Sunteți pe pagina 1din 7

Alcohol (Isopropyl) Alcool (izopropilic)

Un solvent i denaturant (o substan toxic care modific calitile naturale dintr-o alt
substan), alcoolul se gaseste in vopsele de par, creme de maini, aftershave-uri, parfumuri si
multe alte produse cosmetice. Este o substan derivat din petrol i este, de asemenea,
utilizat ca antigel i ca solvent. Conform dictionarului de ingrediente cosmetice, acesta poate
provoca dureri de cap, ameeli, depressie, grea, vrsturi, narcoz i com.
DEA (diethanolamine), MEA (monoethanolamine) e TEA (triethanolamine)- DEA (dietanolamin), MEA
(monoetanolamin) i TEA (trietanolamina).
Sunt compui chimici cunoscuti pentru a forma nitrati si nitrozamine (ageni care cauzeaza
cancer).
Acestia sunt folositi n produse care fac spum :bi cu bule, ampoane, spunuri, geluri de dus,
lotiuni, creme etc.
Aplicari repetate de produse pe baz de aceste ingrediente au dus la o inciden crescut a
tumorilor de ficat i rinichi.
Colorani
Conform dicionarului de ingrediente cosmetice, . multi coloranti provoaca sensibilitate i
iritaii la nivelul pielii .. absorbia de anumite culori poate duce la epuizarea oxigenului n
organism i moartea de celule.
Exist multe controverse cu privire la utilizarea lor, cu toate acestea, studiile pe animale au
aratat ca aproape toti sunt cancerigeni.
Parfum
Multe deodorante, sampoane, produsele de protectie solara, creme de corp, produse pentru
copii contin parfum.
Multe dintre componentele de parfum sunt cancerigene sau altfel toxice.
Cuvantul parfum intr-o etichet poate indica prezena de pn la 4000 de substane diferite.
Aproape toate dintre ele sunt sintetice.
Simptomele sunt: dureri de cap, ameeli, erupii cutanate, modificri de culoare a pielii, tuse
violent, vrsturi i reacii alergice cutanate.
Observaiile clinice au artat c expunerea la anumite arome pot afecta sistemul nervos
central, cauznd depresie, hiperactivitate, iritabilitate, i alte modificri comportamentale.
Mineral oil- Ulei mineral
Folosit in multe produse de ngrijire personal, uleiul pentru copii este un ulei mineral 100%.
Acest ingredient imbraca pielea ca intr-o folie de plastic, perturba bariera natural a pielii i
inhiba capacitatea sa de a respira i de a absorbi umiditate i substane nutritive.
Ca cel mai mare organ pentru expulzare, este vital ca pielea sa fie libera pentru a elibera
toxine.
Uleiul mineral previne acest proces, care permite sa se acumuleze toxine, astfel nct s
determine acnee i alte boli.
Prin ncetinirea funciilor pielii i dezvoltarea normala a celulelor, vei obine mbtrnirea
prematur.
Polyethylene Glycol (PEG)- Polietilen glicol (PEG)
Este utilizat n substante pentru ndeprtarea petelor,a dizolva ulei i grsimi.

Un numr dupa PEG indic greutatea sa molecular, care influeneaz in caracteristicile sale.
Datorit eficienei sale, este utilizat n curatatorii caustice (pentru curatarea cuptorului) dar il
gsim prezent si n multe produse de ngrijire personal.
Acesta nu este doar potenial cancerigen, dar si impiedica functia pielii de a absorbi umezeala si
substantele nutritive, lasand sistemul imunitar vulnerabil.
Propylene Glycol (PG)- Propilen glicol (PG)
Este un agent tensioactiv sau de umectare i solvent, este, de fapt, ingredientul activ din
antigel.
Nu exist nici o diferen ntre cel folosit n industrie i cel din produsele pentru ngrijirea
personala.
Industria il foloseste pentru a descompune proteinele i structura celulara.
Se gseste n multe produse de make-up, de pr, loiuni, loiuni dup brbierit, deodorante,
ap de gur, paste de dini, i este chiar folosit n industria alimentar.
n acest ultim caz, in industria alimentara, instruciunile de utilizare a produsului sunt cele de a
evita contactul cu pielea, deoarece PG are consecine de anomalii ale creierului, ficatului i
rinichilor.
Nu vom gsi astfel de avertismente pe produsele, cum ar fi deodorante, n care concentraia
este mai mare dect n multe aplicaii industriale.
Sodium Lauryl Sulfate (SLS) & Sodium Laureth Sulfate (SLES)-Lauril sulfat de sodiu ( SLS ) si lauret sulfat de
sodiu ( SLES )
Folosit ca detergent i ageni tensioactivi , aceti compui nrudii sunt gsiti n amponul auto,
produse pentru curarea de garaje i de degresarea motoarelor.
Este utilizat pe scar larg ca ingredient principal n produsele cosmetice: pasta de dinti,
balsam de par, iar n aproximativ 90 % in ampoane i spum. Ziarul Oficial al Colegiului
American de Toxicologie spune c SLS dauneaza la formarea ochiului in randul tinerilor,
provocand daune permanenente precum cataracta.
Ali cercettori au subliniat pericolul, c ar putea duna la sistemul imunitar i n combinaie cu
alte substane chimice poate fi transformat in nitrozamine care este o clasa de agenti
cancerigeni.
Este si a fost declarat unul dintre cele mai periculoase dintre toate ingredientele din produsele
de ngrijire personal .
Penetrarea prin piele va menine nivelurile reziduale in inima, ficat, plmni i creier.
Urea (Imidazolidinyl) e DMDM Hydantoin- Uree (Imidazolidinyl) i DMDM Hidantoin
Acestea sunt dou din multi conservani care elibereaz formaldehid.
Potrivit Clinica Mayo, formaldehida poate irita sistemul respirator, provoca reacii cutanate i
declaneaza palpitatii.
Acesta poate provoca, de asemenea, dureri articulare, alergii, depresie, dureri de cap, dureri n
piept, infectii ale urechii, oboseala cronica, ameeli, pierderea de somn, astm, poate agrava
tusea si raceala.
Un alt efect posibil de formaldehid este slbirea sistemului imunitar i cancer. Ingrediente care
elibereaz formaldehida sunt foarte frecvente n aproape toate brandurile de produse de
ngrijire a pielii, a corpului i de ngrijire a prului, antiperspirante i lac de unghii.

Triclosan
Ultima nebunie n arsenalul de produse chimice antibacteriene, pe care il gsim n detergeni de
splat vase, detergeni lichizi, spunuri, deodorante, cosmetice, loiuni, creme, i chiar pasta de
dinti .
A fost nregistrat ca un pesticid, dndu-i un grad ridicat de risc pentru sntatea uman i
pentru mediu.
Structura sa molecular i formula chimic sunt similare cu cele ale uneia dintre substanele
cele mai toxice existente: dioxina.
Procesul de fabricaie de triclosan poate produce dioxina, care are un grad mare de toxicitate.
Se dilueaz o pictur n 300 de piscine olimpice!
Triclosanul aparine unei clase de substane chimice suspectate de a provoca cancer.
Extern, poate provoca iritarea pielii.
Pe plan intern, aceasta poate duce la transpiratii reci, colaps circulator, convulsii, coma si
deces.
Dac se acumuleaz n grasimea corporala la niveluri toxice dauneaza ficatul i plmnii, poate
provoca paralizie, sterilitate, suprimarea funciei imunitare , hemoragii cerebrale, scderea
fertilitii i a funciei sexuale, probleme cu inima, i chiar com.
Utilizand triclosan zilnic din produse de uz casnic (sapunuri, pasta de dinti)este imprudent.
Aluminium- Aluminiu
Sa demonstrat o legatura semnificativ intre incidena bolii Alzheimer n rndul utilizatorilor (pe
termen lung) a antiperspirantele pe baz de aluminiu.
Cu toate acestea, chiar mai multe mrci de produse continu s foloseasc aluminiu ca
ingredient principal.
Clorpirifos
Este folosit n mod normal ca un dezinfectant n parcurile i grdinile din orae Aceasta este
Clorpirifos, un pesticid periculos care provoaca hiperexcitabilitate a sistemului nervos, n special
la copii.
Din aceast informaie, nu este de mirare c cancerul si alte boli grave, sunt n cretere. Toate
aceste substane chimice nocive, care sunt n produsele de zi cu zi, mpreun cu poluarea aer
i ap, au creat un mediu care este mai favorabil.
Verificai ingredientele tuturor produselor cu caracter personal i, dac esti interesat de
sanatatea ta gaseste o alternativa sigur de a scpa de produsele toxice.
E greu sa ti minte toate aceste denumiri dar scrie-le pe o hartie si atunci cand cumperi produse
pentru corp scoate-o afara di geanta si compara produsele pentru care prezinti un interes.
NU ITI FIE RUSINE SA AI GRIJA DE SANATATEA TA.
2
CUPRINS
Motto...pag.4
Argument
....pag.5
Introducere- scurt istoric
..pag.6

CAPITOLUL I NOIUNI GENERALE DESPRE PR


1.1
Structura pruluipag.8
http://beautystylecenter.wordpress.com/2011/02/05/structura-parului/
1.2
Structura rdcinii firului de pr..pag.9 http://stylished.ro/2013/01/10/structura-firului-depar/
1.3 http://www.elemental.eu/blog/parul.html
Ciclul de cretere al prului.
http://www.transplantimplantpar.ro/utile/ciclul-de-crestere-a-parului-uman-caderea-parului-alopecieandrogenica/
Tipuri de pr....pag.19
1.5
1.3 http://www.elemental.eu/blog/parul.html
Culoarea prului..pag.22
CAPITOLUL II

AFECIUNI ALE PRULUI I PIELII CAPULUI


2.1
Afeciunile prului i tratamente corespunztoare
.
.pag.24
2.1.1 Mtreaa.pag.24
2.1.2 Vrfuri despicate
....pag.272.1.3
Pr grizonatpag.27
2.1.4 Pr lipsit de strlucire..
.
.pag.28
2.1.5
Pr uscat i deterioratpag.29
2.2
Afeciunile scalpului
.
pag.31
2.2.1 Pilomicozele..pag.31
2.2.2 Kerion Celsi
.
pag.32

2.2.3 Alopecia androgenetic.pag.34


2.2.4 Pelada
.
.pag.36
2.2.5 Effluvium telogen...pag.37
2.3
ngrijirea prului
.
pag.39
2.4
ngrijirea prului bebeluului
.
pag.40
2.5 Tipuri de ampoane i balsamuri...pag.44
2.6 amponarea.pag.
462.7
Condiionarea...pag.50
2.8 Masajul sca
lpului...
..pag.522.9
Masca de pr...
.
.pag.53
2.10 Periatul prului
.
pag.54
CAPITOLUL III

FACTORII EXTERNIINTERNI I SNTATEAPRULUI


3.1
Alimentaia i prul sntospag.55
3.2
Suplimeni nutritivi..pag.58
3.3
alterarea prului...pag.62
Concluziipag.65
Anexe
.
.pag.
66
Bibliografie
.
..pag
.6

http://anatomie.romedic.ro/parul
www.terapiinaturiste.ro/ingrijire-par-natural.php

http://www.ele.ro/sanatate/afectiuni/4-probleme-ale-scalpului-4347
http://www.formula-as.ro/2010/941/medicina-naturii-44/parul-13013
http://www.seebio.ro/cosmetice-bio-par/sampoane-naturale.html
http://sebamed.bg/ro/consultant/p%C4%83rul/probleme%E2%80%93frecvente
http://dermatocosmetologie.blogspot.com/2011/08/sampoanele-cum-me-spalam-corect-parul.html
Sampoanele pentru par se fabrica sub forma fluida sau de crema ori mai rar din praf.
Formulele mai vechi de " sampoane clasice"se bazau pe utilizarea solutiilor de sapun de cocos sau palmist cu continut de
12-25 % acizi grasi alaturi de alte componente, dar care prezentau dezavantaje.
De aceea, formulele de sampoane moderne se bazeaza pe alchisulfonati , alcooli polietoxilati,alchiletersulfati impreuna
cu adaosuri pot fi: lanolina, ou, lecitina, vitamina F, extracte vegetale etc. .
La alegerea si folosirea sampoanelor se tine seama de natura parului (uscat, gras, normal) si de culoarea lui
.
Procesul de fabricare se diferentiaza dupa calitatea sampoanelor astfel :
- sampoanele fluide se obtin prin simpla solubilizare, la rece sau la cald , a componentilor
retetuali, in care predomina cei lichizi.La nevoie se filtreaza.
- sampoanele cremoase se prepara in malaxoare speciale, cu turatii foarte lente, spre a nu spuma.In final samponul este
dezaerat sub vid.Dupa dezaerare este necesara macerarea in decurs de cinci zile in incaperi cu temperatura scazuta de
5- 10 %.Urmeaza ambalarea in tuburi sau flacoane.
Stabilitatea spumei sampoanelor pe
incorporarea dietanolamidei acidului lauric etc.

baza

de

laurilsulfati

sau

laurietersulfati

se

realizeaza

prin

Si pentru ca cele mai comune probleme ale scalpului sunt caderea parului, matreata, degenerarea, mi-am propus ca in
compozitia sampoanelor mele sa se regaseasca extracte la rece in ulei de masline din urzica si ardei iute, acestea fiind
imbatabile. La "rece" pentru a-si pastra mai bine efectele curative. Nu lipsesc infuziile de rozmarin, salvie, mesteacan,
radacina de brusture-ale caror efecte in ingrijirea podoabei capilare sunt recunoscute. Evident un sampon nu se poate sa
nu contina ulei de ricin, atat de cunoscut pentru efectele sale benefice in regenerarea parului.
Pentru cei care nu au mai folosit sampoane handmade, 100% naturale, este important de stiut ca la primele spalari
(aproximativ 3) parul devine mai aspru! Asta deoarece parul este incarcat cu substante chimice continute de sampoanele
din comert si vopsele. Acest incovenient poate fi diminuat cu o clatire cu apa si otet ( aceasta operati

ARGUMENT
Lucrarea de fa prezint sinteza unor investigaii prezentate n literatura de
specialitate, pe problematica adolescenilor instituionalizai i a particularitilor
personalitii acestora, precum i rezultatele unei cercetri personale, prin care mi
-am
propus investigarea imaginii i a stimei de sine n rndul adolescenilor instituionalizai,
prin comparaie cu un lot de adolesceni provenii din f
amilii normale.
Aa cum au artat numeroi autori, instituionalizarea se asociaz cu o serie de
caracteristici ale mediului instituional, avnd repercursiuni asupra personalitii i

conduitei copiilor, viitori adolesceni, a cror cretere i dezvoltare


nu are loc n aceleai
condiii ca n cazul copiilor din familii. Efectele instituionalizrii se resimt la toate nivelele
personalitii copilului instituionalizat i n toate domeniile funcionrii acesteia:
dezvoltarea cognitiv, maturizarea afectiv
-e
moional, sistem de interese i valori,
comportamente manifeste, formarea contiinei de sine, natura imaginii i a respectului de
sine.
Lucrarea este organizat n ase capitole, dintre care primele patru abordeaz o serie
de probleme teoretice, legate de: perspectivele de abordare n psihologie ale conceptului de
personalitate, particularitile dezvoltrii personalitii adolescenilor (am insistat asupra
formrii contiinei de sine la adolesceni, precum i asupra rolului pe care l joac stima de
sine n dinamica personalitii i n funcionarea copilului i adolescentului), rolul familiei
n dezvoltarea personalitii adolescentului, problematica instituionalizrii (cauzele i
riscurile acestei situaii n care se afl muli dintre copii i adolesceni), precum i
caracteristicile personalitii adolescenilor instituionalizai.