Sunteți pe pagina 1din 27

1

INTREBARI TIP GRILA ASISTENTE MEDICALE


INTREBARI CU UN SINGUR RASPUNS CORECT
1.In timpul punctiei venoase periferice garoul se aplica deasupra locului venopunctiei, la o distanta de
cel putin:
a. 2 - 3 cm
b. 7 - 8 cm
c. 20 cm
2. In timpul punctiei venoase, acul atasat seringii va fi orientat:
a. cu bizoul in sus
b. cu bizoul in jos
c. cu bizoul in lateral
3.Reprezentarea grafica a temperaturii pe foaia de temperatura se va face cu culoare:
a. albastra
b .verde
c. rosie
4.Pentru reprezentarea grafica a temperaturii, vom considera ca fiecare linie orizontala din foaia de
temperatura reprezinta cate:
a. 2 diviziuni de grad
b. 4 diviziuni de grad
c. 5 diviziuni de grad
5.Valoarea normala a temperaturii masurata rectal este de:
a. 37 C 0,3 - 0,6
b. 37,5 C0,3-0,6
c. 36,5 C0,3-0,6
6.Frecventa normala a respiratiei la nou-nascut este de:
a. 30 - 80 respiratii/minut
b. 20 - 40 respiratii/minut
c. 15 -25 respiratii/minut
7.Frecventa normala a respiratiilor pe minut la copilul mic este de:
a. 30 - 80 respiratii/minut
b. 20 - 40 respiratii/minut
c. 15-25 respiratii/minut
8.Masurarea pulsului se face la artera radiala situata la nivelul:
a. extremitatii distale a antebratului
b. extremitatii proximale a antebratului
c. ambele variante sunt corecte
9.Notarea grafica a pulsului In foaia de temperatura a pacientului se face folosind culoarea:

2
a. albastra
b. rosie
c. verde
10.La copiii sub 2 ani se recomanda palparea pulsului la nivelul :
a. arterei radiale
b. arterei brahiale
c. arterei carotide interne
11.La nou-nascut valoarea normala a pulsului este de:
a.120- 160 batai/minut
b.100- 120 batai/minut
c. 80- 100 batai/minut
12.Reprezentarea grafica a tensiunii arteriale in foaia de temperatura a pacientului se face
sub forma unui:
a. dreptunghi de culoare albastra
b. dreptunghi de culoare roie
c. cerc de culoare roie
13.In lipsa stetoscopului auricular, masurarea tensiunii arteriale:
a. este imposibila
b. se poate face prin metoda palpatorie
c. nu este recomandata, obtinandu-se valori eronate
14.Prin metoda palpatorie de masurare a tensiunii arteriale se obtine:
a. doar valoarea tensiunii arteriale sistolice
b. valoarea tensiunii arteriale diastolice
c. valoarea tensiunii arteriale sistolice sj diastolice
15.In reprezentarea grafica a tensiunii arteriale pe foaia de temperatura, latura de sus a
dreptunghiului reprezinta:
a. tensiunea arteriala sistolica
b. tensiunea arteriala diastolica
c. tensiunea arteriala medie
16.In reprezentarea grafica a tensiunii arteriale pe foaia de temperatura vom tine seama de faptul ca
fiecare linie orizontala reprezinta:
a. 10 mm col. Hg
b. 20 mm col. Hg
c. 30 mm col. Hg
17.Sondajul vezical la femeie are urmatoarele obiective:
a. obtinerea unei mostre de urina pentru examenul de laborator
b. evacuarea continutului vezicii urinare cand aceasta nu se produce spontan
c. ambele variante sunt corecte
18.Obiectivele sondajului vezical la femeie sunt:
a. evacuarea continutului vezicii in caz de incontinenta urinara

3
b. spalaturi vezicale
c. ambele variante sunt corecte
19.Pozitia pacientei pentru montarea sondei vezicale este:
a. decubit dorsal
b. pozitie ginecologica
c. ambele variante sunt corecte
20.Montarea sondei urinare la barbati se face in pozitie:
a. decubit dorsal cu picioarele Intinse ?i usor deparatate
b. decubit lateral stang
c. pozitie genupectorala
21.Pregatirea pacientei pentru spalatura vaginala include:
a. golirea vezicii urinare in prealabil
b. asezarea pacientei in pozitie ginecologica
c. ambele variante sunt corecte
22.Pentru efectuarea clismei evacuatorii irigatorul va fi pozitionat pe stativ la o Inaltime de:
a. 45 cm deasupra nivelului anusului
b. 80- 100 cm deasupra nivelului anusului
c. 150 cm deasupra nivelului anusului
23. Dupa administrarea medicamentelor pe mucoasa conjunctivala, asistentul medical va semnala
medicului manifestarile iesite din comun:
a. diplopie
b. palpitatii
c. ambele variante sunt corecte
24.Dupa administrarea medicamentelor pe cale nazala se recomanda pacientului sa nu-sj
modifice pozitia timp de:
a. 5 minute
b. 30 minute
c. 60 minute
25.Administrarea medicamentelor in conductul auditiv extern respecta urmatoarele principii,
cu exceptia:
a. se administreaza solutii la temperatura corpului
b. se administreaza solutiile medicamentoase la temperaturi scazute pentru a preveni
lezarea timpanului
c. se administreaza solutii la temperaturi ridicate pentru a facilita procesul de absorbtie
26.Pentru administrarea medicamentelor in conductul auditiv extern pozitia pacientului se
recomanda a fi:
a. decubit dorsal
b. decubit lateral pe partea sanatoasa
c. semisezand, cu capul in hiperextensie

4
27.Dupa administrarea medicamentelor pe cale rectala pacientul este instruit sa nu-si
modifice pozitia timp de:
a. 15 minute
b. 30 minute
c. 60 minute
28.Administrarea oxigenului pe sonda nazala se face cu scopul:
a. aprovizionarii tesuturilor cu oxigen n caz de hipoxie
b. cretjerii metabolismului energetic al organismului
c. ambele variante sunt corecte
29.Pentru administrarea oxigenului pe sonda nazala:
a. sonda se va introduce in narina perpendicular pe planul fetei
b. sonda se introduce in narina pe o distanta de 6 - 8 cm
c. ambele variante sunt corecte
30.Debitul oxigenului administrat pe sonda nazala in scop terapeutic va fi de:
a. 4 litri/minut
b. 5 litri/minut
c. 6 litri/minut
31.Starea de sanatate se defineste ca fiind:
a. absenta bolii
b. starea de bine bio-psiho-social
c. mentinerea in limite normale a parametrilor clinici ce evalueaza functiile vitale ale
organismului
32. Diagnosticul de ingrijire:
a. este sinonim cu diagnosticul medical
b. se bazeaza pe rezultatul explorarilor paraclinice
c. reprezinta baza intocmirii unui plan de ingrijire
33.Paralizia jumatatii inferioare a corpului se numeste:
a. paraplegie
b. hemiplegie
c. tetraplegie
34.Necesarul fiziologic de somn la adulti este de:
a. 12-14 ore
b. 7-9 ore
c. 5-7 ore
35.Interveniile asistentei medicale in ingrijirea unui pacient cu aport alimentar insuficient
fata de necesitatile organismului includ:
a. recomandarea facuta pacientului de a manca singur, pentru a nu fi deranjat de ceilalti
b. stabilirea unui orar clar al meselor (3 mese/zi care sa asigure aportul caloric adecvat)
c. modificarea orarului meselor (cate putin de mai multe ori pe zi), n functie de
tratamentele urmate
36.Anxietatea se defineste ca find:
a. teama fata de un pericol iminent pe care nu il poate preciza

5
b. teama fata de un pericol bine precizat
c. disconfortul legat de nesatisfacerea unei dorinte

37.Dreptul la confidentialitate al pacientului nseamna:


a. informatiile primite de la pacient nu vor fi dezvaluite nici unei alte persoane
b. informatiile primite de la pacient pot fi dezvaluite membrilor familiei acestuia
c. informatiile primite de la pacient pot fi dezvaluite autoritatilor, daca reprezinta o
amenintare directa la binele societatii
38.Conform modelului conceptual al lui Abraham Maslow, nevoile fiziologice ale
individului includ:
a. nevoia de hrana
b. siguranta fizica (adapost, locuinta)
c. siguranta psihica (confort, protectie)
39.Prin activitatea sa, asistentul medical:
a. este parte importanta a echipei medicale, avand rolul sau bine definit
b. este implicat activ in educatia pentru sanatate a populatiei
c. ambele variante sunt corecte
40.In procesul de ingrijire, asistentul medical foloseste:
a. comunicarea verbala
b. comunicarea paraverbala
c. ambele variante sunt corecte
41.Organizatia Mondiala a Sanatatii defineste starea de sanatate:
a. o stare de bine biologic, caracterizata prin mentinerea constantelor vitale in limite
normale
b. o stare de bine bio-psiho-social
c. ambele variante sunt incorecte
42.Diagnosticul de ingrijire:
a. este sinonim cu diagnosticul medical
b. reprezinta baza interventiilor asistentului medical
c. ambele variante sunt corecte
43.Nevoile de glucide ale organismului/kg corp/24 ore in conditii normale sunt:
a. 4 - 6 grame
b. 1-1,5 grame
c. 0,5 - 1 gram
44.Pentru calcularea nevoilor calorice ale organismului, se iau in considerare:
a. varsta pacientului
b. activitatea desfasurata de individ
c. ambele variante sunt corecte
45. Alimentatia pe sonda nazogastrica se recomanda la pacientii cu:
a. tulburari de deglutitie
b. inapetenta

6
c. ambele variante sunt corecte
46.Varsaturile de aspect verzui Insotite de gust amar sj cefalee apar in:
a. colecistita acuta
b. peritonita acuta localizata
c. ambele variante sunt corecte
47.Hemoragia digestiva inferioara se manifests prin:
a. hematemeza
b. melena
c. hematurie
48.Menoragiile sunt:
a. hemoragiile menstruale prelungite
b. sangerarile vaginale ce apar intre menstruatii
c. hemoragiile menstruale cu flux redus, timp de 1 - 2 zile
49.Prevenirea escarelor se face prin:
a. masajul punctelor de sprijin
b. Intinderea lenjeriei de pat pentru a evita aparitia cutelor
c. ambele variante sunt corecte
50.Tulburarea memoriei se numeste:
a. amnezie
b. anamneza
c. afazie
51.Coma se defineste prin:
a. abolirea starii de constienta
b. hipotensiune arteriala severa
c. tahicardie
52.Procesul de ingrijire vizeaza:
a. educatia pentru sanatate
b. individul, dar si comunitatea
c. ambele variante sunt corecte
53.Administrarea medicatiei de catre asistentul medical:
a. este o functie autonoma a acestuia
b. se face doar la indicatia medicului
c. se face la cererea pacientului
54.Modelul conceptual al Virginiei Henderson defineste individul ca un tot unitar
caracterizat prin:
a.12 nevoi fundamentale
b.14 nevoi fundamentale
c.16 nevoi fundamentale
55.In contextul actualizarii procesului de ingrijire activitatea asistenrului medical se modifica

7
astfel:
a. de la ingrijirile centrate pe sarcini se trece la ingrijirile centrate pe pacient
b. de la ingrijirile centrate pe pacient se trece la ingrijirile centrate pe sarcini
c. ambele variante sunt incorecte
56.Actiunile de natura interdependenta ale asistentului medical includ colaborarea acestuia
cu:
a. pacientul
b. medicul
c. scoala, biserica
57.Problema de dependenta se defineste ca fiind:
a. semn observabil care permite identificarea pierderii starii de independen
b. schimbarea defavorabila de ordin biopsihosocial in satisfacerea unei nevoi
fundamentale, care se manifest prin semne observabile
c. incapacitatea individului de a-sj satisface cele 14 nevoi fundamentale, conform
modelului conceptual al Virginiei Henderson
58.Manifestarea de dependen consta in:
a. expresia subiectiva a unei disfunctii organice a pacientului
b. expresia subiectiva a dificultatii individului de a-si mentine starea de bine
biopsihosocial
c.ambele variante sunt incorecte
59.In cadrul procesului de ingrijire, analiza si interpretarea datelor presupun:
a. formularea diagnosticului de ingrijire
b. formularea obiectivelor sj a interventiilor ce vor fi aplicate in ingrijirea pacientului
c.identificarea disfunctiilor organice ale pacientului
60.In aplicarea interventiilor de ingrijire sunt cointeresati:
a. pacientul
b. familia, apartinatorii
c. ambele variante sunt corecte
61. In cadrul procesului de ingrijire, evaluarea ingrijirilor acordate de ctre asistentul medical:
a. apreciaza progresul pacientului in raport cu ingrijirile aplicate
b. se face doar la finalul perioadei stabilite de planul de ingrijire
c. ambele variante sunt corecte
62. Asistentul medical poate dezvaIui informatiile confidentiale:
a. cu acordul pacientului
b. chiar daca nu sunt de interes public dar sunt solicitate insistent de mass-media, sub
protectia anonimatului
c. ambele variante sunt incorecte
63. Sterilizarea reprezinta:
a. procedeele de distrugere a tuturor formelor de existenta a microorganismelor de la
suprafata sau din profunzimea unui obiect

8
b. procedeele de distrugere a agentilor infectiosj de pe tegumente, mucoase, obiecte,
incaperi
c. ambele variante sunt incorecte
64.Sterilizarea corecta presupune:
a. curatirea adecvata a instrumentelor in prealabil
b. prelungirea timpului standard de sterilizare cu 1- 15 minute
c. ambele variante sunt corecte
65.Unele dintre cele mai frecvente infectii intraspitalicesti sunt:
a. infectiile tractului urinar
b. bolile cu transmitere sexuala
c. ambele variante sunt incorecte
66.Principala cauza a infectiilor tractului urinar dobandite in timpul internarii in spital o
reprezinta:
a. cateterizarea vezicii urinare
b. igiena defectuoasa
c imunitatea scazuta a pacientului
67.Determinarea grupului sanguin se poate face din:
a. sange capilar
b. sange venos
c. ambele variante sunt corecte
68.Determinarea glicemiei se poate face din:
a. sange capilar
b. sange venos
c. ambele variante sunt corecte
69.Pentru determinarea VSH sunt necesare:
a. citrat de sodiu 3,8%
b. formaldehida 1,8%
c. ambele variante sunt corecte
70.Recoltarea sangelui pentru hemoculturi:
a se recomanda a se face inainte de inceperea antibioterapiei
b. se face dupa o pauza de 24 ore de la ultima doza de antibiotic
c. se face doar la pacientii ce primesc antibiotice per os sau intramuscular
71.Recoltarea exudatului faringian permite identificarea germenilor:
a . de la nivelul faringelui
b . de la nivelul faringelui, laringelui sj jumatatea superioara a traheei
c. de la nivelul faringelui sj jumatatii superioare a esofagului
72. Pentru recoltarea exudatului faringian avem nevoie de:
a. eprubeta cu tampon faringian
b. cutie Petri sterile
c. ambele variante sunt corecte

9
73. Fenobarbitalul se administreaza:
a. intramuscular
b. intravenos
c. intravenos si intramuscular
74.Este contraindicata administrarea pe cale intravenoasa a:
a. solutiilor uleioase
b. solutiilor hipertone
c.solutiilor izotone
75.Pentru a evita aparitia emboliei prin introducerea accidentals a unei substante uleioase
intr-un vas de sange, se recomanda:
a. administrarea substantelor uleioase prin injectie subcutanat
b. aspirarea obligatorie inainte de injectarea intramuscular a medicamentelor
c. ambele variante sunt corecte
76.Accidentele injectiei intramusculare la nivelul regiunii fesiere pot include:
a. paralizie prin lezarea nervului sciatic
b. paralizie prin lezarea nervului popliteu extern
c. paralizie prin lezarea nervului median
77.Punctia pleural se numeste:
a. paracenteza
b.toracocenteza
c. pericardocenteza
78.Premedicatia indicata inainte de efectuarea punctiei pleurale consta in administrarea pe
cale intravenoasa de:
a. atropina
b. adrenalina
c. xilina
79.Punctia pleurala permite:
a. evacuarea lichidului din cavitatea pleurala
b. stabilirea etiologiei lichidului pleural prin efectuarea de examene biochimice si
citologice
c. ambele variante sunt corecte
80.Dupa efectuarea punctiei pleurale, pacientul poate prezenta:
a. hemoptizie, ca urmare a lezarii parenchimului pulmonar
b. hematemeza, ca urmare a lezarii esofagului
c. ambele variante sunt corecte
81.Dupa punctia articulara se recomanda imobilizarea articulatiei in pozitie fiziologica timp
de:
a. 6 - 12 ore
b. 2-3zile
c. 7- 14 zile

10
82.Locul de electie al punctiei osoase in vederea stabilirii structurii sj compozitiei maduvei
osoase hematogene este:
a. sternul
b. treimea medie a humerusului
c. ambele variante sunt corecte
83.La pacientii cu deshidratare severe se recomanda administrarea pe cale intravenoasa de:
a. ser fiziologic
b. plasma
c. sange integral
84.Perfuzarea pacientului se poate face prin:
a. abord venos periferic
b. abord venos central
c. ambele variante sunt corecte
85.Este contraindicata administrarea prin perfuzie intravenoasa de solutii:
a. lipidice de nutritie parenterala
b. proteice (aminoacizi)
c. uleioase
86.Perfuzarea in exces peste necesarul de lichide al organismului poate duce la aparitia:
a. edemului pulmonar acut
b. emboliei pulmonare
c. emfizemului pulmonar
87.In cazul unei reactii transfuzionale acute severe se va recolta sange pentru examene
biochimice:
a. de pe branula pe care s-a efectuat transfuzia
b. prin punctie venoasa periferica la bratul opus celui pe care s-a facut transfuzia
c. prin punctie venoasa centrala
88.Se recomanda administrarea produselor de sange in paralel cu:
a. ser fiziologic
b. solutii de glucoza 5%, 10%
c. ambele variante sunt corecte
89.Pulsoximetria:
a. este o metod neinvaziv de monitorizare a saturaiei cu oxigen a sngelui arterial
periferic
b. este o metod invaziv de monitorizare a saturaiei cu oxigen a sngelui arterial
periferic
c. este o metod neinvaziv de monitorizare a saturaiei cu dioxid de carbon a sngelui
arterial periferic
90.Introducerea pipei Guedel n cavitatea bucal se face cu:
a. concavitatea n sus spre palatul dur
b. concavitatea n jos spre limb

11
c. concavitatea n lateral spre cavitatea bucal
91.Pentru a fi eficient pipa Guedel trebuie s aib o lungime egal cu:
a. distana dintre menton i cartilajul cricoid
b. distana dintre comisura bucal i lobul urechii
c. distana dintre menton i lobul urechii
92.Bronita cronic se manifest clinic prin:
a. tuse i expectoraie 3 luni/an, 2 ani consecutiv
b. tuse i expectoraie 2 luni/an, 3 ani consecutiv
c. tuse seac iritativ care nu cedeaz la antitusive
93.Aspectul macroscopic serosangvinolent al lichidului pleural obinut prin toracocentez
sugereaz:
a. neoplasm bronic
b. pneumonie pneumococic
c. traheobronit acut viral
94.Tuea productiv cu expectoraii apare de obicei n:
a. bronita cronic
b. laringita cronic
c. TBC pulmonar
95.Sputa purulent se ntlnete de obicei la pacienii cu:
a. edem pulmonar acut
b. abces pulmonar
c. traheobronit viral
96.Tabloul clinic al astmului bronic include:
a. dispnee expiratorie, tuse, wheezing
b. dispnee inspiratorie, tuse, wheezing
c. dispnee, junghi toracic, febr
97.Legat de administrarea antibioticelor injectabile este adevrat c:
a. se pot administra dou antibiotice n aceiai sering
b. administrarea se face ntotdeauna n bolus rapid (3 -5 minute)
c. pot aprea reacii alergice mergnd pn la oc anafilactic
98.Antibioprofilaxia:
a poate nlocui msurile de asepsie i antisepsie
b. este obligatorie n cazul infeciilor virale respiratorii
c se aplic pe durat scurt de timp
99. Bacteriile :
a. sunt organisme eucariote
b. se vd doar cu microscopul electronic
c.sunt organisme procariote
100.Stabilirea antibioterapiei "de prim intenie" trebuie s in seama de:

12
a. etiologie
b. poarta de intrare
c. ambele variante sunt corecte
101.Tratamentul infeciilor severe include:
a. tratament antibiotic
b.asanarea focarelor septice primare abordabile chirurgical
c. ambele variante sunt corecte
102.Pentru tratamentul infeciilor cu germeni anaerobi se folosesc:
a. Penicilina G
b. Metronidazolul
c. Ampicilina
103.Spectrul de aciune al Metronidazolului include:
a. exclusiv germeni aerobi
b. germeni anaerobi
c. ambele variante sunt corecte
104.In tratamentul infeciilor stafilococice severe se pot folosi:
a.Vancomicina
b. Tetraciclin
c.Metronidazolul
105.Regimul alimentar al unui pacient cu ulcer gastric va fi:
a. hipocaloric
b. hiposodat
c.ambele variante sunt incorecte
106. Preparatele alimentare ce urmeaz a fi administrate pe gastrostom pentru alimentarea unui pacient
cu neoplasm esofagian n stadium avansat vor fi:
a. la temperatura camerei
b la temperatura corpului
c. la temperaturi sczute pentru a crete tolerana digestiv a pacientului
107.Inainte de efectuarea unei intervenii chirurgicale se recomand o perioad de post
alimentar complet de:
a. 36 ore
b. 24 ore
c. 6 - 12 ore
108.La un pacient propus pentru o intervenie chirurgical major ce implic pierderi sangvine
importante intraoperator este obligatorie determinarea preoperatorie a:
a. grupului sangvin i Rh
b. glicemiei
c. coagulogramei
109.Hipertensiunea aprut imediat postoperator la un pacient fr valori crescute ale

13
tensiunii arteriale preoperator poate indica:
a. analgezie inadecvat
b. hidratare insuficient
c.ambele variante sunt corecte
110. Transportul la pat al pacientului contient operat pentru apendicit acut flegmonoas sub
rahianestezie se face cu:
a. targa
b. cruciorul
c. ambele variante sunt corecte
111.Poziia n pat a pacientului operat sub rahianestezie pentru apendicita acut este:
a. decubit dorsal cu capul sprijinit pe 1 - 2 perne
b. decubit dorsal cu capul meninut n poziie fix fr pern
c. decubit lateral stng pentru a preveni apariia vrsturilor
112.In cazul n care un pacient prezint un tub de dren obstruat datoria asistentului medical
este:
a. s dezobstrueze tubul de dren prin lavajul acestuia cu 50 - 100 ml ser fiziologic introdui sub
presiune
b. s anune medicul
c. ambele variante sunt corecte
113.Principala complicaie a anesteziei rahidiene este:
a. cefaleea postpuncie dural
b. dispneea expiratorie
c. intolerana digestiv
114.Dup rahianestezie, blocul anestezic are o durat de:
a. 3 4 ore
b.12 ore
c. 24 ore
115.Fracturile cominutive se definesc prin:
a. fisura incomplet a epifizei oaselor lungi
b. meninerea intact a peri ostului
c. ambele rspunsuri sunt incorecte
116."Morbul lui Pott" se caracterizeaz prin:
a. cifoza coloanei vertebrale
b. paralizia membrelor superioare
c. instabilitate hemodinamic
117.La copii ntre 3 - 6 ani poate aprea:
a. spondilita anchilopoetic
b.osteoartrita tuberculoas coxofemural
c. gonartroza

14
118.Diagnosticul de fractur se stabilete prin:
a. examen clinic
b. examen radiologie
c. examen echografic
119.Leziunile traumatice nchise ale articulaiei cu modificarea temporar a raporturilor
anatomice normale ale suprafeelor articulare definesc:
a.entorsele
b.luxaiile
c.fracturile
120.La copii reducerea ortopedic a unei fracturi se face sub:
a. anestezie general inhalatorie sau intravenoas
b.anestezie rahidian
c.anestezie local
121.Imobilizarea unei fracturi de col femural se face cu:
a. aparat pelvipedios
b. gheat ghipsat
c. cizm ghipsat
122.Etapele realizrii aparatului ghipsat includ:
a. acoperirea tegumentelor cu un strat de tifon
b. fixarea unei atele metalice
c. ambele variante sunt corecte
123.Manifestrile clinice ale spondilitei anchilopoetice includ:
a. imobilitatea coloanei vertebrale
b. dureri la nivelul articulaiilor mari
c. febr
124.Durerea din infarctul miocardic acut prezint urmtoarele caracteristici:
a .este foarte intens, insuportabil
b. poate fi localizat ntr-un punct ce poate fi indicat cu degetul
c. dureaz 3-4 minute
125.Ingrijirea pacientului cu infarct miocardic acut implic:
a. combaterea durerii
b. mobilizarea precoce a pacientului n vederea prevenirii complicaiilor
c. combaterea anxietii
126.Purtarea ciorapilor elastici este recomandat pacienilor cu:
a. arteriopatie obliterant a membrelor pelvine
b. varice hidrostatice
c. insuficien cardiac congestiv
127.La pacienii cu anemie cronic, scaunul poate avea aspect nchis la culoare, negricios
dup administrarea de:
a. snge, produse de snge

15
b. preparate de fier pe cale oral
c. vitaminele B1, B6, B12
128.Regimul alimentar al unui pacient n preziua efecturii irigoscopiei va fi:
a.hidric
b.alimente bogate n celuloz
c. alimente srace n celuloz
129.Examenul endoscopic al segmentului terminal digestiv se numete:
a. rectosigmoidoscopie
b. gastrofibroscopie
c. laparoscopie
130.Pacienii cu stenoz piloric prezint:
a.vrsturi cu coninut alimentar vechi
b.vrsturi explozive n jet, neprecedate de grea
c. vrsturi bilioase
131.Pregtirea preoperatorie a unui pacient cu tumor de colon presupune:
a.golirea intestinului prin diet hidric i clism nalt
b. lavaj gastric cu 1000 ml ser fiziologic
c. regim alimentar cu alimente bogate n celuloz
132.Ingrijirea unui pacient ce prezint colestom implic:
a. schimbarea pungii colectoare
b. regim alimentar srac n lipide i celuloz
c. ambele variante sunt corecte
133.Necesarul de ap al adultului pe 24 ore este de:
a. 2000 - 2 500 ml
b. 1000- 1200 ml
c.lOml /kg corp
134.Soluia NaCl 9%0 folosit pentru reechilibrarea hidroelectrolitic a unui pacient cu
deshidratare sever este o soluie perfuzabil:
a izoton
b. hipoton
c. hiperton
135.Inainte de efectuarea unei transfuzii, asistentul medical:
a. verific identitatea pacientului
b. verific bonul de comand pentru snge sau produse de snge
c. ambele variante sunt corecte
136.Asistentul medical va recomanda unui pacient cu diabet zaharat de tip II:
a. limitarea efortului fizic
b. regim alimentar hiposodat
c. regim alimentar hipoglucidic

16
137.Carnea (viscere, mezeluri) va fi exclus din regimul alimentar al pacientului cu:
a. gut
b.diabet zaharat tip I
c. hipotiroidism
138.Pacientul cu boala Addison prezint:
a. hiperpigmentarea tegumentelor
b. paloare tegumentar
c. cianoz perioronazal i a extremitilor
139.Acromegalia se caracterizeaz prin:
a. hipersecreie de hormon hipofizar somatotrop
b. hiposecreie de hormon hipofizar somatotrop
c. hiposecreie de hormon antidiuretic
140.Intolerana la frig este o problem de dependen caracteristic pacientului cu:
a. hipotiroidie
b. hipertiroidie
c. diabet insipid
141.Durata medie de via a unei hematii este de:
a. 20 zile
b. 60 zile
c. 120 zile
142.Anemia hemolitic apare atunci cnd:
a. hemoliza depete de 6 ori debitul hematopoietic obinuit
b. hemoliza depete de 3 ori debitul hematopoietic obinuit
c.hemoliza depete de 10 ori debitul hematopoietic obinuit
143.Anemia hemolitic sferocitar:
a. este o boal transmis genetic
b. afecteaz egal ambele sexe
c.ambele variante sunt corecte
144.Primele manifestri ale anemiei hemolitice sferocitare apar:
a. n copilrie
b. la maturitate
c. dup 60 de ani
145.Diagnosticul de anemie hemolitic prin defecte dobndite este sugerat de:
a. scderea numrului de hematii
b. scderea numrului de reticulocite
c. scderea valorilor bilirubinei indirecte
146.Anemiile hemolitice imune dobndite medicamentoase pot aprea dup administrarea
de:
a penicilin
b. algocalmin

17
c. aspirin
147.Anemia hipocrom feripriv este:
a. o anemie cronic microcitar hipocrom
b. o anemie care apare ca urmare a tulburrilor eritropoiezei prin lips de acid folie
c. o form de anemie care se trateaz prin administrarea de acid folie
148.Cantitatea normal de fier din organism este de:
a. 4 - 6 g
b. 6-12 g
c. 12-18 g
149.Alimentele cele mai bogate n fier sunt:
a. carnea, mruntaiele, ficatul
b. fructele uscate, castraveii, conopida
c. ambele variante sunt corecte
150.Tratamentul anemiei Biermer implic administrarea de:
a. vitamina B12
b. vitamina D
c. vitamina K
151.Craniul "n turn" i lirea nasului de tip mongoloid apar n mod caracteristic la pacienii
cu:
a. anemie hemolitic sferocitar
b. anemie Biermer
c. anemie posthemoragic acut
152.Anomaliile constituionale nlnite la pacienii cu anemie hemolitic sferocitar sunt:
a. craniu n turn"
b.peteii i echimoze cutanate
c. erupii cutanate n fluture" la nivelul feei
153.Tabloul clinic al hemolizei acute la pacienii cu anemie hemolitic sferocitar include:
a. dureri abdominale
b.vrsturi, bradicardie
c. ambele variante sunt corecte
154.Vrsta ideal a splenectomiei la pacienii cu anemie hemolitic sferocitar este:
a. 4 - 6 ani
b.10-12 ani
c. 20-24 ani
155.Vitaminele implicate n sinteza hemoglobinei sunt:
a. B1, B2
b. C, D
c. B6, B12
156.Anemia feripriv secundar utilizrii insuficiente a fierului apare la pacienii cu:

18
a. hemoragii cronice oculte
b. alimentaie srac n fier
c.infecii cronice, tumori
157.Tulburrile cardiorespiratorii nlnite la pacienii de anemie hipocrom feripriv sunt:
a. bradicardie, hipotensiune arterial
b. palpitaii, tahicardie, dispnee
c. tahicardie, febr, junghi toracic, tuse
158.Anemiile parabiermeriene sunt:
a. anemii hipocrome macrocitare
b. anemii hipercrome macrocitare
c. anemii hipercrome microcitare
159.Diabetul zaharat este o boal metabolic ce se caracterizeaz prin:
a. perturbarea metabolismului glucidic
b.perturbarea metabolismului glucidic nsoit sau urmat de perturbarea metabolismului
lipidic, proteic, mineral
c.perturbarea metabolismului glucidic i lipidic
160.Diabetul zaharat este:
a. o boal cronic vindecabil n condiiile aplicrii precoce a tratamentului adecvat
b. o boal cronic nevindecabil
c. o boal cronic exclusiv ereditar
161.Diabetul zaharat:
a. poate exista fr ca bolnavul s acuze vreo tulburare
b. poate fi informat atunci cnd glicemia este normal dimineaa nainte de a mnca
c. este mai rar ntlnit la pacienii obezi
162.Valoarea normal a glicemiei este:
a. 60-120 mg%
b.120-140mg%
c. 200 - 240 mg%
163.La un pacient cu diabet zaharat compensat prin tratament i regim alimentar adecvat,
examenele de laborator evideniaz:
a. glicemie pe nemncate de 120- 130 mg %
b. glicozurie
c. cetonurie
164.Factorii etiologici implicai n apariia diabetului zaharat sunt:
a. ereditatea
b.regimul alimentar hipocaloric, hipolipidic, hipoglucidic
c. activitatea fizic susinut
165.Insulina este un hormon secretat de:
a. celulele beta pancreatice
b. celulele alfa pancreatice

19
c.celulele delta pancreatice
166.Diabetul zaharat de tip I:
a. necesit administrarea de insulina
b. nu necesit administrarea de insulina
c.apare mai frecvent dup vrsta de 40 de ani
167.Diabetul zaharat de tip II:
a. necesit administrarea de insulina
b. nu necesit administrarea de insulina
c.apare mai frecvent Ia copii i tineri
168.Diabetul zaharat poate aprea secundar urmtoarelor afeciuni endocrine:
a. boala Basedow, feocromocitom
b. hipertiroidie, litiaz biliar
c. hipotiroidie, tumori pancreatice
169.La pacienii cu diabetul zaharat, triada clasic (poliurie, polidipsie, polifagie)
a. reprezint modul cel mai frecvent de debut
b. reprezint o manifestare tardiv i apare doar la 25 - 35% din cazuri
c. este caracteristic doar pacienilor cu diabet zaharat de tip II
170.Proba hiperglicemiei provocate:
a. este necesar pentru a stabili prognosticul pacientului cu diabet zaharat
b. este necesar pentru a stabili diagnosticul de diabet zaharat
c.este contraindicat la pacienii cu diabet zaharat tip II
171.Tabloul clinic al pacientului cu diabet zaharat insulinodependent cuprinde:
a. pierdere n greutate semnificativ ntr-un interval de timp relativ scurt
b. agitaie psihomotorie, nelinite
c. ambele variante sunt corecte
172.Factorii etiologici cei mai frecvent incriminai n apariia diabetului zaharat
insulinodependent sunt:
a. ereditatea i infeciile virale
b. ereditatea i corticoterapia
c. afeciunile pancreatice (pancreatita acut i cronic)
173.Diabetul zaharat insulinodependent:
a. este forma cea mai frecvent de diabet zaharat tip II (60 -70 %)
b. apare mai frecvent dup vrsta de 40 de ani
c. apare la copii dar i la vrstnici
174.Complicaiile diabetului zaharat tip II includ:
a.arterita
b.artrita
c.ulcerul gastric
175.La o pacient cu diabet zaharat tip I sarcina:

20
a. este contraindicat
b.modific necesarul de insulina
c. ambele variante sunt corecte
176.Diabetul insipid se caracterizeaz prin:
a. hiperglicemie
b. glicozurie
c. poliurie
177.Diabetul insipid este:
a. o form de diabet zaharat tip I
b. o form de diabet zaharat tip II
c.ambele variante sunt incorecte
178.Respiraia Kusmaul apare n:
a. coma acido-cetozic
b. coma hipoglicemic
c. ambele variante sunt incorecte
179.Tabloul clinic al pacientului diabetic aflat n com hiperosmolar include:
a. respiraie Kussmaul
b. abolirea strii de contient
c. ambele variante sunt incorecte
180.Coma hipoglicemic poate aprea ca urmare a:
a. supradozajului insulinic
b. subdozajului insulinic
c.corticoterapiei, la un pacient diabetic
181.Tabloul clinic al pacientului aflat n com hipoglicemic include:
a. miros acetonic al respiraiei
b. transpiraii profuze
c. limb, mucoase, piele uscate
182.Glomeruloscleroza diabetic se caracterizeaz prin:
a. proteinurie
b. hipotensiune arterial
c. apare doar la pacienii cu diabet zaharat tip II
183.Retinopatia diabetic:
a. apare tardiv n evoluia diabetului
b. poate duce la orbire
c. apare doar la pacienii cu diabet zaharat tip II
184.Complicaiile oculare ale pacientului cu diabet zaharat includ:
a. retinopatia, cataracta
b. retinopatia, glaucomul
c. glaucomul, cataracta
185.Alimentele interzise pacientului cu diabet zaharat sunt:

21
a. carnea i legumele cu coninut mic n glucide
b. finoasele i carnea de pete
c. finoasele i legumele uscate
186.Legumele cu coninut sub 55 glucide, ce pot fi consumate de pacientul diabetic sunt:
a. castraveii
b. morcovii
c.cartofii
187.Legumele ce pot fi consumate de pacientul diabetic fr restricii sunt:
a. roiile
b. cartofii
c. pstrnacul
188.Fructele cu coninut sub 5% glucide ce pot fi consumate fr restricie de pacientul
diabetic sunt:
a. lmile
b. strugurii
c.prunele
189.Fructele interzise pacientului cu diabet zaharat sunt:
a. curmalele
b. ciree timpurii
c. portocalele
190.Aciunea hipoglicemiant a insulinei Actrapid administrat pe cale subcutanat ncepe
la:
a. 20 - 30 minute de la injectare
b. 60 - 80 minute de la injectare
c. 60- 120 minute de la injectare
191.Administrarea subcutanat de insulina Actrapid se face:
a. cu 15 minute naintea mesei
b. n timpul mesei
c. la 15 minute dup terminarea mesei
192.La un pacient care prezint isuficien renal acut, monitorizarea diurezei evideniaz:
a. polakiurie
b.anurie
c.hematurie
193.Tratamentului pacientului cu insuficien renal acut include:
a. reechilibrare hidroelectrolitic
b. hemodializ de 3 ori/sptmn pentru tot restul vieii
c.dializ peritoneal o dat pe sptmn pentru tot restul vieii
194.In ngrijirea unui pacient cu anasarc, interveniile autonome ale asistentului medical
sunt:
a. monitorizarea diurezei

22
b. administrarea tratamentului diuretic
c. administrarea regimului alimentar hipocaloric, hiperproteic
195.Valoarea normal a creatininei sangvine este de:
a. 20 - 40 mg%
b. 0.6- 1,2 mg%
c. 6.5 mg%
196.Edemele din bolile renale sunt:
a. albe, pufoase
b. cianotice, indurate
c. roii, tegumentele prezentnd telenagiectazii
197.La un pacient cu TBC pulmonar activ, cultura microbian realizat din sput
evideniaz:
a. bacili alcoolo-acidorezisteni
b. germeni patogeni anaerobi
c. coci gram negativ
198.La un individ sntos cultura efectuat din lichidul cefalorahidian evideniaz:
a. meningococ
b. bacili gram negativ
c. absena germenilor patogeni
199.Varicela se transmite pe cale:
a. aerogen
b.sangvin
c. ambele variante sunt corecte
200.Hepatita de tip B se transmite:
a. pe cale digestiv, boala minilor murdare"
b.pe cale sangvin
c.ambele variante sunt corecte
201.Streptococul beta-hemolitic este agentul etiologic al:
a. scarlatinei
b.febrei tifoide
c.difteriei
202.Tabloul clinic al pacientului cu grip cuprinde:
a. febr, frison, junghi toracic, tuse
b. hemoptizie, dispnee expiratorie, frison
c. cefalee, febr, mialgii
203.Vaccinarea este:
a. o metod profilactic
b. o metod curativ
c. o metod pleativ

23
204.Reaciile locale postvaccinale sunt:
a. eritemui
b.edemul
c. ambele variante sunt corecte
205.Reaciile generale postvaccinale sunt:
a. febra
b. induraia local
c.ambele variante sunt corecte
206.Testul cutanat de testare a sensibilitii organismului naintea administrrii serurilor
imune se face:
a. dup scarificarea tegumentului se depune o pictur de ser diluat 1/100
b. dup scarificarea tegumentului se depune o pictur de ser diluat 1/10
c.dup scarificarea tegumentului se depune o pictur de ser diluat 1/10000
207.Leziunea tegumentar caracterizat ca fiind o ridictur a epidermului plin cu lichid
clar se numete:
a. vezicul
b. papul
c. ampul
208. In care dintre hemoragiile de mai jos se pierde mai repede snge:
a. hemoragie venoas
b. hemoragie capilar
c. hemoragie arterial
d. hemoragie venoas i capilar
209.Asepsia:
a. este o metod profilactic
b. este o metod curativ
c. poate fi nlocuit prin administrarea profilactic de antibiotice
210.Arsurile ce afecteaz regiunea anterioar a trunchiului reprezint:
a 9% din suprafaa corporal
b. 18% din suprafaa corporal
c. 21% din suprafaa corporal
211.Pentru a calcula necesarul de perfuzii ce se administreaz n primele 24 ore unui pacient cu
arsuri, vom ine seama de:
a. vrsta pacientului
b. greutatea pacientului
c. tipul agentului termic
212.Arsura de gradul II se caracterizeaz prin :
a. hiperemie
b. flictene cu coninut clar
c. flictene cu coninut hemoragic

24
213.Arsura de gradul I se caracterizeaz prin :
a. eritem
b. durere
c. flictene cu lichid hematic
214. Cel mai precoce semn de ocluzie intestinal este:
a. durerea
b. vrstura
c.ntreruperea tranzitului intestinal
215.La un pacient cu hemoragie digestiv superioar recoltarea unui set de analize n condiii
de urgen, va include n mod obligatoriu i determinarea:
a. grupului sanguin
b. proteinemiei
c.glicemiei
216.Apariia hematuriei la un pacient n tratament anticoagulant cronic sugereaz:
a. doz insuficient de anticoagulant
b. doz crescut de anticoagulant
c.de obicei nu are legtur cu tratamentul anticoagulant
217.Unui pacient cu constipaie cronic, asistenta medical i va recomanda un regim
alimentar:
a. bogat n fibre vegetale
b. srac n fibre vegetale
c.hidro-lacto-zaharat
218.Medicamentele hemostatice utilizate n tratamentul unui pacient cu hemoragie digestiv
superioar sunt:
a. vitamina K
b.vitamina C
c.vitamina B1
219.Pentru a menine permeabilitatea unui cateter venos central, se impune:
a. asigurarea unei perfuzii continue n ritm lent 24 de ore in 24 de ore
b. lavaj pe cateter cu ser heparinat, de 2-3 ori pe zi
c.injectarea a 10 ml ser heparinat, doar atunci cnd se constat blocarea cateterului
220.Fractura "n lemn verde" este o:
a. fractur deschis la copil
b. fractur n care fragmentele osoase i pstreaz continuitatea datorit periostului gros
c. fractur obstetrical a humerusului
221.Entorsa este o afeciune traumatic a:
a. articulaiei
b. epifizei osoase
c. diafizei osoase

25
222.Luxaia presupune :
a. deplasarea permanent a extremitilor articulare
b. modificarea raportului ntre extremitile articulare dar acestea rmn n contact
c. nici una dintre variante
223.Hemartroza este:
a. hemoragia la nivelul unei articulaii
b. hemoragia aprut n urma unui traumatism contuziv
c.hemoragia aprut iatrogen
224.Hemoragia produs prin lezarea unui vas important poate fi oprit prin:
a. medicamente hemostatice
b. administrare de snge sau produse de snge
c. hemostaz chirurgical
225.Hemoptizia reprezint:
a. sputa cu snge
b. urina cu snge
c.vrstura cu snge
226.Epistaxisul reprezint:
a. sngerare la nivelul foselor nazale
b.sngerare la nivelul cavitii bucale
c.sngerare la nivelul sinusurilor frontale
227.Agentul patogen implicat cel mai frecvent n apariia amigdalitei acute:
a. streptococul
b.stafilococul
.ambele variante sunt corecte
228.Recoltarea sputei pentru examenul bacteriologic se face:
a. dimineaa dup toaleta traheobronic
b. dimineaa nainte de toaleta traheobronic pentru a putea identifica i germenii de la
nivelul cavitii bucale
c.seara nainte de culcare
229. Interveniile asistentei medicale n ngrijirea unui pacient cu pneumonie pneumococic
include urmtoarele aspecte cu excepia:
a. drenajului postural i tapotajului toracic n vederea mobilizrii secreiilor traheobronice
b. administrarrii antibioticelor prescrise la intervalul corect de timp
c.administrrii medicamentelor bronhodilatatorii
230. Acumularea de lichid cu caracter de transsudat n cavitatea pleural apare n:
a. insuficiena cardiac congestiv
b. infecii virale pulmonare
c. tumori bronhopulmonare
231.Starea de ru astmatic se caracterizeaz prin durata crizei de bronhospasm mai mult de:
a. 2-3 ore

26
b. 24 ore
c. 48 ore
232.Vrsturile ce apar postprandial precoce nsoite de gust amar i cefalee sugereaz:
a. suferine biliare
b. ulcer duodenal
c. stenoz piloric
233. Interveniile asistentei medicale m cazul urni pacient cu hemoragie digestiva superioara
(HDS) includ:
a. monitorizarea funciilor vitale
b. aezarea pacientului n poziie Trendelenburg chiar dac este cu stare de contient alterat
c.montarea sondei urinare
234.Melena indic:
a. fisura anal
b. hemoragie digestiv superioar
c.hemoroizi
235.In criza de angin pectoral pacientul prezint:
a. dureri precordiale
b. hipertensiune arterial
c. dispnee de repaus
236.Durerea din angina pectoral:
a. poate iradia n umrul i membrul superior drept
b. se asociaz frecvent cu dispnee i senzaie de ameeal
c.cedeaz la administrarea de nitroglicerin
237.In cazul monitorizrii continue EKG, a unui pacient internat ntr-o unitate de terapie
intensiv, electrozii vor fi schimbai:
a. la fiecare 12 ore
b. n fiecare zi
c. la dou zile
238.Colica renal simpl din litiaza renal necomplicat se nsoete de:
a. hematurie
b. piurie
c. febr
239.Poliuria reprezint:
a. creterea cantitii de urin emis pe 24 de ore
b. creterea numrului de miciuni n 24 de ore
c.creterea numrului de miciuni n timpul nopii
240.Oliguria reprezint scderea volumului de urin eliminat n 24 de ore sub
a.1 OOOml
b. 500 ml
c. lOOml

27
241.Valoarea normal a ureei sangvine este de:
a.20 - 40 mg%
b.40 - 80 mg%
c.10-20mg%
242.Enurezisul:
a. reprezint creterea cantitii de urin eliminat n timpul nopii cu inversarea raportului
nictemeral
b. este o form particular de incontinen urinar
c. se instaleaz frecvent dup vrsta de 45 de ani