Sunteți pe pagina 1din 2

TRADITIA ROMANEASCA PUNTE A GENERATIILOR

Romanul e nascut poet!


Inzestrat de natura cu o inchipuire stralucita si cu o inima simtitoare, el isi revarsa tainele sufletului
in melodii armoniase si in poezii improvizate.
Comori nepretuite de simtiri duioase, de idei inalte, de notite istorice, de crezuri superstitioase, de
datini stramosesti si mai cu seama de frumuseti poetice pline de originalitate si fara seaman in
literaturile straine, poeziile noastre popolare compun o avere nationala, demna de a fi scoasa la
lumina ca un titlu de glorie pentru natia Romana.
Astfel vorbea odinioara marele poet Vasile Alecsandri in a sa dintai culegere de poezii populare
editata in anul 1852 si intitulata Balade, adunate si indreptate de V. Alecsandri. Era o culegere
pretioasa de balade, de legende si de felurite cantece improvizate de poporul roman in orele sale de
suferinta sau de veselie, de cadere sau de marire, asa cum insusi mentiona in 1862 in scrisoarea ce
insotea actul de donare al celei dea doua sa culegeri revizuite de pietre scumpe a comorii geniului
romanesc catre Azilul de copii gasiti Elena Doamna. Aceste balade si poezii populare starnesc la
acea vreme admiratia lumii intregi imediat ce incep a fi traduse, fiind glasurile intime ale sufletului
poporului roman, fiind dedicate natiei romane, ca cea mai dreapta avere a sa.
Razboaiele mondiale dar si industrializarea accelerata produc schimbari majore asupra spiritului
popular romanesc. Orasul cucereste satul, portul popular este inlocuit cu hainele orasenesti iar
folclorul este treptat uitat.
Spiritualitatea romaneasca inseamna traditii si se impleteste cu arta traditionala. Activitatea
proiectului va impleti redescoperirea laturii spirituale a vietii localnicilor din comuna FANTANELE
reprezentata prin colindele traditionale de sarbatori sau vechi obiceie, cu cea materiala prin
prezentarea produselor lucrate manual si diversele activitati mestesugaresti. Obiectivele proiectului
sunt:
-

Practicarea vechilor obiceiuri in cadrul sezatorilor si reorganizarea acestora, creind astfel puntile
intre generatia foarte tanara si cea varstnica a mesterilor populari
Redescoperirea traditiilor mestesugaresti practicate in cadrul sezatorilor,
Redescoperirea colindelor traditionale si interpretarea lor atat de tineri cat si de varstnici,
Tiparirea acestor evenimente locale intr-o revista trimestriala? Intitulata LADA DE ZESTRE .

Sezatorile erau intalniri ad-hoc ale localnicilor, avand caracter atat lucrativ cat si distractiv si se
desfasurau mai ales iarna (dupa Lasatul Secului de Craciun), dupa terminarea muncilor campului si
odata cu lasarea intunericului. In cadrul acestora fetele se familiarizau cu deprinderile practice si
spirituale ale femeilor, integrandu-se astfel cu obiceiurile acestora ca torsul lanii, a canepii. Totodata
se discutau despre evenimentele importante ale comunei, se rosteau apoi ghicitori, proverbe, se
canta, se colinda, se rosteau balade toate acestea fiind ascunse de secole intregi, ca niste pietre
scumpe, in sanul poporului , care insa sunt espuse a se pierde, prin urmare e o sfanta datorie de a
le cauta si a le feri de neoanul timpului si a uitarei, asa cum mentiona marele poet si culegator de
folclor V. Alecsandri.

In sezatorile dinaintea Craciunului sau Anului Nou se repetau colindele si strigaturile sau se vorbea de
buna pregatire a acestora. Spre sfarsitul sezatorii soseau flacaii cu muzicantii cu scopul de a inveseli
atmosfera, munca fiind abandonata. Fetele si femeile erau invitate de acestia la dans, cele tinere
invatau astfel pasii. Buna dispozitie crestea treptat si dansau chiar si cei varstnici,