Titrarea Acido Bazica. Determinarea PH-lui Fluidelor Biologice Naturale Si Sintetice

LABORATOR DE CHIMIA MEDIULUI
TITRAREA ACIDO BAZICA

DETERMINAREA pH lui FLUIDELOR BIOLOGICE
NATURALE SI SINTETICE
1. INTRODUCERE
Notiunea de pH a fost introdusa de Sorensen in
anul 1909 si se refera la produsul concentratieie ionilor de
hidrogen. pH-ul este un parametru extrem de important n
biochimiei si biotehnologie, intru cit toate reaciile celulelor
vii au loc n medii de electrolii iar concentraia ionilor de
hidrogen poate varia ntre limite largi. Astfel, aa cum se
observ n figura 1, activitatea diferiilor catalizatori
enzimatici este puternic dependent de pH. Fiecare
enzima prezint o activitate maxim ntr-un domeniu
foarte restrns de pH, de regula 0,5 uniti.
Biofluidele sunt sisteme chimice extrem de complexe al
cror pH variaz n limite destul de largi, iar determinarea
n laborator a valorii concentraiei ionilor de hidrogen este
un indicator al strii de sntate a organismului.
pH-UL
MASURA A CONCENTRATIEI IONILOR DE HIDROGEN.
Fig 1Dependena activitii enzimatice de pH

In tabelul 1 i figura 2 se prezint valorile normale ale pHlui ctorva biofluide:
pH-UL
Tabelul 1 pH-ul ctorva biofluide

Biofluid
pH
Lichidul sanguin msurat n 7,3-7,45
ser
Lichidul cefalorahidian
Saliva
Sucul gastric
Sucul pancreatic
Sucul intestinal
Bila
7,52-7,85
6,5-6,8
1,5-1,8
7,5-8,5
7,5-8,5
8
pH-UL
pH-UL
B
Fig 2 Domeniile de pH ale diferitelor fluide biologice: a) ce
intervin n procesul de digestie b)natural
Sucul de citrice are un pH de aproximativ 2,3, deci
trebuie consumat cu grija atunci exista o hiper aciditate
gastrica.
pH-UL
Un alt exemplu a importantei pH lui in mediile

biologice
il
constitue
colorarea diferita
aflorilor de
Hortensie in functie de pHul apei sau solului.
Flori de Hortensie
In soluri acide florile sunt albastre, in cele alcaline devin
roz. De asemenea, gomflarea fibrelor de celuloza in
contact cu mediile apoase, este influentata, de valoarea
pH-ului, fenomenul de absorbtie a altor substante pe
fibrele de celuloza este foarte important in procesul de
colorare a celulozei.
n soluiile de electrolit concentraia ionilor de hidrogen
variaz teoretic ntre 1 M i 10 -14 M. Pentru simplificare sa introdus termenul de pH, care exprim de fapt
concentraia ionilor de hidrogen astfel:
pH-UL
pH log
1
log H +
+
H
Prin urmare, pH-ul soluiilor n care concentraia

ionilor de hidrogen este egal cu 100 , 10-5 sau 10-10 va fi
0, 5 respectiv 10.
Msurarea pH-ului unei soluii se realizeaz
cu ajutorul unui aparat numit pH-metru, un dispozitiv
electronic ce utilizeaz doi electrozi: un electrod indicator
i un electrod de referin. Aparatele moderne utilizeaz
eletrozi combinaii care pot ndeplini ambele funcii. La
imersarea celor doi electrozi n soluie se formeaz o
celul galvanic a crei tensiune electromotoare este
dependent de pH-ul soluiei, adic de concentraia ionilor
de hidrogen H+.
Dependenta tensiunii electromotoare a celulei de pH-ul
soluiei se datoreaz prezentei a doua soluii de pH
diferit, situate pe o fata si pe cealalt a unei membrane de
sticla foarte subire.
Diferena de potenial intre fetele membranei
depinde liniar de diferena de pH dintre cele doua soluii.
Conform relaiei lui Nernst.
E Eind Eref E 'T
RT
ln aH
F
Unde: E =potenialul msurat; E ind = potenialul

electrodului indicator (sau de lucru in sistem), E ref
=potenialul electrodului de referina,
E; T reprezint
coeficientul de temperatura al elementului galvanic (mV),
R constanta universala a gazelor (8.3144J/K); T
temperatura absoluta (K); F constanta lui Faraday
(98485C). Utilizind logaritmul zecimal relaia devine
pH-UL
E E 'T 2.303
RT
log a H
F
Fenomenul poate fi asociat cu
abilitatea ionilor de H+ de a migra uor direct prin

membrana de sticla, pe cnd ionii mai mari nu pot. Ionii de
hidrogen tind sa se mite de la soluia cu pH mai mic
(concentraie mai mare de H+) spre soluia cu pH mai
mare, in ncercarea de a obine echilibrul. Totui, anionii
nu pot urma ionii de hidrogen, are loc astfel o separare
neta de sarcina prin membrana , si apare o diferena de
potenial care se opune tendinei ionilor de H + de a stabili
echilibrul. Echilibrul electrochimic se stabilete exact cnd
efectul electric al separrii sarcinilor este compensat de
efectul diferenei de potenial.
Schema simplificata a unui pH-metru este prezentata in
diagrama urmatoare:
Diferenta de potential dintre electrodul de referinta

si electrodul de sticla este amplificata in in amplificatorul
mV, inainte de convertorul care transmite semnalul la
microprocesor pentru calcularea rezultatelor, care vor fi
apoi afisate pe display.
10
pH-UL
Ca o caracteristica a electrodului de sitcla este

rezistenta interna a acestuia care este deordinul a 10 8,
rezistenta de intrare a a amplificatirului, R i trebuie sa fie
considerabil de mare. Este de asemenea important ca
amplificatprul sa nu trimita vreun curent direct in electrodul
de sticla pentru ca astfel va da un potential eronat si chiar
va disturba electrodul. Asa numitul curent terminal I term
trebuie sa fie deci mai jos de 10-12 A.
pH-metrul msoar diferena de potenial electric dintre
cele doua suprafee ale electrodului de sticla. Electrodul
conine o soluie al crei pH este cunoscut (de obicei 0.1
N HCl) si este introdus intr-o soluie al crei pH trebuie
msurat. Electrodul de calomel (electrodul de referina)
completeaz circuitul electric de msurare.
Constructia electrodului indicator de sticla si a
electrodului de referinta poate fi facuta in diferite moduri.
Caracteristicile unui electrod de sticla si ale unui electrod
de calomel sunt aratate mai jos:
Msurtorile de pH sunt utilizate n laboratoarele de

biochimie pentru deternimarea concentraiei aciditii
pH-UL
11
diferitelor biofluide pe baza titrrii acidobazice. De

asemenea concentraia acidului acetic obinut prin
fermentaie alcoolic se determin prin aceeai metod.
Fundamentul teoretic al acestui tip de analiz l constitue
reacia de neutralizare dintre un acid tare i o baz tare n
care se formez de regul ap i o sare. n situaia n care
cantitatea de acid existent a reacionat integral cu baza
adugat pHul este neutru, adic 7.
AH +BOH H2O + AB
2. SCOPUL LUCRARII
Scopul lucrrii l constitue determinarea punctului
de echivalen n titrarea acido-bazic pe baza
msuratorilor de pH.
3. MATERIALE SI METODICA DE LUCRU
Materiale: soluii de NaOH 0,1N, HCl 0,1N,
fenolftalein, pahare Erlenmeyer, biurete, pH-metru,
electrod de sticl.
MOD DE LUCRU
ntr-un pahar Berzelius de 50 ml se introduc 10 ml de
NaOH 0.1 N si 2-3 picturi de fenolftalein.
Se pornete pH-metrul de la butonul ON/OFF situat n
spatele aparatului n partea stng.
Se regleaz temperatura (la temperatura camerei) cu
ajutorul sgeilor stnga dreapta.
Se scoate capacul electrodului. Se introduce electrodul
n ap distilat i se cltete bine, avnd grij s nu se
ating electrodul de pereii vasului.
Se scoate electrodul din ap distilat i se introduce n
paharul cu soluie NaOH 0.1 N. Se noteaz valoarea
12
pH-UL
constant a pH-ului (atunci cnd pe display apare

integral STAB).
Se scoate electrodul i se reintroduce n ap distilat.
Se adaug din biuret, 0.5 ml sol. HCl 0.1 N peste
soluia de NaOH. Se agit bine paharul i se msoar
valoarea pH-ului la fel ca la punctul precedent.
Se repet operaia adugnd cte 0.5 ml, pn la
schimbarea culorii indicatorului de la rou la incolor.
Se noteaz volumul de HCl adugat (V2) pn la
schimbarea culorii indicatorului.
n continuare se adaug pn la un volum total de 12
ml sol.HCl 0.1 N.
Dup terminarea determinarilor se oprete aparatul de
la butonul ON/OFF, se cltete electrodul cu ap
distilat i se pune capacul protector al acestuia.
PRELUCRAREA REZULTATELOR
Se traseaz grafic curbele pH funcie de volumul de
HCl adugat i potenial funcie de volumul de HCl
adugat.
Se determin grafic punctul de echivalen din cele
dou curbe n modul urmtor:
pH-UL
13
Punctul de echivalen se determin ducnd

perpendiculara pe abscisa din mijlocul segmentului AB.
Eroararea de titrare se determina cu ajutorul
urmatoarei relatii:
E.T.
V2 V1
V1
100
Unde: V2 reprezinta volumul de HCl cu care s-a

titrat (volumul la care culoarea solutiei a virat de la rosu la
incolor)
V1 volumul de de echivalent determinat graficHCl.
In acelai mod se determin eroarea de titrare pentru
titrarea potentiometric.
14
pH-UL

Titrarea Acido Bazica. Determinarea PH-lui Fluidelor Biologice Naturale Si Sintetice

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Titrarea Acido Bazica. Determinarea PH-lui Fluidelor Biologice Naturale Si Sintetice

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

LABORATOR DE CHIMIA MEDIULUI