Sunteți pe pagina 1din 33

Colegiul Tehnic - Mircea Cel Batran

Proiect

Examen de obtinere a certificatului de calificare profesionala nivel 3


Domeniul:Constructii,Instalatii si Lucrari Publice
Calificare:tehnician in constructii si lucrari publice
Sesiunea:Iunie 2009

Indrumator:
Profesor;.ING.Dumitrescu Amedeo

Absolvent:
Cociobea tefan Mihail

clasa:a XIII-A

FUNDATII DIRECTE

CUPRINS

ARGUMENT- Notiuni Generale despre Fundatii

a. CLASIFICAREA FUNDATIILOR
b. ALEGEREA TIPULUI DE FUNDATIE

1. FUNDATII DIRECTE
a. Fundatii sub ziduri (pereti)
b. Fundatii. Continue de beton simplu.
c. Fundatii continue din beton armat sub ziduri
d. Fundatii cu descarcari pe reazeme isolate
f. Fundatii sub ziduri despartitoare
2.FUNDATII SUB STALPI

PROBLEME CARE APAR LA PROIECTAREA SI LA EXECUTAREA


FUNDATIILOR DIRECTE

a.
b.
c.
d.

Fundatii solicitate excentric


Fundatii denivelate
Fundatii prefabricate
Probleme specifice fundatiilor constructiilor amplasate pe terenuri cu deformatii

NORME DE PROTECTIA MUNCII


1. LUCRRI DE FUNDAII
2. Spturi pentru Fundaii

BIBLIOGRAFIE (ultima pagina)

ARGUMENT

Notiuni Generale despre Fundatii


Fundatia este elementul de constructie care se afla in contact direct cu terenul bun de
fundare si transmite acestuia toate incarcatrile care actioneaza constructia.
Incarcarile trebuie astfel reprezentate pe talpa fundatiei incat sa nu fie depasita
capacitatea portanta a terenului, iar trasarile care rezulta sa fie cat mai uniforme si sa poata fi
suportate de constructie fara repercursiuni asupra acesteia.
Capacitatea portanta a terenului (presiunea normata) este presiunea maxima pe care o
poate suporta terenul de fundare, fara a exzista pericolul ruperii acestuia, sau al unor trasari
care sa pericliteze constructia.
Capacitatea portanta depinde de natura pamanturilor in care se amplaseaza fundatia.
Geotehnica stiinta care se ocupa de studiul pamanturilor defineste pamanturile ca fiind
construite din particole solide, provenite prin dezagregarea pe cale fizica sau chimica a
diferitelor roci intalnite in scoarta terestra. In functie de prezenta unor forte de legatura intre
particulele solide, pamanturile pot fi corozive sau necorozive.
In categoria pamanturilor coezive se incadreaza pamanturile prafoase si cele argiloase.
Pamanturile prafoase (praf argilos, praf argilo-nisipos, praf si praf nisipos) au coeziune si
plasticitate mijlocie sau redusa si pun probleme dificile de fundare datorita compresibilitatii
mari, tendintei de a fi usor antrenate de apa in miscare si sensibilitati la actiunea de inchetdeschet. Un caz particular i-l reprezinta pamanturile prafoase de origine eoliana (pamanturile
loessolide) destul de raspandite in tara noastra, foarte sensibile la inmuiere, permitand trasari
importante ale fundatiilor.
Pamanturile argiloase (argila groasa, argila, argila prafoasa, argila nisipoasa)
Au o coeziune si plasticitate mijlocie, mare sau foarte mare, cu un continut mare de particule
foarte fine. Comportarea sub solicitari depinde de starea fizica, care la randul ei este
influentata de continutul lor de apa. Particularitatea comportatiilor consta in aceea ca la
variatii de umiditate prezinta variatii de volum (umflare contractie) implementand masuri
adegvate la executarea fundatiilor in asemenea pamanturi.
In categoria pamanturilor necorozive se incadreaza blocurile formate din bucati mari
de roci, bolovanisurile, pietrisiurile si nisipurile. Acestea constituie in general terenuri bune de
fundare, avand un grad redus de compresibilitate, nu sunt sensibile la inmuiere si la inghetdesghet.
Pentru stabilirea timpului de fundatie si a modului de fundare sunt necesare
determinari pentru cunoasterea caracteristicilor identificarii clasificarii pamanturilor
(granulozitate, compozitie mineralogica, plasticitate imermabilitate etc.), precum si a
propietatilor mecanice ale acestora. Rezolvarea problemei deformatiilor necesara
determinarii testarii fundatiei impune cunoasterea compresibilitatii pamantului, iar
rezolvarea problemelor de capacitate portanta necesara determinarii sigurantei pe care
presiunea pe talpa fundatiei o ofera fata de pericolul de pierdere a stabilitatii fundatiei
impune cunoasterea rezistentei la forfecarea terenului.
In acest scop sunt necesare determinarii cu mijloace adegvate efectuate in laborator si pe tere

a. CLASIFICAREA FUNDATIILOR

Fundatiile se pot clasifica dupa mai multe criterii.


Dupa adancimea de fundare (adancimea la care se gaseste terenul bun de fundare)
sunt:
-

Fundatii de suprafata (de mica adancime) sau fundatii directe;


Fundatie de adancime sau fundatii indirecte (fundatii pe piloti, chesoane, puturi,
coloane etc.).

Dupa modul de executie fata de nivelul apelor subterane sunt:


-

Fundatii executate deasupra nivelului apei freatice (fundatii executate in uscat);


Fundatii executate sub nivelul apei freatice (fundatii executate sub apa).

Dupa materialele folosite, fundatiile sunt:


-

Fundatii rigide (din piatra naturala, caramida, beton simplu sau ciclopiant);
Fundatii clasice (din beton atmat).

Dupa forma lor in plan se deosebesc:


-

Fundatii izolate;
Fundatii continue sub ziduri sau sub stalpi (talpi continue);
Fundatii cu retele de grinzi (talpi incrucisate);
Fundatii pe radier general placa continua, placa cu grinzi.

Dupa tehnologia de executie pot fi:


- Fundatii executate la fata locului, direct in groapa de fundatie;
- Fundatii prefabricate.
b. ALEGEREA TIPULUI DE FUNDATIE
Alegerea tipului de fundatie se face pe baza unei analize tehnico-economice a structurii de
rezistenta in ansamblu.
Tipul de fundatie, adancimile de fundare, presiunile pe teren, materialele pentru fundatii
se vor alege tinand seama de:
-

Conditiile climatice (adancimea de inghet, cantitatea de precipitatii etc.);


Conditiile de stabilitate generala a amplasamentului;
Adancimile, natura, grosimile si caracteristicile fizico-mecanice si chimice ale
straturilor de pamant de sub talpa fundatiei determinate cu ajutorul studiilor
geotehnice;
Conditiile hidrogeologice ale terenului (ape subterane si de suprafata, propietatile lor
chimice, agresivitate, posibilitatea patrunderi acesteia la fundatii etc.);
Gradul de importanta al cladirii;
Seismicitatea regiunii;
Caracteristicile structurii de rezistenta a constructiei, exzistenta subsolurilor, densitatea
si felul elementelor portante verticale (peretii, stalpii);
Marimea si uniformitatea in plan a incarcariilor transmise de constructie;

Particularitatile functionale ale constructiei (agresivitatea apelor industriale, incalzirea


excesiva a fundatiei si a terenului de fundare, racirea sau inghetarea articiceala a
acestuia etc.).

Pentru a-si indeplini rolul in constructii, fundatiile trebuie sa satisfaca o serie de conditii
fundamentale, printre care:
-

Sistemul de fundare trebuie astfel ales incat sa prezinte siguranta in expluatare,


deoarece la fundatii nu se pot executa reparatii decat cu multa greutate si cheltuieli
ridicate;
Dimensiunile fundatiei trebuie sa corespunda incarcatilor ce o actioneaza, orce
rezolvare gresita a solutiei de fundare necestita consolidari care sunt lucrari
costisitoare si greu de executat;
Solutiile de fundare nu trebuie sa conduca la tasari diferentiate, iar in cazul cand nu se
poate obtine acest lucru, se prevad rosturi de tasare;
Incarcarile care actioneaza asupra fundatiei sa fie centrice, astfel incat repartizarea
presiunilor pe talpa fundatiei sa fie cat mai uniforma;
Materialul folosit la executarea fundatiei trebuie sa fie rezistent la actiunile agresive
ale apelor subterane sau ale terenului de fundare;
Fundatiile trebuie sa fie economice, sa necestite manopera cat mai redusa si sa
foloseasca pe cat posibil materialele locale;
Sa permita industrializare si mecanizarea lucrarilor;
Trebuie evitata fundarea cladirilor in terenuri cu apa subterana sau prevederea unor
subsoluri acolo unde apa este de fuprafata terenului.

2. FUNDATII DIRECTE
Fundatiile directe sau de mica adancime se folosesc cand terenul bun de fundare se gaseste
la adancime mica fata de nivelul terenului natural si pot fii:
- Fundatii rigide, continue sau izolate, executate din piatra naturala, beton simplu sau
beton ciclopian; lucreaza in bune conditii numai la solicitari de compresiune;
- Fundatii elastice, continue sau izolate, executate din beton armat; au o comportare
buna atat la compresiune, cat si la inconvoiere, armatura avand rolul de a prelua
eforturile de intindere din inconvoiere.
a. Fundatii sub ziduri (pereti)
Transmiterea incarcarilor unei constructiiavand structura de rezistenta cu pereti portanti (de
zidarie sau beton) la terenul bun de fundare, se face prin intermediul unei fundatii continue
directe. In general aceste fundatii sunt axate fata de zidurile pe care le suporta. Fundatiile
dezaxate se folosesc mai rar, la zidurile rosturilor de tasare,la ziduri solicitate de impingerea
pamantului, la ziduri de calcan etc.
Fundatile sub ziduri pot fii: continue de baton simplu, continue de baton armat, descarcari
pe reazeme izolate sau fundatii realizate din insasi placa suport a pardoselii.
b. Fundatii. Continue de beton simplu. Dupa forma sectiuni transversale fundatiile de
beton simplu pot fii: dreptunghiulare, cu evazari si in trepte.

Fundatiile cu sectiune
dreptunghiulare
Sunt cele mai utilizate.
Latimea blocului de fundatie trebuie
sa fie
mai mare decat a zidului sau a soclului
inte
5...10cm de fiecare parte. Aceasta
dimensiune este necesara pentru a
permite retrasarea zidariei cand s-au
produs unele abateri la executia
fundatiei sau cand se
modifica grosimea zidului. La randul
sau soclul (cand exzista), va fi mai
mare cu cel putin 2,5cm de fiecare
parte a zidului, pentru a se putea aseza
cofrajele pentru turnarea zidului
(peretelui zidului). Se poate considera
ca valoare minima constructiva pentru
latimea fundatiei este:

B b+ (1020)cm,
In care b este grosimea
zidului (perete) care reazema pe
fundatie.
Fundatiile de sectiunea
dreptunchiulara se executa de regula
cand latimea talpii de fundatie nu
depaseste 1,0 m.
-

Latimea evazarii sa fie de cel


mult 15 cm;
Panta evazarii sa fie de circa
4/1;
Cofrarea sa se execute cu
putin timp inaintea de
turnarea betonului.

Fundatiile cu trepte (fig.VIII.5)

se folosesc cand talpa fundatiei rezulta mai lata cu 35..40 cm de fiecare parte a zidului.
Treptele trebuie sa aiba inaltimea de cel putin 40cm, iar tg valori cuprinse intre 1,1 si 1,8 in
functie de presiunea maxima pe teren si de marca betonului din care se realizeaza fundatia
respectiva (tabelul VIII.2).

fundatiile in trepte au avantajul economisirii betonului, dar necesita folosirea cofrajelor.


Spatiul dintre peretele sapaturii si fundatii se umple cu pamant bine compactat cu maiul in
straturi de 20 cm grosime fiecare.

In figura VIII.6 se indica alcatuirea fundatiilor pentru zidul exterior si interior la o


constructive fara subsol. La constructiile cu subsol fundatiile zidurilor exterioare se alcatuiesc
ca in figura VIII.7a.
Talpa fundatiei se executa mai lata decat peretele
subsolului cu 10..15 cm spre exterior, pentru a
permite asezarea unui zid de 7,5 sau 12,5 cm
grosime, care sa asigure protective izolatiei
vertical hidrofuge a subsolului.
Fundatia zidlui interior la constructii cu
subsolul, La cladirile cu subsol, fundatiile se
executa aproape intodeauna cu sectiunea
dreptunghiulara minima de 40 cm.

Latimea B a talpii unei fundatii continue din beton simplu se stabileste tinand seama
de: dimensiunea obtinuta prin calcul; dimensiunile minime necesare executarii sapaturilor sub
forma de santuri; grosimea zidurilor ce sprijina pe fundatie.
Latimea fundatiei se rotunjeste la multipli de 5 cm.
Latimile minime (fig. VIII.8)

necesare pentru executarea sapaturilor la fundatiile


continue in functie de adancimea H a sapaturii sunt date
astfel:

Pentru ca eforturile de intindere din incovoiere in fundatia continua din beton simplu
sa fie neglijabile ca valoare, trebuie satisfacuta urmatoarele conditii:

tg tg min
VIII 3

La fundatiile din beton simplu sau beton ciclopiant, tg min = H/ (fig. VIII.7,b) are
valoriile dim taelul VIII.2.
In cazul fundatiilor din zidarie de piatra sau caramida tg 2.
c. Fundatii continue din beton armat sub ziduri Solutia se prefera cand fundatia
este solicitata de incarcati importante, iar terenul de fundare are o rezistenta normata mica sau
este neuniforma. In aceste cazuri apare necesitatea latirii talpii fundatiei; pentru respectarea
conditiei tg tg min este necesara si cresterea corespunzatoare a latimi acesteia. In aceste
conditii fundatiile din beton simplu nu mai sunt corespunzatoare din punct de vedere tehnicoeconomic si se adopta Solutia unor fundarii din beton armat, care realizeaza economie de
beton si saoatura si se obtine o suprafata mare de rezemare, fara cresterea greutatii propii a
fundatiei. Se poate adopta o fundatie elastica in locul celei rigide si pentru a evita executia sub
apa sau in cazul terenurilor cu tasari inegale.
La latimi mici, fundatiile continue elastice sub ziduri se prevad cu sectiune
dreptunghiulara (fig VIII. 9,b), sau sub forma de grinda (fig. VIII.9,c).
Fundatia se toarna pe un strat de beton de egalizare (b 25) de 510 cm grosime.
Pentru asigurarea rigiditatii necesare fundatiei in vederea repartizarii presiunilor pe teren,
raportul H/B va respecta valorile minime din tabelul VIII.2., inaltimea H nu va fi mai mica de
30 cm, rotunjite la un multiplu de 5 cm.

Inaltimea minima la marginea fundatiei h=(1/3..1/2) H, dar nu mai mica de 15 cm. Betonul
utilizat la aceste fundatii este B100 sau B150.
Talpa fundatiei se armeaza la partea inferioara cu armature de rezistenta, alcatuita din
bare drepte din otel-beton cu diametrul minim de 10 mm, asezat la 1025 cm, dispuse
transversal si cu armature de reparate prevazuta in sens longitudinal, alcatuita din 6/25 cm.
procentul mic de armare se ia la 0,05%. Se recomand armarea fundatiei cu plase sudate STNB
(STPB). Armatura inclinata se prevede numai daca rezulta din calcul de dimensionare si are
diametrul minim de 12 mm.
In cazul peretilor de beton-armat (diafragme) fundatiile vor fi prevazute la partea
superioara cu o centura (talpa armata), in care sa se poata prevedea mustati pentru legatura
dintre pereti si fundatie (fig. VIII.10).
Dimensiunile centurii se
aleg adsfel incat raportul h/ 1;
in acest caz armatura transversal a
centurii de beton-armat se face cu
etrieri 6 mm dispusi la 25 cm.
Cand raportul h/ 2, armature
transversal se stabileste prin calcul
si se executa sub forma de bare
drepte si etrieri cel putin 10/10
20cm. Armatura longitudinala a
centurilor se face cu bare avand
diametrul minim de 10mm
reprezentand cel putin 0,2% sin
sectiunea centurii.

d. Fundatii cu descarcari pe reazeme isolate. Solutia se urilizeaza in vederea


reducerii
volumului de sapaturii respectiv a volumului de beton si se foloseste cand terenul bun de
fundare se gaseste la adancime relative mare sau cand zidurile transmit la fundarii incarcarii
mici. Practice, se poate considera ca pentru adancimi de fundare mai mari de 2,00
m,fundatiile cu descarcari pe reazeme isolate devin mai avantajoase decat cele continue. Nu
sunt indicate insa in cazul trenurilor cu trasari inegale si in zonele cu seismicitate mare (grad
seismic 7, 8 si 9).
Fundatiile cu descarcari pe reazeme isolate sunt alcatuite din blocuri de fundatie
(reazeme isolate) si elemental de descarcare continue.
Reazemele izolare se prevad din loc in loc de-a lungul zidarilor, precum si la
intersectia acestora, in punctele de unde sunt incarcari importante, in dreptul plinurilor
(spaletilor din zidarie) etc.
Reazamele isolate au sectiunea transversal de forma dreptunghiulara (cu sau fara
evazari)sau cu trepte. Elementele de descarcare sunt alcatuite din grinzi sau bolti care
constituie suportul zidurilor (peretilor) si transmit incarcarile la blocurile de fundatie. La
constructiile fara subsol, aceste elemente alcatuiesc si soclul peretelui, depasind cu cel putin
25 cm cota trotoarului. Sub elementele de descarcare se prevede si un strat de pietrisi cu
grosimea de 8 cm, iar cand grinzile se executa din beton-armat, se prevede si un strat de beton
de egalizare B25 pe stratul de pietris. Ele se realizeaza din beton-armat monolit marca minima
B150 sau prefabricate, in cazul constructiilor cu pereti dispusi regulat in plan. Grinzile se
executa cu sau fata vute pe reazeme (fig.VIII.11),

e. Fundatii sub ziduri despartitoare. Fundatia se realizeaza direct de catre placasupport a pardoseli peretelui sau subsolului si se executa numai sub ziduri despartitoare,
neportante, de cel mult 15 cm grosime si de inaltimea unui nivel. Se pot intalni urmatoarele
sitoatii:
- Placa de pardoseala este asezata pe teren sanatos. In acest caz placa se executa din
beton simplu B50 de 810 cm grosime, iar zidul despartitor se aseaza direct pe placa.
Daca sub placa se gasesc conducte de instalatii ingropate, placa se armeaza in zon
respective cu o retea 6/20cm si se executa din beton B100;
- Placa de pardoseala este asezata pe umplutura, acesta fiind cazul cel mai fregvent
intalnit in executie. Placa se executa din beton B100 cu grosimea de 810cm si se armeaza
cu o retea 6/20cm

. Daca umplutura nu depaseste 40cm grosime, in lungul zidului se prevede o armature


suplimentara 2 8(10)mm (fig.VIII.12 a).daca umplutura este mai mare de 40 cm grosime se
prevede o ingrosare a placii de-a lungul zidului care se va arma cu bare longitudinale 4
8(10)mm si etrieri deschisi 6/20..25cm (fig VIII. 12,b).

2.FUNDATII SUB STALPI


a. Fundatii isolate sub stalpi Fundatile izolata sub stalpi sunt de doua tipuri: fundati din
bloc de beton simplu si cuzinet de beton armat; fundati cu talpa din beton armat.
Fundatiile cu bloc de beton simplu si cuzinet de beton armat Sunt alcatuite dintr-un bloc

de beton simplu, pe care reazema stalpul de beton armat prin intermediul unui cuzinet (fig.
VII.13).

Blocul de beton simplu are inaltimea minima de 4060 cm; pentru inaltimi mai mari
fundatia se executa in trepte, dar nu mai mult de trei. Blocul se executa din beton simplu
marca B50, iar daca cuzinetul se ancoreaza in bloc, acesta se executa din beton B100.
Raportul H/L este egal cu tg trebuie sa respecte valorile indicate in tabelul VIII.2.
Cuzinetii au deobicei forma de prisma sau de obelisk cu baza prismatica si trebuie sa
indeplineasca urmatoarele conditii h 30cm; tg = h/ 2/3; h/b 0,25.
Se recomanda raportul b/B = 0,55..0,65 cand blocul are o singura treapta si b/B = 0,400,50
cand blocul are doua sau trei trepte. Cuzinetul se armeaza la partea inferioara cu o plasa din
bare drepte, dispuse paralel cu laturile, avand diametrul de cel putin 10 mm si distanta dintre

ele de 10..25cm. daca apar eforturi de intindere intre cuzinet si blocul de beton simplu,
cuzinetul se ancoreaza in blocul de fundatie printr-o armature de ancoraj din otrl-beton cu
diametrul de 12..16mm.
Stalpii din lemn reazema prin intermediul unei talpi simple sau in cruce executata din
lemn de esenta tare (fig VIII. 14,a), iar stalpii metalici prin intermediul unor placi din otel
1020mm grosime, traverse ancorate in cuzinet (fig VIII.14,b).

Fundatiile cu talpi de beton armat se executa fie de forma prismatica (fig VIII .15,a)
cand suprafata bazei este cel mult egala cu un
m, fie ca prisma cu fata superioara tesita (fig
VIII.15. b), cand suprafata talpii este mai
mare decat un m. Inaltimea H a fundatiei se
ia minimum 30 cm, iar pentru reducerea
consumuli de otel se recomanda ca raport H/B
sa fie de 0,250,35(minimum conform
tabelului VIII.1 ). Inaltimea H la marginea
obeliscului fundatiei se ia (1/21/3) H sic el
putin 20cm. Fundatia se armeaza la partea
inferioara cu o plasa din bare drepte dispuse
paralel cu laturile, cu diametrul minim de
10mm si distant maxima intre bare de 25cm.
Marca betonului utilizate la fundatiile
isolate elestice este cel putin B150 si poate
ajunge pana la marca betonului din stalpi.

b. Fundatii continue sub stalpi. Din cauza naturii terenului si a incarcarilor importante,
uneori suprafata fundatiilor isolate devin foarte mari; in acest caz se adopta Solutia de a uni
fundatiile unor siruri de stalpi dupa o directie realizand astfel fundatii continue sau fundatii cu
grinzi continue (fig. VIII.16 a ), cu sau fara bute in dreptul stalpilor. Pe aceste grinzi poate

rezema si zidaria de umplutura dintre stalpi, eliminanduse astfel necesitatea unor fundatii
propri pentru aceasta zidarie.
La unele constructii, cand incarcarile sunt mai mari si terenul de fundare este slab,
utilizarea fundatiilor continue numai dupa o directie poate conduce la latimi mari pentru talpa
acestora. In acest caz, fundatia se va executa cu grinzi continue incrucisate (fig.VIII.17).

Grinzile de beton armat alcatuiesc, functie de dispunerea in plan a stalpilor, o retea


rectangular, un contur polygonal inchis sau circular cazul castelelor de apa. Grinzile au in
general inaltimi sporite, de ordinal a 1/31/6 din deschiderea dintre doi stalpi consecutive.
Grinzile reazema pe o talpa de beton armat (dala) care poate avea partea superioara orizontala
(cand inaltimea nu depaseste 30...40cm) sau tesita.
Armarea grinzilor de fundatie se face cu otel OB 37 si PC 52 procentul minim de armare este
de 0,10%.
Armarea talpi (dalei) grinzi se realizeaza cu plasa sudata sau cu plasa din bare
independente.
Daca talpile incrutisate ajung la dimensiuni mari, din cauza presiunii normate a
terenului sub 1,5 daN/cm, apropindu-se mult intre ele, constructia se fundeaza pe un radier
general.

Radierul este o placa


continua care se executa sub
constructive, pe toata intinderea
ei, depasind perimetrul cladirii cu
0,501,00m. radierele de beton
armat de mai utilizeaza cand este
necesara o rigidizare generala la
baza constructiei, in cazul
fundarii pe pamanturi
compresibile si neuniforme, la
subsoluri si constructii ingropate
in pamant, situate in panza
freatica si la care este necesara
realizarea unei cuve etanse.

Radierele de rezistenta pot fi alcatuite din urmatoarele solutii constructive:


- Din placi drepte, care se folosesc pentru constructii cu pereti portanti, la care distant
dintre pereti nu depaseste 3,004,00m (fig VIII.18).
Placa se armeaza pe o singura directie pe
distanta intre pereti sau pe doua directii cand
raportul deschiderilor dintre pereti este 1,5;
ea se poate realize cu bute pe reazeme, pentru
preluarea momentelor maxime negative.
Grosimea placii se ia constructiv cel putin
20cm;
- Cu grinzi care se folosesc la
constructiile pe cadre; ele sunt
formate din placi armate
pe doua directii, rezemate pe o retea de grinzi
sau pe grinzi principale si secundare (fig
VIII.19). Alcatuirea grinzilor radierului nu
difera de grinzile de fundatie obijnuite;
- Planse-ciuperci (dala groasa cu
ungrosare sub forma de capitel in
dreptul stalpilor (fig
VIII 20). Acest tip de radier se foloseste la
silozuri, depozite subterane, rezervoare,
rezervoare ingropate. La constructiile cu
incarcari mari si asimetrice, radierul se poate
executa sub forma unei placi de grosime mare
0,801,20 m, pe care stalpii reazema fara
capileluri.

PROBLEME CARE APAR LA PROIECTAREA SI LA EXECUTAREA


FUNDATIILOR DIRECTE
a. Fundatii solicitate excentric. In constructii sunt numeroase cazuri cand fundatiile
sunt solicitate excentric. Cauzele transmiterii excentrice a incarcarilor la fundatii pot fii :
transmiterea incarcarilor din planseu pe ziduri sau stalpi se face excentric; transmiterea
excentrica a incarcarii in cazul zidurilor de sprijin; imposibilitatea executiei fundatiei
simetrice din cauza instalatiilor subterane (cabluri electrice, cabluri telefonice, retele
exterioare etc.); amplasarea unei constructii noi langa o constructie
exzistenta, la zidurile de calcan executandau-se fundatii excentrice; rosturile de tasare si
seizmice.
VIII.21
La proiectarea si executia fundatiilor se cauta diverse
posibilitati de evitare sau micsorare a excentricitati ca de
ex:
- Fundatia poate fi astfel incat axa ei sa coincida cu
directia rezultantei incarcariilor (fig
VIII.21). in acest caz axul zidului sau stalpului nu mai
coincide cu axul fundatiei si se pot produce erori in
executie;

VIII.22

- La fundatiile zidurilor de calcan, in locul unor fundatii izolate (la structuri cu stalpi),
se poate executa stalpi continue paralele cu calcanele care au o latime mai mica decat
fundatiile izolate, deci au o excentricitatemi mica (fig VIII. 22);
- Indepartarea talpii de fundatie a constructiei noi de constructia exzistenta (fig VIII.23),
Constructia noua executandu-se in consola. Asemenea solutie se poate folosi pentru
constructii cu putine niveluri (1..2 etaje);

Evitarea excentricitatilor prin


executarea fundatiilor noi
intercalate fundatiilor
exzistente. Fundatiile noi se leaga intre
ele cu grinzi de fundatii pe care se
poate rezema zidul de calcan (fig
VIII.24).

VIII 24

1- Constructive noua
2- Constructive exzistenta
3- Fundatie constructive
noua
4- Fundatie constructive
exzistenta.

VIII.23

b. Fundatii denivelate. in practica, uneori apare necesar ca fundatiile unei cladiri sa fie
realizate de nivelat, si anume:
- Daca terenul de fundare este devivelat acesta se poate folosi rational prin executarea
unor fundatii denivelate, adsfel ca unchiul format de linia ce uneste talpile fundatiei si
orizontala sa fie mai mic decat unchiul de taluz natural (fig VIII .25);

Cand se constueste o cladire noua langa una


exzistenta, deobicei constructia noua are
oadancime de fundare mai mare decat cea exzistenta. In acest
caz este necesara sub zidaria fundatiei constructiei exzistente
pana la cota de fundare a constuctiei noi (fig VIII .26);
- Exzistenta unui subsol partial, sau la intalnirea unor
ziduri exterioare (la cota de
fundare este conditionata de adancimea de inchet), cu ziduri
interioare (pentru ca fundarea se face la cote mai ridicate). In
aceste cazuri se adopta solutia racordarii fundatiilor cu cote
diferite de fundare, fub forma de trepte (fig VIII .27).
racordarea se executa respectand unchiul (tg 2/3), iar
inaltimea treptei h se alege astfe
l h 50 cm-pentru terenuri de fundare putin coezive h
70 cm pentru terenuri de fundare compacte;

- In cazul zidariei de umplutura sau a zidurilor desparititoare amplasate intre elementele


verticale portante (stalpi, pereti) se pot realiza grinzi de beton armat care sprijina pe fundatia
stalpilor (fig VIII. 28).

c. Fundatii prefabricate. industrializarea constructilor a ridicat si problema extinderii


prefabrcatelor la executarea fundatiilor. Prefabricarea fundatiilor nu reprezinta o solutie
utilizata pe scara larg, deoarece: fundatiile turnate pe loc sunt mai avantajoase din punct de
vedere economic si al consumului de otel-beton; exzistenta unei game foarte largi de solutii de

fundare nu poate fi acoperita prefabricate tipizate; fundatile prefabricate necesta utilaje de


ridicat si transportat; fundatiile prefabricate nu asigura o buna legatura intre elementele
verticale structurate la nivelul cotei 0,00,legatura absolut necesara pentru constructiile cu
structura prefabricata sau la cele amplasate in zone seizmice.
Fundatiile prefabricate utilizate in prezent se realizeaza sub diverse forme si tipuri, printre
care:

- Blocuri mari si mici de beton greu preturnate pe santier asezate in groapa de fundatie
pe un strat de nisip;
- Talpi prefabricate de diverse forme din beton simplu (fig. VIII 29) sau din beton armat
(fig VIII 30), pline sau cu goluri. Talpile din beton armat se executa cu inaltimi de 1,5 m si se
utilizeaza pana la 3,0 m latime. Forma lor poate fi paralelipipedica, trapezoidala, cu nervuri
sau goluri;
-

Fundatii pahar (fig. VIII .31) folosite in mod curent pentru stalpi prefabricati;
Dale groase in care se pot ingropa conductele de instalatii;
Piloti si coloane din beton-armat.

d. Probleme specifice fundatiilor constructiilor amplasate pe terenuri cu deformatii


mari si compresibile. La constructiile amplasate pe terenuri suscestibile de tasari
mari, neuniforme, apar probleme dificile de fundare. In aceste sitoatii, pentru fundati
se prevad diverse masuri constructive si de protectie, atat in timpul executiei
constructiei cat si in perioada de exploatare a cladirilor. Masurile se pot lua in timpul
executiei constructiei se refere atat la consolidarea terenului de fundare, cat si la
solutia de fundare propriuzisa.
La noi in tara terenurile de fundare care ridica probleme de tasarii inegale sunt
pamanturile macroporice sensibile la inmuiere (loieesurile) cele contractile si cele
compresibile. Pamanturile sensibile la inmuiere sunt cele care sub greutatea proprie sau a
incarcariilor repartizate pe fundatii se taseaza suplimentar datorita umezirii. Consolidarea
pamanturilor sensibile la inmuiere se poate realiza prin:
- compactarea pamanturilor cu ajutorul maiurilor grele;
- amenajearea unor perne din pamant compact sau din pamant stabilizat cu ciment;
- compactarea de adancime cu piloti de pamant;
- umezirea prealabila a terenurilor de fundare, producand astfel o indesare a acestuia.
Cand pot aparea tasari inegala mici se utilizeaza fundatii cu rigiditate sporita. Daca
tasarile inegale au valori mari, este necesar asigurarea unei conlucrari spatiale a elementelor
constructiei (fundatii, planse, pereti etc). Sporirea rigiditatii constructiei se realizeaza prin
creearea unor centuri din beton-armat amplasat in blocul si soclul fundatiei (fig VII.32).

centurile au inaltime a de 15...20 cm se executa din beton B100 si se armeaza cu 4...8 bare
12...16 mm si etriei 6 la 20...30 cm.
Cand constructia are subsolul se prevad centuri si la nivelul planseului peste subsolul
executate pe toata latimea peretilor de subsol.
Adancimea minima de fundare se va lua de 1,00...2,5 m la ziduri exterioare si de
0,60...2,00 m la ziduri interioare.
In cazul pamanturilor argiloase apare pericolul ruperii fundatiilor ca efect al umflarii
datorita umezelii si al constuctiei prin uscare a acestor pamanturii. In acest caz adancimea de
fundare este de 1,50..2,00 m de la cota trotoarului. Fundatiile vor avea prevazute centuri
asemanatoare cu cele descrise anterior la terenurile loessoide (fig VIII 33).

La exterior se prevede o zona de 40...50 cm latime umpluta cu pamant stabilizat (pamant


argilos + 40% nisip) executat in straturi de 20 cm grosime, bine compactat cu maiul. Sub talpa
fundatiei se prevede un strat de circa 5 cm grosime nisip grauntos curat pentru a impiedica
antrenarea fundatiei in cazul unor contractii mari ale pamantului.

Terenurile compresibile la care pot aparea tasari diferentiate sunt argilele cu


consistenta redusa, prafurile argiloase, nisipurile in stare afanata, precum si terenurile
imbunatatite artificial prin indesarea mecanica sau hidromecanica.
La aceste terenuri se va urmari realizarea de elemente de legatura intre fundatiile peretilor,
precum si realizarea de fundatii cu contururi inchise. La constructile fara subsol fundatiile vor
fi prevazute cu cate o zona armata (centura) dispusa la partea superioara si inferioara a
elementului (fig VIII,34). Se recomanda:
h / 0,7; h 30 cm; c = 25...35 cm.

Armarea longitudinala a
centurilor si talpilor se face
cu bare din OB 37 avand
diametrul minim de 10 cm;
la intersectiile centurilor
barele longitudinale se
petrec intre ele (fig VIII
35).

Armarea transversala acenturilor se face cu etrieri 6...8 mm dispusi la 25 cm distanta;


armarea transversala a talpilor de fundare se realizeaza cu bare de cel putin 10 mm la
distanta de 25 cm.
La constructiile cu subsol se prevede o zona armata la nivelul pardoseli subsolului si o
centura de beton armata la nivelul planseului peste subsol (fig VIII 36).

In cazul structuriilor su solicitari importante la


nivelul fundatiilor se poate adopta o fundatie alcatuite
in intregime din beton armat (fig VIII 37).

a. Consolidari de fundatii. Proiectarea si


executia fundatiilor trebuie sa asigure acestora
siguranta si durabilitate. La dimensionarea si
la alegerea tipului de fundatie se tine seama de
toate ipotezele de incarcare in timp, de
modificarii ce pot aparea in functionalitatea
constructiei etc.
- Solutia de fundare trebuie sa aiba la baza
studii complete pe teren, studii geotehnice,
hidrologice, incarcarii de laborator etc. Toate
aceste masurii vor fi loate astfel incat sa se
evite necesitatea unor consolidari ulterioare,
care sunt costisitoare si greu de realizat.
- In practica curenta de proiectare si
executie apar sitoatii cand este necesara
executarea unor consolidari la lucrarile de
fundatii. Astfel de consolidari apar la
fundatiile constructilor amplasate pe terenuri
sensibile la inmuiere, loessoide, contractile,
terenuri slabe, umpluturi, la monumente
istorice, la transformari si supraetajeri de
constructie.

Uneori, consolidarile de fundatie se datoreaza greselilor de conceptie si de proiectare,


evaluarii gresite a incarcariilor studiilor de teren si de laborator necorespunzatoare sau a unei
executie neglijente sau defectoase. Alteori, apar modificari in timp, dupa executarea
constructiei, fie modificari ale caracteristicilor pamantului de fundare ( de ex: din cauza
cresterii sau coborarii nivelul apelor subterane, alunecarilor de teren etc.), fie din necesitatea
unor supraetajeri sau transformari ale constructiei schimbarii destinatiei acestora etc.
Consolidarile lucrarilor de fundatie se refera la imbunatatirea terenului de fundare si la
consolidari ale fundatiilor propriu-zise.
In unele cazuri, cand propietatile naturale ale pamantului nu sunt favorabile executarii
unor fundatii, se recurge la imbunatatire acestor propietati prin compactare, argilizarea,
bitumarea, cimentarea, silicatizarea terenului de fundare.
Consolidarile de fundatii sunt numeroase si variate, astfel:
- Adancirea uor fundatii prin subzidire;
- Modificarea latimii fundatiei exzistente prin turnarea de beton pe o latime mai mare;
legatura cu vechea fundatie se realizeaza cu traverse metalice (fig VIII 38);
- Suprapunerea peste o fundatie exzistenta a unei talpi continue din beton-armat (fig
VIII 39).

Norme de protectia muncii

LUCRRI DE FUNDAII
Se vor executa conform P 10 -1986: Normativ privind proiectarea i
executarea lucrrilor de fundaii directe la construcii i P 7-1992: Normativ privind
proiectarea i executarea construciilor fundate pe pmnturi sensibile la umezire
care constau din:
a.
Alegerea tipului de fundaie izolate (tip pahar) din b.a. sub flecare stlp al
construcfiei i grinzi de fundaie respectiv fundaii continue sub pereii de zidrie
care s-au stabilit pe baza unei analize tehnico economice cu luarea n considerare a
fiecarui tip de structur de rezisten i a naturii terenului de fundare i
recomandrilor studiului geotehnic i hidrologic fcut pe amplasament;
b.
Executarea i recepionarea lucrrilor de fundaii directe se face potrivit
normativului C 169 1988 naintea nceperii execuiei lucrrilor de fundaii,
trebuiesc terminate
lucrrile pregtitoare i anume:
trasarea axelor fundaiilor i executarea spturilor;
dezafectarea instalaiilor existente pe amplasament;
coborarea nivelului apelor freatice (dup caz) pentru a permite executarea n
uscat a fundaiilor;
- verificarea axelor fundaiilor i a situaiei gsite n teren n comparaie cu cea
prezentat n proiect;
ncheierea procesului verbal de recepie a terenului de fundare n prezena
specialistului geotehnician;
- n cazul n care caracteristicile terenului nu corespund cu cele prevzute n studiul
geotehnic i n proiect, msurile ce urmeaz a se lua se stabilesc mpreun cu
proiectantul i se transmit prin dispoziii de antier;
c.
Trasarea lucrrilor de fundaii face parte din trasarea lucrrilor de detaliu i
anume: fixarea n plan a axelor fundaiilor cu abatere admis 10 mm;
- poziionarea pe vertical a fundaiilor fa de cota de nivel se admite cu o abatere
maxim de 10mm;
d.
La executarea fundaiilor trebuie avute n vedere urmtoarele:
- materialele folosite s corespund cu prevederile din proiect;
e.
Se vor respecta:
msurile de tehnic a securitaii muncii;
normele republicane de protecie a muncii aprobate de Ministerul Muncii,
Ministerul Sntii cu ordinul 34/1975 i 60/1979;
normele de protecie a muncii n activitatea de construcii montaj aprobate
de M.C. Ind cu ord. 1233/D/1980 reactualizate prin Legea 90/1996 i normele
specifice ediia 1995;

normele generale de protecie mpotriva incendiilor PI 18/1999;


se vor elabora instruciuni speciale de tehnica securitaii muncii pentru
diferitele operatiuni ce se efectueaz la lucrrile de fundaii ce nu sunt prevzute n
normele n vigoare folosind fiele tehnologice sau cartea tehnic a utilajului nou
introdus.
Spturi pentru Fundaii
La executarea spturilor pentru fundaii trebuie s se aib n vedere
urmtoarele:
meninerea echilibrului natural al terenului n jurul gropii de fundaie sau n
jurul fundaiilor existente pe o distan suficient, astfel nct s nu se pericliteze
instalaiile i construciile nvecinate;
cnd turnarea betonului n fundaie nu se face imediat dup executarea
spturii, n terenurile sensibile la aciunea apei, sptura va fi oprit la o cot mai
ridicat dect cota final cu 20 30 cm pentru a impiedica modificarea
caracteristicilor fizico-mecanice ale terenului de sub talpa fundaiei.
n cazul cnd n aceeai incint se execut mai multe construcii apropiate, atacarea
lucrrilor se va face astfel nct s se asigure executarea fundaiilor ncepnd cu cele
situate la adncimea cea mai mare, iar spturile s nu influeneze constructiile sau
instalaiile executate anterior i s nu afecteze terenul de fundare al viitoarelor lucrri
nvecinate.
n cazul n care obiectele sunt relativ apropiate, iar amprizele de sptur ale acestora
se intersecteaz, planurile de sptur ca i spturile propriu-zise vor fi executate ca
pentru un singur obiect.
Spturile ce se execut cu excavatoare nu trebuie s depeasc, n nici un caz,
profilul proiectat al spturii.
Dimensiunile n plan, cotele i gradul de planeitate sau prelucrare a suprafeelor
spturilor vor asigura condiiile tehnologice, de securitate a muncii i calitate a
lucrrilor.
Dac nu se specific altfel n alt parte, nici un punct de pe suprafaa lucrrilor
terminate nu se va situa mai sus cu +0,05 m sau mai jos cu -0,05 m de suprafaa
proiectat. ntre aceste limite de toleran suprafaa va trebui s fie neted i
regulat.
n cazul terenurilor nesensibile la aciunea apei (pietriuri, terenuri stncoase etc.)
lucrrile de sptur se pot executa de la nceput pn la cota prevzut n proiect.
n cazul terenurilor sensibile la aclunea apei sptura de fundare se va opri la un
nivel superior cotei prevzute n proiect, astfel.
pentru nisipuri fine 0,20 0,30 m
pentru pmnturi argiloase 0,15 0,25 m
pentru pmnturi sensibile la umezire 0,40 0,50 m
Sparea i finisarea acestui ultim strat se va face imediat nainte de nceperea
execuiei fundaiei.
Dac pe fundul gropii la cota de fundare apar crpturi n teren, msurile necesare n
vederea fundrii se vor stabili de ctre ntocmitorul studiului geotehnic.
n cazul unei umeziri superficiale, datorit precipitaiilor atmosferice neprevazute,
fundul gropii de fundaie trebuie lsat s se zvnte nainte de nceperea lucrrilor de
executare a fundaiei (betonare), iar dac umezirea este putemic se va ndeprta
stratul de noroi.

Schimbarea cotei fundului gropii de fundare, n timpul execuiei se poate face numai
cu acordui Proiectantului, avnd n vedere urmatoarele:
ridicarea cotei fundului gropii, faa de proiect, se face dac se constat, n
cursul executrii spturilor pentru fundaii, existena unui teren bun de fundare la o
cot superioar celei menionate n proiect.
coborarea cotei fundului gropii de fundare sub cea prevzut n proiect se face
dac se constat o neconcordan a terenului cu studiul geotehnic ntocmit pe
amplasament.
Orice modificri de cote fa de proiect se vor consemna n registrul de procese
verbale de lucrri ascunse care va fi semnat de Antreprenor, Beneficiar i de
Geotehnician.
Turnarea betonului n fundaii se va executa de regul imediat dup atingerea
cotei de fundare din proiect sau a unui strat pentru care Proiectantul si d acordul
privitor la posibilitatea de fundare a construciei respective.
Pe parcursul executrii lucrrilor Antreprenorul are obligala de a solicita
prezena Proiectantului Geotehnician pe antier la atingerea cotei de fundare.
Rezultatele studiilor geotehnice suplimentare efectuate pe durata execuiei lucrarilor
de ctre inginerul geotehnician, modificarile stabilite se vor ataa la cartea
construciei.

BIBLIOGRAFIE

Constrctii civile
autor Dan Ghiocel
Fundatii Directe si indirecte
-auror- Dumitrescu Anghel
Constructii sitehnologia lucrarilor
autor- Romulus Constatinescu
Executarea lucrarilor de constructii
Sebastian Tologea si Simion Pop
Desen ethnic in constructii
autor Florin Ionescu

S-ar putea să vă placă și