Citoscheletul

Este o retea de proteine extrinseci

este sediul calmodulinelor (joaca un rol principal in reglarea proceselor intracelulare)
Confera flexiblitate si rezistenta
La microscop apare sub forma de retea anastomotica de filamente orientate neregulat si
prevazuta cu proteine globulare la nivelul nodurilor retelei
Este ancorat de plasmalema, prin intermediul capatului intern al proteinelor integrale
In hematii, citoscheletul = aprox 60% din masa proteica a intregii membrane
Principalele tipuri de proteine citoscheletice sunt:
Spectrna este o pr sch majofitara 60-70% din greutatea citosch membranar
Ankirina (nectina) este asemanatoare cu miozina si filamina 7,2% din totalul prot membranare
Actina se gaseste in special sun forma de actina F, alcatuita din cateva subunitati de actina
globurala, care fixeaza la capete, molecule de spectrina
Proteina benzi 4,1 = globuloasa, de forma unei sfere
Acestea formeaza miezul, inconj de alte proteine neidentificate
Ochiurile retelei citosch sunt alc din dimeri de spectrina
Nodurile sunt alc din 2 complexe moleculare :
1. spectrina + ankirina + prot ntegrala (este dispozitivul de legatura intre reteaua citosch si
plasmalema)
2. Spectrina + actina + pr benzi 4,1 reprez nodurile retelei si probabil sist de leg cu citosch
matricei celulare (citoplasma)
Legaturile dintre diferitele tipuri de prot citosch sunt modulate de procesul de fosforilare, dar si
prin intermediul unei proteine rglatoare de Ca gelsorina
Dispozitia in retea a citosch confera elasticitate, iar complexele protrice de la niv nodurilor
confera rezistenta

Citosch joaca rolul unui ecran de receptie transductie al mesagerilor intracelulari :

Ca si nucleotizii ciclici sunt mesageri celulari de ordinul II pe care citoscheletul ii emite pt
diferite organite tinta din interiorul celulei
Glicolema/glicocalizul (pe fata ext a membr cel)
Grosime de 50nanometri (ce variaza mult de la un tip de cel la altul)
Este de natura glicoproteica (radicalii glucidici sunt exclusivi in aceasta componenta a
membranei)
Este o strctura laxa
Este greu de identificat la m.e. de rutina (bine evidentiat prin reactii citochimice)
Joaca un rol major in schimburile ionice transmembranare
Confera o incarcatura predominant electronegativa suprafetei celulare

Structura si functia invelisului de suprafata a celulelor animale (a glicolemei) a inceput sa fie

investigata in 1963 de catre Benett, care a denumit glicocalix sau invelisul dulce ce acopera fata
externa a plasmalemei
Dpdv chimic glicolema este alc in special din proteine, glicoproteine sub forma unei retele sau
tesaturi delicate si laxa de lanturi glucidice
Glucidele dn membr cel reprezinta doar cateva procente din masa sa
Hidratul de carbon
cel mai frecvent intalnit galactoza, manoza, fucoza, glucoza, acidul sialic
Ac sialic form intotdeauna fragmentul terminal al lanturilor oligozaharice de pe trama
proteica(suportul) a glicolemei
Intre glicolema si plasmalena exista 2 tipuri de leg glicopr si glicolipide
O parte din lipidele stratului extern, sunt glicolipide, iar fragmentul lor polizaharidic se extinde
in glicocalix
Toate pr de pe fata externa a plasmalemei sunt glicoproteine. Ele se extind pe distante mai mici
sau mai mici in glicocalix
Prin metode citochimice s-a putut identif topografia diferentiala la niv glicolemei a principalelor
tipuri de molecule de glucide
Reactia cu acid periodic schiff (p.a.s.) dovedesc prezenta carbohidratilor exclusiv la niv
glicocalixului si caracterul acid al supraftei celulare
Ca formeaza punti de legatura intre doua molecule de fucoz i reprez locurile de stocare a Ca
la suprafaa celulei
Proprietatile glicolemei:
Nu este o bariera severa pentru patrunderea celor mai multe tipuri de molecule
Este sediul dispozitivelor receptorii specifice pt diferite molecule active bilogic: hormoni si
neurotrsnsmitatori.
Rol major in controlul schimburilor ionice transmembranare ( ionul de Ca este stocat emporar
in glicocalix pt nevoile cel curente)
Topografia apei si a ionilor anorganici la niv membr cel
Utilizarea unor metode speciale pt evaluarea apei dn membrane a permis sa se stabileasca
faptul ca apa la nivelul suprafetei celulare este distribuita in 2 zone:
1zona externa frontu E ce cuprinde glicocalixul si foita densa a plasmalenei
2 zona interna frontul P cupribde citosch membr si foita densa interna a plasmalemei
Cele 2 zone hidrofile sunt despartite de o zona hidrofoba alcatuita din segm hidrofobe ale
continuumului lipidic(echivalentul foitei clare a plasmalemei pe img de microscopie electronica)
In toate sectoarele hidrofile ale membr cel, moleculele proteice au pe suprafata lor frecventi
radicali ionizabili:
La suprafata cel, pe frontul E majoritatea radicalilor ionizabili snt anioni (acid sialic)
Exista si radicali cationici (gr aminice de pe lanturile de pr ale glicolemei) dar si cationi
anorganici reprrz de ionii de Ca si Na
In concordanta cu dif necesitati ale organismului, in cond fizio sau pato, cel poseda dispozitive
moleculare specializate

Cele de pe fata externa a supr cel, ntercepteaza mesaje sau semnale venite pe cale nervoasa
sau umorala receptori
Subst chimice care vehiculeaza pe cale umorala sau nervoasa ajung la diferite organe tinta sau
celule se leaga de receptori si moduleaza fct celulei, poarta numele de mesageri.
Termen generic ligant defineste toate substantele care sd leaga specific de receptor
Dn cat liganzilor, nele subst sunt produse de org specializate i vor aciona specific asupra
celulelor int i vor determina modificri chmice i fizice in concordan cu necesitile
organismului.
Sunt denumite mesageri extracelulari sau de ordinul I hormonii neurotransmitatori
Evenimentele care in final duc la modificari in cel tinta, ca rsspums la influenta mesagerilor sunt
:
Recunoaterea i ataarea liganzilor prin receptorii de la supr membr
Efectele cmplexului ligantb- receptor asupra cel sunt:
Modificari structurale la niv memranei
Modificari functionale
Modificari specifice ale metabolismului celulelor ssu a fct celulare cnoscute ca efecte secundare
Recunoasterea si atasarea liganzilor:
Receptorii sunt molecule ale membr cel capabile s detecteze modificri ale mediulu
extracelular i s iniieze evenimentele care duc la modificri structurale i funcionale, dar i
mecanochimice ale celulei
Tipuri de receptori membranari:
Receptori pt subst exogene insulina au fost izolai din cel adipoase i din hepaticite n nr de
10000 pt fiecare vel. Receptorii sunt de natur glicoproteic
Endogene (neurotransmitatori) situai totdeauna la nivelul membranei postsinaptice a cel
nervoase, iar la cel musculare pe faa extern a memvranei (exemplu: adrenalina, serotomina,
histamina, noradfrenalina)
Receptori pt antigen se gsesc fie la suprafaa cel implicate n rspunsu mn, fie la suprafaa
velulelor din toate celelealte tesuturi
Receptorii dd pe supr cel mplicate in rasp imun au fost denmii antigeni de suprafa i dpdv
chimic se aseamn cu moleculele de imunoglobuline
Aceti rdceptori sunt f nmeroi pe suprafaa limfocitrlor T
Toate cel organismului posed pe suprafaa membranei macromolecule cu rol de receptori
numii i antigen de suprafa prin care se recunosc intrr ele si se asociaz formand tesuturi sau
organe.
In caul grefelor de tesut, atunci cand un fragment de tesut grafat provine de la aelasi individ,
antigenele de pe suprafata cel sunt identice, iar grefs este tolerata atat de tesutul suport cat si
de celulele sistemului imun
Incazul in care grefa provine de la alt individ al aceleiasi specii antigenele de la supr celulelor din
fragmentul grefat sunt diferite de antigenele de ls suprafata celulelor tesutului suport
Grefa nu este tolerata
Receptorii pt anticorpi:
Se cunosc recept de pe supr membr leucocitelor bazofile i a mastocitelor care au capacitatea
de a lega la suprafata membranei molecule de imnoglobuline E venite pe cale sangvin

Se mai cunosc si receptori pt imunoglobulinele G localizati la supr celulelor din sist fagocitic
mononuclear ce au capacitatea de a lega moleculele de imgg
Exista i receptori pt subst endogene recep pt colesterol- sunt prrzsnti de obicei la suprafata
membr fibroblatilor care induc captarea colesterolului dn fluidul nstrstitial prin pnocitoza
Exogene se cunosc pana n prezsnt:
Virui
Droguri
Lecitin