Statistica – ramura matematicii care se ocupă cu culegerea unor date despre un fenomen

dat, le grupează, le analizizează, le interpretează, le generalizează şi le publică

( unde e cazul).

Populaţia statistică – mulţimea căreia i se aplică un studiu statistic

Unitate statistica – individ, element statistic

Studiul statistic se face pe un eşantion (cu excepţia recensământului)

Eşantion – submulţimea populaţiei statistice

Eşantion reprezentativ – ales după anumite criterii

Criteriile se numesc variabile sau caracteristici

Numărul de unităţi statistice corespunzătoare unei calori a caracteristicii se numeşte

frecvenţa absolută a caracteristicii

Caracteristica poate fi măsurabilă (cantitativă) şi măsurabilă (calitativă)

Perechile de forma (xi, ni) 1 ≤ i ≤ p se numeşte serie statistică

Xi – valorile caracteristicii

Ni – frecvenţa absolută

Cei mai utilizaţi indicatori statistici:

1. Indicatori de poziţie: modulul, mediana

2. Indicator de împrăştiere (ai dispersiei): amplitudine, abaterea medie, abaterea medie

standard, dispersia

A.

1. Modulul – avem o serise statistică (xi, ni) se numeşte modul valoarea caracteristicii cu
frecvenţa cea mai mare

2. Mediana – este valoarea caracteristicii ce împarte seria în două. Jumătatea sunt mai
mici şi jumătate mai mari

(P+1)/2 p-perechi

Dacă seria are un număr impar de termeni (perechi), mediana este unică (unul).

Dacă seria are un număr par de termeni vom avea două mediane.

B.

1. Amplitudinea – fie (xi, ni) o serie statistică se numeşte amplitudine diferenţa

dintre cea mai mică şi cea mai mare valoare a caracteristicii

Xmin – xmax = Amplitudine

Obs.: cea mai utilizată medie este media aritmetică.

2. Abaterea medie decă avem o serie (xi, ni) 1 ≤ i ≤ p o serie cantitativă numim
abatere medie:
 3. Dispersia

Fie o serie statistică (xi, ni) 1 ≤ i ≤ n numim dispersie numărul

-media aritmetică ponderată a pătratelor abaterilor

4. Abaterea standard (abaterea medie pătratică)

As = (S)

Fie o serie (xi, ni) 1 ≤ i ≤ p

5. Coeficientul de variaţie

Fie o serie statistică (xi, ni) 1 ≤ i ≤ p numim coeficient de variaţie

Reprezentarea grafică a datelor statistice

Tipuri de reprezentări grafice

-grafice într-un sistem de coordonate

-figuri geometrice

-hărţi

-desene figurale

Grafice într-un sistem de coordonate

Cele mai frecvente sunt :

• coloană

• Benzi

• Histograme

• Poligoane de frecvenţă

a. coloane pe OY se fixează scara de reprezentare, pe OX se construiesc coloane în număr

egal cu indicatorii statistici de reprezentare

b. grafice prin benzi se caracterizează pt indicatori de lungime, indicatori cu variaţie mare

între ei

- datele sunt distribuite cronologic inegal

c. histograma – este utilizată pt reprezentarea caracteristicilor numerice, o variaţie continuă

în special seriilor de frecvenţă

d. poligonul de frecvenţă – prin definiţie reprezintă linia care uneşte punctul de coordonate
dintre valorile centrelor de interval şi frecvenţelor.

- se construieşte cizeral pe baza histogramei unind cu o linie centrele din coloana

histogramei

- dacă intervalele sunt suficient de mici şi populaţia relativ mare, linia poligonială tinde
spre o curbă continuă numita curba frecvenţelor

2. Figuri geometrice

- rep indicatori de volum şi a rep structurii statistice

a.diagrama prin pătrate - se utilizează indicator unidimensional

b. diagrama prin cercuri aria cercului este proporţională cu valoarea indicatorului de

reprezentant şi conduce la următoarea formulă de rep :

R= radical din valoare pe 3,14.

c. diagrama prin dreptunghiuri – produsul a doi indicatori = al treilea indicator

d. diagrame de volum se utilizează în cazul unui indicator care depinde de variaţia a trei
factori