Sunteți pe pagina 1din 2

Vena cava superioara (vena cava superior)

Alaturi de vena cava inferioara, vena cava superioara reprezinta colectorul cel mai de seama al
sangelui venois din organism. Ea este asezata in parte intra-, in parte extrapericardic. Raporturile din
portiunea intrapericardica cu aorta ascendenta si cu sinul transversal al inimii ne sunt cunoscute.
Origine. In afara pericardului, vena cava superioara coboara inapoia cartilajelor costale de la primul
cartilaj costal drept, la nivelul caruia naste prin confluent venei anonime drepte cu vena anonima stanga
(acestora li se mai spune trunchiuri venoase brahio-cefalice).
Raporturi. Vena cava superioara este asezata medial de nervul frenic. Indarat si la dreapta, este in
raport cu pleura mediastinala si prin intermediul ei cu plamanul drept; indarat si la stanga este in
raport cu aorta ascendenta si cu originea arterei anonime. Intre pleura si trahee, facandu-si loc deasupra
radacinii plamanului, vena azygos se varsa pe peretele posterior al venei cave superioare. Vena cava
superioara se termnina deschizandu-se in atriul drept (sau anterior).
Vena anonima (brahio-cefalica)
Traiect, raporturi. Vena anonima este un trunchi scurt in dreapta, ceva mai lung in stanga, care
ia nastere prin confluent venei jugulare interne cu vena subclavie.
Vena anonima dreapta coboara dorsal de primul cartilaj costal, spre a alcatui prin confluent cu
cea stanga vena cava superioara. Posterior, la dreapta, are raporturi cu pleura si plamanul, la stanga cu
artera aninima.
Vena anonima stanga are traiect aproape orizontal pe dindaratul manubriului sternal,
acoperind in drumul ei, paralel cu margine asuperioara a arcului aortei, ramurile acestuia: arterele
anonima, carotida stanga si subclavie stanga. Vena anonima primeste numeroase afluente.
Afluenti. Din substanta glandei tiroide si din jumatatea inferioara a laringelui si faringelui si in
continuare din trahee si esofag se alimenteaza venele tiroidiene inferioare. Ele nu au decat raporturi
departate cu arterele tiroidiene inferioare, ramuri din artera subclavie. Ca si vena tiroidiana ima, care
coboara la nivlul istmului glandei tiroide, ele formeaza prin punti anastomotice aruncate de la una la
alta, un plex pe dinaintea traheei, numit plex tiroidian impar. In acest plex se varsa si vena laringee
inferioara. Plexul conduce sangele venos prin ramuri perechi (vene tiroidiene inferioare) si o ramura
nepereche (vena ima), fie in venele anonime, fie in cava superioara.
De obicei vena tiroidiana inferioara dreapta se varsa la confluenta venelor anonime in timp ce
ima si vena stanga se varsa in vena anonima stanga.
Venele frenice superioare, venele mediastinale anterioare si venele bronsice anterioare insotesc
ramurile viscerale ale arterei mamare interne, cu acelasi nume, dar nu se vena mamara interna, care
strange numai ramurile perietale, ci in vena anonima sau vena cava superioara. La fel micile vene timice
si pericardice.
Vena vertebrala insoteste artera cu acelasi nume numai in traiectul sau cervical, prin siruri de
gauri transverse. Ea trece pe dinapoia arterei tiroidiene inferioare, apoi pe dinaintea arterei subclavii
spre originea venei anonime. Primeste prin gaurile intervertebrale ramuri de la plexurile vertebrale,
vcare dreneaza nu numai sangele venos din interiorul coloanei vertebrale, ci si pe cel al muschilor

prevertebrali si ai cefii. Vena vertebrala primeste o anastomoza de la vena occipitala, tributara a venei
jugulare externe, si de la vena emisara condiliana, tributara a venei jugulare interne. Uneori vena care
insoteste artera cervicala ascendenta este de asemenea tributara a venei vertebrale.
Vena cervicala profunda isi aduna venele tributare din muschii cefii si din plexul vertebral.
Coboara profund sub muschiul semispinal al gatului pana la nivelul apofizei transverse a vertebrei C7 pe
dedesubtul careia trece (ventral) spre a se reuni deseori cu vena vertebrala intr-un trunchi care se
deschide dupa cum stim in vena anonima, aproape de originea ei. La varsarea acestui trunchi in vena
anonima exista o valvula semulunara, uneori chiar doua valvule care se deschid spre vena aninima.
Vena mamara interna este unica numai la varsarea ei in vena aninima; in restul traiectului in
care insoteste artera mamara interna, este dubla. Primeste numai tributare parietale.
Venele superficiale ale tegumentului abdominal (venele subcutanate abdominale) conflueaza
spre a forma vena epigastrica superioara, care trece in profunzime de o parte si de alta a procesului
xifoid si se continua cu vena mamara interna. In rest, vena mamara interna primeste vene intercostale,
anastomozate cu venele intercostale tributare venei azygos.
Vena intercostala suprema isi aduna ramurile in lungul arterei cu acelasi nume, ramura a
trunchiului costo-cervical. Comportarea ei se deosebeste de cea arterial prin faptul ca vena intercostala
suprema se deschide cu extremitatea sa caudala in vena azygos pe dreapta si in vena hemiazygos pe
stanga.