Gligorie Luiza

Clasa a X-a D

Actiunea poluanta a compusilor organici

Poluarea
-este deversarea n aer,ape,sol a unor substane i materiale care modific mediul ambiant i duneaz
vegetaiei i vieii organismelor.Agenii poluani rezult din procesele fizice, chimice sau biologice.Cel
mai rspandit i comun poluant dintre substanele anorganice poluante (oxizii carbonului, azotului,
sulfului, halogeni etc.)este oxidul de carbon (CO) provenit n atmosfer prin arderea incomplet a
combustibililor (metan, crbuni, benzine, motorine etc.).Dac multe substane organice se folosesc n
combaterea unor boli (medicamente, vitamine), o parte dintre substanele organice au aciune toxic i
sunt poluante.Poluarea sub diversele ei aspecte se accentueaz pe msura dezvoltrii tehnice, creanduse astefel un conflict tot mai evident ntre om i natur.
Aciunea poluant asupra apei:
Apa exist n natur sub form de izvoare, rauri, fluvii, gheari, oceane, mri sau lacuri.n mod obinuit,
apa n natur se gsete ntr-un circuit continuu. Astfel apa din rauri, lacuri, mri i oceane se evapor i
trece n atmosfer sub form de vapori, alctuind apa atmosferic. Aceasta este purtat de curenii de
aer pan atinge zone mai reci, cand condenseaz i cade la suprafaa solului sub form de precipitaii.
Odat ajuns la sol, apa poate ntalni un strat impermeabil, rmanand la suprafaa acestuia din urm i
formand apa subteran. Se consider poluani ai apei acele substane care n concentraie suficient pot
produce un efect msurabil asupra omului, animalelor, plantelor i materialelor. Substanele organice de
origine natural sau vegetal consum oxigenul din ap, atat n timpul dezvoltrii, cat i dup moarte.
Lipsa oxigenului din ap are ca efect oprirea proceselor aerobe printre care autoepurarea apei. Fenolul
este pentru peti un toxic pentru sistemul nervos, el imprim gust i miros neplcut crnii petilor.
Detergenii se plaseaz la suprafaa apei sub form de spum i mpiedic autoepurarea apei i folosirea
ei pentru irigaii. Pesticidele pot constitui cauza unor boli grave(cancer),tulburri neurologice, afeciuni
ale glandelor endocrine.
n cazul unor accidente ecologice de petrol deversat n ap,datorit faptului c acesta este nemiscibil n
ap,cea mai mare parte a lui se ridic la suprafa i formeaz o pelicul uleioas,mpiedicand difuzia i
accesul aerului atmosferic n mediu acvatic i blocand aproape total asimilaia clorofilian i respiraia
organismelor. Produsele petroliere dau apei gust i miros neplcut,se depun pe diferite instalaii,
obturandu-le sau blocandu-le, colmateaz filtrele pentru tratarea apei.De asemenea,sunt toxice pentru
flora i fauna acvatic i mpiedic folosirea apei pentru irigaii,agrement etc.

Actiunea poluant asupra aerului:

Dup modul de emitere,poluanii atmosferei sunt:
primari
poluani emii direct de surse identificate:hidrocarburi uoare din gazelede eapament ale
autovehiculelor,metanul din gazele naturale,vapori de arene provenitedin carburani neari,derivai
clorofluorurai ai metanului(freonii)etc.;
secundari
poluani produi n aer prin reacii ntre substane poluante primaresau prin interacii cu componenii
aerului(smogul fotochimic).Hidrocarburile inferioare care se gsesc n cantiti mari n gazele de
eapament, provenite din arderea intern,alturi de celelalte gaze produc dereglri ale funciilor inimii i
plmanilor,asfixiere, reducerea sau stagnarea aciunii unor enzime etc.Vaporii de hidrocarburi aromatice
(benzen, toluen, polinucleare) au aciune cancerigen asupra organismului uman.Cei mai puternici
poluani secundari se formeaz n urma aciunii ozonului asupra hidrocarburilor existente n atmosfer.
Ozonul,prin descompunere, d oxigen atomic:
O3 O2+O
n prezena oxigenului atomic, aceti radicali sunt foarte reactivi i interacioneaz cu alte hidrocarburi,
cu oxizii de azot,cu oxigenul i formeaz un amestec de produi numit smog fotochimic.
Smogul fotochimic este format din ozon de carbon, aldehide, cetone, azotai de peroxiaceil care se
prezint ca o cea n atmosfera oraelor mari cu circulaie intens(Londra, Chicago, Los Angeles, Hong
Kong etc.) Formarea smogului prin internediul hirdrocarburilor,detremin n atmosfera joas,(la
inlimi mici)mrirea concentaiei de ozon care atac esuturile plantelor i vieuitoarelor.Dac la
inlimi joase ozonul este un agent poluant,n atmosferanalt (stratosfer) el formeaz un nveli
protector fa de aciunea radiaiilor ultraviolete.Sub aspect ecologic dispariia din stratosfer a stratului
de ozon (stratul protector al Terrei) ar nsemna de fapt, dispariia vieii pe pmant.Cercetrile actuale
ale oamenilor de tiin dovedesc diminuarea concentraiei de ozon din stratosfer.n anii 1980 s-a
descoperit c poluanii aerului care distrug n mare parte ozonuldin stratul protector sunt produii
fluoroclorurai ai alcanilor inferiori(freonii).
Folosirea excesiv a freonilor n instalaiile frigorifice i la prepararea aerosolilor cosmetici de tip
Spray,face ca asetia sa ptrund tot mai mult n atmosfer. n urma cercetrilor fcute s-a demonstrat
c la altitudine de 20-30Km, sub aciunea razelor ultraviolete i la presiuni sczute, freonii se
descompun, punand n libertate atomi de clor, care atac i transform ozonul prin reacii nlnuite,de
tipul:

CF2Cl2 CF2
Cl +ClCl+O3ClO+O2
ClO+OCl+O2

n ansamblu,transformrile conduc la reducerea concentraiei n ozon,conform ecuaiei:

O+O32O2
Diminuarea stratului protector de ozon intensific aciunea radiaiilor ultaviolete asupra Terrei, avand
drept consecin:
-perturbarea echilibrului termic al atmosferei, al apei i al solului;
-declanarea ploilor acide catastrofale pentru vegetaie;
-dispariia unor specii de plante i animale;
-diminuarea reproducerii organismelor marine i terestre;
-mrirea incidenei cazurilor de cancer al pielii,al afeciunilor oftalmologice(conjunctivite,catarace,etc.).
Aciunea poluant asupra solului:
Solul este acel strat al scoarei pmantului cu o structur afanat i friabil asupra cruia acioneaz i-l
transform agenii atmosferici ,plantele, animalele i oamenii care-l folosesc. Fertilitatea este cea mai
important proprietate a solurilor necesar dezvoltrii vegetaiei cu rol primordial n primenirea aerului
(circuitul oxigenului i carbonului n natur). Printre factorii care determin degradarea solului i implicit
reducerea fertilitii sunt:
-defririle i arderile pdurilor;
-desecrile unor bli,lacuri;
-mbibarea ngrmintelor naturale de natur organic (gunoiul degrajd, compostul, paiele etc.), cu
ngrminte artificiale (unele substane de sintez greuasimilabile);
-folosirea excesiv a unor insecticide (D.D.T.) ,ierbicide (derivai de la fenol) duntoare unor culturi;
-ptrunderea n sol a reziduurilor poluante din uzinele cocso-chimice(uleiuri care conin arene,substane
cancerigene);

Masuri de combatere a poluarii

Pentru a preveni poluarea aerului :
-Dotarea marilor intreprinderi industriale, a exploatarilor miniere subterane cu dispozitive, care
epureaza si neutralizeaza substantele poluante (exhaustoare cu filtre etc.);
-Amplasarea noilor obiective industriale in afara zonelor de locuit;
-Pentru controlul tehnic al vehiculelor, serviciul de circulatie dispune de analizatoare de gaze, filmetru si
sonometru;
-Amplasarea in locuri speciale a rampelor de gunoi si transportul acestuia cu autovehicule inchise;
-Realizarea unei perdele vegetale de protectie, in jurul unor intreprinderi industriale, raspunzatoare de
poluarea aerului atmosferic;
-Plantarea de arbori si arbusti, extinderea parcurilor etc.;
-Suprainaltarea cosurilor, la unitatile care genereaza mari cantitati de fum si gaze etc.
-Impotriva poluarii aerului de catre autovehicule se preconizeaza: folosirea turbinelor cu gaz, a unui
combustibil combinat (benzina si gaz nepoluant) si extinderea automobilului electric.
-Se estimeaza ca in mari si oceane, diversate, anual, circa 5 mln. tone de titei, iar o tona se raspandeste
pe o suprafata de minimum 12 km2. In aceste conditii, pelicula de hidrocarburi afecteaza procesul de
evaporare, avand consecinte directe asupra climei, acesta constituind una dintre cauzele majore, care
determina seceta in anumite zone.
Pentru a preveni poluarea solului:
-Studierea fiecarui tip de sol;
-Folosirea rationala a irigatiilor, pesticidelor nepoluante, erbicidelor selectionate;
-Utilizarea ingrasamintelor specifice in cantitati adecvate;
-Efectuarea unor lucrari de prevenire si combatere a eroziunii;
-Combaterea alunecarilor de teren, indiguiri, regularizari pe maluri;
-Plantarea perdelelor verzi, care absorb unii poluanti.
-Pamantul este casa noastra. Daca noi nu o vom proteja,nu va mai fi timp si viata nu va mai exista. Omul
si societatea umana fac parte integranta din biosfera si depind strans de resursele ei.Proctectia biosferei
este de o importanta capitala pentru umanitate.

Esente, arome si parfumuri

Gustul amar este asociat cu compusi organici numiti alcaloizi; acestia au in molecula cel putin un ciclu
format din atomi de carbon si unul sau mai multi atomi de azot. Multe dintre moleculele alcaloizilor sunt
otravitoare si capacitatea de a le detecta dupa gust este rezultatul unei adaptari la mediu a
organismelor. Chinina este folosita in concentratii mici pentru a da savoare unor bauturi racoritoare (apa
tonica) sau a unor bauturi alcoolice (gin tonic), este componenta principala a medicamentelor antimalarie; in concentratie mare provoaca contractii musculare la nivel abdominal si varsaturi. Hameiul,
folosit la fabricarea berii contine humolona, molecula care asociaza berii gustul usor amar.
Gusturile piparat, iute si aromat specifice pentru condimente apar in urma excitarii stimulilor durerii.
Pentru a elimina durerea creierul comanda sinteza in organism a unor compusi cu actiune calmanta;
acestia determina senzatia de calm resimtita dupa o masa foarte condimentata. Gustul piparat, atribuit
varietatilor de piper negru si alb este determinat de interactia unui alt alcaloid, piperina cu receptori ai
durerii. Gustul iute specific ardeiului iute, verde au rosu (paprica) se explica prin existenta in compoztia
acestor a capsaicinei. Atat piperina cat si capsaicina stimuleaza secretia salivara si ajuta digestia.
Gustul proaspat si rece atribuit mentei se exlica prin actiunea metolului asupra receptorilor termici de la
nivelul limbii.
Arome de uz alimentar
O substanta care are gust este recunoscuta de anumite proteine (receptori) aflate la suprafata limbii,
organul de simt al gustului. Moleculele care determina senzatia de gust se numesc generic arome.
Aromele naturale au fost folosite din cele mai vechi timpuri, atat pentru a da savoare felurilor de
mancare si bauturilor, cat si in scop terapeutic. Astazi se folosesc atat arome naturale cat si artificiale,
care sunt compusi organici sintetizati in laborator.
Gustul dulce este dat de molecule care au toate grupe hidroxil, -OH (alcool): glicerina, zaharoza, glucoza
si fructoza. Industria alimentara a creat arome artificiale ca zaharoza si aspartamul. Acesti compusi au
structura mai complicata, dar care este recunoscuta de aceiasi receptori care conduc la senzatia de
dulce.
Gustul acru (acid)este dat in special de existenta in cavitatea bucala a ionilor H3O+ , proveniti din
ionizarea acizilor. Unele soiuri de mere sunt acide: ele contin acid malic, un acid organica care are trei
atomi de carbon, doua grupe carboxilice si o grupa -OH. Lamaile, contin acid citric si sunt folosite la
prepararea ceaiurilor si a bauturilor racoritoare.

Esente naturale
Aldehida cinamica este un compus organic care are in molecula un ciclu
aromatic, o legatura dubla si o grupa carbonil. Se etrage din scoarta
arborelui de scortisoara. In afara parfumului sau re si actiune
carminativa (degazanta).
Eugenolul este un compus organic care contine in molecula un ciclu aromatic, o
grupa eter si o grupa -OH legata de nucleul aromatic si este esenta
principala din frunzele de dafin.
Vanilia este un compus organic care contine un nucleu aromatic
substituit cu grupe de tip: alcool, -OH, aldehida, -CHO si eter metilic,
-O-CH3. Este esenta extrasa din vanilie, orhidee care creste in
Madagascar, Mexic si Tahiti. Se sintetizeaza in laborator si se foloseste atat in
industria alimentara (pulbere cu numele de praf de vanilie) cat si in cea cosmetica.
O esenta obtinuta in laborator, numita 2-6-dimetilpirazia, are gust de ciocolata identic cu esenta
naturala extrasa din samanta de cacao.
Exista si molecule ale caror miros este neplacut. Acestea sunt in general compusi organici care contin
sulf in molecula. Speciile de usturoi si ceapa (Allium, Allium sativum sau Allium cepa) contin disulfura de
dialil, respectiv disulfura de propil. Mirosul specific pare cand usturoiul si ceapa sunt taiate si mai ales
prajite, deoarece sub actiunea enzimelor si a oxigenului acesti compusi urat mirositori sunt eliberati in
atmosfera.
Esente naturale
Compusul de -pinen contine in molecula numai atomi de carbon si hidrogen. Este o hidrocarbura care
se gaseste in uleiul de terebentina, etras din diferite specii de conifere, in special din pin.
Geraniolul este un compus organic care are in molecula legaturi duble si
grupa hidroxil. Acest compus compus impreuna cu 2feniletanolul formeaza amestecul de esente care se extrag din
petalele de trandafiri si se numesc generic esenta de
trandafiri. In Bulgaria la Kazanlac, se extrage esenta de
trandafiri prin distilarea petalelor de trandafir. Aceasta
esenta este foarte scumpa, fiind cotata la bursa de valori,
asemeni aurului si petrolului.
Acetatul de benzil este un ester format prin condensarea acidului acetic cu alcoolul benzilic si este
componenta principala a uleiului de iasomie. Deoarece acetatul de benzil este usor de sintetizat si foarte
ieftin se regaseste in foarte multe parfumuri si produsele cosmetice derivate (sapun, gel de dus,
spumant de baie, creme) care au toate miros de iasomie.

Carvona este un compus organic care contine legaturi duble si

grupa carbonil de tip cetona. Este esenta din menta verde si se foloseste la
obtinerea gumei de mestecat si a pastelor de dinti.
Esente si Parfumuri
Pentru a fi mirosita o substanta trebuie sa fie volatila si solubila in apa; ea
ajunge mai inati la organul mirosului, nasul, (unde se dizolva in mucoasa nazala) si
apoi la receptorii olfactivi. Lipsa de miros se explica in unele cazuri prin faptul ca unele molecule,
insolubile in apa, n ajung la acesti receptori.
Moleculele care genereaza senzatia de miros placut se numesc generic esente; ele activeaza semnale
olfactive la nivelul sistemului responsabil de producerea emotiei. Asa se explica faptul ca esentele
volatile sunt folosite inca din antichitate pentru efectul lor terapeutic si sunt folosite si azi in proceduri
de aromaterapie.
Esentele se extrag prin antrenare cu vapori, macerare la cald, sau extractie cu solventi, din diferite part
ale plantelor.
O singura esenta sau amestecuri de esente se pastreaza dizolvate intr-un solvent organic cu care
formeaza o solutie omogena cu aspect uleios.
Se comercializeaza sub numele de uleiuri esentiale. Unele dintre ele sunt folosite la fabricarea
parfumurilor utilizate in cosmetica, iar altele in industria alimentara.
Parfumul este un amestec omogen format din esente dizolvate in solutie alcatuita din acool etilic si apa.
Industria parfulurilor prospera prin crearea de parfumuri noi, prin recombinarea esentelor naturale
traditionale sau prin obtinerea in laborator a unor compusi organici folositi ca esente sau ametecuri de
esente.
Esentele sunt compusi organici care au in molecula legaturi duble, cicluri aromatice, grupe functionale
de tip: alcool aldehida, cetona, eter, ester sau cicluri care contin atomi de carbon si unul sau mai multi
heteroatomi (N si O).

Cauciucul
Cauciucul este un produs tehnic constand dintr-un compus macromolecular cu catene liniare, lungi,
flexibile si avand comportare deelastomer. Se produc si se utilizeaza numeroase tipuri de cauciuc:
cauciuc natural,cauciuc sintetic.
Cauciucul natural
Cauciucul natural , indifferent de forma sub care se afla (latex, foi afumate etc.),este un produs macromolecular de origine vegetal. In plante, cauciucul se gaseste fie in niste canale sub forma desuc alblaptos sau sub forma de latex coagulat fie sub formade incluziuni in celule cojii ale tulpinii sau ale
radacinii. Intreaga productie mondiala de cauciuc natural se obtine din plantatiile de arboride cauciuc
(Hevea brasiliensis), ce ocupa aprox. 5,9 mil ha, situate intr-o zona ce nu depaseste 15 C fata de
ecuator; 92%provine din tarile Asiei ,7% din Africa, si2% din America de Sud.
Realizarea si exploatarea plantatiilor presupune selectia tipului de arbore si plantarea, intretinerea
(incluzand fertilizarea si combaterea daunatorilor) cu replantari dupa criterii economice, alegerea si
aplicarea sistemului de incizie a scoartei, colectarea si prelucrarea latexului.
Primele informatii despre cauciuc au aparut inca dinanul 1496. Astfel, istoriograful Antonio de
Herreraarata cum a observat Cristofor Columb ca bastinasii din insula Haiti se jucau cu mingi
confectionate dintr-un material al carui nume insemna rasina elastica (sau, in argou indian, cauchio
inseamna lacrimi de arbore).
Din punct de vedere chimic cauciucul natural prezinta o hidrocarbura macromoleculara nesaturata, cu
compoziia chimica redata prin formula(C5H8)n. Acest compus se examineaza capolimer al izoprenului .
Proprietati ale cauciucului natural
Cauciucul natural se dizolva n hidrocarburi aromatice, hidrocarburi alifatice superioare i n derivatii lor,
(ex: benzina, C6H6, CHCl3, CS2) soluiile vascoase obinute se folosesc n calitate de clei. nainte de a se
dizolva cauciucul natural se umfla marindu-i volumul pana la 1000%. n apa, alcool,acetona, acizi grai i
alte lichide asociate practic nu se umfla i nu se dizolva.
Este stabil la apa (absorbtia in 24h la 20Ceste 1%; la 70C 3,5%),nu se dizolva in alcool, acetona, putin
solubil in esteri, cetone superioare, se dizolva in toluen, xilen,,tetraclorura de carbon, cloroform, sulfura
de carbon. Cauciucul natural este amorf la temperaturi peste 10C; cristalizeaza prin prastarea
indelungata la temperaturi sub 10C, sau la intindere (la temperatura camerei) cu peste 70%; viteza
maxima de cristalizare este la -25C.
Cauciucul natural este folosit atare ca polimer sau sub forma de amestec cu cauciucul sintetic.
Dezavantajul cauciucului natural este se poate descompune daca ajunge n contact cu lumina solara
(razele UV) sau cu lipidele. O alta aplicare importanta este de folosire ca liant n industria hrtiei,
industria productoare de covoare sau n medicin mnuile din latex. Mai poate fi folosit ca profile

elastice de etanare, la cele care sunt supuse la aciunea intemperiilor se folosete EPDM (ethylene
propylene diene monomer).
Cauciucul sintetic
Cauciucul sintetic este un compus macromolecular cu proprietti asemntoare celor ale cauciucului
natural, care se obtine prin polimerizarea izoprenului sau prin polimerizarea butadienei ori prin
copolimerizarea lor cu stiren sau cu nitril-acrilic.
-Cauciucul polibutadienic
n anul 1923, S.V. Lebedev a fabricat n U.R.S.S.acest tip de cauciuc sintetic prin polimerizarea, sub
actiunea sodiului metalic, a butadienei, obtinute pe atunci din alcool etilic. Astzi, butadiena se
polimerizeaz n emulsie, folosind ca initiatori hidroperoxidul de izopropil-benzen.
Fabricarea cauciucului sintetic comport dou operatii:
Prepararea monomerului ; ca monomeri se pot folosi: izoprenul, butadiena, stirenul metil-stirenul,
acrilonitrilul, cloroprenul etc.;
Polimerizarea sau copolimerizarea monomerilor enumerati.
n realitate, procesul de polimerizare nu poate
fi condus n ntregime n acest sens, astfel c o
parte din moleculele de butadien se leag n
pozitiile 1, 2 rezultnd polimeri cu catene
laterale nesaturate, conform schemei:

-Cauciucul poliizoprenic
Se obtine prin polimerizarea izoprenului n emulsie,
sub actiunea unor catalizatori organo-metalici,
rezultnd un produs macromolecular identic
cauciucului natural:

-Cauciucul butadien-stiren (butadien-stirenic).

Catenele laterale nesaturate de la cauciucul polibutadienic pot deveni la rndul lor punctul de plecare al
unor noi ploimerizri, tot cu molecule de butadien, ceea ce ar duce la obtinerea unui polimer cu catena
ramificat. Acest neajuns a putut fi n parte evitat prin copolimerizarea butadienei cu circa 20% stiren
(CH2=CH-C6H5 sau vinil-benzen).
-Cauciucul butadien-acrilonitrilic.

Acest cauciuc sintetic se obtine prin copolimerizarea n emulsie a butadienei CH2=CH-CH=CH2

cuacrilonitril CH2=CH-CN si poart denumireade SKN, Buna N sau Perbunan. Se foloseste la
confectionarea garniturilor si a furtunurilor pentru transportul produselor petroliere,deoarece este
insolubil n alcani.
Realizarea cauciucurilor sintetice a creat posibilitatea nelimitat dea se mri capacittile de producere si
a dus la obtinerea unor sortimente de cauciucuri superioare celor naturale, cu utilizri speciale n
anumite domenii. n tara noastr, fabricarea cauciucului sintetic n cantitti necesare industriei n plin
dezvoltare constituie o preocupare important a statului nostru.

Medicamente, droguri si vitamine

Medicamentul este o substan simpl, o asociere de substane sau un produs complex capabil sa
produc un efect terapeutic, fiind prezentat intr-o form care s poat fi folosit de bolnav urmnd un
anumit mod de utilizare.Medicamentele se obin pornind de la substane chimice sau de la produse de
orgine vegetal, animal sau uman..acestea sunt transformate in medicamente cu ajutorul unor
operaii farmaceutice.
Forme farmaceutice n funcie de calea de administrare
oral: comprimate, capsule, siropuri, drajeuri, soluii
cutanat: unguente, geluri, creme, soluii
inhalatorie: soluie, spray
intravenoas, intramuscular: soluii
Aspirina este primul medicament de sinteza, este cel mai vandut din toate timpurile si are actiune
antipiretica,analgezica (calmeaza durerea) si antiinflamatoare.Compusul natural exista in coaja de
salcie.In cantitati mari este nociva: provoaca ulcere stomacale, boli ale ficatului si reduce concentratia in
vitamina A din organism.
1) Medicamente Antibacteriene..
Sulfamide
Primul medicament din aceasta clasa, sulfamida alba a fost descoperita de un biolog,care a studiat
efectul colorantilor asupra microorganismelor.
Sulfamidele au actiune bacteriostatica (impiedica dezvoltarea bacteriilor)

2) Antibiotice
Penicilina
A fost descoperita Alexander Fleming,in anul 1929 din intamplare: el a uitat descoperite in atmosfera de
laborator culturi de bacterii pe care s-au dezvoltat mucegai.El a constatat ca in vecinatatea zonelor cu
mucegai toate bacteriile erau moarte.
Medicamentele se pot elibera :
Cu prescripie medical (PRF)
PRF este abrevierea din limba englez de la Prescription Record Form.
Se elibereaz din farmacii doar pe baz de prescripie (reet) medical. n general sunt medicamente
care pot avea efecte adverse severe, mai ales dac sunt administrate n mod iraional de ctre pacient i
fr o supraveghere a evoluiei bolii de ctre un medic.
Fr prescripie medical (OTC)
OTC este abrevierea din limba englez de la Over The Counter.
Se elibereaz din farmacii cu sau fr prescripie medical. Din aceast categorie pot fi amintite:
vitaminele, mineralele, analgezice uoare (aspirin).
Droguri
In urma cu 6000 de ani, sumerienii foloseau pentru calmarea durerii, extractul de mac, care continea
opiu.Drogul in sens farmacologic este o substanta utilizata sau nu in medicina, a carei folosire abuziva
poate crea dependenta fizica si psihica sau tulburari grave ale activitatii mintale, ale perceptiei si
comportamentului.
Consumul Drogurilor :
In toxicomanie, inclinatia de a consuma droguri conduce la o stare, de cele mai multe ori tiranica,a unui
individ fata de un drog, care ii conditioneaza comportamentul,existenta, relatiile familiale si sociale.
Toate drogurile adictive, au doua lucruri in comun : ele produc initial un efect de placere (high),urmat de
efecte neplacute.Exista variate necesitati ale corpului cum ar fi : foame, sex, prietenie.Cand aceste nevoi
sunt satisfacute,sau cand durerea dispare ,un semnal este trimis la celulele creierului,care fabrica o
subastanta chimica drept semnal de recompensa.Celulele centrului de recompensare din creier nu pot
face diferenta intre drog si o substanta naturala. Rezultatul este dependenta.

Morfina
numele deriva din numele Morpheus (zeul roman al
viselor)
este principalul constituent al extractului de
mac,numit opiu
este calmantul durerii profunde cu cea mai puternica
actiune
in concentratii mari devine drog : induce stari de
apatie, de euforie, coma si deces
Canabisul
afecteaza memoria de scurta durata,logica, abilitatea de miscare, si abilitatea de a efectua efort
fizic
canabisul este si mai periculos cand este combinat cu alcoolul
efecte: cresterea riscului de aparitie a bronsitei, a cancerului pulmonar si aparitia perturbarilor
psihice
Heroina
este cel mai periculos drog
sub influenta heroinei pupilele,sunt
contractate,pleoapele sunt cazute,apare depresia
doze mari de heroina pot induce somn, voma, si respiratie superficiala
supradoza poate cauza, convulsii, coma si moartea.
Cocaina
este un compus natural,care se extrage din frunzele unei
plante originare din America de Sud,numit arborele de coca.
este o pulbere alba
este folosita in medicina ca anestezic puternic
supradoza poate cauza agitatie extrema, stop respirator,
stop cardiac, si moarte.
Ecstazy,numit si Adam,MDMA sau X-TC
este un drog sintetic si halucinogen
efecte : probleme psihice,tulburari ale somnului,anxietate severa, nevoia irezistibila de a
consuma drogul si paranoia, in doze mari este mortal
LSD
este unul dintre cele mai puternice si mai bine studiate halucinogene

efecte : dilatarea pupilelor, scaderea temperaturii corpului, greata, piele de gaina , cresterea
glicemiei si a ritmului cardiac.
Vitaminele
Vitaminele sunt substane chimice organice necesare n cantiti mici pentru ca organismul s fie
sntos. Majoritatea vitaminelor nu pot fi sintetizate de ctre organism, deci ele trebuie obinute din
alimentaie.
Suplimentarea cu vitamine este larg rspndit n ziua de azi. Multor alimente li se adaug vitamine n
plus fa de ce conin iniial n timpul procesului de fabricaie. Una din problemele suplimentrii cu
vitamine este faptul c multe dintre ele cresc n mod semnificativ apetitul. n ziua de astzi, obezitatea
este o problem serioas, iar suplimentarea cu vitamine o poate crea sau accentua. Exist oameni care
au devenit obezi datorit suplimentrii cu vitamine n copilrie sau adolescen.
Termenul de vitamin a fost folosit pentru prima dat de biochimistul polonez Casimir Funk n 1912.
Vita, n limba latin, nseamn via, iar sufixul -amin este pentru amine; la momentul respectiv se
credea c toate vitaminele sunt amine. Acum ns se tie c nu este aa.
Un organism poate supravieui pentru un timp fr vitamine, dei deficitul prelungit de vitamine poate
duce la boli, de obicei dureroase i potenial fatale. Rezervele organismului de vitamine pot varia foarte
mult; un adult poate avea un deficit de vitamina A sau B12 de un an sau mai mult nainte s se apar
vreo boal, n timp ce vitamina B1 din rezerve nu rezist mai mult de dou sptmni
Utilizri colocviale ale termenilor
Vitamina A i vitamina C sunt folosite n argou ca reprezentnd buturi alcoolice i, respectiv, cafein.
Sedativul ketamin este numit deseori vitamina K cnd este folosit ca drog.