Sunteți pe pagina 1din 3

1. Cum se realizeaz controlul n studiile clinice randomizate?

Sintagma studiu clinic controlat se refer la orice cercetare/investigaie cu referin


clinic bine condus.
n studiile/investigaiile clinice randomizate (randomized clinical trial) se urmrete
testarea eficienei unor intervenii clinice i/sau psihoterapeutice.
Controlul n studiile clinice este fundamental i se realizeaz n mai multe feluri:
1. manipularea variabilei independente (de exemplu, variabila independent tratament, cu
dou modaliti/condiii: tratament psihoterapeutic" i tratament medicamentos");
2. includerea i/sau excluderea explicit n/din studiu a unor variabile care pot afecta relaia
variabil independent - variabil dependent;
3. distribuirea randomizat a subiecilor n condiiile de tratament;
4. statistic (de exemplu, corelaia parial, ANCOVA etc).
Dac ntr-un studiu clinic sunt ndeplinite cel puin condiiile 1 i 3, vorbim despre
studii clinice randomizate, controlate (experiment). Dac este ndeplinit doar condiia 1,
vorbim despre studii clinice nerandomizate, necontrolate (cvasiexperiment).
2. Care sunt principiile de baz n cazul modelului de practician cercettor ?
Principiile de baz n cazul modelului de practician cercettor sunt urmtoarele:
1. Furnizarea de evaluare psihologic (teste psihologice) i procedurile de intervenie
psihologic, n conformitate cu protocoalele bazate pe date tiinifice;
2. Accesarea i integrarea rezultatelor tiinifice pentru a facilita deciziile luate n domeniul
sntii populaiei;
3. Includerea contextual i testarea ipotezelor care stau la baza construirii domeniului de
sntate;
4. Construirea i meninerea echipelor interdisciplinare din domeniul sntii, care sprijin
contribuiile muncii aduse de cercettorul - practician;
5. Training de cercetare i suport, consiliere n sprijinul altor profesii din sistemul de sntate
(asisten psihologic);
6. Contribuia la cercetare miznd pe practica validat tiinific i dezvoltarea modalitilor de
mbuntire a calitii aspectelor psihologice de ngrijire a sntii.
3. Descriei principalii factori moderatori care subliniaz schimbarea terapeutic?
n cadrul unei cercetri n psihoterapie n care urmrim modul n care tratamentul
psihoterapeutic a funcionat avem n vedere urmatorii factori moderatori care subliniaz
schimbarea terapeutic:
- Caracteristicile clientului/pacientului (istoria familial, disfuncionalitile identificate,
comorbiditatea, tiparul de personalitate);
- Contextul n care clientul funcioneaz n viaa sa de zi cu zi (viaa de familie, factorii
de stres cureni, nivelul educaional, statutul financiar);
- Caracteristicile terapeutului (experiena, modalitatea efecturii travaliului terapeutic,
stilul de interaciune cu pacientul);
- Caracteristicile tratamentului administrat care are ca scop (obiectiv) optimizarea strii
clientului/pacientului n psihoterapie
1

4. Generarea ipotezei cu scopul de a verifica realitatea observat apare pentru a disocia


actiunea fiecarui factor si combinatia acestora, atunci cnd se instituie experimentul i
intervine operaionalizarea variabilelor.
5. Mrimea efectului este valoarea efectului variabilei independente (predictive) asupra
variabilei dependente (criteriu) in populatie.
6. Descriei pe scurt principalele tipuri de grupuri de control :
Kazdin (2010) expune principalele tipuri de grup de control. Acestea sunt:
1. Grup cu intervenie absent (no treatment group). Cei din grupul de control nu
primesc niciun fel de intervenie. Se verific dac intervenia are un efect. Este vorba
ns despre un efect ce incorporeaz i efectul determinat de alte aspecte, cum ar fi
efectul placebo.
2. Grup cu intervenie amnat (waiting list group). Cei din grupul de control primesc
intervenia doar la finalul derulrii cercetrii (posttest finalizat), uneori chiar dup
finalizarea perioadei de urmrire (follow-up finalizat). Obiectivul este verificarea
efectului interventiei.
3. Grup cu intervenie nespecific (placebo sau non-specific intervention). Cei din grupul
de control primesc o intervenie, pe care clienii o percep ca fiind credibil (util)
pentru problema lor, dar care nu se bazeaz pe factorii activi vizai. Se verific dac
intervenia vizat este responsabil pentru efectul obinut i nu alte aspecte nespecifice
precum ali factori comuni.
4. Grup cu intervenie uzual (usual care). Cei din grupul de control urmeaz
procedurile existente la momentul respectiv. Se verific dac intervenia vizat este
mai bun dect cea uzual.
5. Grup cu intervenie recomandat (golden standard treatment group). Cei din grupul
de control urmeaz intervenia care la momentul respectiv este recunoscut ca fiind
cea mai ntlnit i mai eficient form de aciune pentru problema avut. Se verific
dac intervenia vizat este mai bun, cel puin egal, sau mcar nu este inferioar
interveniei considerate la momentul respectiv ca fiind cea mai eficient sau cea mai
rspndit soluie.
i motivai alegerea grupului de control din lucrarea de cercetare desfurat: nu am
avut grup de control.
7. Ce metod de cercetare ar trebui folosit pentru urmtoarea problem: conform
ipotezei cercettorului, consilierea premarital contribuie la o mai bun adaptare la
cstorie. Cercettorul ia un grup de cupluri care sunt cstorite de un an i care au
beneficiat de consiliere premarital i l compar cu un grup de cupluri (de asemenea
cstorite de un an), dar care nu au beneficiat de consiliere premarital.
a. experimental
b. corelaional
c. cauzal - comparativ
2

d. descriptiv
8. La ce face referire biasarea n cadrul interviului clinic? Descriei formele de biasare
cunoscute.
Biasarea este tendina unei persoane de a se focaliza sau de a prelucra preferenial
anumii stimuli. Biasarile sunt cunoscute ca erori de gndire.
a. Biasarea (distorsiunea) cognitiva este un patern de deviatie a judecatii noastre in
anumite situatii. Aceasta deviatie se transcrie prin inferente sau erori mentale.
Subiectii anxiosi prezinta biasari cognitive la nivel de interpretare (exagereaza
potentialul amenintator al unui stimul) si la nivel atentional ( manifesta vigilenta
fata de stimulii anxiogeni).
Biasarea cognitiva se regaseste in multe procese mentale:
in procesare de informatii
in influenta sociala
in luare de decizii
in emotii etc.
Biasarea cognitiva poate fi atat negativa (concentrarea pe aspectele negative) cat si
pozitiva.
b. Valabilitatea selectiva a informatiei informatiile sunt trecute in acte dupa
interviu si si sunt influentate de starea clinicianului in momentul in care asculta si
proceseaza informatiile.
c. Eroare de reprezentativitate identificarea pacientului cu o categorie de
diagnostic in functie de o serie de caracteristici ceea ce face ca acesta sa fie perceput
ca un membru reprezentant al acelei categorii .
d. Confirmarea ipotezelor biasate va prelucra informatiile ca sa isi sustina ipoteza.
e. Corelatiile iluzorii detectarea patternurilor, extragerea de conexiuni cauzale intre
evenimente chiar si cand nu exista .
f. Prezenta la prezent modul in care indivizii retin informatiile prezente ca fiind
valide facand abstractie de informatiile trecute care si-au aratat validitatea.