Ministerul Educaiei al Republicii Moldova

Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea de Drept
Catedra Drept Penal

Lucru Individual
La disciplina: Drept Penal

Tema: Concursul de
infractiuni

Student:Cecan Doina
Profesor:Martin Daniel
Grupa:213,anul II
Chiinu 2014

CUPRINS
1.Consideratii generale privind pluralitatea de infractiuni
1.1 Noiunea de pluralitate de infraciuni
1.2Formele pluralitaii de infraciuni

2.Concursul de infractiuni
2.1 Notiune.Caracterizare.Conditii
2.2 Formele concursului d einfractiuni
2.3Modurile de pedepsire a cocursului de infractiuni

3.Implicatiile procesual-penale ale instutiei concursului

de infractiuni

4.Unele aspecte ale diferentierii raspunderii penal in

cazul pluralitatii de infractiuni

5.Concluzii
6.Bibliografie
2

Consideratii generale privind pluralitatea de

infractiuni
n teoria, legislaia i practica judiciar penal, exist o problem mult dezbtut,
aceea a pluralitii de infraciuni. Aceasta este o problem important deoarece ea
pune ntrebri multiple, unele cu privire la natura juridic i altele la rspunderea
penal a individului.n nelesul su cel mai larg, termenul ,,pluralitate de
infraciuni" desemneaz un grup de dou sau mai multe infraciuni. Pluralitatea nu
este ns juridic relevant dect dac ntre cele dou sau mai multe infraciuni care
o formeaz exist o anumit legtur din care decurg anumite consecine juridice.
Aceast legtur poate fi personal ,,in personam" n sensul c toate infraciunile
au fost svrite de aceeai persoan, sau real ,,in rem" atunci cnd ntre
infraciuni care alctuiesc pluralitatea exist o legtur obiectiv de loc, de timp, de
cauzalitate.
Prin pluralitate de infractiune 1se intelege situatia in care aceeasi persoana,printro singura actiune sau inactiune sau prin mai multe actiuni sau inactiuni ,savirseste
mai multe fapte penale. Pluralitatea de infraciuni presupune svrirea de ctre o
persoana a dou sau mai multe infraciuni, nainte sau dup ce a fost condamnat
definitiv pentru una dintre ele. Pluralitatea de infraciuni este o situaie de fapt ce
privete pe infractor, iar nu o circumstan a infraciunilor concrete, svrite de
acesta.Tocmai de aceea, pluralitatea de infraciuni, sub raportul caracterului su
juridic dei dovedete, de regul, un grad de pericol social mrit pe care l prezint
fptuitorul, nu trebuie confundat cu vreuna din circumstanele agravante de
infraciuni
Codul Penal al Republicii Moldova ne da urmatoarea definitie de pluralitate de
infractiuni2, si anume:pluralitatea de infractiuni constituie,dupa caz,concurs de
infractiune sau recidiva.

1
2

Drept penal,Partea Generala,Note de Curs,Lect.univer.dr. Victor Ponta,Lumina LEX,Bucurestii 2004 pag.68

Codul Penal al Republicii Moldova art 32,Publicat:14.04.2009 in Monitorul Oficial nr.72-74 art nr:195

Din punct de vedere al factorului timp,al momentutlui savirsirii faptelor,pot exista

mai multe situatii:
Prin acelasi act material se comit mai multe infractiuni;
O persoana savirseste mai multe acte materiale si mai multe infractiuni in
acelasi timp sau la intervale reduse de timp;
O persoana savirseste mai multe infractiuni la intervale de timp
diferite,inainte de a fi prins pentru prima fapta,inainte sa fie judecat sau
inainte sa fie condamnant;
O persoana savirseste noi,fapte,noi infractiuni dupa ce a fost condamnata
definitiv pentru o fapta penala.
Formele pluralitii de infraciuni sunt: concursul de infraciuni, pluralitatea
intermediar i recidiva. Pot exista situaii de pluralitate care nu se ncadreaz
n niciuna din aceste forme (exemplu, minorul care dup executarea unei
pedepse svrete din nou cu intenie o infraciune).Potrivit Codului
penal,pluralitatea de infractiuni cuprinde trei mari categorii:
a) Concursul de infractiuni - situatia in care sunt savirsite mai multe
infractiuni,inainte de a se fi pronuntat o condamnare definitiva pentru
vreuna dintre ele.
b) Recidiva - presupune comiterea unei noi infractiuni dupa ce exista o
condamnare definitiva,cu respectarea unor conditii speciale,prevazute
de lege.
c) Pluralitate intermediara - o situatie speciala in care se comite o
infractiune ulterior unei condamnari definitive,fara respectarea
conditiilor prevazute de lege pentru recidiva.3

Drept penal,Partea Generala,Note de Curs,Lect.univer.dr. Victor Ponta,Lumina LEX,Bucurestii 2004 pag.68

Concursul de infractiuni
Potrivit teoriei dreptului penal,preluata si consacrata in Codul Penal in
viguare,prin dispozitiile inscrise in art.33,concursul de infractiuni4 reprezinta acea
forma a pluralitatii de infractiuni ce se caracterizeaza prin savirsirea de catre una si
aceeasi persoana a doua sau mai multe infractiuni distincte,mai inainte de a fi fost
condamnata definitiv pentru vreuna dintre ele.
A.Dincu,mentioneaza in doctrina ca concurs de infractiuni 5exista atunci cind
doua sau mai multe infractiuni au fost savirsite printr-o unica manifestare sau prin
actiuni sau inactiuni distincte de aceeasi persoana,inainte de a fi condamnata
definitiv pentru una dintre ele.
Ca natura juridica,concursul de infractiuni reprezinta in legislatia noastra o stare
de cauza legala,generala,personaal si facultativa de agravare a pedepsei .
Deasemenea este tot concurs6 si cind o actiune sau inacatiune,savirsita de aceeasi
persoana datorita imprejurarilor in care a avut loc si urmarilor pe care le-a produs
intruneste elementele mai multor infractiuni.
Potrivit alin.1 art.33. C.P., se considera concurs de infractiuni 7savirsirea de catre
o persoana a doua sau mai multor infractiuni prevazute in diferite articole sau
diferite aliniate ale unui singur aticol din Partea Speciala a prezentului cod
penal,daca persoana nu a fost condamnata pentru vreuna dintre ele si daca nu a
expirat termenul de prescriptie.
Din textul legii deducem ca semnificatia concursului de infractiuni consta in,mai
intii, faptul ca fiecare din infractiunile savirsite reprezinta o infractiuni de sine
statatoare si este prevazuta de o singura componenta de infractiuni.In al doilea
rind, pentru concursul de infractiuni este necesar ca infractiunile comise sa fie
specificate,de regula in diferite articole ale Partii Speciale, iar in anumite cazuri,in
diverse aliniate ale unui singur articol. In al treilea rind ,pentru concursul de
4

Dreptul Penal General,doctrina,legislatie,jurisprudenta,Iasi 2000,Nacis Giurgiu pag.329

A.Dincu,op.cit.,pag 306
6
Drept Penal Partea Generala,Vol II Editia a III-a revazuta si adaugita,Prof.dr.Matei Basarab,Lumina LEX 2001
7
Manual Drept Penal Partea Generala,pentru invatamintul universitar,Chisinau 2005,Ministerului
educatiei,tineretului si sportului al Republicii Moldova,Academia Stefan cel Marea ministerului afacerilor interne
al RM,Redactor coordonator,Alexandtru Borodac,profesor universitar,doctor in drept.pag.247
5

infractiuni trebie ca infractiunile care il alcatuesc sa fie savirsite pina la

pronuntarea sentintei pentru vreuna dintre ele , fiindca potrivit Conventiei pentru
apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale adoptate la Roma, la 4
noiembrie 1950,si protocolului nr .7 , adoptat la Stransbourg in 22 noiembrie
1984,care au intrat in viguare pentru Republica Moldova la 1 noiembrie
1998,nimeni nu poate fi urmarit si pedepsit penal pentru savirsirea infractiunii
pentru care a fost deja achitat sau condamnat printr-o hotarire definitiva.
Un interes deosebit prezinta problema determinarii momentului din care
persoana se considera condamnata.Acesta poate fi momentul pronuntarii sentintei
de condamnare sau acela de cind ea a devenit definitiva,adica a intrat in viguare.8
Potrivit art.42 al Codului de Procedura penala al Repunblicii Moldova din
1961,invinuitul ,impotriva caruia s-a pronuntat o sentinta de condamnare , se
numeste condamnat,adica persoana se considera condamnata din momentul
pronuntarii sentintei.9
Aceasta conceptie a fost preluata de practica juridica a rusiei,conform
careiapersoana se considera condamnata din momentul pronuntarii sentintei.10
Reesind din prevederile Conventiei din 4 noiembrie 1950 si a Protocolului nr.7
din 22 noiembrie 1984 , legislatia si procedura penala in viguare in Republica
Moldova au abordat aceasta problema prin alta prisma.
Potrivit alin.3 art.65 C.P.P. din 14 martie 2003,persoana in privinta careia
sentinta a deveit definitiva se numeste condamnant,daca sentinta este, partial sau
integral,de condamnare.

Manual Drept Penal Partea Generala,pentru invatamintul universitar,Chisinau 2005,Ministerului

educatiei,tineretului si sportului al Republicii Moldova,Academia Stefan cel Marea ministerului afacerilor interne
al RM,Redactor coordonator,Alexandtru Borodac,profesor universitar,doctor in drept.pag.248
9
Codul de procedura penala ,art.42 Publicat : 24.04.1961 n B.Of. Nr. 010 Promulgat : 24.03.1961 Data intrarii in
vigoare : 24.04.1961
10

. - ""., 2001,p.113

Conditiile de existenta a concursului de infractiuni:

Sa existe doua sau mai multe infractiuni distincte (a nu se confunda cu doua
sau mai multe acte materiale,care formeaza o singura infractiune-unitate de
infractiuni).
Indentitatea de faptuitor.
Infractiunea noua sa fie savirsita inainte de a se pronunta o condamnare
definitiva pentru vreuna din infractiuni.
Infractiunile aflate in concurs trebuie sa fie sanctionabile penal(sa nu existe
o cauza care inlatura caracterul penal sau raspunderea penela).11
In sistemul legislatiei romane, concursul de infractiuni este reglementat in doua
forme diferite, in raport cu modul in care sint savirsite infractiunile concurente,si
anume concursul real(material) si concursul ideal(formal).Aceste forme sint
prevazute de art.33 lit (a),(b),in dispozitiile legale dinstincte.12
In conformitate cu alin.2 art.33 C.P.,concursul de infractiuni,ca o manifestare a
pluralitatii de infractiuni,are doua modalitati diferite dupa carcterul legaturilor intre
faptele prejudiciabile savirsite si anume:concursul ideal,concursul real.13

Concursul real de infractiuni

Atunci cind doua sau mai multe infractiuni au fost savirsite de aceeasi persoana ,
inainte de a fi condamnata definitiv pentru vreuna dintre ele sintem in prezenta
concursului real de infractiuni . Exista concurs real de infractiuni chiar daca una
dintre infractiuni a fost comisa pentru savirsirea sau ascunderea altei infractiuni
.Aceasta definitie aconcursului real de infractiuni este datata de art.33 alin 4 a
Codului Penal .In literatura juridical concursul real de infractiuni mai este cunoscut
si sub denumirea de concurs material ori concurs prin mai multe actiuni sau
inactiuni.Concursul real de infractiuni se caracterizeaza prin faptul ca infractiunile
11
12

13

Drept penal,Partea Generala,Note de Curs,Lect.univer.dr. Victor Ponta,Lumina LEX,Bucurestii 2004 pag.68

Dreptul Penal General,doctrina,legislatie,jurisprudenta,Iasi 2000,Nacis Giurgiu pag.331
Codul Penal al Republicii Moldova art 33,Publicat:14.04.2009 in Monitorul Oficial nr.72-74 art nr:195

care il alcatuesc sint savirsite prin tot atitea actiuni sau inactiuni care prezinta
fiecare in parte continutul unei infractiuni de sinestataoare.
Cncursul real de infractiune are o raspundere mai larga decit concursul ideal si , de
regula, gradul lui prejudiciabil este mai mare ,deoarece vinovatul comite
consecutiv doua sau mai multe infractiuni.Conform lit. a alin. 1 art.77 C.P.,se
considera circumstanta agravamtasavirsirea infractiunii de catre o peroana care
anterior a mai savirsit o infractiune,ceea ce ,potrivit art.75 si 78 C.P.,agraveaza
raspunderea penala.
Concursul real, este forma obisnuita sub care se prezinta concursul de infractiuni .
Dar se poate ca infractiunile ce vin in concurs sa fie toate de acelasi fel (de
exemplu numai furturi).In aceasta situatie in literature juridical concursul de
infractiuni a primit denumirea de concurs real omogen .In situatia in care
infractiunile concurente sint diferite(de exemplu:un furt si un ultraj),concursul de
infractiuni a primit denumirea de concurs real eterogen.in doctrina penala, se face
distinctia intre concursul real simplu atunci cind intre infractiunile care il compun
nu exista legatura obiectiva( in rem) si concursul real cu conexitate,format din
infractiuni intre care exista o legatura obiectiva.In literature juridical sint
mentionate in urmatoarele conexiuni14:concurs real cu conexiune topografica care
presupune ca intre infractiunile concurenteexista o legatura privind spatial sau
locul unde au fost savirsite;concursul real cu conexitate cronologica care
presupune ca infractiunile concurente au fost savirsite simultan sau succesiv.Codul
Penal in art.33 texa a doua a retinut doar doua forme de conexitate:conexitate
eteologica si conexistate consecventionala.
Concursul real de conexitate eteologica presupune o conexiune strinsa de ordin
subiectiv ce exista intre infractiunile concurente savirsite de
infractor.Astfel,concursul real cu conexitate eteologica priveste cazul savirsirii
unei infractiuni pentru comiterea altei infractiuni.
In literature juridical s-a aratat ca infractiunea savirsita in vederea comiterii unei
altei infractiuni consta de regula in procurarea de arme , instrumente in
14

C.Mitrache,op.cit.,pag.216

inlaturaraea unor obstacolo,rin aceasta usurindu-se comiterea sau creindu-se

conditiile necesare pentru savirsirea infractiunii pentru care sa desfasurat
activitatea pregatitoare.15
Cele doua infractiuni(infractiunea mijloc si infractiunea scop)trebuie de regula sa
aiba nature diferite adica sa fie eterogene16.
Concursul real cu conexitate conventionala,priveste savirsirea unei infractiuni
pentru ascunderea altei infractiuni.17

Concursul ideal sau formal de infractiuni

Potrivit alin.3 art.33 C.P., concursul ideal exista atunci cind persoana,printr-o
singura actiune sau inactiune,savirseste doua sau mai multe infractiuni prevazute in
diferite articole sau aliniate ale unui articol din Partea speciala a Codului penal.La
textul legii s-ar putea adauga ca nici una dintre aceste norme nu cuprinde fapta
comisa in intregime,fiindca altfel ar fi grea determinarea concursului ideal de
infractiunea unica legala complexa.
Notiunea actiunii sau inactiunii din cadrl concursului ideal are un caracter
conventional. In unele cazuri ,actiunea are o factur simplificata,fiind comisa o
singura data.de exemplu o persoana a dat foc casei vecinului cu scopul de a-l lipsi
de viata.Cu o singura actiune simpla s-au comis doua infractiuni,prevazute de
art.197 C.P (distrugerea sau deteriorarea intentionata a bunurilor)si de art.145
C.P.(omor intentionat).
Acest concurs se poate realiza si ca urmare a incalcarii de mai multe ori prin
aceeasi actiune prin aceeasi actiune(inactiune) a aceleiasi dispozitii penale,daca sau
produs urmari multiple.Asadar ar fi in cazul insultei si amenintarii cu aceeasi
ocazie,a doua personae cu functii ce implica exercitiul autoritatii de stat si care se
afla in indeplinirea indatoriilor de serviciu.S-a sustinut ca in acest caz ar exista o
singura infractiune de ultraj.
15

I.Fodor,Concursul eteologic sau concursul cu conexitate, in SCJ nr.2/1969,pag.243

Idem,op.cit,pag243
17
Drept Penal Partea Generala,Curs, Vol I , lect.univ.Traian Dima,universitateaNicolae Titulescu,Bucuresti Lumina
LEX 2001;
16

Exista,deci,o singura actiune(inactiune)savirsita insa in asemenea imprejurari

incit produce mai multe urmari,realizindu-se continutul mai multor infractiuni.
Inactiunile pot fi avirsite toate cu atentie directa.De exeplu,in cazul conducerii pe
drumuri publice a unui autovehicul neinmatriculat si cu numar fals de imatriculare.
De asemenea,se pot comite unele cu intentie directa si altele cu intentie
indirecta,cind infractorul a prevazut ca se pot produce si alte urmari periculoase
decit cele dorite,si le-a acceptat.Intr-o asemenea situatie, desi hotarirea este unica
autorul prevede posibilitatea producerii mai multor urmari pe care le doreste sau
accepta,astfel incit se realizeaza latura subiectiva cu privire la fiecare infractiune
din concurs.
Unele infractiuni pot fi comise cu intentie ,iar altele cu culpa,daca infractorul nu a
prevazut urmarea dar trebuia si putea sa o prevada.De exemplu,s-a tras cu arma in
directia unei personae care a fost ucisa cu intentie,insa a fost ranita si o alata
persoana din culpa, fiindca nu stia ca aceasta se afla in firectia de tragere, insa
trebuia si putea sa prevada ca se putea afla in directia respectiva.
Exista asa dar o singura latura subiectiva infractionala si o singura
actiune(inaactiune) care cuprinde fiecare elementele subiective si obiective ale mai
multor infractiuni,lezindu-se mai multe obiecte juridice fie de acelasi fel fie
distinct.
De , asemenea toate infractiunile pot fi comise din culpa de exemplu,uciderea unei
personae din culpa ca urmare a nerespectarii,tot din culpa a normelor de protectia
muncii referitoare la lucrarile agricole(art.23,25 din Legea nr.5 /1965 si art 178 alin
(2)C.P.)deoarece inculpatul desi era obligat sa avertizeze persoanele care lucrau
la masina ,precum sip e acei din jurul agregatului despre intentia sa de a efectua
manevra nu a facuto.
Exista concurs ideal d einfractiuni iar nu infractiune unica,cind s-a vatamat
integritatea corporala din culpa a doua personae,ca urmare a conducerii
autovehicolului fara respectarea regulelelor de circulatie.
In Concluzie,in cazul concursului real.daca s-a inlatura actiunea(inactiunea)uneea
din faptele concurente celelalte ar continua sa existe.In cazul concursului ideal
10

daca nu ar exista actiunea(inactiunea),implicit nu ar exista nici o infractiune.18.

Pentru concursul ideal de infractiune este necesara existenta urmatoarelor conditii:
1) Infractiunea sa fie comisa de una si aceeasi persoana sau de acelasi grup
2) Sa se savirseasca o singura actiune simpla sau sa se desfasoare o activitate
unica prelungita un timp indelungat
3) Fapta sa produca doua sau mai multe urmari
4) Sa lezeze unul sau mai multe obiecte ocrotite de legea penala
5) Sa fie realizata componenta mai multor infractiuni
6) Nici una dintre normele aplicate sa nu cuprinda fapta comisa in intregime.

Modul de pedepsire a concursului de infractiuni

Concursul nu are,in sine ,nici o influenta asupra gradului de pericol social , legal
sau concret al faptelor concurecte,care este propriu fiecareea dintre ele .de aceea cu
ocazia stabilirii judiciare a pedepsei finale rezultate(art.72.27 C P)se va tine seama
de pericolul infractorului in functie de numarul infractiunilor comise,de felul
acestora,de forma vinovatiei etc..
Toate aceste imprejurari impugn un tratament penal concret special,altul decit
atunci cind se comite numai o infractiune.
In legislatiile penal si in stiinta dreptului penal sunt consecrate trei sisteme de
sanctionare a concursului de infractiuni:cumulul aritmetic,al absorbtiei si cumulul
juridic.

A.Sistemul cumulului aritmetic

Aceasta consta in stabilirea pedepsei pentru fiecare infractiune concurenta,dupa
care pedepsele se totalizeaza.In practica daca s-ar aplica acest cumul pedeapsa ar
putea depasi limita maxima generala (30 de ani pentru inchisoare si 50.000.000 de
18

Drept Penal Partea Generala,Vol II Editia a III-a revazuta si adaugita,Prof.dr.Matei Basarab,Lumina LEX 2001
pag.15;

11

lei pentru amenda)ceea ce nu este admis niciodata.La acest cumul se poate ajunge
in mod facultative cind,potrivit legii pedeapsa aplicata plus sporul ar fie gala cu
totalul pedepselor stabilite de instant(art.34 alin.final Cod Penal).
Problema naturii juridice a concursului de infractiuni se pune doar in cazul
cumulului juridic si al absorbtiei ,fiindca in situatia cumulului arithmetic se aplica
totalul pedepselor.

B.Sistemul absorbtiunii
In cadrul acestui system se stabileste pedeapsa pentru fiecare infractiune si se
aplica cea mai severa,care se considera ca le absoarbe pe celeleate.Acest mod de
sanctionare ii creaza infractorului certitudinea ca dupa comiterea unei infractiuni
grave poate savirsi ori cite altele similar sau mai putin grave,fiindca va executa
doar sanciunea mai severa.In felul acesta va fi incurajat sa comita o infractiune sau
mai multe de o gravitate mai mica dupa savirsirea uneia mai grave.19

C.Sistemul cumulului juridic sau al contopirii

Acest sistem , in forma sa adaptabila consacrat in Codul Penal Roman consta in
stabilirea de catre instant a pedepsei pentru fiecare infractiune aflata in concurs,
facind abstractive de celelalte dupa care o aplica pe cea mai severa dintre ele care
poate fi sporita pina la o anumita limita prevazuta de lege.
Dupa cum se poate remarca,acest sistem le imbina pe primele doua,deoarece se
poate ajunge la o pedeapsa juridical ca si cind s-ar fi aplicat sistemul cumulului
arithmetic sau al absorbtiei.
Conform altor doctrinari sistemul cumulului juridic,este sistemul care a fost
adoptat in dreptul penal romanesc pentru sanctionarea concursului de infractiuni si
care la rindul sau consta in stabilirea unei pedepse pentru fiecare infractiune in
19

Drept Penal Partea Generala,Vol II Editia a III-a revazuta si adaugita,Prof.dr.Matei Basarab,Lumina LEX 2001
pag.18;

12

parte, si aplicarea celei mai grele dintre acestea.Acesta pedeapsa poate fi sporita
pina la maximul ei special prevazut de lege,maxim ce poate fi sporit pina la 5 ani
.Rezultatul acestei contopiri nu poate sa depaseasca , rezultatul unui cumul
arithmetic al pedepselor pentru infractiunile concurente.20
Aplicarea pedepsei in cazul concursului de infractiuni se face potrivit Codul Penal
dupa cum urmeaza:
a) Cind sa stabilit o pedeapsa cu detentiunea pe viata si una sau mai multe
pedepse cu inchisoarea ori cu amenda,se aplica pedeapsa detentiunii pe
viata.
b) Cind s-au stabilit numai pedepse cu inchisoarea ,se aplica pedeapsa cea mai
grea,care poate fi sporita pina la maximul ei special,iar cind acest maxim nu
este indestulator , se poate adauga un spor de pina la 5 ani;
c) Cind s-au stabilit numai amenzi , se aplica pedeapsa cea mai mare , care
poate fi sporita pina la maximul ei special, iar daca acest maxim nu este
idestulator se poate adauga un spor de pina la jumatate din acel maxim;
d) Cind s-a stability o pedeapsa cu inchisoarea si o pedeapsa cu amenda se
aplica pedeapsa inchisorii la care se poate adauga amenda,in tot sau in parte;
e) Cind s-au stabilit mai multe pedepse cu inchisoare si mai multe pedepse cu
amenda, se aplica pedeapsa inchisorii;
f) Daca pentru una din infractiunile concurente s-a stabilit si o pedeapsa
complimentara , aceasta se aplica alaturi de pedeapsa inchisorii;
g) Daca s-au stability mai multe pedepse complimentare de natura difrita , sau
chiar de aceeasi natura, dar cu continut diferit , acestea se aplica alaturi de
pedeapsa inchisorii;
h) Daca sau stability mai multe pedepse complimentare de aceeasi natura si cu
acelasi continut se aplica cea mai grea dintre acestea ;

20

Drept penal,Partea Generala,Note de Curs,Lect.univer.dr. Victor Ponta,Lumina LEX,Bucurestii 2004 pag.70

13

i) Masurile de siguranta de natura deosebita , luate in cazul in fractiunilor

concurente , se cumuleaza.21

Implicatiile procesual-penale ale institutiei

concursului de infractiuni
In teoria, legislaia i practica judiciar penal exist o problem mult dezbtut aceea a implicaiilor procesual-penale ale instituiei concursului de
infraciuni.Potrivit art. 3322 i 34 Cod Procedur Penal, n cazul concursului de
infraciuni se aplic regulile de competen privitoare la indivizibilitate (cazul
concursului ideal, la care se refer art.33 lit.b Cod Procedur Penal) respectiv la
conexitate (cazul concursului ideal la care se refer art.34 lit.a i c Cod Procedur
Penal).n legatur cu aplicarea pedepsei comune n caz de concurs de infraciuni
se ridic, pe plan procesual, problema competenei, adic crei instane i revine
competena de a face aplicaia dispoziiunilor cuprinse n art.34 Cod Procedur
Penal.Competena n caz de indivizibilitate sau convexitate, este potrivit art.35
Cod Procedur Penal - instana care a fost mai nti sesizat, iar dac competena
dup natura faptelor sau calitatea persoanelor aparine unor instane de grad diferit,
competena revine instanei superioare n grad iar atunci cnd una dintre instane
este civil i cealalt militar competena revine instanei militare.O alt problem
procesual privete neaplicarea sau greita aplicare a dispoziiilor art.34 Cod
Procedur Penal de ctre o instan, fie prin aceea c nu a stabilit pentru fiecare
infraciune n parte pedeapsa cuvenit, fie din cauz c pedeapsa comun nu a fost
aplicat n limitele fixate de aceste dispoziii23. Dac aceste greeli se gsesc ntr-o
21

Drept penal,Partea Generala,Note de Curs,Lect.univer.dr. Victor Ponta,Lumina LEX,Bucurestii 2004,pag.70-71

Art. 33. Cod Procedur Penal - Este indivizibilitate:
a) cnd la svrirea unei infraciuni au participat mai multe persoane
b) cnd dou sau mai multe infraciuni au fost svrite prin acelai act
c) n cazul infraciunii continuate sau n orice alte cazuri cnd dou sau mai multe acte materiale alctuiesc o
singur
infraciune
22

23

Art. 34. Cod Procedur Penal - Este conexitate:

a) Cnd dou sau mai multe infraciuni sunt svrite prin acte diferite, de una sau mai multe persoane
mpreun, n acelai timp i n acelai loc

14

hotrre nedefinitiv, ele pot fi nlturate prin folosirea cilor de atac ordinare, iar
dac hotrrea este definitiv, ele vor fi nlturate pe calea contestaiei la executare
sau pe calea recursului extraordinar.O problem procesual a implicaiei
concursului de infraciuni este i aceea a recalculrii pedepsei comune atunci cnd
a intervenit o cauz de stingere a rspunderii penale sau a pedepsei pentru una sau
unele dintre faptele aflate n concurs, dup ce hotrrea de condamnare a rmas
definitiv.Aceast recalculare se obine tot pe calea contestaiei la executare (art.
461 Cod Procedur Penal).n legtur cu contopirea pedepselor pentru
infraciunile concurente judecate separat se pune pe plan procesual deasemenea
problema competenei, cu alte cuvinte, crei instane i revine competena de a
efectua contopirea pedepselor n cazurile prevzute n art. 36 Cod Penal.Problema
o gsim rezolvat prin dispoziiile cuprinse n art.449 Cod Procedur
Penal.Potrivit dispoziiilor cuprinse n acest art.449, instana competent a
modificat pedeapsa n cazurile prevzute n art.35 Cod Penal este instana de
executare a ultimei hotrri sau, n cazul cnd cel condamnat se afl n stare de
deinere, instana corespunztoare n a crei raz teritorial se afl locul de
deinere, instana putnd fi sesizat din oficiu sau la cererea procurorului ori a celui
condamnat.

Unele aspecte ale diferentierii raspunderii penale in

cazul pluralitatii de infractiuni
Pluralitatea de infractiuni constituie savirsirea de catre o peroana a doua sau mai
multe infractiuni pina la condamnarea definitiva pentru careva dintre acestea,sau
savirsirea cu intentie a uneia sau sau a mai multor infractiuni de o peroana cu
antecedente penale pentru o infractiune savirsita cu intentie,sau cel putin pentru

b) Cnd o infraciune este svrit pentru a pregti, a nlesni sau ascunde comiterea altei infraciuni, ori este
svrit
pentru a nlesni sau a asigura sustragerea de la rspunderea penal a fptuitorului altei infraciuni.

15

doua din infractiuni sa nu existe limitari procesuale pentru intentarea procesului

penal.
Conform conceptiei savantului rus V.N.Kudreavtev,pluralitatea de infractiuni
contine astfel de modalitati ca concursul ideal si concursul real de
infractiuni,repetarea acestora ori repetabilitatea,recidiva.
In opinia penalistului roman c.Bulai,cele mai importante forme ale pluralitatii de
infractiuni sunt concursul de infractiuni,recidiva si pluralitatea intermediara.
Concursul de infractiuni si recidiva sunt reglementate in Codul Francez , unde este
concurat efectul acestora asupra pedepsei ,fiind considerate circumstante ce
agraveaza pedeapsa.Codurile penale belgian,elvetian,olandez de asemenea prevad
pluralitatea de infractiuni in forma de concurs de infractiuni si recidiva,stabilind
conditiile de existenta a acestor forme de infractiuni,regimul de pedeapsa aplicabil
carecterizindu-se cu o agravare a pedepsei.
Codul penal roman prevede pluralitatea de infractiuni si determina in mod explicit
formele acesteia,cadtul de structura si sanctiuonare a concursului de infractiuni
,recidivei , pluralitatii intermediare.Sanctionarea fiind diversa in functie de gradul
de periculozitate sociala diferita pentru fiecare dintre formele pluralitatii de
infractiniuni.
Codul penal al Republicii Moldova determina,in art.32,pluralitatea de infractiuni
ca concurs de infractiuni sau recidiva.
Conform alin.(2) art. 33 C.pen . RM, concursul de infractiuni poate fi real sau
ideal.24
Concursul real de infractiuni poseda un grad prejudiciabil mai mare comparativ cu
concursul ideal al infractiunii.
Aceasta rezulta din faptul ca persoana savirseste consecutiv doua sau mai multe
infractiuni.
24

Codul Penal al Republicii Moldova art 33,Publicat:14.04.2009 in Monitorul Oficial nr.72-74 art nr:195

16

Insa legea penala stabileste principia generale unice de aplicare a pedpsei in cazul
unui concurs de infractiuni, care conform art.84 C. pen . RM , vizeaza in aceeasi
masura atit concursul ideal cit si concursul real de infractiuni.25

25

Unele aspect ale diferentierii raspunderii penale in cazul pluralitatiii de infractiuni,Ghenade Liscinschi,magistru in
drept,Recenzent:Ivan Macari,doctor in drept ,conferentir universitar (USM),publicat in Revista nationala de Drept
nr.10,din octombrie 2006.

17

Concluzii!!!
In concluzie pot sa redau o definitie a concursului de infractiuni pe care am
intilnito mai fregvent in mai multe legislatii atit din Republica Moldava cit si din
alte tari mentionata de mai multi doctrinari si anume:
Concursul de infractiuni este acea forma a pluralitatii de infractiuni ce consta in
savirsirea a doua sau mai multe infractiuni de catre aceeasi persoana mai inainte
de a fi condamnata definitive pentru vreuna dintre ele .
Deasemenea pot mentiona ca exista doua forme ale concursului de infractiuni si
acestea sunt:concursul real de infractiuni si concursul ideal de infractiuni.
In present in cazul concursului de infractiuni se aplica pedeapsa pentru infractiuea
cea mai grava,considerindu-se ca aceasta le absoarbe pe celelalte.

18

Bibliografie
Codul Penal al Republicii Moldova ,Publicat:14.04.2009 in
Monitorul Oficial nr.72-74 art nr:195
Codurile de Procedura penala ale Republicii Moldova

.
- ""., 2001,p.113
Drept penal al Republicii Moldova ,Partea Generala,Ivan Macari
,Academia de drept din Moldova ,Chisinau 2002,CE USM
Drept Penal al Republicii Moldova ,Partea Generala ,Vol II ,Editia a
III-a revazuta si adaugita,Prof.dr.Matei Basarab,Lumina LEX 2001
Manual Drept Penal,Partea Generala,pentru invatamintul
universitar ,Chisinau 2005,Ministerul educatiei tineretului si
sportului al Republicii Moldova,Academia Stefan cel Mare a
ministerului afacerilor interne al Republicii Moldova
Drept penal , Partea Generala,Note de curs,Lect,univer.dr.Victor
Ponta,Lumina LEX,Bucuresti 2004
Drept penal,Partea Generala,-Curs- , Vol I ,Lect.univer.dr.Traian
Dima,UniversitateaNicolae Titulescu,Bucuresti Lumina LEX 2001
Drept Privat roman,Partea Generala,Augustin Ungureanu,doctor
in drept,judecator la curtea de apel Bacau,1995
Drept penal,Partea Generala,doctrina,legislatie,jurisprudenta,Iasi
2000,Nacis Giurgiu
19