Sunteți pe pagina 1din 24

Cuprinsul prezentrii:

Problema 1: Cuvinte cheie

Problema 2: Obiectivele studiului


Problema 3: Partea teoretica
Problema 4: Partea practica

Problema 1: Cuvinte cheie


Masa monetara
Indicatori monetari
Agregate monetare
Contrapartidele
masei monetare
Produs intern brut

Problema 2: Obiectivele studiului


Obiectivele propuse:
Insusirea de notiuni-cheie: masa monetara,
indicatori monetari, agregate monetare,
contrapartidele masei monetare, produs intern
brut;
Intelegerea exacta a conceptului de masa
monetara;
Cunoasterea rolului masei monetare, a
indicatorilor si agregatelor monetare in economie
si importanta acestora;
Perceperea modului de calcul al masei monetare;
Perceperea legaturii dintre masa monetara si
PIB.

INTRODUCERE
ACTUALITATEA TEMEI
Prezenta lucrare este realizat n vederea prezentzii ct mai detaliat a
masei monetare si modul de desfurare a acesteia pe teritoriul romanesc .
Acest proiect conine date referitoare la masa monetara, la indicatori
agregate si contrapartidele masei monetare.
Proiectului i sunt anexate cteva documente, avnd rolul de a completa
datele studiului. In ceea ce priveste masa monetara exist preocupri
privind disfuncionalitile care pot s apar n interiorul ei i, de aceea, se
studiaz indicatorii, agregatele i manifestri a acestora, consecinele lor.
Economitii analizeaz masa monetara dup criterii specifice,
atribuindu-i numeroase caracteristici.
Asadar masa monetara joac un rol decisiv, dar n egal msur detine o
pozitie privilegiat i n analizele decidentilor de politici economice.

Problema 3: Partea teoretica


3.1. Notiuni introductive - Conceptul de masa monetara
Masa monetara este o marime eterogena, reprezentand totalitatea
mijloacelor banesti existente in economie la un moment dat, adica
toate activele financiare care pot fi folosite pentru achizitia de
bunuri si servicii si pentru plata datoriilor.
Statistic, masa monetara se poate determina pe baza bilantului
centralizat al intregului sistem bancar, din care se scad transferurile
intre banci.
Masurarea masei monetare se poate realiza prin urmatoarele doua
modalitati:
1) prin insumarea cantitatilor de moneda: Mm = 1A + 2A + 3A + 4A
2) prin insumarea datoriilor : Mm = 1P + 2P + 3P + 4P

3.2. Structurarea masei monetare


Din punct de vedere statistic, pentru masurarea masei monetare se
recurge la structurarea acesteia.
Delimitarea componentelor masei monetare din circulatie se realizeaza
dupa urmatoarele criterii, utilizate in statistica monetara internationala.
A. Sfera pe care o serveste masa monetara;
B. Natura social economica a detinatorilor de moneda;
C. Rotatia si rolul diferitelor componente ale masei monetare;
D. Gradul de lichiditate al diferitelor componente.
Majoritatea monetaristilor au apreciat ca in structura acesteia pot fi
incluse urmatoarele active, potrivit gradului de lichiditate al acestora:
- moneda efectiva sau numerarul;
- moneda de cont, respectiv disponibilitatile in conturi curente curente;
- depunerile la termen si in vederea economisirii;
- alte active, cu grad mai mare sau mai mic de lichiditate.

3.3. Agregatele monetare


Agregatele monetare (monetary aggregates) reprezinta integrarea succesiva a
tuturor activelor monetare si financiare, in scopul obtinerii totalului masei
monetare. Reprezinta un instrument modern de analiza a structurii masei monetare
si a circulatiei banesti.
La modul general, se poate aprecia ca agregatele monetare se clasifica in trei grupe:
a) moneda primara (baza monetara, moneda de rezerva) care cuprinde bani creati
de Banca Centrala.
b) moneda mijloc de plata (masa monetara in sens restrans M1) care cuprinde
instrumenetele de plata create de Banca Centrala si de celelalte institutii financiar
bancare.
c) moneda ca avutie neta (masa mijloacelor de detinere a averii), care cuprinde pe
langa instrumentele de plata, instrumentele financiare lichide care nu se folosec ca
atare in plati .

In raport cu gradul de lichiditate a diferitelor active cuprinse in structura masei


monetare s-au construit agregatele monetare, simbolizate cu M1, M2, M3, L:
agregatul M1 (masa monetare in sens restrans, lichiditate primara) este formata din
moneda efectiva (bilete de banca) si disponibilitati la vedere din conturile de la banca:
M1 = Numerar + Depozite la vedere si in conturi curente
agregatul M2 (masa monetara standard, cvasimoneda sau lichiditate secundara) este
mai cuprinzator si include in afara de M1 ansamblul plasamentelor la termen in vederea
economisirii.
M2 = M1 + cvasi-moneda sau M2 = M1 + depozite la termen si in vederea
economisirii
agregatul M3 - include pe langa M2 active cu diferite grade de lichiditate, in structura
carora se afla certificatele de depozite, bonurile de casa.
M3 = M2 + Alte active monetare
agregatul L (agregatul monetar al masei monetare cel mai larg) inglobeaza toate
celelalte componente precedente, la care se adauga titlurile pe termen mediu si lung, care
pot fi transformate mai lent in lichiditati.
L = M3 + Alte active financiare

3.4. Masa monetar n Romnia


n cazul Romniei, analiza masei monetare este realizat prin utilizarea
urmtoarelor agregate:
masa monetar n sensul larg (M2)
masa monetar n sensul restrns (M1)
cvasi-bani
Tot pentru analiza masei monetare se determin i indicatorul baza monetar
M0, calculate ca medie zilnic i la sfritul perioadei.

3.5. Produsul Intern Brut


Produsul Intern Brut este un indicator macroeconomic care reflect suma valorii
de pia a tuturor mrfurilor i serviciilor destinate consumului final, produse n
toate ramurile economiei n interiorul unui stat n decurs de un an.

3.5. Relaia dintre masa monetar i PIB


1. Trecerea de la economia real la cea monetar - se face prin obinerea
dimensiunii valorice a PIB cu ajutorul preurilor, iar valoarea real din bunuri
este exprimat prin intermediul etalonului monetar.
2. Viteza de circulaie a monedei - creterea nivelului masei monetare reflect
sporirea dimensiunilor economice i monetare ale activitii. Pentru a evidenia
importana acestui indicator, masa monetar trebuie corelat cu PIB (ca indicator
care reflect evoluia tranzaciilor). Astfel, se msoar un raport PIB/Mm (unde
Mm reprezint media cantitii de moned din fiecare lun) i este denumit generic,
viteza de circulaie a monedei.
3. Gradul de monetizare al economiei - indicatorul grad de monetizare al economiei
reprezint raportul dintre masa monetar i PIB, exprimnd nivelul intermedierii
financiare ntr-o ar, i se calculeaz ca raport ntre masa monetar n sens larg i
PIB (M2/PIB).

Problema 4: Partea practica

STUDIU DE CAZ
Produsul Intern Brut (P.I.B.)
si Masa monetara

4.1. Produsul Intern Brut (P.I.B.)

i argumente metodologice.

12

00

20

20

92

19

87

19

79

19

70

64

19

19

55

19

50

44

19

19

33

19

20

19

00

19

18

62

Primul PIB al Romniei a fost calculat la ceva mai mult de 2 miliarde de dolari
la proclamarea regatului din 1881 urcase la peste 3 miliarde dolari si a trecut de 6
miliarde dolari la sfrsitul secolului XIX.
Realizarea Romniei
PIB (mld. USD)
Mari a adus n 1920 o
250
crestere a PIB cu circa
50%, pn la aproape 200
12 miliarde dolari. 150
PIB
(mld.
Astfel, n 2012, PIBUSD)
100
ul a fost de circa
180 miliarde dolari,
50
cu valoarea lor la zi,
0
si un PIB pe locuitor
de
circa
11.000
Sursa: Produsul Intern Brut al Romniei 1862- 2000 Serii statistice seculare
dolari.

Variatia creterii PIB (2005-2013)


P.I.B .
663,7

700
593,3 587,4

600
503,9

500

513,6

404,7

400
300

491,3

287,2

342,4

P.I.B.

200
100
0
2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

Sursa: INSTITUTUL NAIONAL DE STATISTIC

Creterea a fost determinat, n mod semnificativ, de majorarea


volumului de activitate i, n consecin, a valorii adugate brute
din informaii i comunicaii i din activitile profesionale,
tiinifice i tehnice; activiti de servicii administrative i
activiti de servicii suport etc.

Factori de influen ai creterii PIB n 2005-2013 pe


categorii de resurse
60
50
40
30
20
10
0
-10
-20
-30

PIB

Impozite nete pe produs

Servicii

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013


PIB

4,1

7,7

6,5

6,3

5,9

5,8

5,8

5,7

5,7

Impozite nete pe
produs

9,4

7,5

5,5

4,8

4,8

4,7

4,7

Servicii

9,4

7,3

6,6

6,5

5,8

5,8

5,7

5,7

Constructii

9,8 19,4 17,2

11

10,5 10,5 9,8

9,7

9,4

3,2

3,5

1,6

Agricultura, silvicultura, -18,7 3,3


piscicultura, exploatare
forestiera

3,5

2,5

Constructii

Agricultura, silvicultura,
piscicultura, exploatare
forestiera
Industrie

Sursa: INSTITUTUL NAIONAL DE STATISTIC

Factori de influen ai creterii PIB n 2005-2013 pe


categorii de utilizatori
40

Modificarea stocurilor

35
Consumul colectiv efectiv al
adm. publice

30
25

Cheltuiala de consum
individual al adm.publice
Export net

20
15
10

Formarea bruta a
capitalului fix

5
0

P.I.B.

-5
-10
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Modificarea stocurilor

-2,2

0,3

0,1

0,1

Consumul colectiv
efectiv al adm. publice

13,5

2,7

4,2

3,7

2,7

2,5

2,3

Cheltuiala de consum
individual al adm.publice

4,9

2,7

3,5

2,5

3,7

2,3

Export net

-4,5 -6,4

-5,7 -4,5

-4

-3,2 -2,6 -2,7

-2,5

Formarea bruta a
capitalului fix

12,6 16,1 15,7

P.I.B.

4,1

7,7

6,5

13

11,5

11

10,5

10

10

6,3

5,9

5,8

5,8

5,7

5,7

Sursa: INSTITUTUL NAIONAL DE STATISTIC

Impozite nete pe produs

Factori de influen
ai creterii PIB n
2012 pe categorii de
resurse

4,7
5,7

Servicii
Constructii

9,7

Agricultura, silvicultura, piscicultura

Industrie

5,3

P.I.B.

5,7
0

10

12

Sursa: INSTITUTUL NAIONAL DE STATISTIC


Modificarea stocurilor

0
3

Consumul colectiv efectiv al adm. publice

3,7

Cheltuiala de consum individual al


adm.publice

-2,7

Export net
10

Formarea bruta a capitalului fix

5,7
-4

-2

P.I.B.
4

10

12

Sursa: INSTITUTUL NAIONAL DE STATISTIC

Factori de influent
ai cresterii PIB n
2012 pe categorii de
utilizatori

4.2. Masa monetara in Romnia


Agregat
monetar
M0

Evolutia agregatului monetar

Milioane lei
31.876,7

26.960 25.617 28.253

30.000
23.058

25.000

88.222,1

20.000

M2

220.506,6

10.000

M3

220.767,2

M1

32.357 31.877

35.000

14.670
M0-milioane lei

15.000

5.000
2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

Sursa: www.bnr.ro
Agregatul
monetar

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

M0-milioane lei

14.670

23.058

26.960

25.617

28.253

32.357

31.877

% fa de anul
anterior

27%

57%

17%

-5%

10%

15%

-2%

Sursa: www.bnr.ro

4.3. Relaia dintre masa monetar i PIB


Evolutia principalelor agregate monetare in perioada 2008-2012 (mil. lei)
Anul

2008

2009

2010

2011

2012

M3

174,0

189,6

202,8

216,2

279,1

M2

173,6

188,0

199,6

212,1

251,8

M3(%PIB)

33,8

38,1

38,2

37,4

37,4

M1

92,5

79,4

81,6

85,8

92,3

Numerar in circulatie

25,3

24

26,8

30,6

35

Depozite la vedere

67,2

55,4

54,8

55,2

69,3

Sursa: www.bnr.ro

Contrar opiniilor exprimate destul de frecvent, masa monetar n sens restrns, s-a
diminuat odat cu recesiunea. Ea a revenit lent spre valoarea de plecare din anul 2008,
fr a atinge, ns, nivelul de referint al celui mai bun an economic de pn acum prin
prisma nivelului PIB.
Numerarul aflat n circulatie a preluat treptat o parte din diminuarea depozitelor .

Stopare a tendinei de cretere a adncimii financiare


%, sfarsitul perioadei

50
40
30
20
10
0

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

Credit sector privat/PIB

27

36

38

40

40

39

42

Masa monetara/PIB

32

36

34

38

39

38

37

Credit sector privat/PIB

Masa monetara/PIB

Sursa: www.bnr.ro

Dinamica anual real a M3 scade rapid din 2008 i intr n


teritoriul negativ n 2009, pe fondul deteriorrii evoluiei activitii
economice i al derulrii unui proces de dezintermediere pe plan
global i local, cu implicaii asupra evoluiei creditului intern.
60
50
40
30
M1

20

M3

10

PIB

0
-10
-20
-30

2006

2007

2008

2009

%, termeni reali, sfarsitul perioadei

2010

2011

2012

Sursa: www.bnr.ro

Concluzii
Politica monetara si implicit masa monetara, ca
parte componenta a politicii la nivel macroeconomic,
trebuie sa asigure atingerea echilibrului pe piata
monetara. Trebuie, insa, sa mentionam ca politica
monetara nu dispune de un scop independent, ci, in
activitatea sa, Banca Centrala utilizeaza anumite
instrumente de interventie directa pe piata monetara
si isi stabileste obiectivele politicii monetare in stransa
corelatie cu obiectivele politicii economice generale.
Se impune in acest context identificarea masurii in
care Banca Centrala reuseste sa controleze oferta
propriei sale monede, respectiv daca baza monetara
este complet sau partial exogena, ceea ce presupune,
printre altele, ca finantarea deficitului bugetului de
stat prin creatie monetara sa fie strict limitata .

Bibliografie
- Nicolae Dardac, Teodora Barbu: Moneda, banci si politici
monetare, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2005;
- Vasile Turluc: Moneda si credit, Editura Universitatea Al.
I. Cuza, Iasi, 2006;
- Violeta Elena Dragoi, Madalina Antoneta Radoi: Moneda,
Editura Cartea Studenteasca, Bucuresti, 2010;
- Frederic Mishkin: The Economics of Money, Manking and
Financial Markets, Pearson Addison Weslley, 8th Edition,
2007;
- www.bnr.ro Site-ul Bancii Nationale a Romaniei;
- www.insse.ro - Site-ul Institutului National de Statistica;

Va multumesc!