiilor, chiar si daca proiectul opereaza cu o eficienta mult
mai mare. Cand se modifica furnizarea serviciului, emisia de baza nu trebuie ridicata la
un nivel mai mare, pentru a se potrivi cu noul nivel de servicii, deoarece acest lucru
afecteaza impactul emisiilor nete de gaz de sera, asupra proiectului. In schimb, evaluarea
ar trebui sa includa un calcul al emisiilor GES per unitate rezultata din cadrul fabricii (ex.
CO2 / KWhe, t CO2 / tona produs), pentru a demonstra eficienta imbunatatirii.

Metodologia BERD de Evaluare a Emisiilor de Gaze cu Efect de Sera


Versiunea 7, 6 iulie 2010

METODOLOGIA BERD DE EVALUARE A GES


NI 2
NOTA DE INDRUMARE PENTRU IMPLEMENTARE
NI 2

Surse directe de emisie din diverse sectoare industriale

Sector
Explorarea
resurselor
energetice si
proiecte de
rafinare/proce
sare
(Resurse
Naturale BERD)
Conversie
energie si
proiecte de
distributie
(Putere si
Energie BERD)
Proiecte de
eficienta
energetica si
de conservare
(Eficienta
Energetica
BERD)
Proiecte
Productie
Industriala
- Aluminiu
- Alte metale
neferoase
- Fier si otel
- Acid Azotic
- Amoniac
- Acid Adipic
- Ciment
- Var
- Caramizi/Tigle
- Sticla
- Celuloza si
hartie
- Racire/Aer
conditionat
(Echipe BERD
pe Sector si pe

Importante surse directe de emisie


Combustie Combustibil Fosil
Flacara
Scurgeri, emisii fugitive, ventilare
Emisii exploatare carbune

Note

CO 2
CO 2
CH 4
CH 4

Combustie Combustibil Fosil


Combustie Combustibil Fosil in medii fluide
Combustie Combustibil Biomasa
N2O
Echipament Transmisie Electricitate
Desulfurizare Gaze de Ardere

CO 2
CO 2 + N2O
CH 4 +

Combustie Combustibil Fosil


Combustie Combustibil Fosil in medii fluide
Combustie Combustibil Biomasa
N2O

CO 2
CO 2 + N2O
CH 4 +

SF 6
CO 2

Se
presupune
faptul ca emisiile
de CO2 in urma
combustiei
biomasei,
sunt
neutre
la
GES,
deoarece fac parte
din ciclul biologic

Combustia combustibilului pe emisii de energie mai susmentionate, impreuna cu urmatoarele emisii de


PRELUCRARE, care pot, sau nu pot fi controlate partial:
CPF CO2 (CF4, C2F6) si posibil si SF6, daca este utilizat
drept gaz de acoperire
CO2 daca C este utilizat drept agent de reducere si
posibil SF6
CO2 de la agent de reducere, de la flux carbonat si
pierdere minereu C fata de otel N2O
CO2 de la regenerarea solventului ce elibereaza CO 2
N2O de la reactia cetona-alcool cu HNO3
CO2 de la calcinarea calcarului, pentru producerea
celulozei in scopul producerii zgurii
CO2 de la calcinarea calcarului
Nici una
Emisiile procesului au legatura cu biomasa si sunt
considerate neutre la CO2
HFC de la productia de HFC si de la
scurgerea/inlaturarea sistemului

In cadrul productiei
fierului,
combustibilul fosil
din carbon, joaca
un rol dublu cu
privire
la
combustibil si la
agentul
de
reducere:
astfel,
este
evitata
o
contabilizare dubla

Metodologia BERD de Evaluare a Emisiilor de Gaze cu Efect de Sera


Versiunea 7, 6 iulie 2010
Tara)
Proiecte
de CH4
Infrastructura CO2 (de la deseuri-fosile) + N2O
si de Mediu
CH4
- depozit de
deseuri solide
incinerare
deseuri solide
- tratare apa
menajera
(MEI BERD)

Combustie Combustibil CO2


Combustie Combustibil - benzina + catalizatori 3
directii: CO2 + N2O

Se
presupune
faptul ca CO2 de la
deseurile solide si
de la incinerarea
deseurilor derivate
din biomasa, sunt
neutre
in
cazul
GES, ca fiind parte
din ciclul biologic.
(CH4
de
la
incinerarea
deseurilor, se este
considerat de PISC
ca
fiind
nesemnificativ)
CO2 reprezinta 97%
din transportul
emisiilor GES. N2O
poate fi un
important
contribuitor la
masinile care merg
pe benzina, cu
catalizatori in 3
directii

Metodologia BERD de Evaluare a Emisiilor de Gaze cu Efect de Sera


Versiunea 7, 6 iulie 2010

METODOLOGIA BERD DE EVALUARE A GES


NI 3
NOTA DE INDRUMARE PENTRU IMPLEMENTARE
NI 3 Emisii GES Directe: Solicitare Date si Metode de Calcul Recomandate
Solicitarea inregistrarii datelor si metodele de calcul sunt furnizate pentru urmatorul
sector, sau pentru sursele de emisii intersectoriale. Luati in considerare faptul ca
calculele cu privire la Combustia Stationara vor trebui realizate pentru orice proiect in
care se ard combustibili pentru a furniza energie.

Combustie Stationara Combustibil Fosil (CO2)


Combustie Stationara Combustibil Fosil in medii fluide ( N 2O)
Combustie Stationara Combustibil Biomasa (CH4 si N2O)
Prelucrare si Productie Petrol/Gaz (CO2 si CH4)
Exploatare de Carbuni (CH4)
Transmitere Electricitate (SF6)
Desulfurizare Gaze de Ardere (CO2)
Productie Aluminiu (CO2)
Productie Aluminiu (CPF)
Productie Fier si Otel (CO2)
Productie Acid Nitric (N2O)
Productie Amoniac (CO2)
Productie Acid Adipic (N2O)
Productie Ciment (Zgura) (CO2)
Productie Var (CO2)
Productie Sticla (CO2)
Racire/Aer Conditionat/Industrie Izolare Termica (HFC)
Depozitare Deseuri Solide (CH4)
Incinerare Deseuri Solide municipale (CO 2 si N2O)
Tratare Apa Reziduala Municipala (CH4)
Transport (CO2)
Transport (N2O)

10

Metodologia BERD de Evaluare a Emisiilor de Gaze cu Efect de Sera


Versiunea 7, 6 iulie 2010
Nota pentru Utilizatori:
Metodele de calcul si datele standard furnizate in prezenta Nota de Indrumare, daca nu
este altfel mentionat, se bazeaza pe abordari recomandate in Principiile PISC din 1996
pentru Inventarele Nationale cu privire la Gazele cu Efect de Sera si la Ghidul de Bune
Practici si Management de Incertitudine al PISC din cadrul Inventarelor Nationale cu
privire la Gazele cu Efect de Sera. Documentul anterior a fost actualizat prin editia din
2006 mentionata mai jos, ce ar trebui consultata pentru a verifica daca exista modificari
in cadrul parametrilor standard, daca acestia sunt utilizati, desi, in multe cazuri,
parametrii clasificati conform ghidului PISC din 1996, ar trebui sa fie adecvati.
Principiiile PISC din 2006 cu privire la Inventarele Nationale referitor la Gazele cu
Efect de Sera (5
volume)
http://www.ipcc-nggip.iges.or.jp/public/2006gl/index.html
Pentru multe din sectoarele acoperite, Protocolul GES al IMR/CMADD*, ofera instrumente
de calcul tabelar cu privire la aceleasi calcule descrise in prezentul.
Utilizatorii Metodologiei BERD pot alege sa utilizeze aceste unelte unde este cazul, pentru
a automatiza calculele sau pentru a realiza un calcul tabel specific proiectului, in acest
caz. Totusi, pentru a avea o inregistrare formala conform calculelor evaluarii GES,
evaluarea ar trebui sa arate in mod clar datele utilizate si sursele acestora, precum si
calculele realizate.
*http://www.ghgprotocol.org

11

Metodologia BERD de Evaluare a Emisiilor de Gaze cu Efect de Sera


Versiunea 7, 6 iulie 2010
Emisii pe
Sector
Combustie
Stationara
Combustibil
Fosil (CO2)

Solicitare Inregistrare Date


(i) Utilizare anuala combustibil pe
unitati de energie, sau unitati de masa
(ii)
Intensitate
carbon
a
combustibilului (tC/TJ )
sau
(iii)
Continut
de
carbon
din
combustibil (tC/t combustibil)
sau
(iv) Valoare Calorica a combustibilului
(TJ/t combustibil)
(v) Fractiune de carbon oxidat
Daca nu exista date specifice sit-ului,
utilizati factorii de emisie standard:
Pentru (ii): Intensitatea carbonului:
Carbune 25,8 tC/TJ
Lignit 27,6 tC/TJ
Petrol 20,0 tC/TJ
Gaz 15,3 tC/TJ
Pentru (iii) Continutul de carbon
Carbune 0,61 tC/t combustibil
Petrol 0,84 tC/t combustibil
Gaz 0,80 tC/t combustibil
Continutul standard C de titei NB,
poate fi derivat din:
(% wt) = 76,99 + (10,9 x SG) (0,76 x
sulf (% wt))
unde SG = 141,5 / (API + 131,5)

Combustie
Stationara
Combustibil
Fosil
in
medii fluide
N2O
Combustie
Stationara
Combustibil
Biomasa
CH4 si N2O

Pentru (v): Fractiunea de carbon


oxidat:
Carbune 0,98
Petrol 0,99
Gaz 0,995
(i) Consum de energie de combustibil
(obtinut
din
datele
mai
susmentionate)
(ii) Factor de emisie standard:
0,096 t N2O / TJ consum de energie
(i) Consum de energie de combustibil
(obtinut
din
datele
mai
susmentionate)
(ii) Factor de emisie standard:
CH4
Energei/productie: 0,03 t CH4 / TJ
consum energie
Comercial/rezidential: 0,3 t CH4 / TJ
consum energie

Metoda de Calcul
CO2 (t) =
Utilizare
energie
combustibil
(TJ)
x
Intensitate Carbon (tC/TJ) x
Fractiune de Carbon oxidat
x 3,664
Sau
Utilizare masa combustibil
(t) x continut carbon (tC/t
combustibil) x Fractiune de
Carbon oxidat x 3,664
Sau
Utilizare masa combustibil
(t) x valoare calorica (TJ/t)
x Intensitate Carbon (tC/TJ)
x Fractiune de Carbon
oxidat x 3,664

Note
Datele cu privire la
continutul standard
de carbon NB, nu
sunt foarte corecte
si ar trebui utilizate
doar
ca
ultima
sursa, atunci cand
nu exista nici o
informatie
disponibila referitor
la
energia
combustibilului
(Nota:
factorul
3,664
reprezinta
raportul
dintre
greutatile
moleculare ale CO2
si C (44/12)

Nota: valorile standard cu


privire la continutul de
carbon sunt similare cu
produsul
unei
valori
calorice
standard
si
intensitatea standard a
carbonului

N2O (t) =
Consum
combustibil
emisie

CH4 (t) =
Consum
combustibil
emisie
N2O (t)
Consum
combustibil
emisie

energie
factor de

energie
factor de

energie
factor de

N 2O
Toate sectoarele: 0,004 t N2O / TJ
consum energie

12

Metodologia BERD de Evaluare a Emisiilor de Gaze cu Efect de Sera


Versiunea 7, 6 iulie 2010
Prelucrare
si productie
petrol/gaz
CO2 si CH4

(i) CO2 de la combustie gaz si petrol


pe sit si emisii de gaze de ardere,
derivate
conform
combustiei
stationare descrise mai sus
(ii) gaz evacuat unitati de energie
sau masa sau de volum
(iii) gaz de ardere evacuat unitati de
energie sau masa sau de volum
(iv) Continut gaz CH4 (% wt sau volum)
(v) % eficienta de ardere
(vi) estimari ale emisiilor fugitive pe
sit

Exploatare
miniera CH4

Nota: Referitor la conversia volumului


in masa, luati in considerare faptul ca
16g CH4 ocupa 22,4 litri la STP. Utilizati
legea gazului pentru a converti in STP,
daca datele oferite nu se afla la
temperatura si presiune standard (pv
= RT)
(i) Masa de carbune exploatat anual
(ii) Emisii CH4 pe tona de carbune
exploatat
(iii) Emisii CH4 pe tona de carbune
ulterior exploatarii

CH4 (t) =
Masa gaz evacuat x CH4
(%wt)
+
Masa gaz de ardere x (100
- % eficienta de ardere) x
CH4 (%wt)
+
Emisii fugitive x CH4 (%wt)
(Nota: Raporturile emisiilor
standard publicate arata
variatii foarte mari si nu
sunt recomandate pentru
utilizare. Daca nu exista
date valabile cu privire la
sit,
atunci
ar
trebui
implementat
planul
de
achizitii date).

Pentru detalii cu
privire la potentiale
surse
de
emisii
fugitive,
utilizati
Principiile
de
Raportare
ale
Grupului BP Amoco
cu
privire
la
Performanta
Mediului
(http://www.bp.com/
downloads/273/Env
ironmentalguideline
s2000.doc)

CH4 (t) =
Exploatare miniera (t) x
(emisii pe tone exploatate
+ emisii pe tone ulterior
exploatarii) x 0,00067

Daca nu exista date specifice cu


privire la sit, utilizati raporturile
standard de emisii:
Pentru (ii): carbune subteran: 10 25
m3 CH4 / t carbune
Exploatare carbune suprafata: 0,3 2
m3 CH4 / t carbune
Pentru (iii): carbune subteran, ulterior
exploatarii: 0,9 - 4 m3 CH4 / t carbune
Exploatare carbune suprafata: 0 0,2
m3 CH4 / t carbune

Transmiter
e
electricitat
e SF6

Desulfuriza
re Gaze de
Ardere

Factorii standard au 200C, 1 atmosfera


la care 1 m3 CH4 cantareste 0,67 kg
(i) Cantitatea totala de SF 6 la
dispozitivele
de
comutare
si
intrerupatoarele de circuit

SF6 (t/an) =

(i) utilizare anuala var (t)

CO2 (t) =

(ii) continut carbonat de calciu (%wt)

Utilizare anuala (t) x [(%

Continut echipament
(t) x 0,01

SF6

PISC 1996 propune


1% din sarcina SF6
existenta si pierduta
anual, iar restul de
70% este pierduta
in urma distrugerii,
la sfarsitul a 30 ani
de viata.
Preia tot carbonatul
transformat in CO2.
Daca
%
din

13

Metodologia BERD de Evaluare a Emisiilor de Gaze cu Efect de Sera


Versiunea 7, 6 iulie 2010
(bazat pe
var) CO2

Productie
Aluminiu
CO2

(iii) continut carbonat de magneziu


(%wt)

(i) Utilizare anuala agent de reducere,


consumat in unitati de masa
(ii) % carbon in agent de reducere
Sau
(iii) factor de emisie C a agentului de
reducere (t CO2 / t agent de reducere)
Daca nu exista date specifice cu
privire la sit, utilizati factorii de emisie
standard:
Pentru (i): productia Al , factor de
emisie CO2 ( t CO2 / t Al):
Soderberg 1,8; anozi pre-arsi 1,5

Productie
Aluminiu
CPF

Pentru (iii): carbune 2,5 tCO2/ t


carbune: cocs din carbune 3,1 tCO2/
t cocs petrol 3,6 tCO2/ t cocs petrol;
anozi pre-arsi si electrozi de carbune
3.6 tCO2/ t anoda
(i) Masa anuala de Al produsa (t)
(ii) Emisii anuale CPF (CF4 si C2F6) pe
tona de Al produsa, bazata pe o
analiza
specifica
a
efectelor
anozilorin procesul de topire
Trebuie determinati factorii de emisie
specifici sit-ului, deoarece emisiile
sunt foarte variabile de la o fabrica la
cealalta. PISC 1996 ofera informatii.
Daca nu exista date specifice cu
privire la sit, atunci se utilizeaza
factorii de emisie pe tona de Al
produs, dar recunoaste incertitudinea
valorii. IMR/CMADD propun:

CaCO3 x 12/100) +
(% MgCO3 x 12/84) ] x
3,664

Sau

valoarea
carbonatului
netransformat, este
disponibil in urma
analizelor ipsosului
si
a
deseurilor
solide,
atunci
valorile emisiilor pot
fi
reduse
in
conformitate
cu
acestea.
Adaugati
5%
in
cadrul procesului de
emisii CO2, pentru a
fi
luate
in
considerare
in
procesul de preardere al anozilor

Utilizare anuala masa a


agentului de reducere x
factor de emisie (tCO2
pe tona agent de reducere)

Foaia
de
calcul
pentru Aluminiu a
IMR/CMADD,
din
cadrul PISC 1996

CO2 (t) =
Utilizare anuala masa a
agentului de reducere x
%C x 3,664

sau
(Masa de aluminiu produsa
x factor de emisie)

CF4 (kg) =
Masa anuala de Al produsa
x factor de emisie CF4
C2F6 (kg) =
Masa anuala de Al produsa
x factor de emisie C2F6

Soderberg: CF4: 0,6 kg / t Al; C2F6: 0,06


kg / t Al

Contributia
CPF
poate fi
de o importanta
majora
pentru
emisiile GES din
acest
sector.
Trebuie intotdeauna
realizata o expertiza
specifica
sit-ului,
referitor la efectul
anozilor, cand se
evalueaza
proiectele
ce
utilizeaza Aluminiu.
De asemenea, vezi
discutia cu privire la
informatiile
disponibile in PISC
1996.

Pre-arsi (prelucrari in centru): CF4:


0,31 kg / t Al; C2F6: 0,04 kg / t Al
Productie
fier si Otel
CO2

(i) Utilizare anuala agent de reducere,


consumat in unitati de masa
(ii) % carbon in agent de reducere
Sau
(iii) factor de emisie CO2 a agentului
de reducere

CO2 (t) =
Utilizare anuala masa a
agentului de reducere x
%C x 3,664

Foaia
de
calcul
pentru Fier si Otel a
IMR/CMADD,
din
cadrul PISC 1996

Sau

14

Metodologia BERD de Evaluare a Emisiilor de Gaze cu Efect de Sera


Versiunea 7, 6 iulie 2010
(iv)
flux
anual
de
carbonat
(dolomita/calcar) utilizat in unitati de
masa
(v) continut flux carbonat de calciu
(%wt)
(vi)
continut
flux
magneziu (%wt)

carbonat

de

(vii) Masa de minereu utilizat anual si


masa anuala de otel si fier produsa
(viii) % continut carbon in minereu,
otel produs si fier produs

Utilizare
anuala
masa
agent de reducere x factor
de emisie
+
Utilizare flux anual (t) x
[(% CaCO3 x 12/100) +
(% MgCO3 x 12/84) ] x
3,664
+
(Utilizare anuala minereu
(t) x % continut carbon in
minereu
masa de metal anual
produsa (t) x % carbon in
metal) x 3,664
Daca
nu
exista
date
specifice cu privire la sit,
atunci se utilizeaza factorii
de emisie standard:
Pentru
(i):
productie
fier/otel, factor de emisie
C: 1,6 t CO2 / t fier Sau otel
produs

Productie
Acid Azotic
N2O

i) Masa anuala de acid azotic produsa


(ii) Factori de emisie N2O pentru
fabrica (kg / t acid azotic produs)
(iii) reducere fractionata (an) realizata
de orice tehnologie de abatere
utilizata (ex. reducere selective noncatalitica, care reduce atat N2O, cat
si NOx)

Pentru (iii): carbune 2,5


tCO2/ t carbune: cocs din
carbune 3,1 tCO2/ t cocs
petrol
3,6 tCO2/ t cocs petrol
N2O (kg) =
Masa anuala de acid azotic
produs (t) x factor de
emisie
(kg N2O pe t de acid azotic)
x (1-an)

N2O utilizat ca un
produs secundar al
oxidarii catalitice a
amoniacului la
temperaturi inalte

Din moment ce emisiile depind de


tehnologie, atunci trebuie realizate
masuratori ale emisiilor. Daca nu
exista date de masurare valabile,
atunci utilizati factorii de emisie
standard:

Productie
amoniac
CO2

Pentru (ii): 2 9 kg N2O / t acid azotic


produs (vezi PISC 1996)
(i) Masa anuala de materie prima
utilizata
(ii) continut carbon (% wt) din materia
prima
Daca nu exista date specifice sit-ului,
utilizati factorii de emisie standard:
Pentru (i): 1,5 t CO2 pe tona NH3

CO2 (t) =
Masa de gaz produsa anual
(t) x continut de carbon x
3,664
sau
Masa anuala NH3 produsa
(t) x 1,5

Amoniac
produs
prin abur catalitic,
ce reformeaza gazul
natural
Tot continutul de
carbon din materia
prima, care este
transformat in CO2,
este eliberat ulterior

15

Metodologia BERD de Evaluare a Emisiilor de Gaze cu Efect de Sera


Versiunea 7, 6 iulie 2010
produsa

Productie
Acid Adipic
N2O

Prelucrare
ciment
(zgura) CO2

(i) Masa anuala de acid adipic produsa


(t)
(ii) Factor de emisie standard:
300 kg/ t acid adipic produs
(iii) reducere fractionata (an) realizata
de orice tehnologie de abatere
utilizata (ex. reducere selectiva noncatalitica, ce reduce atat N 2O cat si
NOx)
(i) Masa anuala de zgura produsa (t)

CO2 (t) =
Productia anuala de zgura
x continut fractionat de var
x [44/56]
SAU
Masa anuala de zgura
produsa (t) x 0,646 x
[44/56]
sau
masa anuala de ciment
produsa (t) x 0,635 x
[44/56]

Continutul de zgura
din ciment (CaO)
rezulta
din
impartirea CaCO3 in
CaO + CO2. Astfel,
pentru
fiecare
molecula de CaO
in
zgura,
se
elibereaza
o
molecula de CO2

(i) Masa anuala de var produs (t)

CO2 (t) =

(ii) continut fractionat CaO de var


produs

Masa anuala de var produs


(t) x [ fractiune CaO x
44/56
+ fractiune MgO x 44/40]
sau
Masa anuala de var produs
(t) x [fractiune CaO x 44/56
+ % fractiune CaO.MgO x
(2x44)/96]
SAU
Masa anuala de var produs
(t) x 0,79 (sau 0,91)

2 molecule de CO2
produse
pentru
fiecare molecula de
var
dolomitic
(CaO.MgO), produs
din
dolomite
(CaCO3.MgCO3)

(ii) continut fractionat de zgura din


var (CaO)
Daca nu exista date specifice sit-ului,
utilizati factorii de emisie standard:
Pentru (i): In cazul in care se cunoaste
utilizarea masei de ciment produse
0,635 t CaO pe tona de ciment
Pentru (ii): Daca nu se cunoaste
fractiunea de var in zgura, atunci
utilizati 0,646

Productie
var CO2

(iii) continut fractionat MgO de var


produs
Sau
(iv) continut fractionat de CaO.MgO
var produs
Daca nu exista date specifice sit-ului,
utilizati factorii de emisie standard:

Sticla

N2O (kg) =
Masa anuala de acid adipic
produsa (t) x 300 x (1- an)

in
atmosfera.
Verificati daca CO2
nu este recuperat si
utilizat in alta parte,
fara a fi eliberat in
atmosfera.
Realizat ca produs
secundar
prin
oxidarea
acidului
azotic
a
amestecului
de
ciclohexanona
ciclohexanol

Adaugati 2-5% la
totalul
de
CO2
eliberat, pentru a
acoperi pudra de
ciment kiln, pierdut
din sistem
(utilizati 2% daca se
recicleaza
pudra,
sau 5% daca nu se
va recicla)

Trebuie
aplicate
reduceri
daca
puritatea
varului
este mai mica de
100%

Pentru (ii)-(iv): 0.79 t CO2 pe tona de


var produs din calcit (CaCO3) sau 0,91
t CO2 pe tona de var produs din
dolomite (CaCO3.MgCO3)
Daca varul este utilizat in proces,
atunci evaluati emisiile procesului,
utilizand metodologia varului mai sus-

16

Metodologia BERD de Evaluare a Emisiilor de Gaze cu Efect de Sera


Versiunea 7, 6 iulie 2010
Racire / Ar
conditionat
/
Industrie
Izolare HFC

Depozit
municipal
de deseuri
solide
CH4

mentionata.
O varietate de procese industriale
implica racirea si aerul conditionat si
deci utilizeaza HFC in mod implicit.
In cazurile in care productia si
utilizarea unui astfel de echipament
reprezinta un aspect major al
proiectului, se recomanda realizarea
unei evaluari. In aceste cazuri,
utilizatorul trebuie sa apeleze la
Manualul de Referinte al PISC din
1996, pentru metode de calcul
recomandate pe sector.
Emisiile de metan de la depozitele de
deseuri reactioneaza in timp, pe
durata de functionare a fabricii,
precum si dupa inchiderea acesteia.
Raporturile emisiilor reprezinta o
functie complexa a caracteristicilor
deseurilor, inclusiv compozitia,
umezeala, continutul si vechimea si
proiectarea depozitului de deseuri.
Au fost dezvoltate metodele de
descompunere de ordinul intai, pentru
a estima emisiile ce depind de timp
(vezi metodologia IMR/CMADD si PISC
1996), insa sunt considerate a fi prea
complexe pentru proiectele BERD nonIC/MDA).

CH4 (t/an) =
[IDSM x L0 - R ] x [ 1 - OX ]
unde L0, potentialul de
eliberare metan in t CH4 / t
IDSM este calculat dupa
cum urmeaza:
L0 = FCM x COD x CODF x F
x (16/12)

Se presupune ca
fractiunea de CO2 a
gazelor eliberate de
deseurile solide si
CO2 din gazele de
ardere eliberate de
deseurile solide,
este neutra la GES
drept parte a
ciclului biologic.

Se recomanda utilizarea Fazei 1 a


Metodologiei Standard PISC 1996.
Aceasta evalueaza randamentul total
potential al metanului din deseurilor
depozitate. Poate fi exprimata in
emisii mediii anuale, in orice an.
Urmatoarele informatii sunt necesare
pentru a fi inserate in formula de
estimare:
(i) Masa anualizata a DSM ce va fi
depozitat, TDSM (t/an). (Aceasta
valoare poate fi estimata din populatia
deservita, sau din productia pe cap de
locuitor din regiune)
(ii) Factorul de Corectie al Metanului
(FCM) reflecta metoda de inlaturare
a deseului si tipul de fabrica. Valorile
recomandate sunt dupa cum urmeaza:
Gestionate (plasare controlata a
deseului, control incendii si inclusiv
o parte din urmatoarele:material
de acoperire, compactare sau
nivelare mecanica):FCM = 1
Negestionate - adanci (> 5m
deseuri): FCM = 0,8
Negestionate putin adanci (< 5m
deseuri): FCM = 0.4
Necategorizate (standard): MCF =

17

Metodologia BERD de Evaluare a Emisiilor de Gaze cu Efect de Sera


Versiunea 7, 6 iulie 2010
0.6
(iii) Carbon organic degradabil (COD)
o fractiune din DSM care este carbon
degradabil. Pentru evaluarea COD,
trebuie obtinute date locale cu privire
la:
a) fractiunile DSM, care sunt:
hartie si textile (A);
deseuri de gradina si alte materiale
care se descompun (B);
deseuri hrana (C);
lemn sau paie (D).
b) greutatea in procente a carbonului
organic degradabil in fiecare tip de
deseu. Valorile standard sunt:
hartia si textilele - 40%;
deseuri de gradina si alte materiale
care se descompun - 17%
deseuri hrana - 15%;
lemn sau paie - 30%.
COD pentru DSM total, este oferit de:
COD = 0,4A + 0,17B + 0,15C +
0,3D
(iv) Fractiunea COD de disimilare
(CODF) se refera la fractiunea care
este degradata si eliberata: standard
= 0,5 0,6 (Principiiile de Bune
Practici ale PISC))
(v) Fractiunea pe volum a CH4 in gaz
rezultat din depozit de deseuri
(vi) Masa de CH4 recuperata pe
energie anuala utilizata, sau ardere R
(t/an)
(vii) Fractiunea de CH4 eliberata, care
este oxidata in profunzime, pe site,
OX. Standardul este OX = 0,1 pentru
sit-urile bine gestionate altfel este 0.

18

Metodologia BERD de Evaluare a Emisiilor de Gaze cu Efect de Sera


Versiunea 7, 6 iulie 2010
Incinerare
deseuri
solide
municipale
CO2 si N2O

Date necesare pentru calcularea


emisiilor de CO2:
(i) Valori anuale pentru fiecare DSM,
deseuri periculoase, deseuri medicale
(DMi)si namolurile de la statiile de
epurare (NE) incinerate (DIi) (t)

CO2 (t/an) =
i (DIi x CCDi x FCCi x EFi x
3,664)
N2O (kg/an) =
i [IWi x (factor de emisie)i]

(ii) Continut de carbon fractionat


pentru fiecare tip de deseu CCTDi
(iii) Fractiune carbon total care este
carbon fosil FCCFi

Avand in vedere
dependenta
fabricilor de emisii
si gama larga de
factori standard de
emisii, luati in
considerare faptul
ca calculele
emisiilor de N2O
sunt numai
indicative.

(iv) Eficienta de ardere a fiecarui tip


de deseu EFi (fractiune)
Parametri
standard
PISC
Continut
carbon
Fractiune
C
fosil
sau
carbon
total
Eficienta
combinati
e

DSM
0,40

SS
(usca
t)
0,30

0,40

0,95

0,95

DM
(usc
at)
0,6
0
0,4
0

DP
(umed)

0,9
5

0,995

0,50
0,90

Date suplimentare necesare pentru


calcularea emisiilor N2O:
(i) factorii de emisie N2O pentru
fiecare tip de deseu (kg / t deseu).
Daca nu exista date disponibile, se pot
folosi urmatoarele date standard din
fabrici:
Parametri
standard
PISC, kg/t
Cuptor
sau grila
Pivotant
Medii
fluide

Tratare apa
reziduala
municipala
CH4

DSM
0,005
5

0,066
0,240,66

SS
(usca
t)
0,4

DM
(ume
d)
-

DP
(ume
d)
-

0,11,5

Emisii CH4 ridicate de la tratarea apei


reziduale (WWT), sunt eliberati numai
in urma partii anaerobe a procesului.
Nici una din urmatoarele: (i)
componenta aeroba a descompunerii
zgurii din depozitele de deseuri, (ii)
incinerarea namolurilor rezultate in
urma epurarii, si (iii) digestia
anaeroba a namolului cu metan
pentru a fi utilizat drept combustibil,
nu va elibera cantitati mari de metan
in atmosfera. In orice caz, orice
descompunere anaeroba din
namolurile rezultate in urma epurarii
din cadrul depozitelor de deseuri, vor
avea emisii de CH4.
Metoda de Verificare din cadrul

CH4 (t/an) =
Populatie x 365 x 0,015 /
1000
(luand in considerare un
sistem aerob de tratare a
apei reziduale
si depozitele de deseuri
anaerobe de namol
rezultat in urma epurarii)
sau
Populatie x 365 x 0,036 /
1000
(luand in considerare un
sistem anaerob de tratare

Se presupune faptul
ca emisiile de CO2
din sistemele
municipale de
tratare a apei
reziduale
Sunt neutre la GES,
deoarece fac parte
din ciclul biologic.
Se presupune faptul
ca toate apele
reziduale industriale
din cadrul
proiectelor BERD
vor fi curatate si
gestionate, astfel
incat sa reduca

19

Metodologia BERD de Evaluare a Emisiilor de Gaze cu Efect de Sera


Versiunea 7, 6 iulie 2010
Ghidului de Bune Practici a PISC,
propune o valoare standard de
0,06kg COB5 pe locuitor pe zi referitor
la productia de apa reziduala bruta si
sugereaza faptul ca aproximativ 50%
din COB5 cu privire la cantitatea de
apa reziduala bruta, rezulta in namol.
Utilizand capacitatea PISC standard
maxima de productie a metanului de
0,6 g CH4 / g COB5 si fractiunea
standard de COB5 cu privire la
namolul care degradeaza in mod
anaerob 0,8, se obtine o rata de
productie a CH4 a namolului din
depozitele de deseuri, de 0,03 x 0,6 x
0,8 = 0,015 kg CH4 pe cap de locuitor
pe zi.

Transport
CO2

In schimb, daca tot carbonul


degradabil produs, descompune in
mod anaerob, atunci raportul maxim
de productie ar fi de 0,06 kg COB5 pe
cap de locuitor pe zi x 0,06 g CH4 / g
BOD5 = 0,036 kg CH4 pe cap de
locuitor pe zi.
(i) Combustibil utilizat anual (t)
(ii) Continut fractionat de carbon din
combustibil
SAU
(iii) Distanta anuala parcursa de
fiecare tip de vehicul, i
(iv) factor de emisie CO2 (t CO2 / km
parcursi) pentru fiecare tip de vehicul

a apei reziduale cu metan


eliberat in atmosfera)

Pentru o tratare mai


speciala a emisiilor
apelor reziduale,
vezi PISC 1996.
Daca orice
componenta a
energiei generate
de tratarea
namolului rezultat
in urma epurarii
(digestie sau
incinerare),
inlocuieste
combustibilul fosil,
atunci se poate
inregistra o
economisire a GES
cu privire la
inlocuirea
respectiva.
CO2 (t) =

IMR/CMADD

Combustibil utilizat anual


(t) continut fractionat C x
3,664

Luati in considerare
faptul ca, pentru
proiectele de
infrastructura a
transportului,
estimarea
impactului general
al proiectului asupra
traficului, reprezinta
zona cu cele mia
multe incertitudini.
Metodele de
evaluare a
impactului GES
asupra acestor
proiecte, sunt in
curs de dezvoltare.
Evaluatorii ar trebui
sa apeleze la
specialistii in
Transporturi ai
BERD pentru
consiliere.

SAU
i [ (Distanta anuala
parcursa de fiecare tip de
vehicul)i x
(factor de emisie CO2)i ]

Daca nu exista date disponibile


specifice proiectului, atunci utilizati
factorii standard de emisie:
Pentru (iv) transport rutier:
masini
0,00027 t CO2 / km
(benzina):
Camioane
0,000325 t CO2 / km
usoare:
Camioane
0,000535 t CO2 / km
grele:

Transport
N2O
(important
numai
pentru
vehiculele pe
benzina, cu
catalizatori
in 3 directii)

(i) Combustibil utilizat anual (t)

N2O (kg) =

SAU

Combustibil utilizat anual


(t) x factor de emisie (kg
N2O/ t combustibil)

(iii) Distanta anuala parcursa de


fiecare tip de vehicul (km)
(iii) Factori standard de emisie:
0,2 2,0 kg N2O / t combustibil sau
0.,1 0,22 g N2O / km
(final de gama mai mare pentru
vehiculele mai vechi)

emisiile de metan.

sau
Distanta anuala parcursa
(km) x factor de emisie
(g N2O / km) / 1000

20

Metodologia BERD de Evaluare a Emisiilor de Gaze cu Efect de Sera


Versiunea 7, 6 iulie 2010

METODOLOGIA BERD DE EVALUARE A GES


NI 4
NOTA DE INDRUMARE PENTRU IMPLEMENTARE
NI 4 Estimarea emisiilor indirecte de la electricitate si caldura importate
Pentru majoritatea proiectelor ar fi potrivita utilizarea factorilor de emisie retelei de
energie electrica gCO2/kWh utilizata), pentru a estima emisiile GES asociate cu
electricitatea achizitionata de la retea. Factorii retelei electrice nationale sunt prezentati
in Tabelul 1 de mai jos. Deoarece aceste cifre sunt in general actualizate, utilizatorii ar
trebui sa acceseze ultima versiune, care ar include referinte cu privire la sursele de date,
la: www.ebrd.com/downloads/about/sustainability/cef.pdf

Albania

Armenia

Azerbaijan

Belarus
Bosnia si
Hertegovin
a

Bulgaria

Croatia

Estonia

Georgia

Ungaria

Kazahstan
Republica
Kargastan

Letonia

2008

2009

2010

2011

2012

0.074
0.14

0.074
0.14

0.074
0.14

0.074
0.14

0.074
0.14

0.437
0.508

0.437
0.508

0.437
0.508

0.437
0.508

0.437
0.508

0.723
0.831

0.723
0.831

0.723
0.831

0.723
0.831

0.723
0.831

0.468
0.526

0.463
0.52

0.459
0.516

0.454
0.51

0.45
0.506

0.831

0.831

0.831

0.831

0.831

EFretea,redusa (tCO2/MWh)
EFretea,produsa
(tCO2/MWh)
EFretea,redusa (tCO2/MWh)
EFretea,produsa
(tCO2/MWh)
EFretea,redusa (tCO2/MWh)
EFretea,produsa
(tCO2/MWh)
EFretea,redusa (tCO2/MWh)
EFretea,produsa
(tCO2/MWh)
EFretea,redusa (tCO2/MWh)
EFretea,produsa
(tCO2/MWh)
EFretea,redusa (tCO2/MWh)
EFretea,produsa
(tCO2/MWh)
EFretea,redusa (tCO2/MWh)
EFretea,produsa
(tCO2/MWh)

1.039

1.039

1.039

1.039

1.039

1.059
1,217

0.947
1.088

0.908
1.04

0.833
1.016

0.884
0.957

0.563
0.623

0.554
0.622

0.545
0.612

0.536
0.602

0.527
0.592

0.703
0.799

0.687
0.781

0.672
0.764

0.657
0.747

0.642
0.73

0.333
0.383

0.333
0.383

0.333
0.383

0.333
0.383

0.333
0.383

0.701
0.779

0.687
0.763

0.674
0.749

0.661
0.734

0.648
0.72

1.355
1.506

1.355
1.506

1.355
1.506

1.355
1.506

1.355
1.506

0.114

0.114

0.114

0.114

0.114

EFretea,redusa (tCO2/MWh)
EFretea,produsa
(tCO2/MWh)
EFretea,redusa (tCO2/MWh)

0.158

0.158

0.158

0.158

0.158

0.354
0.400

0.354
0.400

0.354
0.400

0.354
0.400

0.354
0.400

EFretea,produsa
(tCO2/MWh)
EFretea,redusa (tCO2/MWh)
EFretea,produsa
(tCO2/MWh)
EFretea,redusa (tCO2/MWh)
EFretea,produsa
(tCO2/MWh)
EFretea,redusa (tCO2/MWh)
EFretea,produsa
(tCO2/MWh)
EFretea,redusa (tCO2/MWh)
EFretea,produsa
(tCO2/MWh)

21

Metodologia BERD de Evaluare a Emisiilor de Gaze cu Efect de Sera


Versiunea 7, 6 iulie 2010
Lituania
FRY
Macedonia

Moldova

Mongolia

Polonia

Romania

Rusia
Serbia si
Muntenegr
u
Republica
Slovacia

Slovenia

Tajikistan

Turcia
Turkmenist
an

Ucraina

Uzbekistan

EFretea,produsa
(tCO2/MWh)
EFretea,redusa (tCO2/MWh)
EFretea,produsa
(tCO2/MWh)
EFretea,redusa (tCO2/MWh)
EFretea,produsa
(tCO2/MWh)
EFretea,redusa (tCO2/MWh)
EFretea,produsa
(tCO2/MWh)
EFretea,redusa (tCO2/MWh)
EFretea,produsa
(tCO2/MWh)
EFretea,redusa (tCO2/MWh)
EFretea,produsa
(tCO2/MWh)
EFretea,redusa (tCO2/MWh)
EFretea,produsa
(tCO2/MWh)
EFretea,redusa (tCO2/MWh)

0.626
0.688

0.626
0.688

0.626
0.688

0.626
0.688

0.626
0.688

0.873
1.078

0.873
1.078

0.873
1.078

0.873
1.078

0.873
1.078

0.521
0.660

0.521
0.660

0.521
0.660

0.521
0.660

0.521
0.660

0.800
0,909

0.800
0,909

0.800
0,909

0.800
0,909

0.800
0,909

0.699
0.768

0.684
0.752

0.669
0.735

0.653
0.718

0.638
0.701

0.595
0.676

0.584
0.664

0.574
0.652

0.564
0.641

0.553
0.628

0.504
0.566

0.498
0.56

0.492
0.553

0.486
0.546

0.479
0.538

0.792

0.792

0.792

0.792

0.792

EFretea,redusa (tCO2/MWh)
EFretea,produsa
(tCO2/MWh)

0.943

0.943

0.943

0.943

0.943

0.547

0.539

0.531

0.523

0.514

EFretea,redusa (tCO2/MWh)
EFretea,produsa
(tCO2/MWh)
EFretea,redusa (tCO2/MWh)
EFretea,produsa
(tCO2/MWh)
EFretea,redusa (tCO2/MWh)
EFretea,produsa
(tCO2/MWh)
EFretea,redusa (tCO2/MWh)
EFretea,produsa
(tCO2/MWh)
EFretea,redusa (tCO2/MWh)
EFretea,produsa
(tCO2/MWh)
EFretea,redusa (tCO2/MWh)
EFretea,produsa
(tCO2/MWh)

0.582

0.573

0.56

0.556

0.547

0.667
0,710

0.654
0,690

0.64
0,681

0.626
0,661

0.613
0,652

0.064
0.075

0.064
0.075

0.064
0.075

0.064
0.075

0.064
0.075

0.605
0.703

0.605
0.703

0.605
0.703

0.605
0.703

0.605
0.703

0.521
0.62

0.521
0.62

0.521
0.62

0.521
0.62

0.521
0.62

0.807
0.896

0.807
0.896

0.807
0.896

0.807
0.896

0.807
0.896

0.558

0.558

0.558

0.558

0.558

EFretea,redusa (tCO2/MWh)

0.613

0.613

0.613

0.613

0.613

EFretea,produsa
(tCO2/MWh)

Luati in considerare faptul ca in Tabelul 1, sunt prezentati cate doi factori pentru fiecare
tara, unul pentru a fi utilizat acolo unde proiectul inlocuieste generarea si celalalt pentru
a fi utilizat acolo unde este folosita sau redusa reteaua de electricitate. Ultimul factor de
emisie (cel mai mare) permite ca pentru fiecare unitate de electricitate utilizata sau
economisita de catre utilizatorul final, trebuie generata si/sau economisita o cantitate mai
mare de electricitate, pentru a permite faptul ca o parte din electricitatea generata este
pierduta in transmiterea si distribuirea catre utilizatorul final.
22

Metodologia BERD de Evaluare a Emisiilor de Gaze cu Efect de Sera


Versiunea 7, 6 iulie 2010
Daca electricitatea se furnizeaza la o fabrica direct de la o fabrica conventionala
cunoscuta, atunci ar trebui utilizati factorii de emisie specifici fabricii respective. Daca nu
exista date specifice disponibile, atunci ar trebui utilizata o estimare a factorului de
emisie in functie de combustibilul utilizat si de eficienta de generare conform vechimii
fabricii respective, ce permit pierderi de transmisie.
Daca se importa electricitate si/sau caldura de la o fabrica ce produce atat caldura cat si
electricitate, atunci emisiile asociate diverselor fluxuri de electricitate si caldura (abur), ar
trebui distribuite corespunzator. Furnizorul ar trebui sa prezinte un factor de emisie
conform fluxului de electricitate si caldura achizitionate (ton de CO 2 pe unitate de
electricitate sau caldura achizitionata). Daca acesta informatie nu este disponibila, atunci
furnizorul trebuie sa calculeze distributia necesara, sau, cel putin, sa furnizeze datele
pentru a realiza acest calcul. Metoda de impartire ar trebui sa se bazeze pe evaluarea
emisiilor prin puterea de lucru a fiecarui flux de electricitate si caldura, conform
Protocolului GES al IMR/CMADD (vezi http://www.ghgprotocol.org). Rezumatul se gaseste
mai jos.
Emisia de CO2 de la fluxul i = total emisii CO2 x Wi / iW ,
unde Wi reprezinta potentialul de lucru al fluxului i, definit dupa cum urmeaza:
Wi (GJ) = (Fi /1000) x { [ hi - (T x Si ) ] - [ href - (Tref x Sref) ] }
unde
Fi = masa de abur (tone) in curentul i
hi = entalpia specifica fluxului de abur in curentul i (kJ/kg)
Ti = temperatura fluxului de abur (in ordine)
Si = entropie specifica fluxului de abur in curentul i (kJ/kg)
href = entalpia specifica la conditiile de referinta (kJ/kg)
Tref = temperatura de referinta (in ordine)
Sref = entropie specifica la conditiile de referinta (kJ/kg)
Daca nu se pot obtine estimari sau informatii, se recomanda realizarea unei conservari (si
anume o estimare a emisiilor GES ridicate) cu privire la electricitate, in baza unui factor
potrivit de emisie, pentru combustibilul si tehnologia de generare, care nu produce
caldura (ex. CCCC abur-gaz, sau combustibil conventional pe carbune pulverizat).

23

Metodologia BERD de Evaluare a Emisiilor de Gaze cu Efect de Sera


Versiunea 7, 6 iulie 2010

METODOLOGIA BERD DE EVALUARE A GES


NI 5
NOTA DE INDRUMARE PENTRU IMPLEMENTARE
NI 5 Generare electricitate din surse regenerabile
Pentru proiectele BERD de energie regenerabila, se presupune ca energia generata
inlocuieste generarea pe retea, in loc sa reprezinte o noua generatie. Factorul national al
emisiei GES pentru generarea electricitatii prin retea (vezi NI4), trebuie utilizata pentru a
determina devierile GES ce rezulta in urma implementarii proiectului. Acest lucru este in
conformitate cu procedurile adoptate pentru proiectele IC/MDA si este justificata de
intrarea relativ slaba a generarii electricitatii regenerabile in tarile in care opereaza
Banca.

24

Metodologia BERD de Evaluare a Emisiilor de Gaze cu Efect de Sera


Versiunea 7, 6 iulie 2010

METODOLOGIA BERD DE EVALUARE A GES


NI 6
NOTA DE INDRUMARE PENTRU IMPLEMENTARE
NI 6 Potentiale Incalziri Globale pentru calcularea emisiilor GES totale
(echivalent CO2)
Definitia Potentialului de Incalzire Globala
Potentialul de Incalzire Globala (PIG) al unui gaz cu efect de sera, este mult mai eficient
fata de
emisia unitatii de masa a gazului care este comparata cu emisia unitatii de masa a CO 2.
PIG al unui GES depinde de perioada pe care se ia in considerare efectul sau, deoarece
durata de viata a fiecarui GES in atmosfera, este diferit fata de cea a CO 2. Spre exemplu,
o emisie de CO2 este putin probabil sa ramana in atmosfera pentru aproximativ 100 de
ani, inainte de a fi transferat prin procese naturale in ocean, biosfera sau suprafata
pamantului. Pe de alta parte, metanul este transformat in CO 2 cu o perioada medie de
viata in atmosfera, de aproximativ o decada. Astfel, efectul integrat al unei unitati de
emisie a metanului, de peste un secol, relativa cu CO 2, este mult mai mic decat efectul
sau, relativ cu CO2 de-a lungul unei decade ca urmare a emisiei sale.
Se obisnuieste ca in evaluarea GES sa se utilizeze potentiale de incalzire globala evaluata
la peste 100 de ani, pentru a standardiza metoda de agregare a efectelor diverselor
emisii ale GES. Valorile PIG sunt revizuite periodic in functie de evolutia stiintei iar astfel,
cand este posibil, evaluatorii ar trebui sa verifice estimarile PISC recomandate pentru
inventarul calculelor GES. Pentru a ilustra acest lucru, urmatorul tabel arata atat valorile
de la cel de-al Doilea Raport de Evaluare al PISC din 1995, cat si Al Patrulea Raport de
Evaluare din 20078. Valorile PIG din 2007 ar trebui utilizate ca factori pentru conversia
emisiilor unitatilor de masa pentru fiecare GES, in CO 2-echivalent, sau CO2e.
GES
CO2
CH4
N 2O
HFC-23
HFC-32
HFC-41
HFC-43
HFC-125
HFC-134
HFC-134a
HFC-152a
HFC-143
HFC-143a
HFC-227ea
HFC-236fa
HFC-245ca
SF6

PIG (100 de ani)


(baza masa) PISC 1995
1
21
310
11.700
650
150
1.300
2.800
1.000
1.300
140
300
3.800
2.900
6.300
560
23.900

PIG (100 de ani)


(baza masa) PISC 2007
1
25
298
14.800
675
1.640
3.500
1.430
124
4.470
3.220
9.810
22.800

Accesibil la http://www.ipcc.ch/ipccreports/ar4-wg1.htm, Capitolul 2, pg212-213. Raportul de Evaluare


numarul 4, include o gama larga de specii chimice ce nu sunt redate in prezentul.

25

Metodologia BERD de Evaluare a Emisiilor de Gaze cu Efect de Sera


Versiunea 7, 6 iulie 2010
CF4
6.500
7.390
C 2F 6
9.200
12.200
C 3F 8
7.000
8.830
C4F10
7.000
8.860
c-C4F8
8.700
10.300
C5F12
7.500
9.160
C6F14
7.400
9.300

26

Metodologia BERD de Evaluare a Emisiilor de Gaze cu Efect de Sera


Versiunea 7, 6 iulie 2010

Metodologia BERD de Evaluare a Emisiilor de GES


Anexa 1 Politica Sociala si de Mediu BERD, cu privire la GES
Incepand din noiembrie 2008, Politica Sociala si de Mediu BERD, cu privire la GES,
revizuita, include noi cerinte cu privire la emisiile GES. Acestea sunt prezentate mai jos,
pentru a arata contextul in care exista cerinta specifica de a realiza evaluari GES
cantitative, cu urmatoarele solicitari:
Politica Sociala si de Mediu, paragraful 40: BERD va publica un Raport de
Sustenabilitate anual cu activitatile sale, inclusiv . . informatii cumulate cu privire la
emisiile gazelor cu efect de sera ......
Cerinta de Performanta 1 (CP1) Evaluarea si Managementul Social si de Mediu,
Paragraful 7
Evaluarea va lua de asemenea in considerare potentiale aspecte transfrontaliere si
globale, cum ar fi ....... emisiile gazelor cu efect de sera ...
Cerinta de Performanta 3 (CP3) Abaterea de la Prevenirea Poluarii: Paragraf 3:
Obiectivele acestei Cerinte a Performantei (CP) sunt .... de a promova reducerea emisiilor
de gaze cu efect de sera, in functie de proiect
Cerinta de Performanta 3 (CP3) Abaterea de la Prevenirea Poluarii: Paragrafele
17-19 (plus
notele de subsol):
17. Clientul va promova reducerea emisiilor gazelor cu efect de sera (GES), in functie de
proiect, intr-un mod potrivit tipului si nivelului operatiunilor de proiect si a impactelor
acestuia.
18. Pe durata dezvoltarii proiectelor care se asteapta, sau care produc cantitati
importante de GES (vezi nota de subsol 6), clientul va furniza si raporta datele necesare
pentru a permite atat evaluarea bazei (pre-investitia) emisiilor GES, cat si estimarea
emisiilor GES ca urmare a implementarii. Informatii despre datele solicitate trebuie
cautate la Banca. Evaluarea GES va acoperi emisiile directe de la fabricile care se afla in
proprietatea sau care sunt controlate in cadrul limitelor fizice ale proiectului, impreuna cu
cele de la operatiunile externe, de care depinde proiectul, inclusiv emisiile indirecte
asociate cu productia de electricitate in afara sitului, utilizata in cadrul proiectului. Un
indiciu asupra dimensiunii proiectului care este posibil sa genere emisii de 100.00 tone
de CO2 echivalent, poate fi gasit in Anexa A la Nota de Indrumare nr. 3, cu privire la
Prevenirea si Abaterea Poluarii, a CFI
(http://www.ifc.org/ifcext/sustainability.nsf/AttachmentsByTitle/pol_GuidanceNote2007_3/
$FI
LE/2007+Updated+Guidance+Note_3.pdf
La Banca ar trebui cautate informatii si cu privire la limitele proiectului (vezi nota e
subsol nr. 7). Cuantificarea parametrilor necesari pentru a evalua emisiile GES (vezi nota
de subsol nr. 8), va fi realizata anual pe durata desfasurarii proiectului.
19. In plus, clientul va evalua optiunile tehnice si financiare fezabile si eficiente din punct
de vedere al costului, pentru a reduce intensitatea carbonului pe durata proiectarii si
operarii proiectului si va respecta optiunile adecvate.
Note de subsol:
27

Metodologia BERD de Evaluare a Emisiilor de Gaze cu Efect de Sera


Versiunea 7, 6 iulie 2010
6. Importanta contributiei unui proiect la emisiile de GES, variaza intre sectoarele de
industrie.
Informatii cu privire la nivelul de emisii al GES ce pot fi asociate proiectelor din diverse
sectoare, sunt oferite in Metodologia de Evaluare a Emisiilor Gazelor cu Efect de Sera a
BERD Ghid pentru consultantii care lucreaza in cadrul proiectelor finantate de BERD
(NI0). Pragul semnificativ pentru aceasta Solicitare de Performanta este in general de
100.000 tone de CO2 echivalent pe an, pentru emisiile cumulate din surse directe si
indirecte, asociate cu electricitatea achizitionata pentru consumul propriu.
In orice caz, o emisie cu nivel mai scazut ar fi potrivita in cadrul unui proiect care doreste
sa aduca imbunatatiri mari, pentru cresterea eficienti productiei. In aceste cazuri, clientii
sunt incurajati sa consulte Banca, pentru a afla daca va fi necesara achizita datelor cu
privire la evaluarea GES.
7. Informatii cu privire la solicitarile de date si definirea limitelor proiectului sunt furnizate
in Protocoalele de Audit si Evaluare de Mediu ale Bancii si in Metodologia BERD de
Evaluare a Emisiilor de Gaze cu Efect de Sera Ghid pentru Consultantii care lucreaza in
cadrul proiectelor finantate de BERD (NI1).
8. Spre exemplu, cantitatile de combustibil si electricitate utilizate.

28