UNIVERSITATEA TIRASPOL DE STAT DIN MOLDOVA

Facultatea Biologie cu aprofundare in sanologie.

Catedra Biologie si Chimie

Referat.
Pe tema: LASTARUL, MUGURELE, MODIFICARILE
LASTARULUI

A elaborat:

studentul an. I
Zgherbaci Elvira

A verificat:

dr. conf. univ.

Aluchi Nicolae

CHIINU - 2014-

CUPRINS:
LASTARUL,MUGURELE,MODIFICARILE,LASTARULUI

1. Definitia si partile lastarului.

2. Metamere ale lastarului.
3. Structura mugurelui si criteriile de clasificare.
4. Mugurii adventivi si dorminzi.
5. Clasificarea lstarului dup mediul de via si aspectul
exterior.
6. Modificrile lstarilor aerieni.
7. Modificrile lstarilor subteran.
8.Organe omoloage i anoloage.

1.Definitia si partile lastarului.

Lastarul reprezinta formatiunea de crestere la plantele perene.
Plantele ierboase perene prin tulpini subterane si plantele
lemnoase parcurg sezonul favorabil cresterii sub forma de lastar,
iar sezonul nefavorabil sub forma de muguri.
2.Metamere ale lastarului.
Lastarul are o structura metamerica, caracteristica tulpinii,
formata din numeroase metamere. Un metamer este un internod
care la partea superioara are un nod cu frunze, in axila carora se
afla muguri. Cresterea lastarului este bienala.

3.Structura mugurelui si criteriile de clasificare.

Plantele perene isi asigura supravietuirea in sezonul nefavorabil
prin formarea unor organe specializate numite muguri. Mugurii
contin un tesut meristematic care reprezinta primordiile
lastarului, invelit in solzi protectori, impermeabili pentru apa si
gaze.
Mugurii vegetativi contin un tesut meristematic in care se
formeaza primordii de frunze si muguri.

Dupa prezenta sau absenta solzilor, pot fi :

acoperiti, prevazuti cu solzi protectori, la majoritatea
plantelor;
nuzi, lipsiti de solzi protectori, de exemplu la Rhamnus
frangula si Viburnum lantana (fig.22 ).
Dupa pozitia lor pe planta pot fi (Rivals, 1966):
terminali sau apicali, ce apar in varful lastarului (fig.23 );
axilari sau laterali, ce apar la noduri, in axila frunzelor;
adventivi, ce apar pe organe care de obicei nu au muguri,
de exemplu radacini si frunze;
dorminzi, ce contin un 'meristem de asteptare', care devine
activ numai in conditi speciale, de exemplu taieri severe,
inghet, etc.
Mugurii vegetativi contin primordiile lastarului vegetativ, cu o
structura metamerica, cu un numar definit de metamere (unitati
de structura alcatuite din internod, care la partea superioara
are frunze si muguri) pentru fiecare specie. Mugurii
reproducatori sau floriferi dau nastere la flori. Din punct de
vedere structural si functional pot fi muguri florali si micsti.
Mugurii florali sunt total sexualizati. Diferentierea florala
cuprinde intregul meristem, iar meristemul vegetativ
lipseste. Mugurii florali pot fi:
tip buton, in care se formeaza o singura floare, de exemplu
la Forsythia, Rhododendron;
purtator de inflorescente, de exemplu la Syringa.

Mugurii micsti sunt partial sexualizati. Diferentierea florala

cuprinde numai o parte din meristem, astfel incat mugurii contin
atat primordii florale, cat si meristem vegetativ (fig.24).
Dupa pozitia primordiilor florale pot fi:
-

cu primodrii florale terminale, care formeaza un

lastar cu numar definit de metamere, la care axul prezinta
o crestere internodala. In varf prezinta flori solitare, de
exemplu la Rosa sau inflorescente, de exemplu
la Spiraea;

cu primordii florale axilare, care formeaza un lastar

cu varf vegetativ terminal si o crestere nelimitata.
Primordiile florale sunt laterale, formand o floare sau o
inflorescenta, de exemplu la vita de vie.

Fig. 22 Diferite tipuri de muguri:

1-muguri acoperiti la Aesculus hippocastanum;
2-muguri nuzi la Viburnum lantana;
3-muguri floriferi la Cerasus sp.);
5

m.t. mugure terminal;

b catafile;
n noduri;
m.a. muguri axilari (laterali);
m.f. muguri florali;
in internod;
l lenticela;
m.n. mugure nud;
d cicatricele frunzelo

Fig. 23 Schema mugurului terminal:

v.vg. varful vegetativ;
p.f. primordii foliare;
f. frunze in diferite stadii de dezvoltare;
p.m.a. promordiile mugurilor axiali

Fig. 24 Schema unui mugure reproducator mixt cu primordii

florale si meristem vegetativ la mar (dupa Abbott, 1970)
Mugurii sunt caracteristici atat pentru tulpinile plantelor perene
lemnoase, arbori sau arbusti, cat si pentru tulpinile subterane ale
plantelor ierboase perene prin bulbi, tubero-bulbi, rizomi, etc.

4. Mugurii adventivi si dorminzi.

Mugurii dorminzi: sunt tot axilari, dar rmn n stare latent

mai muli ani;ei nlocuiesc mugurele terminal, cnd acesta este
distrus. Se mai numesc imuguri de nlocuire i sunt o rezerv
potenial de material vegetal.
Mugurii adventive: nu se formeaz pe tulpin la noduri, ci pe
internoduri.Pot s apar pe rdcini, pe frunze sau pe butai.

5. Clasificarea lstarului dup mediul de via si aspectul

exterior.
Tulpinile tinere impreuna cu mugurii, frunzele si ramurile noi
alcatuiesc un lastar.
Tulpiniile sunt:
aeriene
7

 subterane
acvatice
6. Modificrile lstarilor aerieni
Lstarii aeriene sunt cele mai comune, pozitia lor este derapt:
unele plante au tulpini agatatoare (vita de vie,
mazarea)
tulpini volubile care se inalta prin rasucirea lor pe un
support (fasolea, volbura)
tulpini taratoare (dovleac, castravete)
7. Modificrile lstarilor subteran
Lstarii subterane se devolta in pamant - au aspect de radacina.
Se disting trei feluri de tulpini subterane:
rizomii - sunt lastari subterani care poarta radacini
adventive si muguri (stanjenel, lacramioara, ciubotica
cucului)
bulbii - sunt alcatuiti dintr-un disc din care pornesc
radacini advntive si un mugure invelit in frunze, frunzele
din exterior sunt albicioase groase,iar cele din exterior sunt
galbene si
subtiri plante care au bulbi ; ceapa, crinul ,laleaua.

 tuberculi - sunt tulpini scurte si umflate care poarta din loc

in loc niste adincituri numite ochi in care se afla muguri (
cartoful)

VI. BIBLIOGRAFIA

1. http://www.horticultura
bucuresti.ro/fisiere/file/ID/Manuale%20ID/Botanica%20I.pdf.
(24.11.2013)
2. Botanica cu baze n Ecologie.
3. Costache Iulian , Botanica Vol. 1 Morfologia i Anatomia
plantelor.
4. Autor : ELENA SVULESCU ,Botanic Morfologia plantelor.
Gabriela erbnescu-Jitariu, Constantin Toma, Morfologia si anatomia
plantelor, Didactica 1980, pag.464.
5. Gh. Anghel C. Chiril Eugenia Baciu Gh. TURCU ,
MORFOLOGIA I ANATOMIA PLANTELOR ,pag.105.
6. Cornelia Deliu, Editura: Presa
Universitara
Clujeana,2003,Morfologia si anatomia plantelor (volumul 1).
http://www.librarie.net/carte/128833/Morfologia-anatomiaplantelor-volumul (24.11.2013)
7. http://www.horticulturabucuresti.ro/fisiere/file/ID/Manuale%20ID/Botanica%20I.pdf(28.1
1.2013)
8. http://www.e-referate.ro/referate/Tulpina2006-09-26.html(
30.11.2013).
9. http://www.scientia.ro/biologie/71-concepte-fundamentale-dinbiologie/2380-tesuturile-vegetale.html (30.11.2013)
10.
http://www.rasfoiesc.com/educatie/biologie/biofizica/Osmoz
a18.php (31.11.2013)

10

11