Sunteți pe pagina 1din 15

1.Formarea popoarelor din Orient si Europa Antica.

Antropogeneza
Istoria se imparte in 5 perioade
1)Epoca straveche, care la rindul ei se imparte in doua subperioade
a)preistorie(cind apare omul).
b)protoistorie.
2)Antichitatea, careia ii este caracteristica deja societatea divizata pe clase. Lumea se imparte in sclavi
si aristocrati(proprietari de sclavi).
3)Evul mediu(feudalismul), unde societatea se imparte in tarani si feudali.
4)Epoca moderna(capitalista), unde se distinge clasificarea in muncitori si burgheji.
5)Epoca contemporana, unde esueaza exploatarea omeneasca.
Izvoarele istorice constituie orice dovada care ne ofera informatii cu privire la activitatea practica si
spirituala a oamenilor. Izvoarele istorice se impart is scrise si nescrise.
Dezvoltarea omului in antichitate se imparte in urmatoarele perioade :
Litos (uneltele sunt piatra si batul), se imparte in doua subperioade
1)paleolitic omul indeminatic, foloseste focul.
2)medie(mezolitic) inventeaza arcul si sageata, domesticirea primului animal, aparitia barcii, a
pescuitului.
3)Neolitic(epoca noua) domesticirea restului animalelor (oi, capre, porcine), apar mestesuguri ca
torsul, tesutul, olaritul, apare diviziunea sociala a muncii.
4)Eneolitic(epoca de tranzitie la epoca metalolor).
Antropogeneza este stiinta care studiaza aparitia si evolutia omului, desprinderea lui de regnul
animal.
ramopitec(cvadriped,creer mic);
australopitec(biped, apre ratiunea);
homo habilis(omul indeminatic);
homo sapiens;
homo erectus;
homo sapiens sapiens.
Teoriile despre aparitia omului :
1)Teoria creationista are la baza conceptia teologica despre aparitia si evoluti omului (religia).
2)Teoria generatiei spontane.
3) Teoria Evolutionista (Teoria lui Darwin, care pune la baza evolutia biologica a omului de la
monocelula la pluricelula).

Civilizatie este totalitatea caracteristicilor vietii intelectuale, artistice, morale si materiale ale unei tari
sau a unei civilizatii. Ansamblul formelor de comportament specifice unui grup unit prin anumite
traditii. Civilizatiile antice se constituie in doua zone importante : Orient si Europa.
Popoarele antice se impart in :
1)popoare mediteraniene.
2)popoare semite.
3)popoare indo-europene.
Indoeuropenizarea este un proces de simbioza etnico-lingvistica a popoarelor sedentar-nomadeasiatice cu popoarele neolitice europene, ce a avut loc in mil. II-III i.e.n. in urma caruia se formeaza
indo-europenii.

3.Civilizatia greco-romana
Civilizatia europeana are la baza civilizatia greco-romana. Civilizatia europeana s-a format in urma
comasarii urmatoarelor elemente :
1)Civilizatia greaca, care a e considerata inventatoarea politicii.
2)Civilizatia romana, respublica, care reglementa relatiile din societate si se baza pe dreptul roman
3)Crestinismul, religie oficiala a europenilor.
Grecia este situata in sudul peninsulei balcanice si cuprinde grecia continentala, grecia insulara si
grecia asiatica.
Cei mai vechi locuitori ai greciei sunt pelascii si egeni. Grecii indo-europeni s-au asezat in grecia in
mai multe valur : aheii, dorienii, ioienii si eolienii.
Etapele civilizatiei grecesti :
1)Epoca minoica(3000-1600 i.e.n.).
Popularea greciei de catre triburi.
2)Epoca creto-miceniana(1600-1100 i.e.n).
Civilizatia cretana, situata la sud de grecia se mai numea minoica de la numele regelui Minos.
Civilizatia cretei, in epoca bronzului detinea suprematia maritima si comerciala pe marea mediterana.
Civilizatia miceniana a fost edificata in centrul si sudul grecici, a fost cu caracter razboinuc, Homer a
descris in poemele Odisea si Iliada aceasta civilizatie.
3)Epoca homerica(1100-800 i.e.n).
Incepe sa se utilizeze fierul, ceea ce provoaca un salt economic datorita caruia apar polisuri. Se trece
de la scrierea silabica la cea fonetica, conform careia fiecarui semn scris ii apartine un sunet, metoda
preluata de la fenicieni, dar modificata, ceea ce l-a facut accesibil pentru toti. Acest alfabet provizoriu
avea 24 de litere. De asemenea in aceasta perioada se constituie eposul Homeric (Odisea si Eliada ).
4)Epoca marilor colonizari(800-600 i.e.n).
Colonizarea greaca este fenomenul de migratie a grecilor din cetatile de origine care determina
intemeierea de noi asezari.Coloniile sunt centre economice si mestesugaresti. Sunt difinitivate cele 2
polisuri : Atena si Sparta. In 776 i.e.n. s-au organizat primele jocuri olimpice..Tot in aceasta perioada
s- fondat stiinta propriuzisa, care sistematiza toate cunostintele abstract si speculativ. Are loc trecerea

de la aplicarea mitologica a lumii( lumea a fost creata de zei ( la cea relationala. Apare Pitagora,
Thales, Heroclit, care redau matematic elemente ale unei stiinte demonstrative.
5)Epoca clasica(sec V i.e.n).
Apogeul civilizatiei grecesti. Atena devine centrul politic si cultural. In filosofie apar asa nume ca
Socrate, Platon, Aristotel. In literatura : Eschie, Euripide, Sofarele, Arisofan.
6)Epoca elenista(sec IV-II i.e.n).
A fost epoca hegemoniei macedoniene, inceputa de Filip al II-lea si continuata de Alexandru
Macedon, care a cucerit si o parte din Orient. Sa raspindit cultura. Limba greaca devine oficiala pentru
tot imperiul. Are loc asimilarea culturii grecesti de catre romani, care va ajunge pe viitor temelia
civilizatiei noastre.
Etapele civilizatiei romane:
1)Epoca regala(VIII-VI i.e.n).
Roma a fost fondata in 753 i.e.n. de catre Romulus. La inceput avea 7 regi. Se trece de preistorie, se
formeaza clasele de plebei si patricieni. In anul 510 i.e.n, dupa ce a fost alungat ultimul rege, Roma a
fost declarata Republica.
2)Epoca republicii(510-31 i.e.n).
Epoca de expansiune a Romei. Legile celor 12 table (449 i.e.n) marcheaza inceputul constituirii
societati romane. Se cristalizeaza organele republicane ale puterii de stat (magistratul, adunarile
populare, senatul). Cuceresc intreaga peninsula si partea de sud a greciei. Asimileaza cultura greciei
(sec III i.e.n). Intre 281-31 i.e.n. pun stapinire pe intregul bazin al Marii Mediteraniene. Aceasta i-a
adus in contact cu alte civilizatii, ceea ce a schimbat viata lor. Cuceririle au fost posibile datorita
organizarii si tolerantei fata de tratidii, obiceiuri, zei locali, pe care ei ii puteau asimila (adaptarea
pantelimonului grec).Apare genul istorografic. Se schimba forma de cuvernamint, deoarece republica
nu mai putea face fata cerintelor. Primul care confrunta senatul si isi ia puterile dictatoriale a fost
Iulius Caesar. Nepotul sau, Augustus, dupa 4 ani de domnie isi ia titlul de imparat.
3)Epoca imperiala(31 i.e.n.-446).
Roma devine cea mai mare putere din lume, extinzindu-si atoritatea pe 3 continente. Implementau
caracteristicile civilizatiei lor in colonii, prin crearea unei retele urbane din notiuni militare,
administrative, politice si culturale. Se constituiau monumente publice si amfiteatre. Se sprijineau
activitatile culturale, se dadeau burse elevilor capabili. In medicina stralucesc Celsius si Hipocrat, in
geografie Ptalemeu si Strabo, in juridica Gaius, Papiniamus. Roma a reusit sa conserve si sa transmita
valorile culturii clasice generatiilor ulterioare.

4.civilizatia traco-geto-dacilor
1. Civilizatia tracica pe teritoriul Daciei
In ultimele doua milenii ale erei precrestine,viata sociabila si spirituala a locuitorilor spatiului carpatodunareana-balcana-pontic se reflecta noi categorii de izvoare,adaugate celor
arheologice.Astfel,izvoarele literare,chiar daca sunt scrise dupa anul 1000 i.Hr,contin informatii
despre tracii epocii bronzului.De asemenea,la cumpana dintre cele doua epoci ale fierului,autorii
antici se refera la geti-daci.Individualizati deja in masa populatiei trace,acestia sunt confirmati treptat
si de izvoarele epigrafice,apoi de cele numismatice.Devenirea tracilor (geto-dacilor) este deci relatata
din exteriorul societatii lor,perioadele premergatoare anului 82 i.Hr,cand sa inscaunat Burebista fiind

considerate astfel ca o proto-(prima)istorie a locuitorilor autohtoni ai Romaniei.Numai locuitorii


coloniilor intemeiate de greci,incepand din secolul VII i.Hr-pe termurile N-V ale Marii Negre se
incadreaza intr-o prima subdiviziune a timpului istoric propriu-zis,antichitatea.
2. Culturi reprezentative:
a) Culturile epocii bronzului:
1.Bronzul timpuriu:2000/1900-1700/1550 i.Hr. Ansambluri arheologice sau culturile de la Cernavoda
II,Glina III. Smeckenberg-Naieni,Periam-Pecica(Banat)
2.Monteoru(Mntenia),Otomani(Crisana),Sighisoara-Wietenberg,Tei,Vatina,Garla Mare,Cruceniapartin perioadei a 2-a,a bronzului mijlociu,cu limite eronologice orientative: 1700/1350-1350/1300
i.Hr.
3.Inperioada bronzului tarziu:1350/1300-1200/1150 i.Hr.,se poate vorbi de marele complex al
campurilor de urne de la Garla Mare-Carna;Suciu de Sus;Noua,Coslogeni.
b)Culturile epocii metalelor
1. Prima epoca a fierului:
a) Hallstatt-ul timpuriu;1200/1150-850/800 i.Hr. Culturi:Gava,Susani,Iusula Banului,Babadag,CoziaBrad
b) Hallstatt-ul mijlociu;850/800-650/600 i.Hr. Culturi Basarabi
c) Hallstatt-ul tarziu;650/600-450/400 i.Hr. Culturi:Barsesti-FerigeleTariverde Volovat-Knuglik
2. A doua epoca a fierului
a) La Tene I;450/400-300 i.Hr.Culturi:Dobrina Emisala, Cartal-Roxdani,GalatiStrahotin,Sanislau,Alexandria-Zimnicea
b) La Tene II;300-200 i.Hr.Murighiol-Enisala,Lozna-Oniceni,MediesulAurit
c) La Tene III;200i.Hr.-106d.Hr.Apogeul culturii materiale unitare de tip La Tene in societatea GetoDaca.
Civilizatia tracilor in epoca bronzului
Sinteza etno-culturala din perioada de tranzitie catre epoca bronzului se desavarsete la inceputul
mileniulul al II-lea i.Hr. Pe intreaga arie Carpato-Danubiano-Pontic si,in estul Peninsulei Balcanice
apar noi ansambluri materiale si spirituale.Se formeaza si se afirma un numar impresionant de
triburi.Fiecare poarta un nume,adesea derivat din denumiri ale locurilor geografice ori din epitete
rituale ale unor confrerii razboinice.Ulterior,elenii(sau cum le-au zi latinii,grecii) dau acestor triburi
Carpato-Balcanice o singura denumire etnica-Thrax,traci.Civilizatia bonzului tracic a aparut pe fondul
etno-cultural al perioadei de tranzitie,in care au fost integrate elemente eneolitice(calcolitice)locale
si influente externe,predominant meridionale.

5.Orasele-statele.Regatele.
Treptat popoarele din Orient au simtit nevoia de a se organiza , de a-si forma o armata cu care sa se
apere.Acestea au dat anumite legi pe care toata lumea a trebuit sa le respecte , sa se plateasca taxe
si impozite din care sa se stranga bani pentru construirea de drumuri , temple , palate. Asa au aparut
statele , primele fiind mici si cuprindeau populatia dintr-un oras si terenul agricol din jur. Din aceasta
cauza ele erau numite orase-state.
Primele orase-state au aparut in Mesopotamia (Summer,Ur,Assur,Babilon,Nippur) .
Unele orase-state au devenit atat de puternice incat au reusit sa le cucereasca pe cele din jur ,
transformandu-se in regate :
-Regatul egiptean

-Regatul evreilor
-Regatul mezilor

6.Marile imperii si locul lor in dezvoltarea civilizatiei antice


Imperiul roman a fost unul dintre cele mai puternice state ale lumii antice. Acum aproape 3000 de ani, pastorii italici siau construit cateva mici locuinte pe colinele din apropierea raului Tibru. Aceste tabere s-audezvoltat si
au ajuns sa formeze cetatea Romei, care a ajuns, prin cuceriri, mai tarziu, capitala unui imperiu de 5milioane de kilometri
patrati, raspandit pe trei continente. A inceput prin biruinta asupra regatului etrusc. Apoi,invinge Cartagina si Grecia.
Imperiul Macedonian este statul fondat de Alexandru cel Mare(336-323 a. Hr.), care se intindea la nord pana la
Dunare, la sud pana la hotarele Egiptului, la vest- pana la marea Adriatica si la est pana la
fluviulIndus, Macedon realizand cel mai intins imperiu ce a existat vreodata, care a constituit prima fuziune dintrelumea
mediteraniana si Orient. Acest imperiu a rezistat, doar pe timpul lui Alexandru Macedon, datorita personalitatii sale
puternice, a capacitatilor sale de conducator si armata, caci acesta era un conglomerat denatiuni cu religii,
culturi, societati si econoomii diferite.

7.Statul geto-dac sub conducerea lui Burebista.Reunificarea statului dac sub


conducerea lui Decebal
Premise interne i externe. Statul geto-dac s-a constituit la o treapt avansat a dezvoltrii societii
tracilor de nord. Procesul de unificare a tracilor de nord a fost generat de mai muli factori.
E necesar s menionm n primul rnd premisa economic, n cea de a doua etap a epocii fierului
(Latene) n spaiul locuit de daci au fost realizate progrese considerabile n metalurgia fierului:
colecionarea brzdarului de fier (secolul al II-lea . Chr.), a altor unelte de munc cu o productivitate
mai nalt, a diferitor arme etc. Nivelul atins cu timpul de societatea geto-dac a favorizat mai trziu
i legturile ei sub diverse forme cu civilizaia roman. Cu ncepere din secolul al II-lea . Chr., odat
cu penetraia economic roman n Peninsula Balcanic, n spaiul geto-dacic ptrund obiecte de
export romane (ceramic, piese de argint, bronz, fier i sticl, precum i monede romane). Toat
comunitatea tracilor de nord recunoteau acelai zeu suprem - Zamolxis, iar aceasta favoriza
consolidarea lor etnic. Herodot scria, c geii nu recunosc alt zeu afar de al lor. Nivelul naintat de
dezvoltare a societii geto-dace n a doua etap a epocii fierului a favorizat accentuarea diferenierii
sociale i apariia unor formaiuni social-politice anterioare organizrii statale

Statul centralizat dac s-a aflat la apogeul puterii sale sub regele Decebal. Dei mai restrns ca arie
geografic dect teritoriul stpnit de regele Burebista (82-44 .Hr.) cuprinznd Transilvania, Banatul, Oltenia, centrul i sudul Moldovei, noul stat era mai puternic i mai
bine organizat. Limitele statului dac in timpul lui Burebista (82-44 .Hr.) au fost: n nord, Carpaii
Pduroi; n est,Pontul Euxin; n sud, munii Haemus (Munii Balcani); n vest, Dunrea Mijlocie.
Progresele nregistrate n acest timp de societatea dacic erau multiple i importante:
o populaie numeroas i grupat n jurul multor davae n care pulsa o vie activitate economic,
legturi comerciale cu lumea greco-roman, o cultur nfloritoare cu puternice elemente originale.

8.Organizarea sociala a lumii antice.Conflictele sociale


In sparta existau urmatoarele categorii sociale :

1)Spartanii cetateni cu drepturi depline.


2)Ilotii acestea erau aheii cuceriti de darieni asimilati sclavilor.
3)Periecii noi veniti in cetate fara drepturi politice dar erau oameni liberi.
In atena structura sociala cuprindea :
1)Cetatenii oameni cu drepturi depline.
2)Metecii acestea erau noii veniti in cetate, fara drepturi dar erau considerati oameni liberi.
3)Eupatrizii categorie privilegiata in Atena.
4)Sclavii care erau lipsiti de libertate personala.
In Roma Antica societatea era alcatuita din :
1)Patricieni care erau cetateni romani cu drepturi depline (aristocratia). Ei constituiau categoria
dominanta din punct de vedere politic.
2)Clientii erau oameni liberi care depindeau de patricieni si erau ocrotiti de acestia.
3)Plebea patura saraca, opusa paricienilor. Erau oameni liberi, noi-veniti la roma, care erau lipsiti de
drepturi politice.
4)Sclavii oameni lipsiti de libertate si de drepturi.

9.Dezvoltarea agriculturii si merstesugaritului


Agricultura. Baza economiei. Ia majoritatea popoarelor antice, a fost agricultura. Aceasta s-a
practicat n Orient pe vile marilor fluvii (Nil, Tigru, Eufrat, Ind, Gange, Huanghe). Datorit
perfecionrii uneltelor, organizrii produciei i construciei irigaiilor (diguri, canale, lacuri de acumulare, puuri) au fost valorificate spaii ntinse, iar productivitatea muncii a crescut. Statele
Orientului antic au devenit mari productoare de cereale (gru, orez, mei, susan), n China, creterea
viermilor de mtase i plantaiile de duzi formau o activitate economic important.n Grecia antic,
unde terenurile agricole erau mai reduse, agricultura avea caracter intensiv, pe cnd n Italia, unde
terenurile agricole erau mai ntinse, avea caracter extensiv.Alturi de agricultur se practicau
grdinritul, cultura pomilor fructiferi i a viei de vie, precum i creterea vitelor.
Meteugurile. Bogia de materii prime, ca i confecionarea i perfecionarea uneltelor au favorizat
dezvoltarea si rspndirea meteugurilor. Izvoarele istorice atest prezena mineritului, a metalurgiei
i a construciilor la toate popoarele antice. Producerea uneltelor din metal (spliga, secera, plugul),
inventarea roii olarului i rspndirea ei la toate popoarele, confecionarea podoabelor din aur i
argint, producerea sticlei, a vaselor din piatr sau metal, a ceramicii, prelucrarea pieilor, a lnii i a
fibrelor textile, precum i diferitele procedee tehnice i unele invenii sunt dovada unei ample
producii meteugreti n Grecia (n special n Atica) au aprut ateliere mici i mijlocii, iar din
secolele V-IV .Hr., ateliere mari (ergasterii), unde, alturi de proprietar, lucrau i sclavii.
n Imperiul Roman, pe lng atelierele mici i mijlocii ale cror produse erau vndute direct, apar
mari ateliere, fie oreneti sau ale mpratului, fie n anexe ale marilor latifundii, unde lucrau sclavii

11.Grecia,Imperiul Roman si lumea barbara

Grecia ncepnd cu secolul al IV-lea, teritoriile balcanice ale imperiului, inclusiv Grecia, au suferit
de pe urma dislocrilor de populaie cauzate deInvaziile Barbare. Raidurile i expediiile de jaf
ale goilor i hunilor din secolele al IV-leaal V-lea, mpreun cu invazia slav a Greciei dinsecolul al
VII-lea, au avut ca rezultat o prbuire dramatic a autoritii imperiale n peninsula greac.[46] Dup
invazia slavilor, guvernul imperial mai pstra control doar asupra insulelor i zonelor de coast, anume
asupra oraelor Atena, Corint i Salonic, n timp ce unele zone montane din interior rezistau invaziei i
continuau s recunoasc autoritatea imperial, fr ns a fi ajutate.[46] n afara acestor zone, se
consider n general c a avut loc i o aezare a slavilor, dei pe o scar foarte redus. n secolul al XIVlea, mare parte din peninsula greac a fost pierdut de Imperiu dup ce mai nti srbii i
apoi otomanii au ocupat teritoriu imperial.[53] Pn la nceputulsecolului al XV-lea, naintarea
otoman a dus la limitarea teritoriului bizantin din Grecia n principal la Despotatul Moreei (en) din
Peloponez.[53] Dup cderea Constantinopolului n minile otomanilor n 1453, Morea a fost ultima
rmi a Imperiului Bizantin care a rezistat n faa turcilor. Aceasta a czut i ea n minile lor n
1460, desvrind cucerirea otoman a Greciei continentale.[54] Dup cucerirea turceasc, numeroi
crturari bizantini, care pn atunci conservaser cunoaterea antic greceasc, au fugit n Occident,
lund cu ei numeroase volume de literatur i contribuind astfel semnificativ la Renatere.

Imperiul Roman Dup ce Gaius Octavius, nepotul lui Iulius Cezar, i-a consolidat poziia prin
nfrngerea rivalului su la putere, Marc Antoniu, n btlia de la Actium din anul 31 .Hr., acesta a
declanat un amplu proces de restructurare a tuturor instituiilor statului, fiind contient c anii de
rzboi civil au lsat Roma ntr-o stare de anarhie i c societatea roman nu era nc pregtit s
accepte controlul total al unui despot. n vremea mpratului Claudius (41-54) imperiul s-a extins
n Britania, iar dup o scurt criz n vremea mpratului Nero (54-68) imperiul i-a atins maxima
ntindere n vremea mpratului Traian (98-117). Traian a cucerit Dacia, Mesopotamia i pri
din Arabia. mpratul Hadrian (117-138), succesorul lui Traian, a decis ns s abandoneze
Mesopotamia i prile Daciei de est. n 364, imperiul a fost iar mprit de Valentinian I (364-375)
care a luat occidentul (care includea i Illyricum) i a dat orientul fratelui sau Valens (364-378). n
vremea lui Valens, vizigoii fiind atacai de huni, au cerut azil n imperiu, dar apoi datorit modului
migrant de via i dificultilor de adaptare la condiiilor grele de aprovizionare de la sud de Dunre,
s-au revoltat contra romanilor, nvingndu-i n 378 n btlia de la Adrianopol. Ultimul mprat care
va conduce o scurt vreme ntreg imperiul, va fi Theodosius I (379-395), numai din anul 394. Acesta
va proclama Cretinismul ortodox (adic nearianist), ca religie oficial n 380, iar n 381, va fi inut la
Noua Rom, Constantinopol, al doilea sinod ecumenic. n 395, imperiul va fi mprit fiilor lui
Theodosius, Arcadius (395-408) n Rsrit (est), iar Honorius (395-423) n Apus

12.Razboaiele daco-romane si urmarile lor.


1Razboi La 25 martie 101, mpratul Traian a prsit Roma i s-a ndreptat cu forele romane spre
Moesia Superior, ce reprezenta baza de pornire a operaiilor militare, dup pregtiri de trei
ani. Armata roman era alctuit n total fiind 13-14 legiuni (70 000 de soldai), plus trupele auxiliare
c alae i cohortele, dar i formaiuni etnice din rndul altor popoare c mauri, palmireni, asturi.
Armata dacilor era alctuit 50 000 de soldai, din clrei ce luptau cu arcuri i pedestrai narmai
cu paloe curbe Decebal s-a coalizat cu bastarnii i sarmatii, ba chiar a trimis n dar un sclav regelui
Parthiei, Pacorus al II-lea. A trimis soli la nord de Marea Neagr, la sarmai, roxolani i alani pentru a
le cere sprijinul. Dacii au rezistat n fa ofensivei romne, dar, la izbucnirea unei furtuni, acetia,

considernd-o un semn de la zei, au hotrt s se retrag.Din cauza apropierii iernii, Traian a hotrt
s atepte primvar pentru a-i continu ofensiv asupra Sarmizegetusei. Decebal se retrage spre
un cuib de vulturi din muni i rezist n cetile ntrite cu ziduri de piatr. Unele ceti sunt ocupate
de romani. n iarn 101-102, Decebal a organizat o diversiune. A trimis trupe dacice mpreun cu
sarmai, roxolani i burii germanici asupra Dobrogei. Btlia s-a desfurat la Adamclisi pe locul unde
mpratul va fonda "Oraul Victoriei", purtnd numele de Nicopolis ad Istrum. Tratativele eueaz, iar
luptele se reiau. Traian a ocupat munii intaritit i a gsit armele, mainile de rzboi romne i
stindardul lui Fuscus. Dacii sunt copleii de armata roman, mai numeroas i dotat cu o tehnic
militar adecvat pentru asedierea cetilor. Decebal a trebuit s accepte condiiile impuse n
schimbul pcii.
2Razboi Decebal nu respectase acordul, i astfel, Senatul l-a decretat pe Decebal din nou ca "inamic al
Romei", iar Traian a pornit cu generalii la un nou rzboi. Trupele romane au prsit Roma la 4
iunie 105, imbarcandu-se la Brundisium. Traian este ntmpinat de o solie dac, care i cere pace.
Traian nu accept condiiile impuse de regele dac. Decebal nsui a ntins o cursa trupelor romane,
gata s-l ucid pe mprat, trimind dezertori n Moesia. Decebal cere pace dup ce a observat c
muli nobili-comati daci au trecut de partea romanilor. Traian i trupele romane au traversat Dunrea
pe podul construit. n vara anului 105, romanii au atacat Dacia n mai multe direcii: din vest, prin
Banat pn spre Valea Mureului i pe valea Apei Oraului; dinspre sud, de la Drobeta, prin pasul
Vlcan, i apoi, pe valea Oltului. Ultimele ceti sunt treptat cucerite n vara anului 106. n cele din
urm, romanii au distrus conductele de ap ale Sarmizegetuzei i au obligat pe daci s se predea
nainte c s dea foc la ora. Forele romane au reuit s ntre n incinta sacr dacic, unde l-au salutat
pe Traian c mprat i apoi au nivelat (distrus) ntreag cetate. Tiberius Claudius Maximus. Acesta la decapitat. Capul lui Decebal i mna s dreapta au fost apoi duse lui Traian. Romanii au reorganizat
Dacia c pe o provincie roman i au construit o alt capital la o distan de 40 kilometri de vechea
Sarmizegetuza. Romanii distrug cetile i sanctuarele lor pentru a nbui orice rezisten. Victoria
mpotriva dacilor a fost srbtorit cu fast la Roma.

Urmarile Cele dou rzboaie au reprezentat victorii importante n cadrul campaniilor expansioniste
ale Romei, ctignd sprijinul i admiraia oamenilor pentru Traian. Prin cuceririle ulterioare din Asia,
Traian a realizat cea mai mare ntindere din istoria Imperiului Roman. O mare parte a populaiei
masculine a Daciei a fost ucis n lupt, trecut n sclavie sau nrolat n legiuni romane i trimis s
lupte la mare distan de Dacia, n parte pentru a descuraja alte rebeliuni. Mai puin de jumtate din
Dacia a fost oficial anexat i apoi organizat ca provincie a imperiului (Dacia roman).

13.Marea migratie a popoarelor si declinul lumii antice.Criza societatii


antice si formele ei de manifestare
Marea migratie Migraia popoarelor, cunoscut i ca invaziile barbare (Vlkerwanderung, migraia
populaiilor germanice) a fost un fenomen istoric ce a constat dintr-o perioad intens de migraii
masive ale unor populaii de origine germanic, slav sau asiatic n Europa ntre secolele III-XI, n
tranziia de la Antichitatea Trzie la Evul Mediu Timpuriu.
A fost o perioada marcat de schimbri teritoriale n Imperiului Roman dar i de dincolo de frontierele
barbare. Primii migratori proveneau din triburi germanice ca goii, vandalii, anglii, saxonii,
longobarzii, suevii, frizii i francii. ntre timp, au venit i populaiile asiatice ca hunii, avarii, slavii,
bulgarii i alanii. n ultima faz au fost migraiile trzii: arabii, vikingii, normanzii, ungurii, maurii

turcii i mongolii, ce au lsat urme semnificative n Nordul Africii, n Peninsula Iberic, Asia Mic i
Europa central i rsritean.

14.Religia si mitologia.Crestinizmul timpuriu


Majoritatea popoarelor antice aveau sisteme religioase politeiste. Egiptenii adorau diferite diviniti. Fiecare ora
i avea zeul protector, statutul cruia n ierarhia divinitilor depindea de statutul politic i militar al localitii. n
cinstea zeilor se organizau serbri, procesiuni care includeau mai multe ceremonii.

15.Formarea popoarelor si a statelor medievale in Europa


FORMAREA POPOARELOR - evul mediu influentat de 2 factori: Roma (cucereste si civilizeaza)
si marile migratii;
Perioada sec. IV-VII, XIII istoria Europei numita epoca marilor migratii, cauze: cresterea
demografica, schimbari in structura sociala, racirea climei, presiunea altor migratori;
Germanii in antichitate in Scandinavia si zona Balticii;
Slavii intre Baltica si fluviile Oder, Nipru si Volga;
Turco-mongolii originari in Asia, Mongolia de unde migreaza spre est si sud;

GERMANII
indo-europeni, apar la sfarsitul neoliticului. Numele germani mentionat prima data de istoricul
grecPoseidonius si introdus in literatura romana de Cezar. In perioada expansiunii lor se disting trei
ramuri:

Germanii din nord danezii, suedezii, norvegienii;

Germanii din rasarit gotii, vandalii, burgunzii;

Germanii din vest anglii, saxonii, suevii, bavarii, alamanii, francii;

Germanii occidentali creaza state importante si durabile, ocupatii: pastoritul si agricultura,


organizare: ginta dupa un stramos comun, membrii ei se bucura de pace, protectie si dreptate; toti
barbatii capabili sa poarte arme formau trupele de elita (organizate in formatii triunghiulare),
conducerea adunarea generala, convocata la intervale regulate
In antichitatea germanicii migreaza, in jurul anului 1 gotii se aseaza la gurile Vistulei. In sec. II
migreaza spre sud-est si se despart in vizigoti si ostrogoti. In 375 hunii vin in Europa, determinand
migratia germanilor spre vest, in Imperiul Roman si criza acestuia care duce in395 la ruperea
Imperiului Roman, de Rasarit si de Apus;
OSTROGOTII regatul lor de la M. Neagra distrus de huni. Dupa Atila (453) se aseaza in
Pannonia, de unde sub Teodoric prada Peninsula Balcanica. Este numit magister militum si
patricius al Italiei, pleaca in fruntea gotilor in Italia si-l infrange pe Odoacru(in 476 Odoacru in
fruntea germanilor intra in Italia, invinge pe Romulus Augustus, duspare Imperiul Roman de Apus), si

devine singurul conducator al Regatului Italiei(493-526). Dupa moartea lui regatul cucerit
de Iustinian.
VIZIGOTII presati de huni primesc permisiunea de a se aseza in Imperiu (376), iar apoi
sub Teodosiu se aseaza ca foederati in Pannonia. Sub conducerea lui Alaric cucerescRoma (410) si
apoi trec prin S Galiei si Spania unde creaza primul regat barbar, cucerit de arabi in 711.
VANDALII in sec. III intre Vistula si Oder, impreuna cu ALANII si SUEBIIinvadeaza Galia (inc. sec.
V), in 429 condusi de Genseric se stabilesc in N Africii si creaza un regat cu capitala la Cartagina,
cucerit in 534 de gen bizantin Belizarie.
LONGOBARZII origine - cursul inferior al Elbei, asezati pentru o perioada in Pannonia. In 568,
sub presiunea avarilor se stabilesc in Italia. Vor incerca sa ocupe posesiunile papale intrand in conflict
cu FRANCII, care anexeaza regatul longobard in sec. VIII prin Carol cel Mare.

REGATUL FRANC
Francii influentati cel mai mult de civilizatia romana.
Sfarsitul sec. V patrund in NE Galiei, sub conducerea lui Clovis (capetenia francilor salici) unifica
triburile francilor creaza un stat puternic si cucereste alamanii, burgunzii, vizigotii din sudul si centrul
Galiei.
Clovis adopta catolicismul primind sprijinul bisericii si a nobilimii galo-romane

Dupa moartea lui Clovis statul franc cunoaste tulburari datorate practicilor dreptului germanic
de a imparti mostenirea intre toti descendentii masculini, cea mai mare influenta o
au majordomii (administratorii palatului regal), Carol Martel invinge in 732 pe arabi la Poitiers. Fiul
lui Pepin cel Scurt, ii inlatura de la putere pe ultimii regi merovingieni si se proclama rege. Urmasul
lui Carol cel Mare (768-814), pune bazele unui imperiu.
In nord-vestul Europei iutii, anglii si saxonii pornesc din zona Iutlanda si Rin spre Britania,
parasita de romani la inc. sec. V. Cucerirea a durat 4 secole, si 3 faze, incursiuni, crearea unor nuclee
politice si colonizarea. In sec. VI britanii sunt alungati si se formeaza regate.

NORMANZII SI VIKINGII (germanii nordici).


Intre sec. VIII-XI vikingii fac incursiuni in toata Europa si pana la pen. canadiana Terra Nova
(Canada), datorita perfectionarii corabiilor (rapide, sigure, mari dimensiuni).
In sec. XI un conducator danez primeste din partea regelui Frantei permisiunea de a se aseza intro provincie bogata Normandia.
In sec. IX-X danezii, norvegienii, suedezii si-au creat state stabile si adopta crestinismul.

SLAVII

Origine indo-europeana, zona de origine cursul mijlociu al Vistulei si mijlociu si superior al


Niprului.
Dupa anul 600, slavii se aseaza la est de Elba, in zona eliberata de germani. Slavii se despart in 3
directii:

Nord-est: rusii, ucrainienii, bielorusii;

Vest: polonezii, cehii si slovacii;

Sud: slovenii, sarbii, croatii, bulgarii;

Organizati initial in ginti, prin unire se naste tribul. Nu sunt organizati statal, cauta terenuri
cultivate si pasuni, migrand pasnic. Asezarea lor in zona balcanica, a Rusiei, Moraviei, Boemiei si
Poloniei, a dus la formarea popoarelor slave.

FINO-UGRICII
Vatra strabuna zona Muntilor Altai; Au migrat in mai multe etape spre vest stabilinduse initial intre Muntii Urali si Volga in zona Lebedia sau Levedia; Apoi sub presiunea
chazarilor si pecenegilor sau instalat in asa zisa zona Atelkuzu (deformarea termenului
maghiar Etelkuzu = intre rauri), cele mai multe salase maghiare au fost descoperite in sec. IX
in zona drenata de NIPRU (Baruh), BUG (Kubu), NISTRU (Trullos). In 895 maghiarii merg
condusi de Arpad pe valea Nistrului, pe langa Kiev, trec Carpatii Padurosi si se stabilesc
in Pannonia, in 896, intre Bodrog si Sajo (2 afluensi ai Tisei) in tara Ugvarului (tara de la
care provine numele lor pe care-l dau vecinii lor slavii, germanii, bizantinii, romanii). Apoi duc
o lupta cu statul Moravia Mare si iau tot teritoriul dintre Dunare si Tisa. In Pannonia cele 7
triburi depun juramantul, ce inseamna trecerea de la autoritatea tribala a conducatorului
militar la cea de stat (ducele Vajk devine primul rege Stefan);
Dupa stabilirea lor in Pannonia intreprind in 60 ani 33 expeditii in Europa Centrala in
Imperiul Romano-German, dar sunt invinsi in 955 la Lechfeld de Otto cel Mare, dupa care
incep expeditiile spre sud impotriva bizantinilor si spre est impotriva romanilor.

APARITIA NOILOR POPOARE EUROPENE


Rezultatul cuceririlor romane si a migratiilor. S2,m.EDP,p.53
Prin expansiune, Roma pune bazele unei vaste comunitati politice mediteraneene, popoarele
componente au preluat valorile romane (ideea de stat, drept, cultura, crestinism); Nici un popor din
lumea romana nu este roman pur, are un substrat bastinas, un strat roman si un adstrat migrator
(germani si slavi), asimilat de romanici. T1,m.EDP,p.53.
In urma caderii Romei si migratiei germanilor in Europa si islamului din Africa, latinitatea
occidentala pierde teritorii in sec. VI-VII: Africa romana, invadata de arabi, Britania, linia Rinului si
bazinul superior al Dunarii, incorporate lumii germanice.

In aceste zone populatia romanofona este asimilata (in Britania de anglo-saxoni, in Germania
sudica si Austria de germani si popoarele slave).
Formarea celor trei grupe de popoare si limbi slave se datoreaza substratului etnic diferit (iliric,
tracic, romanic, germanic) cu care slavii vin in contact.
Slavii de sud se aseaza in zona balcanica a Imperiului Roman, asimileaza populatiile romanice si
modifica regiunea etno-lingvistic, rezultand: bulgarii, sarbii, croatii, slovenii.
Slavii de apus polonezii, cehii, slovacii se stabilesc in Europa centrala, asimiland germanii si
romanicii.
Slavii de rasarit ucrainienii, rusii, bielorusii se extind in sud si est pana la Marea Neagra si
Volga, asimileaza turco-mongolii.
La sfarsitul mil. I, popoarele europene, indiferent de origine, au caracteristic crestinismul, in
comparatie cu musulmanii.

16.Etnogeneza romaneasca
Etnogeneza romneasc a fost un proces complex, al crui rezultat a fost apariia unui popor
neolatin, singurul motenitor al romanitii orientale.
Principalele etape ale formrii poporului romn au fost:

perioada stpnirii romane (secolele al II-lea-al III-lea, n provincia Dacia respectiv, secolele I-al VIIlea, n zona dintre Dunre i Marea Neagr) cnd asupra dacilor s-a exercitat aciunea romanizatoare a
colonitilor, veteranilor, a administraiei romane, formndu-se populaia daco-roman;

continuitatea daco-romanilor la nordul Dunrii dup retragerea aurelian (anul 271), n perioada
migraiilor, cnd fenomenul romanizrii i-a cuprins i pe dacii liberi; pn la sfritul secolului al VIIIlea, populaia daco-roman s-a transformat n populaie romneasc.
Totodat, a continuat s existe o populaie daco-roman i la sudul Dunrii, urma a traco-dacogeilor din provincia roman Moesia. Acetia, cunoscui mai ales cu numele de vlahi, reprezint
vorbitorii dialectelor limbii romne: aromn, megleno-romn, istro-romn.
Limba romn face parte, prin stratul fundamental de origine latin (circal 60% din fondul lexical de
baz), din familia limbilor neolatine, alturi de portughez, francez, spaniol, italian.
Principalele etape ale formrii limbii romne au fost:

adoptarea de ctre dacii din Dacia i Moesia a latinei populare, n care s-au utilizat i cuvinte tracodacice (aproximativ 10% din fondul lexical de baz);

includerea, n secolelele al VIII-lea-al IX-lea, a elementelor provenite din limba slavilor sudici
(aproximativ 20% din fondul lexical de baz).

18.Formarea Voievodatului Transilvaniei

-cele mai vechi informatii despre voievodatele romanesti se refera la teritoriul Transilvaniei.

-aceasta se lamureste prin faptul ca dupa 896 ungurii au migrat din stepele nord-pontice in Panonia
unde au venit in contact cu romanii.

-pe masura extinderii lor teritoriale in directia Transilvaniei, ei s-au ciocnit cu formatiunile politice
locale romanesti.

-voievodatul lui Menumorut (in Crisana, cu centrul la Biharea),

-voievodatul lui Gelu (pe podisul Transilvaniei, cu centrul posibil la Dabaca)

-voievodatul lui Glad (in Banat, intre Mures si Dunare, cu centrul la Cuvin).

in acest caz cert este faptul ca Anonymus se bazeaza pe traditia existenta in mediul maghiarilor despre
rezistenta opusa la venirea lor in Transilvania de catre romanii bastinasi (organizati in voievodate).

- desi aceste voievodate au fost supuse de catre maghiari, totusi un secol mai tarziu in Transilvania sunt
atestate alte doua noi formatiuni statale:

- una cu centrul la Alba lulia (Balgrad), in frunte cu Gyla, si alta in Banat.

- aceasta fiind condusa de Antum.

descendent din familia lui Glad, vasal al Imperiului Bizantin. Cu timpul si aceste voievodate au fost
supuse de Regatul maghiar.

prezenta compacta a romanilor in Transilvania i-a determinat pe regii maghiari sa caute a castiga
loialitatea capeteniilor locale.

ea a- dar si dupa constituirea voievodatului inca multa vreme s-au pastrat formele romanesti de
organizare teritorial-administrativa -"tarile" (Tara Fagarasului, Tara Maramuresului, Tara Hategului,
Tara Barsei etc.).vea in frunte un voievod, fiind numita voievodat.

daca lonitii n-au contribuit la consolidarea pozitiilor regelui maghiar in Transilvania, apoi acest rol le-a
revenit colonistilor secui (de origine turanica) si germanici, numiti sasi (adica saxoni, deoarece o mare
parte dintre ei erau originari din Saxonia).

daca "tarile" romane situate in Transilvania au avut de infruntat expansiunea maghiara, apoi
formatiunile statale de la sud si est de Carpati s-au confruntat cu un nou val de migratori.

prin intermediul statului sud-slav patrund si anumite elemente bizantine de organizare a institutiilor
statale la romani, inclusiv a domniei (dupa modelul bazileilor bizantini si tarilor bulgari).

romanii au cautat sa intretina relatii pasnice cu migratorii.

conducerea formatiunilor statale de la est si sud de Carpati indeplinea functia de mediere in


relatiile rornano-turanice, organizand colectarea darilor pentru invadatori.

astfel, conform ultimelor viziuni ale istoricilor romani, asupra procesului de constituire a statelor
medievale romanesti, de rand cu traditia autohtona a Romaniilor populare, un anumit rol l-au jucat
influenta bizantino-subslava si prezenta migratorilor turanici.

19.Constituirea Tarii Rominesti


Dezvoltarea economica si situatia politica externa favorabila au contribuit la formarea cnezatelor si
voievodatelor Tarii Romanesti sub stapanirea unui carmuitor mai puternic , care a fost la inceputul sec. al XIVlea Basarab I, voievodul de la Arges. Profitand de slabirea cuceritorilor tataro- mongoli, precum si de criza
interna din Ungaria, unde in anul 1301 luase sfarsit dinastia Arpadienilor si se ducea lupta pentru tronul regal,
Basarab I a unit intr- un singur stat, voievodatele razlete, situate la sud de Carpati pana la Dunare, cu capitala in
Campulung, oras vechi intemeiat de negustori sasi veniti de peste munti . Dintr- o cronica ungara se stie ca in
anul 1324Basarab I era " mare voievod in Tara Romaneasca ".Cu toate numeroasele incercari ale feudalilor
unguri de a supune Tara Romaneasca ea a reusit sa- si pastreze independenta. Succesorii lui Basarab I au
continuat sa intareasca legaturile cu Bulgaria si cu Serbia si cu ajutorul lor sa opuna rezistenta feudalilor unguri.
Legaturile cu statele slave s- au intarit indeosebi sub Nicolae Alexandru (1352 - 1364), fiul lui Basarab I, care,
impotriva tendintelor bisericii catolice ungare de a-si extinde influenta sa asupra Tarii Romanesti, s- a sprijinit
pebiserica ortodoxa si in anul 1359a intemeiat prima mitropolie ortodoxa.

20.Specificul formarii Tarii Moldova


Formarea rii Moldovei, n secolele IX-XIII, n spaiul situat ntre Munii Carpai i Nistru s-au desfurat
procese similare cu cele din teritoriile dintre Carpai i Dunre. Cercetrile arheologice ne permit s urmrim
concentrarea populaiei n jurul unor complexe teritoriale, aprate de fortificaii n mai multe zone pe cursul
inferior al Jijiei, Bahluiului i Prutului, n regiunea dintre Prut i Brlad, pe teritoriuldintre Prut i Nistru - pe
valea Ciuhurului, n regiunea codrilor. Despre trei formaiuni politice vechi, uniuni de obti: Vrancea,
Cmpulung i Thigheci a relatat Dimitrie Cantemir. n anul 1222, ntr-un^act emis de regele ungar Andrei al Hlea, la sudul Moldovei este menionat "ara (pmntul) brodnicilor". n 1223, brodnicii condui de voievodul
lor Ploscnea au participat n btlia de la Kalka (1223) de partea mongolilor. Procesul de unificare politic a
pmnturilor de la est de Carpai este ns, legat direct nu de formaiunile nominalizate, ci de una care a aprut la
sfritul secolului al XlII-lea, n timpul domniei regelui maghiar Ladislau al IV-lea (1272-1290), n valea rului
Moldova, afluent al iretului. La 1308, n "Cronica rimat a lui Ottocar de Styria" este menionat un "voievod
romn (vlah) de peste muni", adic de la est de Carpai. Din aceast zon au venit la 1325 romnii (volohi!) care
au participat la o campanie a polonezilor contra Brandenburgului. Voievodatul numit "Valahia", cu centrul la
iret, este menionat n 1340 ntr-o scrisoare a clugrilor minerii ctre Papa de la Roma. O a doua etap n
constituirea statului medieval moldovenesc este legat de numele voievodului maramurean Bogdan din Cuhea.
Dup o lupt ndelungat pentru pstrarea libertilor romnilor din Maramure, el a trecut munii mpreun cu
ceata sa militar, stabilindu-se n Moldova, de unde l-a izgonit pe Bale, fiul lui Sas. Este cert faptul c pe la
mijlocul secolului al XlV-lea prin aciunea lui Bogdan a fost nlturat suzeranitatea regelui maghiar i
Voievodatul Moldovei a devenit stat independent. Chiar la nceputul domniei sale Bogdan a unificat voievodatul
din Valea Moldovei cu cel de la Suceava-Rdui, apoi cu ara epeniului, cu cetile ei de la Hmilov, Teina i
Hotin pe Nistru. Statul constituit - ara Moldovei - mai era numit i ara de Sus, deoarece n partea de sud-est a
spaiului Carpato-Nistrean-Pontic, dar i dincolo de Nistru (n Podolia Mic), exista o alt formaiune statal,
numit ara de Jos, care includea teritoriile eliberate de sub dominaia ttar. La 1386 aici era domn voievodul
Costea. n anul urmtor, 1387, n timpul domniei lui Petru Muat (1375-1391) ara de Sus i ara de Jos au fost
unificate. ara Moldovei a mai inclus n componena sa i "culuarul unguresc" - o poriune de teritoriu la
Curbura Carpailor, care unea stpnirile ungare cu gurile Dunrii i separa Moldova de ara Romneasc.
Contopirea rii de Sus cu ara de Jos a nsemnat ncheierea procesului de formare a statului moldovenesc. La
sfritul secolului al XlV-lea teritoriul rii Moldovei ajunge pn la Marea Neagr.Prin Moldova trecea un
drum comercial care unea Marea Baltic cu Marea Neagr. Acest drum, numit apoi "drum moldovenesc", era
protejat de statul moldovean, care beneficia pe aceast cale de anumite avantaje economice.

21.Notiuni
Polis-Form de organizare statal n Grecia antic; ora-stat n Grecia antic.
Etnogeneza- proces de formare a unui popor
Colonizare-are loc atunci cnd una sau mai multe specii populeaz un anumit
loc
Civilizatie-Nivel de dezvoltare material i spiritual a societii ntro epoc dat, a unui popor, a unuistat
Romanizare- Aciunea de a (se) romaniza i rezultatul ei
Elenism Perioad din istoria popoarelor din bazinul Mrii Mediterane, cuprins
ntre moartea lui Alexandru Macedon i sfritul sec. I
Politeism- Religie care recunoate existena mai multor diviniti
Monoteism- Sistem religios care recunoate o singur divinitate
Antropogeneza- Procesul apariiei i dezvoltrii omului, a speciei umane;
Tara transalpinaOras-stat- este un stat format din teritoriul unui ora
DescalecatEVUL MDIU-secolul de mijloc, veacul de mijloc, vrsta de mijloc.
FEUDALSM - Ansamblul raporturilor, ntemeiate pe fidelitatea personal,
dintre suzeran i vasal, cel dinti asigurndu-i celui din urm protecie i o surs
de venit, iar vasalul fiind obligat fa de suzeran cu sprijin militar i participare
la adunrile de judecat.
FeudProtoistoria-