I:Caracteristica general a dreptului execuional-penal.

1.1Definii conceptul i caracteristicile dr execui-p.Sistemul de dr al unui

statreprezinta un mecamism dinamic ,in permanenta schimbare si
modernizare.In fosta URSS pina in 1994 a existat un act normativ special C
corectonal prin munca.aceasta ramura punea accentul pe 4 pedepse;privatiunea
de libertate,munca corectionala, deportarea, expulzarea. Celelate pedepse nu-si
gaseau reglmentarea In 1993 a fost adoptat C de executare a sanctiunilor de
dr.penal,dupa care sa transformat dr.corectional prin munca in dr executionalpenal.In 2004 a fost adoptat C de executare al RM in vigoare 2005.Conf acestiu
Cod legislatia executionala-pen reglementaza modul si comditiile executarii
pedepselor,stabileste modul de executare atit a masurilor de siguranta,cit si a
masurilor preventive.Factorii care au determinat aparitia dr E-P;-existenta unor
relati sociale proprii privind executarea sanctiunilor de dr.P,aparitia pedepselor
noi si a noilor modalitari de executare.-cresterea si progresarea
legislatiei,perfectionarea normelor jur.-formarea unor noi prin.in domeniul
executariii-dezvoltarea organelor cu atributii in domen executarii ped.Dr
ezecutional P-o ramura de sine statatoare de dr,alcatuita din totalitatea
nor.jur.prin care se reglementeaza relatiile sociale privind executarea
sanctiunilor de dr P.si a masurilor preventive in scopul asigurarii unei influente
educative eficiente a celor candamnati, preveniriisaviririi de noi
infractiuni.Caractristicile DR.E-P-are un caracter de sistem cuprinzator de
norme de dr.,ce se contureaza in parte in C penal,Cde executare a sanctiunilor de
dr P,Legea cu privire la sistemul penetenciar sia lte acte normative.-are un
caracter autonom are un obiect si metoda de reglemuntare priprii,un sistem de
norme jur proprii.-caracrer de dr public;existenta statului ca parte a rap jur
execut-p si relatii de subordonare intre subiecti.
1.2Determinai obiectul i metoda de reglementare a drE.-are obiect propriu
de reglementare alcatuit dintr-un grup de relatii sociale special care apar in
cadrul activitatii de executare a sanctiunilor de dr P si a masurilor preventive
intre participantii acestor relatii sociale.In obietul de reglementare a dr E se
include;reglemantarea modului si conditiile de executare a sanctiunilor de dr
P,determinarea mijloacelor de corijare a comdamnatilor,reglementarea modului
de executare a masurilor preventive.Principalele mij de corijare:modul si
coditiile de executare a pedepsei munca social utila,munca educativa,instruirea
profesionala,invatamitul general. Obiect al dr E.P il constituie relatiile ce apar:la
executarea tutulor tipurilor de pedeapsa,a masurilor de siguranta si aplicare mij
le corijare,la executare masurilor preventive,intre administratia organizatilor s.a
Metoda de reglamentare este un semn cae influenteaza asupra caracterului
relatiilor sociale ca apar intre subiecti si si asupra coraportului dr si oblig
acestora.Pedeapsa reprezinta o forma de influenta statala,executarea ei
determina caracterul metodei de reglemantare juridica de baza-inperativa,de
comanda ce presupune inegalitatea subiectilor.Desi dr E-P contine un sir de
norme receptionale din diferite ramuri de dr civ,famil,muncii,penal,acestea nu-i

diminueaza autonomia aceasta serveste ca un instrument ce asigura dezvoltarea

coordonata a diferitor ramuri de dr.
1.3Argumentai care n opinia Dvs sunt direciile de baz ale politicii execuP contemporane n RM-conditiile de finansare,perfectionare activitatii
sistemului penetenciar,ameliorarea conditiilor de detentie,aplicarea de masuri de
rigoare in vederea promovarii proiectelor de legi si Hotariri,se observa o
tendinta de crestere a nr pers in penetenciare indeosebi indeosebi in izolatoarele
de ancheta penala,a sporit ponderea pers condamnate pu infractiuni grave.Una
din directiile-activitatea educativa care are menirea de a contribui la reintegrarea
pers care au incalcat regimul de comportament in societate.1derectie de baza
este elaborarea conceptiei lucrului educativ cu condamnatii si reformarea
sistemului de detasament ale condam.Cea m mare problema i sist penetenciar
este maladia-tuberculoza pulmonara,directiile de baza sunt indreptate spre
solutionarea acestei ptobleme prin deschiderea spitatului republican de
tuberculoza-Rezina.Departamentul institutiei penetenciare tinde spre
perfectionarea cadrului legislativ

Sistemul penitenciar al RM.

1.1 Dai noiunea sistemului penitenciar al RM i formulai sarcinile
acestuia.Sistemul penetenciar-totalitatea organelor si institutiilor care executa
pedepele,executa masurile de siguranta si care executa masurile
preventive.Sisteml penetenciar conform legii cu privire la sistemulpenetenciar
are urmtoarele sarcini*punerea n executare a pedepsei privaiunii de
libertate, se dece evident cndamnatilor,sunt repartizati pe detasamente,se
asigura supravegherea comportamentului lor.*ntreinerea pers carora le-a fost
aplicat arestul ca masura preventive,adica sint create izolatoare de urmarire
penala.*organizarea si intrenarea condamnatilor la munca-es face luin in
consideratie capacitatea de munca si specialitarea condamnatilor.Ei sunt
antrenati la unca in penetenciare sau la alte intreprinderi*asigurarea posibilitatii
obtinerii studiilor medii de cultura generala si instruirii profesionale.In
penetenciare se organizeaza obligator invatamintul secundar general al
condamnatilor.Comdam care au virsta de peste 50 ani sau cei invalizi
invatamintul este la dorinta lor.La dorinta condamnatului li se ceeaza conditii
pu studierea invatamintului superior,
*educarea spirituala si cultural estetica a condamnatilor se desfasoara
manifestatii cultulal-sportive,cercuri artistice,se asigura libera cunfesiunilor
religioase.Au accesul liber la literatura si presa periodica din biblioteci.Au dr sa
se aboneze la reviste si ziare.*asigurarea securtatii condamnatilor si ocrotirii
sanatatii lor.In caz de aparitie a unui pericol real p- u viata si sanatatea
condamnatilor administratia penetenciara este oblig sa ia masuri pu ai transfera
in locuri sigure. Transferul se efectueaza cu decizia motivata a sefului institutiei
penitenciare. Sunt organizate sectii medicale in fiecare institutie penitenciara
fiecare penitenciar trebue sa aiba la dispozitie cel putin un medic general,
stomatolog si psihiatru.*Desfasurarea activitatii de urmarire penala operativa se
desfasoara in vederea asigurarii personale ale condamnatilor, ale personalului
institutiilor penitenciarului, descoperirii si curmarii infractiunilor sau a altor
incalcar, cautarea condamnatilor care au evadat s.a *Aplicarea masurilor de
constringere cu caracter medical a alcoolicilor si narcomanilor. Administratia
penitenciara asigura aplicarea tratamentului medical fortat.
1.2Clasificai tipurile penitenciarelor din RM. Pot fi evidentiate diferite criterii
de clasificare a institutiilor penitenciare: in dependenta de numarul
condamnatilor detinuti penitenciare mici (200-500 condamnati) medii (5001000) mari(1000-3000). Avem doar 4 penitenciare care depasesc 1000 de
detinuti. Conform CodPsi CodE avem urmatoarele tipuri de penitenciare: tip
deschis executa pedeapsa pers condamnate pu infractiuni savirsite din
inprudenta, tip semi inschis isi executa pedeapsa pers condamnate pu
infractiuni usoare, mai putin grave si grave savirsite cu intentiesi de tip inchis
pers pu infractiuni deosebit de grave si exceptional de grave, precum si
recidivistii. Sunt si penitenciare specializate: pentru minori si femei.In

dependenta de starea sanatatii condamnatilor sunt create institutii specializate de

profil medical unde condamnatii sunt tratati de diferite boli grave. In RM
functioneaza penitenciarul de la Rezina fuctioneaza un sector spital pentru
detinerea condamnatilor majori de sex masculin bolnavi de tuberculoza.
Existenta unor astfel de institutii denota grija statului fata de sanatatea
condamnatilor. Pers aflate sub arest preventiv sunt detinute si ele in penitenciare
specializate-izolatoare de urmarire penala.
1.3 Decidei asupra necesitii existenei penitenciarelor specializate i care, n
opinia DVS tipuri de penitenciare ar trebui introduse suplimentar n sistemul
penitenciar al RM. In RM ar trebui sa existe un penitenciar special de tip inchis
pentru detinerea condamnatilor la detentiunea pe viata, in realitate acestea sunt
detinuti in sectorul separat in penitenciarul de la Rezina, care in special
indeplineste functia de izolator de urmarire penala.Este foarte binevenit stitalut
republican de teberculoza,dupa parerea mea ar mai trebui asa centre pu foarte
nuti detinuti au diferite maladii molipsitoare.Este oarte necesar existenta
penitenciarelor stecializate(femei,minori)

Legislaia execuional-penal.
1.1Definii conceptul de legislaie execuional-penal.legislatia E-P poate fi
lato senso si stricto senso.Stricto senso legislatia E-P inglobeaza legile ce
guverneaza executarea sanctiunilor de dr P si a masurilor preventive.Lato sensoatit legile cit si actele subordonate legilor:hotaririle Guv,decretele
presed,instructiuni,ordini,s.aLegislatia E-P consta in Codul de E legi si acte
normative adoptate in conformitate cu codul.Actele internationale care RM parte
care au prioritate.Legislatia E-P are dr scop protectia dr,interselor,libertatilor
legitime ale pers.precum si acordarea ajutrului condamnatilor la adaptarea lor
sociala.Gradul de corectare a condamnatilor constituie un criteriu
apreciabil,stabilit de organul care executa pedeapsa.Legislatia E-Pse aplica pe
intreg teritoriul RM.Persoanele condamnate indiferent de faptul sint cetat ai
RM,cetateni straini sau apatrizi in cazul ca au fost condamnate sau prevenite pe
terit RM vor executa sanctiunea sau masura preventiva pe teritor RM cu
aplicarea legislatie RM.Executarea pedepsei poate avea loc si inafara tarii de
condamnare,cetat straini sau apatrizii ce-si au domiciliul in alte state in caz de
condamnare pe teritorRM la o pedeapsa mmare de 6 luni pot fi transferati in
statul sau p-u executare pedepsei daca statul este parte la conventia Europeana.
1.2 Determinai care sunt principiile de aciune a legislaiei execuionalpenale n timp i spaiu.principiile sunt idei diriguitoare,calauzitoare,datorita
carora se realizeaza intreaga reglementare a relatiilor sociale ce formeaza
obiectul de reglementare aunei ramuri de dr.Dr E-P este calauzit de o seama de
principii de dr prin care se organizeaza si es directioneaza intreaga activitate de
executare a sanctiunilor.Principiile drE-Pinfluenteaza asupra continutului
institutiilor si normelor dr.E-P.realizarea sopurilor legislatiei E-Ppresupune
aplicarea acesteia in timp si spatiu.Legilslatia RM se aplica pe intreg teritor RM.
Principiile dr E-Psunt generale-pr
legalitatii,democratismului,umanismului,egalitatii condamnatilor in fata legii,pr
respectarii dr,Speciale-pr. Diferantierii si individualizarii executarii pedepsei
P,pr planificarii executari pedepsei,aplicarii rationale a mijloacelor de corijare a
condamnatilor s.aIn timp ,daca in timpul executarii hot,jud.cu caracrer penal sint
in vigoare mai multe legi ,se va aplica legea cea m blinda.confor legii RM
privind modul de publicare legile intra in vigoare de la data publicarii in MO.
1.3Proiectai o situaie n care legislaia execuional-penal are putea
ultraactiva.Legea ultraactiva se aplica asupra faptelor comise sub imperil ei
,chiar dupa ce a iesit din vigoare.In conformitate cu CE prevederile ce
reglementeza cerintele regimului de detinere inpeenetenciare a pers care executa
pedeapsa arestului,inchisorii sau detentiunii pe viata intra in vigoare pe masura
creerii conditiilor necesare,dar nu mai tirziu de de1 ianuarie 2013cea ce
inseamna ca normele din vechil cad ce reglementeaza cerintele regimului se vor
aplica,in pofida abrogarii acestui act normativ.Daca in timpul executarii hot
judecatoresti cu caracter penal sunt in vigoare m multe legi se aplica legea ceam
blinda.

ntrevederile condamnailor la pedepsele privative de libertate.

1.1 Relatai despre tipurile ntrevederilor condamnailor.Intrevederile
condamnatilor pot fi grupate in 3 categorii:-intrevederi de scurta durata,intrevederi de lunga durata,-intrevederi de lunga durata cu dr de conlocuire cu
familia sa in afara penetenciarului
.1.2 Explicai modul de desfurare a diferitor tipuri de ntrevederi. Intrev.de
scurta durata au loc cu sotul,rudele,iar in cazuri exeptionale cu administratia
penetenciarului,sau cu o alta pers indicata de condamnat se acorda pe o durata
de la1-4 ore,si o singura data pe luna.Intrev de scurta durat se desfasoara in
prezenta unui reprezentant al institutiei penetenciarului.Intrev de lunga durata au
loc de 4 ori pe an,cu o durata de la 12 ore la 3 zile.Acest tip de intrev se acorda
cu dr de conlocuire cu sotul,rudele sau o alta pers mentionata de catre
condamnat in locuri special amenajate ale penetenciarului.Intrevederile de lunga
durata nu se acorda condamnatilor pe viata si celor bolnavi de tuberculoza.Au dr
la intrevederi si cu avocatul,au loc in timpul liber al condamnatului,pe o durata
si o fregventa nelimitata.In caz de casatorie condamnatului i se aciora o
intrevedere de scurta durata si una de lunga durata,care nu intra in nr total de
intrevederi
.1.3 Decidei asupra faptului dac ntrevederile condamnailor pot s se
desfoare n afara instituiei penitenciare.Da pot,se acorda intrevederi de
lunga durata cu dr de conlocuire in afara penetenciarului se acorda
condamnatilor ce se bucura de dr de a se deplasa fara escorta si celor aflati in
regim comun si de resocializare ale penetenciarelor de tip deschis.Aceste
intrevederi se acorda fara dr de a parasi localitatea.Permisul la intrev se acorda
de catre seful institutiei penitenciare.Incalcarea modului stabilit de desfasurare a
intrev atrage dupabsine intreruperea ei.

Statutul juridic al condamnatului.

1.1Definii statutul juridic al condamnatului.statutul juridic al condamnatilor
reprezinta acea pozitie a condamnatilor pe parcursul executarii pedepselor,
consfintita in normele diferitor ramuri de drept, care se manifesta in totalitatea
drepturilor, inetreselor si obligatiilor acestora
1.2 Determinai drepturile i obligaiile de baz ale condamnatului. Drepturile
si obligatiile fundamentale ale condamnatilor reies din codul executional al RM
si din statutul executarii pedepselor de catre condamnati. Drepturile
fundamentale ale condamnatilor sunt: dreptul la apararea si respectarea de catre
institutia care asigura executarea pedepsei a demnitatii, dreptul de a nu fi supus
la tortura si pedepse sau tratamente inumane, degradante, posibilitatea obtinerii
informatiei in limba pe care o intelege, sda beneficieze de asistenta medicala, sa
comunice familiei locul detentiei, sa dispuna de timp liber, conform programului
zilei, de a avea cont personal de peculiu, sa primeasca pachete cu provizii,
banderole, colete, dreptul la intrevederi, convorbiri telefonice, sa participe la
actiuni culturale si sportive, sa se intilneaca cu avocatii, sa expedieze pachete,
dreptul l;a hrana si spatiu locativ, sa procure literatura, hrana, dreptul la
asigurare sociala, pensie
Obligatii: sa respecte legislatia executional-penala, sa respecte demnitatea
celorlati condamnati, a personalului institutiei, sa execute cerintele legale ale
administratiei,sa se prezinte la solicitarea administratiei, sa dea explicatii pe
anumite chestiuni, sa se supuna perchezitiei, sa se abtina de la injosirea altor
detinuti, sa aiba exteriorul ingrijit,sa mentina curatenia in incaperile de serviciu
si detentiesa poarte ecuson, sa pastreze mobilierul, hainele,instalatiiole si
mecanismele din dotare
1.3 Propunei modaliti de perfecionare a statutului juridic al
condamnatului.. efectuarea de materiale informative exacte privind totalitatea
drepturilor si obligatiilor pe care le au detinutii

Deplasarea de scurt durat n afara penitenciarului.

1.1 Explicai care condamnai au dreptul la deplasarea de scurt durat n
afara penitenciarului. Deplasarile de scurta durata se acorda urmatoarelor
categorii de condamnati: condamnatii ce executa pedeapsa in regim de
resocializare,condamnatii ce sunt lasati sa execute lucrari de deservire
gospodareasca in izolatorul de urmarire penala si condamnatii ce sunt antrenati
in programul de pregatire pentru liberare. ,deplasarea de scurta durata se poate
acorda si unor categorii specifice de condamnati: femeilor ce au copii in casele
de copii ale penitenciatului, cei ce au copii invalizi, condamnatii ce urmeaza
invatamintul superior sau mediu de specialitate,pe perioasa sustinerii sesiunii
1.2 Care sunt cazurile, durata i condiiile deplasrii de scurt durat n afara
penitenciarului. Deplasarile de scurta durata in afara penitenciarelor sunt
chemate sa stimuleze comportamentul favorabil al condamnatului, deplasarile de
scurta durata in afara penitenciarelor se acorda datorita comportamentului
pozitiv si in legatura cu circumstantele exceptionale de ordin personal.
Deplasarile de scurta durata se acorda urmatoarelor categorii de condamnati:
condamnatii ce executa pedeapsa in regim de resocializare,condamnatii ce sunt
lasati sa execute lucrari de deservire gospodareasca in izolatorul de urmarire
penala si condamnatii ce sunt antrenati in programul de pregatire pentru
liberare.aceste categorii de condamnati de regula beneficiaza de cel putin o
deplasare de scurta in cursul anului cu o durata de 5 zile pentru vizitarea
familiei, rudelor,tutorelui, curatorului,deplasarea in cauza se acorda din
concediul condamnatului. Condamnatii pot beneficia de deplasare de scurta
durata in legatura cu survenirea unor circumstante de ordin personal(deces,boala
grava,calamitati naturale),deplasarea se acorde pe cel mult 7 zile. femeilor ce au
copii in casele de copii ale penitenciatului, cei ce au copii invalizi, li se acorda
cel mult 7 zile, condamnatii ce urmeaza invatamintul superior sau mediu de
specialitate,pe perioasa sustinerii sesiunii li se acorda permisiune de deplasare
conform legislatiei muncii.deplasarea de scurta durata se acorda prin dispozitia
scrisa a sefului penitenciarului,la solicitarea condamnatului, raspunsul la
solicitare este primit in decurs de 3 zile,iar incazuri exceptionale,o zi.la
eliberarea permisiunii,condamnatul depune declaratie in scris privind intoarcerea
in timp,fiecare deplasare se anunta procurorului competent, la sosire se anunta
organul afacerilor interne despre sosirea acestuia, nu mai tirziu de 24 ore
1.3 Elaborai o situaie n care deplasarea de scurt durat n afara
penitenciarului se acord doar sub escort . deplasarea de scurta durata fara
escorta nu se aproba pentru o persoana care nu a urmat pina la final tratamentul
deplin a unei boli venerice.

Noiunea regimului penitenciar.

1.1Definii regimul penitenciar i relatai despre importana lui.
Regimul penitenciar este mijlocul principal prin care se asigura aplicarea si
realizarea mijloacelor de corijare fata de cei condamnati la pedeapsa privativa
de libertate. Regimul reprezinta felul cum este organizata viata si activitatea
condamnatului in penitenciar pe durata executarii pedepsei, importanta
regimului reiese din faptul ca el reprezinta totalitatea restrictiil;or aplicate
condamnatului, el depinzind de comportamentul condamnatilor, fiindca
condiitiile regimului se pot schimba,de la cele mai blinde la cele mai severe.
1.2Elucidai funciile de baz ale regimului.Functia coercitiva se realizeaza
prin stabilirea anumitor restrictii condamnatilor pe parcursul executarii pedepsei,
funcita coercitiva se realizeaza prin izolarea condamnatului de
societate,condamnatii se deplaseaza de regula sub escorta,nu au dreptul sa
paras4easca teritoriul penitenciarului.funcita coercitiva are sarcina protejarii
intereselor intregii societati. Functia educativa-se realizeaza in scopul corijarii si
reeducarii condamnatilor, regimul acorda anumite stimulente sub forma de
recompense.in acelasi timp se prevad anumite reguli de conduita in cadrul
institutiei ce trebuiesc respectate. Functia de asigurare se exprima prin faptul ca
regimul asigura condamnatilor un minim de trai( hrana,spatiu locativ,asistenta
medico-sanitara) se prevad conditii de antrenare la munca a
condamnatilor,instruire profesionala,petrecerea masurilor cultural-sportice
Functia de profilaxie este indreptata spre preitimpinarea comiterii infractiunilor
si a altor incalcari atit din partea condamnatilor cit si din partea altor pesroane ce
se afla pe teritoriul institutiei,condamnatii sunt perchezitionati, controlului sunt
supuse zonele locative si de productie, obiectele interzise sunt ridicate.
1.3Dai exemplu de o situaie cnd regimul penitenciar se aplic i n afara
instituiei penitenciare.in cazul intrevederilor de lunga durata ale
condamnatilor, ce au loc in afara penitenciarului(coform c.e.), chiar si in afara
penitenciarului, in acest caz, condamnatul trebuie sa respecte normelede
comportware prevazute de regimul penitenciar

Modul de executare a pedepsei sub form de privarea de dreptul de a ocupa

anumite funcii sau de a exercita o anumit activitate.
1.1Facei caracteristica general a pedepsei sub form de privarea de dreptul
de a ocupa anumite funcii sau de a exercita o anumit activitate.Privarea de
dreptul de a ocupa o anumita functie sau de a exercita o anumita activitate poate
fi in calitate de pedeapsa principal sau complimentara si consta in interzicerea de
a ocupa o functie sau de a exercita o activitate de natura aceea de care s-a folosit
condamnatul la savirsirea infractiunii. Privarea de dreptul de a ocupa anumite
functii presupune in primul rind eliberarea condamnatului din functia ocupata
iar in al doilea rind interzicerea de a ocupa aceeasi functie sau functii similare la
alte unitati, intreprinderi, institutii, organizatii. Privarea de dreptul de a se
ocupa cu o anumita activitate presupune interzicerea practicarii unei activitati
profesioniste (pedagogice, medicale,). Executarea acestei pedepse dureza in
timp si se stabileste de la 1 la 5 ani. In calitate de pedeapsa complimentara
poate fi aplicata si in cazul cind nu este prevazuta ca pedeapsa pentru
infractiunea concret comisa daca tinind cont de caracterul acestei infractiuni
savirsite in timpul indeplinirii obligatiilor de serviciu instant de judecata va
considera imposibila pastrarea de catre aceasta a dreptului de a ocupa anumite
functii
.1.2. Elucidai condiiile de executare a pedepsei sub form de privarea de
dreptul de a ocupa anumite funcii sau de a exercita o anumit activitate
Executarea acestei pedepse se asigura de catre oficiul de executare in a carui
raza teritoriala isi desfasoara activitatea sau are domiciliul condamnatul.
Executarea acesteia in calitate de pedeapsa complimentara la pedeapsa arestului
sau inchisorii se asigura de catre institutia penitenciara iar dupa executarea
pedepsei principale de catre oficiul de executare. Primind hotarirea de
condamnare colaboratorul oficiului de executare cheama condamnatul la
convorbire pentru al lua la evident si ai adduce la cunostinta modul si conditiile
de de executare a pedepsei. In vederea realizarii acestor sarcini oficiul de
executare poate invita condamnatul in subdiviziune ori de cite ori e necesar dar
nu mai rar de o data in trimestru. Un rol important in executarea pedepsei il
ocupa administratia unitatiiin care este incadrat in munca condamnatul. In cel
mult 3 zile de la data receptionarii copiei de pe hotarirea instantei de judecata
administratia organizatiei in care lucreaza condamnatul este obligate sa
elibereze persoana din functia ocupata si sai interzica exercitarea activitatii
conform sentintei. Si sa comunice oficiului de executare timp de 3 zile despre
desfacerea contractului de munca.
1.3. Dezvoltai ideea c neexecutarea pedepsei sub form de privarea de
dreptul de a ocupa anumite funcii sau de a exercita o anumit activitate
atrage dup sine consecine negative pentru condamnat i care anume.
Realizind controlul privind modul de executare a acestei pedepse organul de
executare poate depista incalcari sub forma practicarii activitatii interzise
angajarea din nou la functia interzisa neeliberarea din functie. Stabilind acest

lucruorganul de executare adreseaza procurorului un demers solicitind atragerea

persoanelor vinovate la raspunderea penala in conformitate cu CP al RM. Pentru
condamnat nerespectarea prevederilor hotaririi judecatoresti mai poate avea si
alte consecinte: neincluderea perioadei de ocuparea functiei sau exercitarea a
activitatii in termenul pedepsei, survenirea raspunderii administrative
(conducerea mijlocului de transport fara permis) sau raspunderea penala (vinatul
iligal.

Corespondena i sunetele telefonice ale condamnailor la pedepse privative

de libertate.
1.1Relatai despre durata i limitele sunetelor telefonice ale
condamnailor.Condamnatul are dreptul la cel putin o convorbire telefonica la
doua saptamini cu sotul, ruda sau cu o alta persoana cu o durata de 10 minute.
Convorbirea se efectueaza de la telefonul public al penitenciarului din contul
condamnatului. Convorbirea, cu exceptia celei cu avocatul, procuratura, instanta
de judecata, cu organizatiilor international care asigura protectia drepturilor
omului poate fi interceptata. Numarul, periodicitatea si durata convorbirilor
telefonice se stabilesc de catre administratia penitenciarului in functie de
numarul persoanelor condamnate si a posturilor telefonice publice instalate.
Permisul la convorbirea telefonica se acorda de seful penitenciarului, discutia
poate fi dusa in limba aleasa de condmnat.
1.2Poate fi oare cenzurat corespondena condamnailor? n ce condiii?
Argumentai rspunsul.Continutul corespondentei expediate poate fi supusa
cenzurii daca administratia institutiei penitenciare crede ca prin continutul
scrisorii poate fi amenintata securitatea statului, securitatea institutiei.
Corespondenta condamnatului cu avocatul, procuratura, instant de judecata nu
poate fi supusa cenzurii. Nu poate fi supusa cenzurii nici corespondenta
condamnatilor din penitenciare de tip deschis. Corespondenta intre condamnatii
din diferite penitenciare care nu sint rude este admisa numai cu autorizatia
administratiei penitenciarului.
1.3Decidei asupra cazurilor cnd condamnatul poate fi privat de dreptul la
coresponden i la sunete telefonice...............

Modul de executare a pedepsei sub form de munc neremunerat n

folosul comunitii
1.1. Reproducei noiunea de munc neremunerat n folosul comunitii i
elucidai trsturile ei distincte.Conform art.67 CP, munca neremunerata in
folosul comunitatii consta in antrenarea condamnatului in afara timpului de
baza sau studii la munca determinata de autoritatile administratiei publice.
Trasaturile distinct ale acestei pedepse sunt urmatoarele:-Se aplica in caz de
comitere a infractiunilor de un pericol social redus;-Se executa fara a sustrage
condamnatul de la munca sau studii;-Condamnatul presteaza o munca gratuita
fara recompensa;-Efect coercitiv si intimidant al pedepsei;-Este unica pedeapsa
care se calculeaza in ore;
1.2. Caracterizai drepturile i obligaiile participanilor la executarea muncii
neremnerate n folosul comunitii .La executarea acestei pedepse participa
urmatoarele parti: oficiul de executare de la domiciliul condamnatului
(autoritatile publice locale, administratia organizatiei,etc),
condamnatul.Atributiile persoanelor cu functii de raspundere ale organizatiilor
la care lucreaza condamnatii:-Oferirea locurilor de munca condamnatilor;Informarea lunara a organelor administratiei publice locale despre locurile de
munca care pot fi utilizate pentru executarea acestei pedepse;-Informarea in
scris a serviciului de executare despre numarul de ore lucrate de catre
condamnat;-Informarea serviciului de executare despre comportamentul
condamnatului in procesul exercitarii muncii;-Informarea condamnatului despre
eschivarea acestuia de la executarea pedepsei-Familiarizarea condamnatului, sub
semnatura, cu regulile tehnicii securitatii muncii;Obligatiile condamnatului la
munca neremunerata in folosul comunitatii:-Sa respecte prevederile legislatiei
executional-penale;-Sa se prezinte la serviciul de executare in timp de 5 zile de
la data la care sentinta de condamnare a ramas definitiva;-Sa se prezinte la
citarea la serviciul de si sa dea explicatii in privinta modului de executare
apedepsei;-Sa se prezinte la locul de munca in termenul stabilit in dispozitia de
executare;-Sa nu paraseasca locul de trai fara acordul serviciului de
executare;Munca neremunerata se stabileste pe un termen de la 60 la 240 ore pe
zi. Nu poate fi alicata persoanelor recunoscute ca invalizi de gradele I si II prin
contract, femeilor gravide, femeilor care au copii in virsta de pina la 8
ani,persoanelor care nu au atins virsta de 16 ani si persoanelor care au atins
virsta de pensionare.
1.3. Elaborai o situaie n care munca neremunerat n folosul comunitii
urmeaz a fi nlocuit cu o alt pedeaps. Stabilii cu care anume i care sunt
limitele i proporiile. .Munca neremunerata in folosul comunitatii este o
pedepsa care se poate aplica doar in calitate de pedeapsa principala. Daca
condamnatul se eschiveaza cu rea vointa de la munca neremunerata in folosul
comunitatii,serviciul de executare, potrivit art.67CP,inainteza in instnta de
judecata o prezentare, privind inlocuirea muncii neremunerate in folosul
comunitatii cu arest, calculindu-se 2 ore de munca neremunerata pentru o zi de

arest. Se considera eschivare cu rea vointa:-Neprezentarea nemotivata a

condamnatului la citarea serviciului de executare de doua si mai multe ori timp
de o jumatate din termenul executarii pedepsei

Regimul special n penitenciare.

1.1Definii regimul condiiilor speciale n penitenciare. Reiesind din
prevederile CE al RM putem evidentia urmatoarele mijloace speciale de
asigurare a regimului si anume mijloacele tehnice de paza, supraveghere si
control, activitatea operativa de investigatii, masurile de siguranta aplicate fata
de condamnati, masurile si sanctionare a condamnatilor. Doctrina defineste
mijloacele speciale ca acele mijloace care asigura profilaxia crimei in
penitenciar,preintimpinarea si curmarea altor comportamente interzise in
penitenciar.
1.2Caracterizai temeiurile de introducere a regimului special n instituiile
penitenciare In scopul asigurarii securitatii personale a condamnatilor, a
personalului si a altor persoane aflate in penitenciar, prevenirii,depistarii si
descoperirii infractiunilor in curs de pregatire sau comise dj, urmaririi
condamnatilor care au evadat din penitenciar, in penitenciar se desfasoare
activitataea operativa de investigatii de catre serviciul special al penitenciarului,
personalul penitenciarului, personalul penitenciarului fiind in drept sa
infaptuiasca masurile operative de investigatii. La masurile de siguranta aplicate
condamnatilor se atribuie forta fizica mijloacele special si arma de foc. Aceste
masuri pot fi aplicate in cazul opunerii de catre condamnati a rezistentei,
nesupunerii cerintelor legale ale personalului penitenciarului, participarii la
tulburari de masa, luarii de ostatici, atacarii altor persoane. Arma de foc se
aplica in cazuri exceptionale, nu se aplica minorilor, invalizilor, femeilor.
Personalul mai poate utilize mijloace pasive (bastoane de cauciuc, catuse)
mijloace ac ive de aparare( casti, scuturi, masti).
1.3 Elaborai o situaie de introducere a regimul special n penitenciar
generat de factori externi.in cazul in care condamnatul a evadat din
penitenciar si a savirsit o infractiune deosebit de grava in exteriorul
penitenciarului, acestuia I se vor aplica masuri speciale de siguranta in interiorul
penitenciarului

Executarea pedepsei penale sub form de amend

1.1. Enumerai modalitile de executare a pedepsei sub form de
amend:amenda poate fi executata in 2 moduri si anume:-Achitarea benevola a
amenzei;-Incasarea silita a amenzei;
1.2Facei o generalizare asupra executrii forate a pedepsei sub form de
amend.1.2.Amenda poate fi executata in 2 moduri: achitarea benevola a
amenzei si incasarea silita a amenzei. Conform CE al RM amenda se achita de
catre condamnat in mod benevol in termen de 30 zile de la raminerea definitiva
a sentintei de condamnare prin virarea sumei stabilite de instant de judecata la
conturile trezorariei de stat. In vederea probarii faptului ca condamnatul a achitat
suma prevazuta in sentinta el este obligat sa prezinte la instant de condamnare
dispozitia de plata a sumei. In cazul in care in termenul de o luna de la data
raminerii definitive a sentintei de condamnare condamnatul nu achita suma
indicata instant de judecata care a pronuntata sentinta trimite oficiul de
executare de la domiciliul condamnatului titlu executoriu pentru incasarea silita
a amenzii. In vederea achitarii sumei indicate in titlul executoriu oficiul de
executare poate sa-I mai acorde condamnatului un termen rezonabil dar care nu
poate eepasi termenul de o luna. In asemenea caz oficiul de executare in termen
de 5 informeaza instant de judecata despre executarea hotaririi ei. CP prevede
doua situatii de neachitare a amenzii: in caz de eschivare cu rea vointa de la
achitarea amenzii si imposibilitatea achitarii acesteia. Legea penala nu stabileste
cazurile de eschivare cu rea vointa dela achitarea amenzei insa instant de
judecata poate sa inlocuiasca suma neachitata cu arrest sau inchisoare.
Imposibilitatea achitarii amenzii are drept motiv cause obiective: boala,
pierderea averii in acest caz se poate inlocui cu munca neremunerata in folosul
comunitatii.
1.3. . Propunei o situaie practic cnd amenda se nlocuiete cu nchisoarea.
O persoana a savirsit o infractiune prevazuta la art.155CP amenintarea cu omor
sau cu vatamarea grava a integritatii corporale sau a sanatatii, care a fost
pedepsita cu amenda in marime de 400 unitati conventionale printr-o hotarire
judecatoresca insa pentru a nu achita amenda ascunde veniturile sale adica se
eschiveaza cu rea vointa de achitarea amenzei, in acest caz insanta de judecata
poate sa inlocuiasca suma neachitata cu inchisoare, calculindu-se o luna de
inchisoare=50 u.c.

Norma juridic execuional-penal i raporturile juridice execuionalpenale.

1.1. Reproducei noiunea de norm juridic execuioal-penal i caracterizai
tipurile lor.Norma jur-E-Preprezinta modelul coportamentului corespunzator
alsubiectilor si participantilor la rap jur de executare a sanctiunilor de dr P.Ea
stabileste regulile in conformitate cu care se reglementeaza relatiile sociale ce
apar in procesul si in legatura cu executarea sanctiunilor de dr P,a masurilor
preventive si aplicare fata de condamnati a mijloacelor de corijare.Tipurile.In
dependenta de caracterul conduitei prestabilite-regulatorii,de stimulare,de
protectie.N.regulatorii-stabilesc dr si obligatiile subiectilor si participantilor
raporturilor jur E-P,carela rindul sau se impart:onerative,prohibitive si
permisive.Onerative-stabilesccerinta fata de subiecti anumite actiuni.Prohibitive
stabilesc obligatia subiectilor de a se abtine de la savirsirea anumitor actiuni care
se considera de lege ca fiid ilegale.Normele onerative si prohibitive sunt norme
imperative care nu permit derogarea de la ele.N.permisive acorda posibilitatea
subectilor de a alege varianta comportamentului in limitele prevazute de
lege.N.de stimulare indreptate la favorizarea comportamentului,corectarea
lui.N.de protectie asigura protejarea raporturilor jur ce apar in legatura cu
executarea sanctiunilor de drP.N.materiale determina continutulregulii de
comportare.N.tehnico-ortganizatorice sint aproate normelor procesuale dar se
deosebesc deoarece nu stabilesc dr si ob suplimentare subiectilor raportului
jur.N.speciale care nu stabilesc expres o regula de conduita,ele doar orienteaza
si determina carcterul altor norme.
1.2. Clasificai raporturile juridice execuional-penale.Raportul jur.P se
formeaza se modifica si se sting ca orice alt rap.jur Faptele jur sint fapte prin
care ia nastere,se modifica sau se sting rap.jurE-P.Aceste fapte jur.sint de 3
feluri:constitutive,modificatoare,extinctive.Faptul constitutiv este cel care care
da nastere dr de a cere sinimpune executarea unei pedepse si obligatia de a se
executa o pedeapsa acest fapt il constituie sedinta judecatii.Faptele
modificatoare de executare a unei opedepse P sint cele care schimba continutul
executarii unei pedepse,facind-o mai severa ,sau inlaturind-o.este vorba de
imprejurari,fapte.Fapte exclusivede exceptie a unei pedepse sint faptele
mentionate de lege prin care se stinge obligatia privind executrea unei
pedepse.Este vorba de unele fapte cum ar fi executarea efectiva si completa a
pedepsei stabilite in sentinta judecatii.Sunt raporturi jur.de conformare care se
stabilesc intre stat si toti cetatenii.Sunt rap jur conflictuale cind o pers atenteaza
la valorile sociale ocrotite,savirsind o fapta incriminata.
1.3Decidei asupra momentului apariiei raportului juridic execuionalpenal.Rap.jur E-P consta in relatiile sociale de executare a pedepselor
P,reglementate pri norme jur.E-P,relatii dintre anumite organe de stat si
condamnat,potrivit carora statul ,pri organul sau special imputernicit are dr de al
pune pe condamnat sa execute pedeapsa aplicata printr-o sentinta judecatoreasca
definitiva,iar condamnatul are obligatia de a executa pedeapsa

respectiva.Rap.jurE-P se afla in anumite legaturi cu rapjur P.Prin savirsirea unei

infractiuni se naste un raport jur de conflict intre stat si persoana care a comis
infractiunea.Apoi rap jur P incepe sa se desfasoare prin executarea pedepsei P si
dureaza pina cind ea este executata sau pina la eliberarea condamnatului inainte
de termen.

Mijloacele de asigurare a regimului penitenciar.

1.1 Relatai despre categoriile de mijloace de asigurare a regimului
penitenciar.Mij de asigurare sint destinate pu a asigura modul si conditiile de
executare a pedepsei cu inchisoarea.Mij de asigurare sunt divizate in mijloace cu
caracter general si mijloace speciale de asigurare a regimului.Prima categoriese
atribuie la educatie,care asigura comportamentul corespunzator si respectare
legislatiei a pers aflate in penetenciar.La mijloacele speciale se atribuie acele
mijloace care asigura profilaxia crimei in penetenciar,preintimpinarea si
curmarea altor componente interzise in penetenciar.Mijloacele cu caracter
general;respectarea din partea personalului penetenciarului prevederile legi ce
tin de relatiile cu condamnatii,CE garanteaza fata de condamnati ca nu va fi
aplicat tratamentul inuman si degradant,colaboratorii institutiei penetenciare
trebuie sa ia toate masurile necesare pu a asigura securitatea acestui,
1.2Caracterizai mijloacele speciale de asigurare a regimului
penitenciar.Conform Ceexista urmatoarele mij speciale de asigurare a
regimului:mij tehnice de paza,supraveghere si control,activitatea operativa de
investigatii,masuri de siguranta,masuri de stimulare.Pu controlul de anu evada
administratia este in dr sa foloseascamij tehnice de paza si control.in partea de
sus a ingradirii penetenciarelor de tip semiinchis sauinchis poate fi curent
electric.In scopul asigurarii securitatii sunt in dr sa nfaptuiasca masuri operative
de investigatii.La masurle de siguranta aplicate condamnatilor se atribuie forta
fizica,mijloace speciale si arma de foc(in cazuri exeptionale)In cazuri
exeptionale ca mijloc de aparare pasiv pot folosi(casti,scuturi,masri)mijloace de
aparare activa(bastoane de cauciuc,catuse,grenade cu gaze,plase speciale
s.a)Tipul mijlocului special se stabileste de catre colaboratorul sistemului
penetenciar in functie de situatie.Fata de condamnati se alica si masuri de
stimulare daca au conduita buna si eforturi la invatamint,insrtruire
profesionala.Exista masuri de stimulare cu caracter moralorganizational(acordarea unor intrevederi suplimentare de scurta durata si lunga
durata,permisiunea de a avea convorbiri telefonice suplimentare) si masuri de
stimulare cu caracter material financiar(premierea pu obtinera unor indicatori
inalti in munca.Masurile de stimulare se aplica in scris de catre seful
penetenciarului.La fel si sanctiunile desciplinare se aplica in scris de catre
srfulminstitutiei penetenciare.Sanctiunea disciplinara se aplica cel mult 10 zile
de la data depistarii ei,in cazul necesitatii 30 zile.Sanctiunile disciplinare pot fi
stinse sau anulate,se stig dupa expirarea termenului de un an.Sanctiunea poate fi
anulata de catre instanta de jud,Comitetul de Plingeri sau seful institutiei
penitenciare.In caz de anulare a sanctiunii disciplinare,condamnatul se considera
nesanctionat.
1.3 Formulai prerea proprie asupra garantrii drepturilor condamnailor la
aplicarea fa de ei a sanciunilor disciplinare.In caz de abateri
disciplinare,condamnatului i se aplica sanctiuni disciplinare.Acestea pot fi
grupate in sanctiuni disciplinare unimomentane executarea carora nu dureaza in

timp(mustrarea antrenarea peste rind la ingrilirea sau amenajarea teritoriului

penitenciarului)si cele care dureaza in timp(incarcerarea,retragerea dr de a se
deplasa fara escorta.