Normalitatea

A. NORMAL
CONCEPT
STATISTIC

B.
NORMALITATEA
CA NORM
SOCIAL

C.
NORMALITATEA
CA IDEAL

D.
NORMALITATEA
CA ABSEN A
BOLII

Specific

Observatii

Exemple

Normalitatea ca concept statistic

arata omul normal ca un om
mediu.
Se consider c media sau
tendina central de distribuie
poate fi obinut prin msurarea
unei singure trsturi ntr-o
populaie.
Este vorba, n acest caz, de un
criteriu obiectiv de definire a
normalitii, independent de toate
sistemele de valori.
Teoria normei sociale se refer la
faptul c persoanele au
rolul lor i anumite ateptri
referitoare la maniera n care
ceilali i exercit rolul.

Deviaiile, ntr-o direcie sau

alt fa de tendina central
sunt considerate anormale.
Cu toate acestea exist o
tranziie gradual de la medie
spre extreme.

Luam ca exemplu folosirea

QI-ului pentru
caracterizarea ca
normalitatii la oameni :
media este reprezentata de
rezultatul 100 , iar
normalul este conceput
intre o abatere de 25 de o
parte si de alta a mediei.

Normele sociale se datoreaza

unor experiente si experimente
suferite de-a lungul timpului.
Conform teoriei normei sociale
comportamentul care se
deprteaz de conduitele
acceptate este considerat ca
anormal.
Deoarece constituie un ideal,
polul normalitii ideale nu va
fi niciodat ocupat.

Un exemplu ar fi condusul pe
partea dreapta a strazii la noi
si conducere pe partea stanga
in UK, dar si reducerea
vitezei pentru evitarea
amenzii.

nelegerea normalitii ca ideal

presupune un continuu ntre
normalitate i anormalitate. n
acest caz, acest continuum nu se
ntinde n dou direcii opuse n
raport cu media central ci merge
de la anormalitatea extrem la
normalitatea ideal.

Ponderea normalitii ntr-o

populaie dat poate fi stabilit
calculnd toate incidentele i
ponderea maladiilor.

La acest curent ader n special

psihiatrii, care adopt modelul
medical al maladiei.
Noiunea de incident face
referire la proporia de noutate
a cazului aprut ntr-o perioad
de timp.

Luam ca exemplu sntatea

mental: aproape de polul
extrem sunt situate cazurile
psihotice cele mai severe,
apo cazurile de
psihonevroze i de cazurile
lejere de inadaptare iar in
final persoanele bine
adaptate, sunt plasate
aproape de polul
normalitii ideale.
Intr-un esantion
reprezentativ de 1000 de
persoane se depisteaza 15
cazuri de schizofrenie,
rezultand o pondere a
normalitatii de 98.5%.