Sunteți pe pagina 1din 21

PSIHOLOGIA VARSTELOR

scolarul
2011-2012

lect univ dr. Bucur Cristian

PSIHOLOGIA VARSTELOR

Dezvoltarea cognitiva - scolarul


Perioada copilariei
In general, aceasta perioada se incadreaza intre nastere si 11/12 ani. Ea mai poate fi subdivizata:
perioada sugarului (0-1 an)
perioada anteprescolara (1-3 ani)
perioada prescolara (3-6/7 ani)
prescolarul mic (3-4)
prescolarul mijlociu (4-5 )
prescolarul mare (5-6/7)
perioada scolara mica (6/7-11/12 ani)

PSIHOLOGIA VARSTELOR

Dezvoltarea cognitiva - scolarul


Perceptie

caracteristici

largire a campului vizual- a celui central si a celui periferic - devine foarte important cand
trebuie sa observe sau cand interactioneaza cu mediul; cu cat campul vizual este mai mare cu
atat perceptia este mai mare.
crestere a preciziei in diferentierea nuantelor cromatice - la varsta scolaritatii mici ochiul
este capabil sa diferentieze foarte bine, iar interactiunea sociala este mult mai mare. Poate sa
realizeze combinatii de culori. Sensibilitatea este nativa dar are si o componenta educationala,
formativa. Nu gbuie sa ne uitam la culoare ci trebuie sa stim componenta din fiecare culoare (
indigo este obtinut din combinarea a lui rosu si a lui albastru). Prin desen coilul se exprima, nu
exista desen frumos sau urat, corect sau gresit, etc...Copilul trebuie sa detina inormatii minime,
el trebuie lasat liber sa se mainifeste.
progrese ale capacittii de receptionare ale sunetelor inalte - spectrul sonor - nu toti avem
acelasi spectru, unii se duc catre sunete inalte si atii spre infrasunete.
capacitate de autocontrol a propriilor emisiuni vocale
poate aprecia pe cale auditiva distanta dintre obiecte - De obicei apreciem distanta vizual, la
copii aceasta apreciere este mai putin dezvoltata; abia de acum incepe sa se dezvolte.

PSIHOLOGIA VARSTELOR

Dezvoltarea cognitiva - scolarul


Perceptie

caracteristici

cresc distantele pe care le percepe copilul


se manifesta generalizri ale directiei spatiale, structurandu-se simtul
topografic
precizia diferentierii si a denumirii formelor geometrice (sc)
distinge formele ca volum, de formele plane. - iluziile continua foarte mult, dar
copilul face o transpunere
perceptia timpului devine mai subtila (sc; orar)

se pastreaza erorile, dar acestea sunt mai rare.

PSIHOLOGIA VARSTELOR

Dezvoltarea cognitiva - scolarul


Perceptie

caracteristici

crete abilitatea de a identifica i clasifica gusturile i mirosurile - elementul de


gust, ca si de miros este foarte putin antrenat, fata de toate celelalte simturi.
se manifesta spiritul de observatie, ca nivel inalt al percepiei - perceptia
influenteaza personalitatea. Putem avea o perceptie de ansamblu, globala sau o
perceptie mai analitica.

incepe sa se diferentieze net un stil perceptiv, in stransa relatie cu devenirea


personalitatii

PSIHOLOGIA VARSTELOR

Dezvoltarea cognitiva - scolarul


Reprezentare

caracteristici

relativ putin sistematizate


pot fi folosite voluntar, prin fondului de reprezentri existent, - reprezentarea
este un fenomen superior perceptiei.
la un nivel mai nalt copilul reuseste s descompun reprezentarea n prti
componente si sa capete grade diferite de generalitate si abstractizare - el sa poata
sa constuiasca, analiza si sinteza ( la nivel perecptiva avem obiectele ca atare),
avem un anumit nivel de reprezentare - folosim elemente grafice, dar putine,
analiza si sinteza are loc doar la nivel mental.

PSIHOLOGIA VARSTELOR

Dezvoltarea cognitiva - scolarul


Gandirea

caracteristici

(stadialitatea dezvoltarii
intelectuale- J Piaget)

Stadiul operaiilor concrete (7-11 ani)


rezolva logic probleme concrete prin manipularea direct a obiectelor este foarte importanta dimensiunea/masura nu pastram doar proportii
surprinderea invarianei
inelegerea legii conservrii
se realizeaza clasificarea i serierea - abia acum copilul poate sa
foloseasca criterii.
inelegerea reversibilitii - se pot realiza operatii complementare
(adunare si scadere, inmultire si imparire); putem folosi elemente de
egalitate.

PSIHOLOGIA VARSTELOR

Dezvoltarea cognitiva - scolarul


Gandirea

caracteristici

operativitatea gndirii
-figural,
-simbolic
-acional
operaiile gndirii se eidentiaza printr-un caracter concret - trebuie sa ne
asiguram ca plecam de la un obiect concret si abia apoi sa mergem catre
abstract. Trebuie sa realizam un patern (pe pasi, pe bucatele), sa ne asiguram
ca copilul intelege toti pasii de rezolvare a unor situatii.

PSIHOLOGIA VARSTELOR

Dezvoltarea cognitiva - scolarul


Gandirea
caracteristici
conservari

7-8 ani este capabil numai de conservarea cantitii (adica nelege c


ngustnd o cantitate de plastilin, cantitatea ei nu
se modific).
la 9-10 ani apare i conservare a greutii - atentie! a nu se confunda
greutatea cu masa
11-12 ani apare capacitatea de conservare a volumului 7 ani este evident spiritul critic al G - tot ce a invatat si tu nu aplici
8 ani - detaeaz prin independena sa;
9/10 ani, este caracterizat prin flexibilitate;
varsta devine un fapt de constiinta - este nevoie de o intelegere profunda a
semnificatiei varstei, este greu sa devina un element intrinsec al constiintei.

PSIHOLOGIA VARSTELOR

Dezvoltarea cognitiva - scolarul


Limbaj si comunicare

particularitati

una dintre laturile cele mai improtante ale lbj oral este conduita de ascultare

formarea

citit-scrisului are un impact major asupra interiorizarii lbj si a


evolutiei generale a acestuia - elementul scris apare o transpunere intre
interioritatea ta si exterioritatea care trebuie umpluta- pagina goala. Pana atunci
avem cateva elemente dar nu apare propriuzis limbajul intern decat dupa aparitia
scrisului.
spre sfarsitul perioadei, copilul ajunge la ~5000 de cuvinte dintre care tot mai
multe ptrund n limbajul activ permite planificarea activitatii, - fie ca forma interiora, care ii da autonomie
copilului, fie ca element extern
exprimarea actiunilor ce le au de fcut, ordinea n care vor lucra
cu impact major si asupra dezvoltrii intelectuale, contribuind la formarea
capacittii micilor scolari de a rationa, de a argumenta si demonstra - il ajutam
prin verbalizare.

PSIHOLOGIA VARSTELOR

Dezvoltarea cognitiva - scolarul


Limbaj si comunicare

particularitati

potenialul lingvistic difer la nceputul clasei I n funcie de


educaia primit n familie, de expresia sa temperamental etc;
impactul cu limba literar provoac modificri calitative particularitati regionale,uneori si etnice.
la nivelul clasei a IV-a, limbajul interior acompaniaz n
forme sonore scrierea - Depinde care sunt elementele
stimulative.

PSIHOLOGIA VARSTELOR

Dezvoltarea cognitiva - scolarul


Memoria

caracteristici

continutul M se diversifica si mai mult


comparativ cu clasa intai n clasa a IV-a se memoreaz de 2,3 ori mai
multe cuvinte.
ca urmare a interactiunii M cu G apar si se dezvolt formele mediate ale
memoriei bazate pe legturile de sens dintre date- transformarea si
reorganizarea n alt mod a materialul memorat.
focalizarea M pe sensul logic face s creasc de ~8 /10 ori volumul ei,
crescand timpul de pastrare, sporeste trinicia si productivitatea legturilor
mnezice.

PSIHOLOGIA VARSTELOR

Dezvoltarea cognitiva - scolarul


Memoria

caracteristici

uitarea apare frecvent n jurul vrstei de 7 ani (se uit frecvent tema de
pregtit, penarul,caietul etc.);
9 ani colarul face eforturi voluntare de a-i cultiva memoria (repetiii) tehnici de memorare (acronime), scenarii de memorare.
raportul intre recunoatere i reproducere se modific -6-7 anirecunoaterea este mai uor de realizat, -ulterior crete posibilitatea de
reproducere - trebuie sa patram elementele perceptive ca si stimului,
renuntam la ele treptat dar nu definitiv

problemele legate de formele reactualizarii se datoreaza dificultii de a


transpune limbajul interior (care a stat la baza nelegerii) n limbaj exterior
- exprimarea copilului poate fi necolplexa, hilara. Limbajul este un element
orientativ, cognitiv, de evaluare a copilului.

PSIHOLOGIA VARSTELOR

Dezvoltarea cognitiva - scolarul


Memoria

caracteristici

crete volumul memoriei (A. Memon fji R. Vartoukian -1996).


evocarile subiecilor sunt mai precise la 7 ani dect la 5

atunci cnd ntrebarile amnunite sunt repetate, copilul crede c primul


su raspuns a fost eronat, aa ncat l va retua sau l va modifica integral pe
urmtorul - chair daca raspunsul initial a fost corect, mai ales daca apare o
neclaritate si asta pentru ca procesul de intelegere nu a fost bine inchegat.

PSIHOLOGIA VARSTELOR

Dezvoltarea cognitiva - scolarul


Imaginatia

caracteristici

descrierile, tablourile, schemele utilizate n procesul transmiterii


cunostintelor solicit participarea activ a imaginatiei reproductive;
formele creative ale imaginatiei scolarului mic sunt stimulate in joc,
povestire si compunere, fabulatie, de contactul cu natura, de activitti
practice si muzicale - de experientele lui multiple
imaginatia se afl n plin progres: continut si forma
comparativ cu prescolaritatea, devine mai critic, se apropie mai mult de
realitate: copilul nsusi adopta o atitudine de autocontrol - este putin
probabil la aceasta varsta sa se poata realiza brain-storming, pentru el este
foarte critic, apare elementul de autocontrol, etc

PSIHOLOGIA VARSTELOR

Dezvoltarea afectiva- scolarul


Afectivitatea
particularitatistadialitatea socialafectiva a lui E
Erikson

competen (spirit antreprinztor)/ inferioritate (6-12 ani) - activitate:


coala
dezvoltarea sentimentului competenei sau incompetenei an funcie de
succesul an activitate

PSIHOLOGIA VARSTELOR

Dezvoltarea afectiva- scolarul


Afectivitatea

particularitati

cu totul semnificativa pentru constituirea motivatiei scolare este dinamica


proceselor de apreciere si autoapreciere - este demotivant pentr el cand
adultul il lauda desi acesta nu are motive.
poate sa apara si o motivatie intern care activeaz procesul de asimilare a
cunostintelor ntr-un mod continuu.
motivele mai largi, motivele sociale ale conduitei- strns legate si de modul
cum sunt organizate si cum se desfsoar interactiunea si activitatea de
comunicare cu ceilalti - desi exista aceeasi tipuri, mari, clasice, de motivatii
se schimba felul cum se combina, cum se subclaseaza unul pe celalalt.

PSIHOLOGIA VARSTELOR

Dezvoltarea afectiva- scolarul


Afectivitatea

particularitati

viaa emoional = mai echilibrat i apare sentimentul datorieiresponsabilizarea pe care i-o da adultul;
imitarea adultului- dorina de a demonstra c nu mai este mic
recurge la bravaj, acte de curaj - cnd se lovete pozeaz ca nu l doare;
intr ntr-o ncapere fra lumin chiar dac i este fric; - element
motivational de "a fi mare".

cnd nu fac fa asteptarilor celorlalti si proprii, copiii recurg la strategii


de evitare, la minciun - asteptarile pe care le formuleaza adultul sunt foarte
importante pentru copil, pentru ca acesta priveste din perspectiva sa, chiar
daca adultul afost in acea situatiesi stie ca copilul nu poate. Copilul trebuie
sa-si depaseasca propriul standard nu standardul celorlati.
reaciile afective devin mai controlate, crete capacitatea de simulare si disimulare

PSIHOLOGIA VARSTELOR

Dezvoltarea afectiva- scolarul


Atentie si vointa

trsturile specifice - intentionalitate si planificare

particularitati

din ce in ce mai multe din activitatile copilului ncep s se deruleze sub


semnul lui trebuie, este necesar, nu trebuie: vointa - este cea mai puternica
perioada unde se poate lucra la voina (constientirea, mobilizare a resurselor
pe baze motivationale pe care tu ti le construiesti, apare o disputa la nivel
operational, gasesc resurse si exersez). Ea se formeaza prin exercitiu.

manifestarea vointei in arii foarte diferite (de la P la M si I)


la nceputul perioadei, volumul atentiei este inca redus, pentru ca la final
sa se ajunga la ~40min

PSIHOLOGIA VARSTELOR

Dezvoltarea afectiva- scolarul


Personalitate

particularitati

nou mod de viat - relativ nou, chair si adultul il trateaza altfel - il


responsabilizeaza, ii da incredere, etc
statutul de scolar cu noile lui solicitri, cerinte
noi mprejurari- amprenta puternica asupra personalitatii lui: organizarea
interioar si conduita externa
se pun bazele conceptiei despre lume si viata care modifica esential optica
personalittii scolarului asupra realittii nconjurtoare- G
multiplele influente modelatoare ale procesului educational dau nastere la
compensatii temperamentale prin atitudinile caracteriale - caracterul este o
constructie sociala, dominantele temperamentale pana atunci se modifica
usor, comportamental iar copilul tide sa fie lenas sau harnic, curajos sau
fricos, etc

PSIHOLOGIA VARSTELOR
scolarul

Intrebari si discutii