...

PUBLICISTICA

~I
...,

CORESPONDENTA,
Edi!ie ingrijita
de

MARCEL DUTA
Studiu introductiv
de

DAN C. MIHAILESCU

EDITURA "GRAI $1 SUFLET - CULTURA NATIONALA"

BUCURE$TI 1999

Ca sa mergi din Bueure~ti la manastirea Caldaru~ani, ie~i pri::

bariera Mo~ilor; apuei pe la Zaana pe Soseaua care merge la Fierbin,treei la Pantelimon peste linia ferata Bueure~ti-Fete~ti; mai depan::
inainte de Stefane~ti treei peste linia ferata a forturilor; apoi, dineolde Stefane~ti, la kilometrul 21 la~i ~oseaua ~i apuei la stanga p=
drum-eurea;
treei prin Vare~ti ~i Moara-Saraea
~i ajungi l~
Caldaru~ani - eu totul 0 po~ta ~ijumatate, earn la 32 de kilometri, c_

- . buni cam in trei ceasuri. E un drum pUicut, mai ales pentru cine de
- Ita vreme n-a umblat decat in vagon, daca nu va fi prea frig, ori
:.oaie ~i noroi. Noi am avut parte de nepli'icerea contrara: multa
:bu~eala, 0 dogoreala de soare ingrozitoare ~i mai ales praf, mult
~af. Catra apusul soarelui mai cu seama un nor des albicios se lasa
_ eu d-asupra tarinii, oprindu-ti vederea chiar la cativa pa~i ~i
ecandu-ti rasuflarea. Fizionomia marginii Bucure~tilor ~i a satelor
::-oarte originala.
Mai intai de la bariera dai de 0 murdarie vrednica de cei mai
_:i.ginali africani; colea ni~te baieti de la 0 carciuma toaca fel de fel de
_. nuri pentru carnati, un vartej de mu~te roie~te imprejur; dincoace
- ~tehardaie cu struguri boqiti din cari un zaplan cu mainile pline de
:"ama dulce ~i de praf i~i umple mereu teascul, pentru must - un fel
:e sirop ingro~at cu tarana: aci un alt vartej de mu~te clocote~te fara
=-~ampar; pe jos e noroi de struguri, de prune ~i de spalaturi de tingiri.
_e ni~te cotloane se praj esc la tava ni~te carnati exaland un miros
-, ternic de grasime arsa. Mai departe e zaanaua: miroase a hoit ~i
ge statut in soare; scursorile de murdarii stranse pe langa drum iti
. toarce sufletul. Aci, sub umbrare improvizate pentru campania
::aanalei, de 0 parte ~i de alta a ~oselei fac chef, negustorii, taranii,
:oldati, bicicli~ti, mahalagioaice,
popi, etc., cu familia ~i copiii;
ananca fleici, frigarui, mai ales carnati ~i pastrama ~i beau must,
~pirand cu deliciu pe nas ~i pe gura mirosurile zaanalei ~i praful
-oselei. Totul da un tablou pitoresc oribil. Dar am scapat de aceasta
:ona mefitica; am ie~it in largul campiei, lasand la stanga manastirea
inata a Plumbuitei. E praf ~i cald; dar cel putin nu mai miroase.
~oarele scapata sa apuie. Ne uitam inapoi: capitala acoperita de un
or gros de pulbere luminata de soare are aspectul unei mari fara tarm.
Trecem Stefane~tii, ie~im din ~osea; apoi Vare~tii ~i Moara-Saraca,
-ate murdare locuite de bulgari ~i de tigani. Se-nnopteaza ~i rasare
una. Lasam la stanga padurea batrana a Caldaru~anilor, vestita pentru
:IlUlte ispravi talhare~ti, trecem podul lacului, ~i pe 0 lumina de luna
::ninunata ajungem la poarta dintai a manastirii. Poarta e inchisa. Bate
-i ti se va deschide, zice Scriptura - am batut ~i un batran portar
alugar ne-a deschis pe dibuite. Impresia minunata ce ne-a facut
, fati~area manastirii - 0 cetate tare - ~i a paraclisului din fundul
uqii sub razele lunii, ne-a platit de toata osteneala drumului, de toata
priveli~tea ~i senzatiile neplacute prin cari trecusern. Era 0 noapte
feerica. Am intrat in c1adirea manastirii la Arhondaric ~i am pus la
ale pentru gustare.

Parintele Silvestru, arhondarul, cu multa bunavointa a dat fuga

sa ne pregateasca
cina. Cladirea manastirii e patrata. Spre-n afar~
ziduri inalte de doua caturi ~i groase d-abia sa Ie apuci in brate, c
ferestre mici numai la ra.ndul de sus. Pe dinauntru la catul de jos
arcade pe coloane scurte ~i puternice de jur imprejur. In mijlocul curtii
biserica, cu hramul Sf. Dimitrie. Pana cand sa ne pregateasca
cina
parintele Silvestru,
ajutat de fratele Gheorghe ~i fratele Panait,
mergem sa vedem sala de trapeza a Arhondaricului
printr-un corido~
lung. 'Din sala aceasta foarte luminoasa ~i larga se vede pe ferestr
laeul sclipind la razele lunii. Ne intoareem ~i, treeand pe dinaintea
unei ehilii, auzim un glas euvios eitind eu eea mai adanea evlavie ~i
eu glas de eea mai eonvinsa poeainta sfaturile lui Sf. loan Gura-de-Aur.
Ne oprim sa aseultam la u~e sfanta eitanie lasandu-ne penetrati de
cuviosul glas. Suntem curio~i sa vedem figura venerabila a monahului
care-~i cite~te a~a de frumos rugaciunea de seara. Batem la u~e ~i
suntem poftiti sa intram.
Cine era cuviosul batran? lmposibil sa banuiti macar. Era d. Savu
Georgescu, agent secret al politiei, pus aei sa supravegheze mi~carile
Mitropolitului Ghenadie ~i ale multimii vizitatorilor acestuia. D. Savu
Georgescu, un baiat voinic, era in cama~a de noapte taraneasca, e
papucii-n picioare; a~ezat la 0 parte a mesei citea tare, iar de partea
cealalta un coleg al d-sale, d. lonescu, in aceea~i misie delicata la
manastire, asculta foarte patruns sfintele cuvinte ale Chrisostomului.
D. Savu ~i eolegul d-sale par eu totul multumiti de viata monastica,
urmeaza regulat slujbele de peste zi ~i ehiar de peste noapte; citesc
vietile sfintilor cu multa osardie, se indeletnicesc la cantari biserice~ti;
~i n-ar fi de mirare ca sfanta manastire Caldaru~ani, unde viata este
mai lini~tita decM in haosul Bucure~tilor, sa-i rapeasca de-a binele
din serviciul profan al politiei.
Dar, parintele Silvestru ne anunta ca masa ne-a~teapta. Pe cand ne
a~ezam, vedem cu placere ca I.P.S. Sa Mitropolitul Ghenadie, caruia
ne anuntasem, vine sa ne vaza, ~tiindu-~i intre noi pe un prietin intim.
Inaltul prelat, de~i atat de amar incercat de atata prigonire
fara
seaman, face 0 impresie excelenta; tine capul sus ~i mandru; e vesel ~i
sanatos - un om pe care-l vezi patruns de cea mai sincera ~i mai
adanca incredere in dreptatea ~i vointa lui Dumnezeu.
Am petrecut 0 seara foarte interesanta.
Inaltul prelat este un om cu care poti vorbi despre multe; are mult
bun simt, intelege repede ~i bine, ~i mai presus de toate e cu totul
lipsit de rautate. Modul cum vorbe~te de prigonitorii lui, de cari nu se

- e catu~i de putin, arata multa tarie de caracter, 0 lipsa com pI eta de

-- tinare sufleteasca.
Mitropolitul s-a retras devreme.
Am dormit la Arhondaric: paturi minunate, odaie bine a~ezata ~i
-minoasa,
cu trei ferestre mari dand spre curte, prin cari bate
_-asupra turlelor bisericii razele lunii, de pe un cer senin ~i straveziu.
La 1 din noapte ne scoala toaca intaia ~i c1opotele, cari suna a~a
-" frumos in tacerea unei a~a nopti.
De dimineata, am facut 0 vizita Mitropolitului
Ghenadie, dupa
:-irea de la liturghie. Era inca mai bine dispus ca seara.
Am dejunat, ca la chinovie: oua, pe~te ~i branza.
Dejunull-am
luat cu I.P.S. Sa.
In timpul dejunului, incep sa curga vizitatori, atat ora~eni cat ~i
:- .eni, cari vin sa sarute mana inaltului captiv ~i sa-l asigure de
_evotamentullor
crqtinesc
cerandu-i binecuvantarea.
La despartire,
I.P.S. Sa ne spune, cu multa intentie, vorbele
:~almistului: Ridicatu-s-au
asupra mea marturii mincinoase,
~i de
-"Ie ce nu ~tiam m-au intrebat!
Am pomit inapoi. Trei ceasuri pana in Bucure~ti.
La zaana un infem de praf ~i de miroase; spre culmea neplacerii,
:: greu de inaintat la trap; trebuie sa mergem in pasullini~tit
al cailor.
~ Dumineca seara: 0 multime de familii se intorc cu copiii de la chef
-" toate cararile ~oselei - barbatii chiuesc turmentati,
cucoanele
-atura cu jupele drumul cantand vesele, copiii plang, obositi.
Incet-incet
iata intraram
in bariera Mo~ilor, cu na'surile ~i
=atlejurile astupate.
In sfar~itl
E frumos drumul; e minunata manastirea;
dar nu mai merg la
......
aldaru~ani pana nu s-o incheia campania pastramei ~i a mustului, ~i
ai ales pana n-o da Dumnezeu sa ploua.