Academia de Administrare Public

Catedra Economie i Management Public

Rolul comerului exterior n

dezvoltatrea economic i social
a societii

Profesor:

Masterand:

Doctor n tiine economice,

Raa Eleonora

Confereniar universitar
Blanovschi Andrei

Chiinu
2014

Comertul international este totalitatea legaturilor comerciale de cumparare-vnzare de

bunuri si servicii, ce se desfasoara ntre diferite state ale lumii pe baza diviziunii internationale a
muncii. Comertul international este o forma de legatura ntre pietele nationale, ntre producatori de
marfuri din diferite tari. Forma moderna a activitatii financiare internationale ncepe din punct de
vedere istoric, odata cu ncheierea tratatului de pace dupa razboiul franco-prusac din anul 1871.
Tratatul impunea Frantei o despagubire de razboi enorma, care va forma continutul unui flux
financiar-monetar international. Apoi Primul Razboi Mondial va determina la rndul sau un nou flux
financiar si monetar international. Pentru reglementarea acestor fluxuri se instituie pentru prima data
n istoria relatiilor internationale o institutie specializata n coordonarea legaturilor financiar-monetare,
Banca Reglementelor Internationale (BRI).
Fenomenul mondo financiar si monetar va cont 12112k109m inua sa se dezvolte dupa Primul
Razboi Mondial. Relatiile economice dintre statele iesite din conflictul mondial au continuat sa
creasca, solicitnd o dezvoltare rapida a activitatii monetare, financiare si de credit. n 1970 relatiile
economice internationale nsumau peste 300 de miliarde de dolari, iar fluxurile de fonduri financiare
capatasera un caracter permanent. Apar sisteme monetare regionale si modalitati noi de gestionare a
cursurilor valutare dar si multe aspecte negative pe care sistemul monetar international le presta
economiilor nationale.
Aparitia schimbului regulat de produse este indisolubil legata de aparitia diviziunii sociale a
muncii fiind un rezultat al ei.Odata cu prima mare diviziune sociala a muncii, de care sunt legate
aparitia proprietatii private dezvoltarea schimbului, ia nastere si se dezvolta schimbul ntre indivizi,
care n cele din urma devine unica forma de schimb. Prabusirea sistemului colonial si aparitia dupa cel
de al Doilea Razboi Mondial a unui mare numar de state independente au generat evolutii noi n
modul de realizare a relatiilor economice internationale. Cooperarea economica internationala este
nainte de toate un produs, un rezultat al progresului tehnico-stiintific accelerat ce se desfasoara astazi
n lume si care are o asemenea amploare si profunzime.
Extinderea diviziunii mondiale a muncii de tip industrial sub influenta revolutiei tehnicostiintifice contemporane pe deplin echitabile reclama dezvoltarea economica multilaterala, a tuturor
statelor, crearea unei industrii moderne, diversificate n fiecare tara pe baza eforturilor proprii - ca
factor primordial - si a unei largi colaborari internationale bazata pe respectarea stricta a principiilor si
normelor dreptului international. Ca urmare revolutia tehnico-stiintifica contemporana a determinat o
accentuare a interdependentelor economice dintre state.
n conditiile epocii contemporane, toate tarile lumii indiferent de natura ornduirii sociale, de
marimea si forta lor economica, de gradul lor de nzestrare cu resurse naturale sau forta de munca,
asezare geografica, etc., trebuie sa participa ntr-o masura mai mare sau mai mica la circuitul

economic mondial, acesta fiind o consecinta fireasca de ordin obiectiv a interconditionarii economiei
generale dintre toate statele lumii.
Comertul exterior reprezinta eea mai veche form de realizare a legturilor economiei ntre ri.
El cuprinde totalitatea relatiilor i tranzactiilor efeetuate sub forma de export-inlport.
Necesitatea activitilor de eomeI1 exterior a fost i este eonditionata de faetori eeonomieosociali diferiti:
a) adJneirea diviziunii soeiale a muncii;
b) dotarea diferita a tarilor e~surse naturale, umane i material;
c) creterea tot mai accentuat a nevoilor de consum in raport cu posibilitatile de produetie;
d) sporirea nivelului de specializare a productiei;
e) creterea productivitatii muncii sociale.
Initial, comeI1ul exterior consta din tranzactiile cu bunuri materiale.
Ulterior, obiectul acestuia s-a diversifieat, euprinzind i prestarile de servicii, turismul,
transporturile, etc.
In dezvoltarea sa, comertul exterior a cunoseut o intensitate i etape diferite. Cea mai lunga
perioada de cretere se situeaza ntre anii 1820-1914. In perioada interbelica, mai ales sub influenta
crizei economice mondiale din anii 1929-1933, ritmurile de cretere a comeI1tilui exterior s-au redus
considerabil. Ritmurile cele mai ridicate de cretere ale acestui gen de activitate s-au inregistrat dupa
cel de-al doilea rzboi mondial i, ndeosebi, odat cu sfiritul deeeniului al aselea din secolul xx.
Caracteristica principaIa a acestei perioade constituie cretere mai rapida a comerfului exterior in
raport cu producfia de bunuri materiale.
O alt trasatura de baza a comertu1ui exterior in perioada postbelica a reprezentat-o
diversificarea structurii pe marfuri i grupe de marfuri i accentuarea caracterului industrial al
schimburilor manufacturate, a mainilor i utilajelor, precum i bunurilor tehnice de uz
indelungat. Au avut loc schimbari importante in ceea ce privete locul i rolul diferitor ri sau
grupe de tari in comertul international.
o trasatura importanta a comertului international contemporan o constituie largirea
comerfului cu servicii a caror valoare a ajuns, dupa estimari recente, la 800-1000 miliarde dolari
americani.Cunoscut sub denumirea de "comert invizibil, comertu1 cu serviciu ocupa o pondere tot
mai mare n volumul comertului 'ntre ri.
Intreaga istorie a comertului modern demonstreaza ca, in permanenta, primul loc pe piata extern
a a fost detinut de 0 tara industrializata. La inceput a fost Anglia, care a jr.cat mult timp rolul de "atelier
industrial al lumii". Ulterior, acest rol a revenit Statelor Unite ale Americii. Evoluia
postbelica nu a schimbat aceasta tendinta, ci doar a amplificat-o. Tarile industrializate detin cea mai

mare pondere in exporturile mondiale.

Comertul exterior nu joaca acelai rol pentru toate tarile industrializate. In unele dintre ele,
'indeosebi cele mici, ponderea exporturilor i a PIB-ului este ridicata, oscillnd intre 20-40% (Elvetia,
Finlanda, Olanda, Belgia). La cealalta extrema se situeaza tarile mari, cu bogate resurse interne, cu o
piata national a foarte mare, unde aceasta pondere este scazuta - 10-150/0. Deci, participarea econom
iilor nationale la comertul mondial este diferita.
Comertul exterior a cunoscut o permanenta ingradire de ordin tarifar i netarifar. Obstacolele
tarifare slnt diferite feluri de taxe vamale percepute asupra marfurilor cu ocazia trecerii vamei unei tari.
Aceste taxe influenteaza pretul de vinzare al marfurilor respective. In ceea ce privete obstacolele
netarifare, ele sint extrem de numeroase i au o raza de actiune mult mai mare, fiind totodata mai
discriminatorii. Printre cele mai cunoscute pot fi mentionate: restrictiile calitative la import; taxele de
prelevare a diferentelor dintre pretul intern i pretul de import (mai mic) pentru acelai produs; taxe
fiscale; masuri privind normele obligatorii de calitate la importul marfurilor, etc. Existenta obstacolelor
netarifare impiedica sau limiteaz comertul la anumite categorii de marfuri i, ceea ce este mai grav, nu
cointereseaza statele lumii in ridicarea competitivitatii marfurilor respective.
In scopul promovarii comertului exterior, al reglementarii desfaurarii sale, au fost create i
functioneaza o serie de institutii internationale a caror natura juridica este diferita:
-

institutii din sistemul Natiunilor Unite;

organizatii internationale pe produse primare ale producatorilor i consumatorilor;

- organizatii economice regionale interstatale care urmaresc pe plan comercial lichidarea

barierelor, vamale in interior, reglementarea preturilor, elaborarea unei politici vamale comune in relatii
externe.
Comertul exterior are drept scop valorificarea clt mai eficienta pe piata mondiala a rezultatelor
muncii la scara nationaHi.
Inceputurile tratarii sistematice a problemelor schimburilor comerciale dintre tari se afla in
lucrarile econolni~tilor Inercantili~ti (William Stafford i Thomas Mun in Anglia, Colbert i Antoine
de Montchrestien in Franta, Ivan Poso~kov in Rusia, etc.). Valoarea teoretica a concluziilor lor este
limitata de circumscrierea delnersuiui analitic doar la sfera schimburilor comerciale exteme. In
conceptia lor, metalele pretioase, indeosebi aurul i argintul, constituie baza universala a bogatiei.
Aurul este "substitutul nevoilor tuturor oamenilor" (A.de Montchrestien), iar "bogatia nu consta in a
avea mai mult aur sau mai multi bani, ci in a avea mai mult aur sau mai Inuiti bani dectt restul lumii
sau dectt vecinii" (J.Loske). Animati de un asemenea scop, Inercantili~tii nu vedeau alta posibilitate de
marire a stocului de aur in afara extractiei, decit comertul exterior. Potrivit conceptiei mercantiliste,
specificul comertu1ui exterior consta tocmai in faptul ca, spre deosebire de COllleI1ul intern, care nu

marete cantitatea de aur i de bani, expoliurile excedentare, fata de importuri, pot servi aceasta cauza.
De aici, "mentalitatea" mercantilitilor a primatului exporturilor fata de importuri i preocuparile
sustinute pentm maximizarea exporturilor i limitarea importurilor, care razbate pina in zilele noastre.
Spre deosebire de mercantiliti, liberalii clasici, Adaln Smith i David Ricardo, i-au plasat anal
iza nu numai in sfera circulatiei marfurilor, ci, in primul rind, in sfera productiei de bunuri materiale. Ei
cauta posibilitatea maririi gradului de satisfacere a nevoilor interne nu intr-un sold activ pernlanent al
balantei comerciale, ci in structura productiei tarilor participante la comertul international. Principalele
aspecte ale teoriei clasice a comeqului international sint: teoria avantajelor absolute, elaborata de Adam
Smith, i teoria costurilor comparative, elaborata de David Ricardo.
A.Smith, in lucrarea sa Avuia naiunilor (1776) a elaborat teza care a ramas in literatura
cunoscuta drept "teoria avantajelor absolute". Potrivit acesteia, avantajul care decurge pentru o tara din
practicarea schimburilor comerciale externe rezulta din compararea costurilor absolute pentru productia aceleiai mam in doua tri diferite. Ca urmare, diferentele dintie costurile absolute capata nu
numai o valoare explicativa, ci i una normativa: fiecare tara trebuie sa se specializeze in vederea
participarii la comequl international, in productia acelor marfuri pentru care dispune de avantaje
absolute fata de strainatate, respectiv de costuri mai mici; acestea vor trebui exportate tn schimbul
importurilor care n-ar putea fi produse tn interior decit cu costuri absolute mai mari decit in strainatate.
Continuatorul lui A.Smith, D.Ricardo, 'in lucrarea Despre principiile economiei politice ~'i
frTlpunerii (1817), a elaborat teoria costurilor comparative potrivit careia fiecare tara ar fi avantajata sa
se specializeze ~i sa exporte acele produse pentru care dispune de cea mai mare superioritate
comparativa sau la limita, de cea mai mica inferioritate comparativa. Explicatia de esenta a
schimburilor comerciale externe consta in diferentele dintre costurile comparative de la o tara la alta.
Ca urmare, fiecare tara trebuie sa se specializeze in producerea acelei mam care, exportata, Ii va aduce
la import o cantitate din cealalta marfa pe care, altfel, ea i-ar produce-o cu o cantitate mai mare de
munca. Premisa de baza a acestei teorii o reprezinta liberul schimb, deplina libertate a comerului i
concurentei.
n cadrul fostei Uniuni Sovietice, Republica Moldova nu avea relatii comerciale externe propriuzise. Abia dupa obtinerea independentei politice ~i suveranitatii statale in august 1990, ea a initiat
stabilirea unor asemenea relatii. Deja in anul 1995, tara noastra stabilise legaturi comerciale cu 90 de
state. Volumul valoric al exportului de marfuri a crescut in acest interval de timp de la 426 mIn dolari
americani la 745 mln dolari.
Ulterior, Republica Moldova a devenit membra a Organizatiei Mondiale a ComeI1ului (OMC), a
semnat Acorduri de comeI1 cu Federatia Rusa, Romania, Belarusi, Turkmenistan, Ucraina, Armenia,
Uzbekistan, Kazahstan ~i Kirgizstan. eu Austria, China, Cehia, Slovacia, Bulgaria, Ungaria, Letonia,

Turcia, Lituania, Polonia, India, SUA, Elvetia ~i E stonia au fost incheiate Acorduri, care prevad
Clauza Natiunii celei mai favorizate.
Treptat, tara noastra a intensificat ~i diversificat relatii1e comerciale externe ~i cu altestate.ln
prezent, ea are stabilite relatii de export-import cu 173 de tari'ale lumii, realizeaza masuri privind
sporirea competitivitatii bunurilor pentru export.
De mentionat insa, ca pe parcursul tranzitiei la economia de piata comertu exterior al Republicii
Moldova a cunoscut diverse obstacole i greutti. Fiind o tara cu o piata interna mica i cu resurse
naturale i materiale limitate, tara noastra este intr-o masura foarte mare dependenta de factorul extern
atit in privinta ilnportarii resurselor energetice i a materiei prime, ct i a patrunderii pe pietele externe
pentru desfacerea produselor sale traditionale. Prin urmare, creterea economica i sporirea bunastarii
materiale a populatiei depind nu numai de competitivitatea eeonomiei nationale autohtone, ci in mare
masura i de caraeterul i randalnentul relatiilor sale comereiale cu restul lumii.
Dar i in astfel de imprejurari volumul valoric al fluxurilor comerciale de export-import ale
Republieii Moldova cu strainatatea a creseut continuu, s-au efectuat reorientri in aria geografica i
structura exporturilor i importurilor de marfuri (tabelul 6).
Evolutia volumului valoric al comertului exterior al Republicii Moldova
(mii dolari SUA)

471465,6

>
1091255

............
1591185

2009 fatade
,1996 (ori)
2

543121,3

276088,2

551367

623047

1,2

tarile UE-27

78112,8

102204,8

443366,8

820090,4

10,5

alte tari

129220,1

63281,8

96520,7

148047,3

1,1

Import, total

1072280

776416

2292292

4898762

4,5

tarile CSI

652678,2

259776,9

905207,8

1737261

2,6

tarile UE-27
alte tari

177230,7
242370,9

225970,4
290668,7

1038777
348306,8

2105264
1056237

11,8
4,3

1996
..
Export, total

794997,1

din care:

---

tarile CSI

. 2000

2(J05

2009

din care:

Sursa: Anuarul Statistic al Republicii Moldova. Chiinau, 2002, 2003; 2009, pAlS; 2010, pAl6
Analiza datelor statistice cuprinse in tabelul 6 atesta, ca volumul valoric al exportului de
tnarfuri al republicii Moldova a crescut in ultimii paisprezece ani de doua ori, iar al importului - de 4,5
ori, s-a schimbat orientarea geografica a fluxurilor comerciale. In intervalul de timp analizat, volumul

valoric al exportului in tarile Uniunii Europene s-a majorat de 10,5 ori, iar a importului - de 11,8 ori.
Exportul de marfuri in tarile CSI a sporit doar de 1,2 ori i a inlportului de 2,6 ori. In ultimii ani are loc
intensificarea fluxurilor comerciale ale tarii noastre cu SUA, China, Japonia, Turcia i alte tari.
Balanta de comert exterior cuprinde cumpararile (importurilor) i vlnzarile (exporturile).
Diferenta dintre acestea formeaza soldul balantei de comert exterior, care poate fi pozitiv, daca
exporturile sint mai mari decit importurile (balanta excedentara) sau negativ, in cazul in care
importurile sint mai mari decit exporturile (balanta deficitara). In cazul egalitatii, soldul este nul, iar
balanta este echilibrata.
Clasificarea nlarfurilor exportate i importate, cuprinse in balanta de comert exterior, se face pe
grupe omogene, care dau posibilitatea analizei evolutiei structurii exporturilor, a schimbarilor care se
produc de la o perioada la alta sub influenta factorilor interni i extemi.
In Republica Moldova, clasificarea actuala a marfurilor exsportare i importate cuprinde
urmatoarele grupe:
I.

Animale vii i produse animaliere

II.

Produse vegetale

III. Grasimi i uleiuri animale sau vegetale

IV.

Produse alimentare; bauturi alcoolice i nealcoolice; tutun

V. Produse minerale
VI. Produse chimice
VII. Materiale plastice, cauciuc i articole din acestea
VIII. Piei brute, piei tabacite; bIanuri i produse din acestea
IX. Lemn i produse din lemn
X. Pasta de lemn, hirtie, carton i articole din acestea
XI. Materiale textile i articole din acestea
XII. Incaltaminte, palarii, umbrele i articole similare XIII. Articole din piatra,
ipsos, ciment, ceramica, sticla
XIV. Perle naturale sau de cultura, pietre pretioase sau semipretioase XV. Metale comune i articole
din acestea
XVI. Maini i aparate
XVII. Mij loace i materiale de transport XVIII. Instrumente i
aparate optiee
XIX. Marfuri i produse diverse
XX. Obieete de arta, de colectie sau de antiehitate.
Analiza datelor balantei eomereiale a Republieii Moldova pentru ultimii ani arata ea volumul

valoric al marfurilor importate depaete esential volumul valorie al celor exportate. Numai In ultimii
patru ani (2005-2009) aceasta diferenta a constituit circa 8497 mii dolari SUA .

Este cunoscut faptul ca, 'in lumea contemporana putine tari asigura o balana comerciala
echilibrata. Majoritatea tarilor mai mult cumpara decit vind. Este yorba, in primuJ rind, de cele eu un
nivel redus de industrializare i preponderent agrare. Si totui, reducerea treptata a soldurilor negative
ale balantei comerciale constituie unul dintre obiectivele prioritare ale guvernantilor i agentilor
econom iei participanti la comertul exterior.
In ansamblul politicilor economice guvernatnentale un loc deosebit I ocupa politica
schimburilor comereiale cu strainatatea. Politica comereial de export-import se definete ca fiind
totalitatea masurilor i mijloacelor promovate de catre stat in domeniul relatiilor economice externe.
Scopul politicii eomereiale exteme eonsta fie in Hirgirea i liberalizarea fluxurilor de export-import,
fie in protejarea pietei interne de avalana marfurilor straine. Teoria i practica economica eunosc doua
tipuri de politidi eeonomiea In sfera eomertu1ui exterior: politica Iiberului schimb i politica
protectionista.
Politica Iiberului schimb presupune 0 eireulatie libera a nlarfurilor Intre tari fara drept de varna
i constringere, tara alte restrictii i reglenlentari.
SuportuI teoretie acestei politiei il constituie: teoria avantajelor absolute obtinute de tarile
partieipante la diviziunea intemationaia a muneii i la corneI1ul exterior, elaborata de Adam Smith,
teoria costurilor COlnparative .;i a avantajelor relafi"ve fondata de David Ricardo i Legea tendinlei
de egalizare a avantajelor !iirilor in condi!iile desfa.;urarii libere a schimburilor econolnice dintre
ele i a orientarii lor in speeializare dupa avantajele ee Ie i of era, lu'ind 'in eonsiderare posibilitati1e
~i disponibiIitatile de factori de productie intemi, formulata de John Stuart Mill. Examinarea datelor
incluse in tabelul 7 demonstreaza ca, sub influenta diferitilor factori intemi i externi, atit obiectivi, cit
~i subiectivi, in sfera comeqului exterior al tarii noastre are loc tendinta de reducere a ponderii
exporturilor (de la 42,6% 'in anul 1996 la 28,2 'in 2009) i creterii ponderii importurilor (de la 57,40/0
in 1996 la 71,8% in 2009). Ca urmare, gradul de acoperire a inlporturilor eu exporturi s-a redus de la
74,1% In 1996 la 39,3% in anu12009. 0 astfel de tendinta are un impact negativ asupra creterii venitului national al tarii i, respectiv, a nivelului de trai al populatiei.
Ritmurile lente de sporire a exporturilor sint eonditionate, in primuI rind, de cantitatea
insuficienta, calitatea i competitivitatea redusa a nlarfurilor moldoveneti destinate v'inzarii pe pietele
externe. In al doilea rind, de tendinta intermediarilor de a aduce din strainatate chiar i a acelor
marfuri, produeerea carora se poate organiza la noi in tara (i 'in multe cazuri eu costuri mai reduse).
Exporturile Republicii Moldova constau preponderent din: produse vegetale; pnXfuse alimentare;
bauturi alcoolice i nealcoolice; tutun; piei brute, piei tabacite, blanuri i produse din acestea;
materiale textile i articole din acestea; 'incaltaminte; articole din piatra, ipsos, ciment, ceramidi, sticla
i din materiale similare; maini i aparate; echipamente electrice; aparate de inregistrat; mijloace i

materiale de transport; instrumente i aparate optice; medico-chirurgicale .a.

In structura exporturilor ponderea materialelor textile i articolelor din acestea constituie
20,60/0, bauturilor alcoolice ~i nealcoolice - 10,3%, fructelor i Iegumelor - 7,3%, mainilor i
aparatelor - 6,70/0. Importurile includ: animale vii i produse animaliere; produse vegetale (legume,
fructe, cereale, seminte etc.); grasimi i uleiuri animaliere i vegetale; produse alimentare; bauturi
alcoolice i nealcoolice; prod use minerale; combustibil i uleiuri minerale; produse chimice; materiale
plastice, cauciuc i articole din acestea; lemn i produse din lemn; materiale textile i articole din
acestea; indiltaminte; metale comune i articole din acestea; maini i aparate; echipamente electrice;
mijloace i materiale de transport; instrumente ~i aparate optice, fotografice; mobiHi; televizoare;
ma~ini de spalat rufe ~i multe altele.
La capitolul exporturi, cei mai importani parteneri ai Republicii Moldova sint: Rusia, Italia,
Belarusi, U crain a, Germania, Polonia, Marea Britanie, Kazahstan i Elvetia. Volumul cunlulativ al
exportului in aceste tari a constituit In anul 2008 - 82,2% din volumul total al exporturilor pentru
perioada data.
Cea mai semnificativa pondere In structura importurilor (21,4%) 0 detin produsele minerale.
Ma~inilor i aparatelor Ie revin circa 15%, produselor chimice - 8,6% ~i materialelor plastice - 6,2%.
Republica Moldova cumpara diverse marfuri din Federatia Rusa, Turcia, China, Belarusi,
Germania, Austria, Polonia, Republica Ceha, Franta, Suedia) Coreea de Sud, Ungaria, Romania etc.
Insa la capitolul importuri este necesar de a remarca urmatoarele: In conditiile In care multe
resurse naturale sint limitate, iar unele totalmente
,

.
lipsesc (gaze, combustibil, metal etc.), tara noastra va avea nevoie sa sporeasca continuu importurile de anumite marfuri. Totodata, fHnd nejustificat faptul clnd un ir de
marfuri importante ar" putea fi fabricate de tntreprinderile autohtone, deoarece resurse materiale i
umane slnt destule. Drept exemplu: Moldova importa oteturi, sapunuri, preparate pentru spalat, lIna,
palarii, umbrele, bastoane, jucarii, fiori artificiale etc. Inundarea pi'etei moldoveneti cu astfel de
articole reflecta, Intr-o anumita masura, nivelul de degradare a Inlndriei nationale.
Eficientiiarea comertului exterior al Republicii Moldova poate fi sporita prin realizarea
urmatoarelor masuri:
-

reduce rea costurilor de productie a bunurilor destinate exportului;

creterea gradului de prelucrare i a calitati i produselor care fac obiectul exporturilor;

sporirea capacitatii concurentiale a economiei nationale In ansan1blu;

cre~terea substantiaHi a productivitatii muncii pe baza modemizari i i retehnologizarii bazei

tehnicomateriale de productie;
-

reducerea importurilor de marfuri care pot fi produse In interiorul economiei nationale i

pentru care exista forta de mundi $i resursele necesare.
Punctul de plecare a politicii liberului schimb I-a constituit: diviziunea sociaUi a muncii i

specializarea productiei pentru export; libertatea de actiune i initiativa a agenti10r economici

(excluzind interventia statuIui); concurenta perfecta (tara monopol).
Politica liberului schimb a fost aplicata, mai intii, de cele mai avansate ... tari de la rascrucea secoielor
XVIII ~i XIX - Anglia ~i Franta, urmate apoi de alte tari europene.
Politica comerciala protectionista a aparut ca 0 reactie nationala fata de politica liberului
schimb promovata de liberalismul economic clasic. Esenta ei consHi In protejarea pietei interne prin
intermediul restrictiilor vamale care liJ:niteaza accesul pe teritoriul national al marfurilor straine.
Suportul teoretic al politicii protectioniste il constituie teoria protectionismului elaborata de
economistul german Friederich List.
Necesitatea elaborarii unei astfel de teorii i politici economice a fost cauzata de anumite imprejurari.
in primul rind, Germania - patria nationalismului economic - In acele timpuri manifesta ritlnuri mult
mai lente de dezvoltare, comparativ cu celelalte puteri europene. in al doilea rind, Germania pien;:luse
pozitiile de mare centru comercial di.n bazinul Marii Baltice (confederatia oraelor hanseatice a
dOlninat cOlnertul european In perioada secolelor XII-XV). In urma marilor descoperiri geografice,
caile comerciale au ocolit Germania, deplaslndu-se spre OceanuJ Atlantic. in al treilea rind, cautarea
altor izvoare externe de acumulare primitiva a capitalului ~i cotropirile coloniale s-au ciocnit de
factorul dezintegrarii teritoriale. In secolul al XVIII-lea - Inceputul secolului al XI:'>lea, Germania era
divizata In peste 360 de statulete izolate 'intre ele prin diferite taxe i alte bariere vamale. in al
patrulea rind, in lipsa statului unitar hotarele exterioare ale Germaniei erau deschise marfurilor
straine. Clnd in anul 1815, dupa batalia de la Waterloo, a fost anulata blocada continentala a Angliei,
stocurile ei de marfuri s-au 'indreptat in Europa. Respinse din Franta, unde Restauratia stabilise un
regim prohibitiv, ele s-au Indreptat spre Germania, care s-a pomenit inundata de marfurile industriale
engleze, mai ieftine i mai calitative. Industria germana slab dezvoltata a devenit totalmente
necompetitiva.
Astfel, s-a impus protectia urgenta a pietei interne, argumentarea i justificarea acestei protectii
revenindu-i lui Friederich List.
Politica protectionismului vamal a lui Fr.List include trei elemente de baza: caracterul selectiv;
caracterul temporar; caracterul educativ.
Caracterul selectiv consta in faptul ca tarifele vamale nu erau pre-

vazute a fi aplicate la toate marfurile straine, ci doar la cele care erau mai competitive,
comparativ cu marfurile nationale.
Caracterul temporar se refera la aceea ca tipul politicii comerciale trebuie sa depinda de
nivelul de dezvoItare a economiei nationale. ea trebuie
.

sa fie liber-schimbista pentnl tarile industrial dezvo1tate i protectionista pentru tarile agrare i
agroindustriale. Pe masura ce produsele nationale devin competitive fata de cele straine, protectia
statului devine inutila, politica comerciala fiind din nou orientata spre liber-schimbism.
Cqracterul educativ consta in faptul ca pentru a stimula producatorii autohtoni, populatia
trebuie sa fie educata in spirit patriotic, cererea ei fiind indreptata la marfurile autohtone i nu la
cele straine, chiar daca acestea sint mai ieftine. Prin aceasta, tara se va dezvolta in baza fortelor
sale interne, asigurindu-i securitatea economica. De mentionat, ca acest spirit patriotic i asmzi
este prezent la natiunea germana, el asigurind, in mare parte, suprematia economica a Germaniei
in cadrul Uniunii Europene.
Politica comerciala protecionista a avut cea mai larga aplicare' in SUA, Japonia i multe
aIte tari. In prezent, in cele mai dese cazuri, are loc o imbinare a elementelor liber-schimbismului
cu cele de protectionism, adica se promoveaza o politica comerciala mixta.
In primii ani de suveranitate statala, Republica Moldova a aplicat o poJitica comerciala
preponderent protectionisHi, spre sfir~itul anului 1993, s-a produs, insa, 0 cotitura radicala in
acest domeniu, tara noastra devenind una din cele mai deschise, un model clasic de liberalism
economic. Se exporta tot ce exista i era intrebat peste hotarele tarii: bunuri materiale, sistelne de
irigare, deeuri de metal, etc.
Ulterior, a fost elaborat in linii mari cadrul institutional i legislativ de inspiratie liberala.
Ca urmare, nu existau nici cote, nici alte restrictii vamale. Erau supuse licentierii doar
medicamentele, substantele chimice, materialele explozive, armamentul i echipamentul militar,
aparatele pentru jocuri de noroe, stupefiantele i otravurile. Proeedura obtinerii lieentelor este i
ea una simpla. In astfel de eonditii este neserios sa vorbeti de seeuritatea economica nationala,
de viata i sanatatea oamenilor, animalelor i plantelor.
o asemenea politic comerciala nu corespundea nicidecum intereselor nationale. cu
att mai mult, cu ct, de pe urmla acestor tranzactii se 1mbogatete un numar neinsemnat de
afaeeriti, in esenta straini, care prea putin sint dispui sa-i reinvesteasca profiturile in
modemizarea economiei Republicii Moldova.
In scopul depairii consecintelor liberalismului tara masura, Republica Moldova trebuie,
dupa parerea autorului, sa elaboreze i sa realizeze o politica comerciala mixta care sa imbine
elemente de liber schimb cu elemente de protejare legala a pietei interne i a producatorilor

autohtoni. Ar fi bine ca accentul sa se puna pe urmatoarele directii principale:

1.

Valorificarea tuturor posibilitatilor de aprofundare a relatiilor econom ice,

respectiv cele comerciale cu U niunea Europeana, care trebuie sa devina treptat una dintre
principalele piete de desfacere a produselor moldoveneti.
2.

'

Elaborarea i punerea in aplicare a unui program de incurajare a exporturilor,

tara care este imposibil de a depai actuala criza financiara i economica i a reduce soldul negativ
atit de pronuntat in prezent al balantei comerciale. Nucleul unui astfel de program trebuie sa-l
constituie restructurarea, respecializarea i retehnologizarea in ansamblu. Ramurile, cu a CarOl'
produse republica poate iei pe pietele extern trebuie modernizate prin sprijinul financial' al
statului i al investitorilor straini. In lumea contemporana piete1e exteme de desfacere pot deveni
accesibile marfurilor moldoveneti doar prin interventi a masiva a statului, i nu doar a agentilor
economici privati.
3.

Crearea unui climat cu adevarat favorabil pentru atragerea investi, tiilor capitale

straine directe. Atragerea investitiilor straine in productia pentru export ar limita practica
paguboasa de a ceri credite investitionale, care baga Moldova tot mai mult in datorii.
4.

Asigurarea securitatii economice a tarii. In prezent avem 0 economie foarte

vulnerabila i dependenta atlt in privinta aprovizionarii cu resurse energetice, cit i in privinta

pietelor de realizare a produselor noastre. De aceea, diversificarea marfurilor moldoveneti
constituie o directie prioritara a politicii comerciale a Republicii Moldova.