Plan de Asigurarea Al Calitatii Stefan Cel Mare

Asocierea dintre
S.C. PALEX CONSTRUCTII-INSTALATII S.R.L LIDER &

S.C. RATELEN CONSTRUCT
PLANUL DE ASIGURARE A CALITATII
I.Prezentarea generala a lucrarii

Obiectiv: MODERNIZARE DRUM COMUNAL DC122 KM 0+000 4+000, SAT RADEANA,
COMUNA STEFAN CEL MARE, JUDET BACAU
1. PREZENTAREA LUCRARILOR
Amplasamentul
Drumul comunal DC 122 este in administrarea Primariei Comunei Stefan Cel Mare, judetul Bacau. Lucrrile se
vor desfura pe amplasamentul studiat actual al drumului comunal DC122, intre km 0+000-4+000. Tronsonul de
drum de amenajat este amplasat de la intersecia cu DN11A in localitatea Radeana, pana la limita comunei tefan cel
Mare.
Asezarea geografica
Comuna tefan cel Mare este situat n partea de sud-est a Depresiuni Cain, de o parte i alta a Rului Trotu. Este
strbtut de DN 11A Ora Adjud - Municipiul Oneti
Centrul urban este mai a propiat de com un, la cca 10 km, este municipiul Onesti. Teritoriul comu nei are o
suprafa de 40.54 km2.
Ca unitate administrativ teritorial, comuna Stefan cel Mare are n componen urmatoarele sate:
- Stefan Cel Mare resedinta de comuna;
- Radeana;
- Bogdana;
- Negoiesti;
- Gutinas.
Topografia
Comuna Stefan Cel Mare este situat n Depresiunea Tazlu-Cain, la o altitudine medie de 210 m.
Clima si fenomenele naturale specifice zonei
Teritoriul Comunei Stefan Cel Mare, ca de altfel ntreg teritoriul judeului Bacau aparine sectorului de
clim temperat-continental, prezentand asemanari, atat cu climatul de munte din vest cat si cu cel din zona deluroasa.
Zona de sud a judeului, n care se situeaz aceast comun , se caracterizeaz prin valori ale elementelor climatice
ceva mai sczute dect n restul teritoriului.
Temperatura
Comuna Stefan Cel Mare este caracterizat de urmtoarele medii: temperatura medie anual a aerului +9
grade, temperatura minim absolut a aerului -24C i temperatura maxim a aerului +39C. Adncimea de nghe n
terenul natural, conform STAS 6054-77, este de 0.90 m de la cota terenulului natural sau sistematizat.
Precipitatiile medii din zona sunt de cca 649 mm.
Geologia, seismicitatea
Din punct de vedere geomorfologic comuna Cndeti aparine Piemontului de Cndeti, subunitate a
Piemontului Getic, situat la vest de rul Dmbovia, cu caracterul unei cmpii piemontane nalte, fragmentat n
platouri de ctre reeaua hidrografic secundar .
In zon au fost identificate depozite ce aparin cuaternarului-pleistocen inferior. Acesta este constituit di n
dou orizonturi: orizontul inferior psamo-pelitic, alctuit din argile, n alternan cu pachete groase de nisipuri ce
conin lentile de pietriuri i bolovniuri cu stratificaie torenial. Aceste dou pachete formeaz Stratele de
Cndeti" i prezint n zon o grosime de cca 80-120 cm.
Referitor La seismicitate, conform reglementrii tehnice Cod de proiectare seismic" - Partea 1 din normativul
P l00-1/2006, amplasamentul comunei Cndeti prezint o valoare de vrf a acceleraiei terenului ag=0.24 g, pentru
cutremure cu intervalul mediu de recuren IMR=100 ani, cu perioada de control (col) a spectrului de rspuns Tc=0.7
ASOCIEREA Lider S.C PALEX CONSTRUCTII SRL & S.C RATLEN CONSTRUCT S.R.L
Asocierea dintre
sec. Din punct de vedere seismic conform SR 11100-1/93, comuna Cndeti se ncadreaz n zona macroseismic de
gradul 8 (opt), pe scara MSK unde indicele 1 corespunde unei perioade de revenire de 50 de ani.
Prezentarea proiectului
In ceea ce privete cerinele eseniale de calitate in construcii, drumul comunal analizat nu satisface niciunul
dintre aceste criterii, defectele si degradrile aprute sunt, atat in ce privete rezistenta si stabilitatea (fagase, gropi
etc.) cat si in ce privete sigurana in exploatare in ce privesc masurile de intretinere( anuri colmatate, podee
degradate etc, astfel :
- debitele de excepie ale aplelor descrcate au degradat corpul drumului producnd rupturi care , pentru o
perioada scurta de timp , a produs oprirea circulaiei pe acesta;
-fagase si gropi sunt formate de numeroasele colectri ale apei pe partea carosabila spre axul drumului, ducnd
la splarea materialului si la formarea de degradri.
-podeele sunt in mare parte degradate si parial distruse fiind necesara nlocuirea acestora. Debitele de apa
preluate si descrcate prin seciunile podeelor sunt relativ mari, in intervale reduse de timp, iar sectiunele libere de
scurgere nu pot prelua si descarc in timp util aceste debite, in zona acestora se observa degradarea unor poriuni din
corpul drumului, degradri datorate aciunii apelor. Nici ntreinerea acestor podee nu se face in mod corespunztor
seciunea de scurgere a acestora fiind parial colmatata, camerele de preluare a apelor lipsesc.
Drumul comunal DC122 este un drum pietruit, partea carosabila prezentnd fagase formate de numeroasele
scurgeri de apa care si-au spat trasee, acestea dezvoltandu-se in timpjnfluientand in mod negativ condiiile de trafic si
avnd implicaii si asupra strii tehnice a autovehiculelor.
Drumul este ntreinut de administraia comunei tefan cel Mare in circulaie prin aprovizionarea de cantiti de
balast care apoi s-au imprastiat , variabil ,de partea carosabila a drumului . Cantitile de balast aprovizionate s-au
imprastiat pe platforma drumului in zonele in care stagna apa sau prezenta noroiului fcea ca circulaia sa se
desfoare cu dificultate . Deci nu s-a avut in vedere pregtirea stratului suport sau execuia de lucrri care sa asigure
conlucrarea intre stratul existent si cel nou executat . In urma execuiei lucrrilor de intretinere grosimile straturilor de
balast rezultate sunt variabile, cauza fiind aprovizionarea cu cantiti diferite pe tronsoanele de drum dar si aciunii de
splare a balastului necompactat si de adunare a acestuia in zonele de racordare concava a liniei roii a traseului.
Linia drumului atat in profil transversal cat si in cel longitudinal prezint numeroase deformri care sunt
resimite de participanii la trafic prin disconfort la deplasare dar si prin defeciunile constatate la autovehiculele pe
care le conduc.
Circulaia pietonilor se face cu mare greutate , partea carosabila nefiind delimitat de acostamente , fiecare
dintre participanii la trafic alegnd traseul optim in funcie de mijlocul de transport si de degardarile ntlnite pe
traseul de parcurs .
Avnd in vedere ca in general forma drumului este , in profil transversal , de covat pe timpul ploilor apa
din precipitaii se aduna spre ax iar autovehiculele circula in mod special cat mai aproape de acostamente degradnd si
mai mult starea acestora .
Pentru categoria drumului, solutia tehnica proiectata este:
- latime platforma 5.00m
- latime parte carosabila 2*2.0 m=4.00m
- latime acostamente 2*0.50m
- Panta transversala carosabil 2.5%
Devierile si protejarile de utilitati afectate
Nu este cazul, deoarece pe amplasamentul lucrarilor nu exista retele de utilitati.
Sursele de apa, energie electrica, gaze, telefon si alte asemenea pentru lucrari definitive si provizorii
Pentru realizarea obiectivului sunt necesare urmatoarele utilitati:
- apa potabila si tehnologica;
- energie electrica
Asigurarea cu apa potabila necesara santierului se va realiza din sursele de apa existente in zona. Pentru apa
tehnologica se vor folosi fantanile din zona sau apele de suprafata cu debit permanent.
Energia electrica poate fi asigurata atat din liniile de joasa tensiune (pentru puteri mici) cati si din LEA 20 kw,
prin intermediul unor posturi de transformare de 40 KVA.
Asocierea dintre
Accesul se va face pe drumurile existente, nefiind necesare executia unor accese provizorii.
A. LUCRRI DE TERASAMENTE
Prezentul caiet de sarcini se aplica la executarea terasamentelor pentru modernizarea, construcia i
reconstrucia drumurilor publice. El cuprinde condiiile tehnice comune ce trebuie sa fie ndeplinite la executarea
debleurilor, rambleurilor, transporturilor, compactarea, nivelarea i finisarea lucrrilor, controlul calitii i condiiile
de recepie.
PREVEDERI GENERALE
La executarea terasamentelor se vor respecta prevederile din STAS 2914 i alte standarde i normative n
vigoare, la data execuiei, n msura n care completeaz i nu contravin prezentul caiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat sa asigure masurile organizatorice i tehnologice corespunztoare pentru
respectarea strict a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale autorizate/acreditate, sau prin contract de prestrii servicii cu
un laborator autorizat/acreditat conform reglementrilor n vigoare, efectuarea tuturor ncercrilor i determinrilor
rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.
n cazul n care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, dirigintelui de
antier va dispune ntreru perea execuiei lucrrilor i luarea msurilor care se impun.
MATERIALE FOLOSITE
PMNT VEGETAL
Pentru acoperirea suprafeelor ce urmeaz a fi nsmnate sau plantate se folosete pmnt vegetal ales din
pmnturile vegetale locale cele mai propice vegetaiei.
PMNTURI PENTRU TERASAMENTE
Categoriile i tipurile de pmnturi clasificate conform SR EN ISO 14688-1 i SR EN ISO 14688-2 care se
folosesc la executarea terasamentelor sunt prezentate n tabelul 1a i 1b.
Pmnturile clasificate ca foarte bune pot fi folosite n orice condiii climaterice i hidrologice, la orice
nlime de terasament, fr a se lua msuri speciale.
Pmnturile clasificate ca bune pot fi de asemenea utilizate n orice condiii climaterice, hidrologice i la orice
nlime de terasament, compactarea lor necesitnd o tehnologie adecvat.
Pmnturile prfoase i argiloase, clasificate ca "mediocre", n cazul cnd condiiile hidrologice locale sunt
mediocre i nefavorabile, vor fi folosite numai cu respectarea prevederilor STAS 1709/1,2,3 privind aciunea
fenomenului de nghe-dezghe la lucrri+ de drum.
n cazul terasamentelor n debleu sau la nivelul terenului, executate n pmnturi rele sau foarte rele (vezi tabelul 1b)
sau a celor cu densitate n stare uscata compactat mai mica de 1,5 (g/cm3), vor fi nlocuite cu pmnturi clasificate
ca bune sau vor fi stabilizate mecanic sau cu liani (var, cenua de furnal, etc). nlocuirea sau stabilizarea se vor face
pe toata limea platformei, la o adncime de minim 20 cm n cazul pmnturilor rele i de minim 50 cm n cazul
pmnturilor foarte rele sau pentru soluri cu densitate n stare uscat compactat mai mica de 1,5 g/cm3. Adncimea
se va considera sub nivelul patului drumului i se va stabili n funcie de condiiile locale concrete, de ctre Diriginte.
Pentru pmnturile argiloase simbolul 4d, se recomanda fie nlocuirea, fie stabilizarea lor pe grosime de min
15 cm.
Realizarea terasamentelor n rambleu, n care se utilizeaz pmnturi simbol 4d (anorganice) i 4e (cu materii
organice peste 5%) a cror calitate conform tabelului 1b este rea, este necesar ca alegerea soluiei de punere n oper
i eventualele masuri de mbuntire s fie fundamentate cu probe de laborator pe considerente tehnico-economice.
Nu se vor utiliza n rambleuri pmnturile organice, maluri, nmoluri, pmnturile turboase i vegetale,
pmnturile cu consisten redus (care au indicele de consisten sub 0,75%), precum i pmnturile cu coninut mai
Asocierea dintre
mare de 5% de sruri solubile n apa. Nu se vor introduce n umpluturi bulgri de pmnt ngheat sau cu coninut de
materii organice n putrefacie (brazde, frunzi, rdcini, crengi, etc).
APA DE COMPACTARE
Apa necesara compactrii poate s provin din reeaua publica sau din alte surse, dar n acest din urma caz nu
trebuie s conin nici un fel de particule n suspensie i trebuie s ndeplineasc condiiile prevzute n SR EN
1008-2003 - Apa de preparare pentru beton. Specificaii pentru prelevare, ncercare i evaluare a aptitudinii de
utilizare a apei, inclusiv a apelor recuperate din procese ale industriei de beton, ca ap de preparare pentru beton." n
cazul n care apa utilizat este apa potabil aceast ap este considerat corespunztoare i nu necesit nici o
ncercare pentru determinarea calitii. Apa care se conformeaz Directivei Europene 98/893/EC este ap potabil i
prin urmare considerat corespunztoare pentru utilizare.
Apa uzat nu este corespunztoare pentru utilizare.
PMNTURI PENTRU STRATURI DE PROTECTIE
Pmnturile care se vor folosi la realizarea straturilor de protecie a rambleurilor erodabile trebuie sa aib
calitile pmnturilor care se admit la realizarea rambleurilor, excluse fiind nisipurile i pietriurile aluvionare.
Aceste pmnturi nu trebuie sa aib elemente cu dimensiuni mai mari de 100 mm.
VERIFICAREA CALITTII PMNTURILOR
Verificarea calittii pmntului const n determinarea principalelor caracteristici ale acestuia, prevzute n
tabelul 2.
Tabel 2
Nr. crt Caracteristici care se verific
Frecvente minime
Metode de
determinare
conform STAS
1 Granulozitate
n functie de heterogenitatea pmntului utilizat
1913/5-85
ns nu va fi mai mic dect
2 Limita de plasticitate
1913/4-86
o ncercare la fiecare 5.000 mc
3 Coeficientul de neuniformitate
4
Caracteristicile de compactare
Umflare libera
Sensibilitate la nghet, dezghet
Umiditate
Pentru pmnturile folosite n rambleurile din

spatele zidurilor si pmnturile folosite
la protecia rambleurilor, o ncercare la fiecare
1.000 mc
O ncercare la fiecare: - 2.000 mc pmnt pentru
rambleuri
- 250 ml de drum in debleu
Zilnic sau la fiecare 500 mc
1913/13-83
1913/12-88
1709/3-90
1913/1-82
Laboratorul va avea un registru cu rezultatele tuturor determinrilor de laborator.

A.1 PREGATIREA PLATFORMEI DE FUNDARE
Fazele tehnologice in prepararea platformei de fundare sunt urmatoarele:
-
trasarea si pichetarea amprizei;

excavarea si transportul pamantului
nivelarea si compactarea platformei;
receptia calitativa a lucrarii executate
Operatiunea de pregatire a platformei de fundare se va efectua de mai multe echipe separate, fiecare pe cate un
tronson de min. 500 m.
Odat cu definitivarea pichetajului, n afar de axa drumului, Antreprenorul va materializa prin trusi si
sabloane urmtoarele:
- nltimea umpluturii sau adncimea spturii n ax, de-a lungul axului drumului;
Asocierea dintre
- punctele de intersectii ale taluzurilor cu terenul natural (ampriza);
- nclinarea taluzelor.
Antreprenorul este rspunztor de buna conservare a tuturor pichetilor si reperilor si are obligatia de a-i
restabili sau de a-l reamplasa dac este necesar.
n caz de nevoie, scoaterea lor n afara amprizei lucrrilor este efectuat de ctre Antreprenor, pe cheltuiala si
rspunderea sa, dar numai cu aprobarea scris a Inginerului, cu notificare cu cel putin 24 ore n avans.
MISCAREA PMNTULUI
Miscarea terasamentelor se efectueaz prin utilizarea pmntului provenit din spturi, n profilurile cu
umplutur ale proiectului. La nceputul lucrrilor, se va prezenta spre aprobare, o diagram a cantittilor ce se vor
transporta (inclusiv un tabel de miscare a terasamentelor), precum si toate informatiile cu privire la mutarea
terasamentelor (utilaje de transport, distante etc.).
Excedentul de sptur si pmnturile din debleuri care sunt improprii realizrii rambleurilor precum si
pmntul din patul drumului din zonele de debleu care trebuie nlocuite vor fi transportate n depozite definitive.
Necesarul de pmnt care nu poate fi asigurat din debleuri, va proveni din gropi de mprumut.
Recurgerea la debleuri si rambleuri n afara profilului din proiect, sub form de supralrgire, trebuie s fie
supus aprobrii Inginerului.
Dac, n cursul executiei lucrrilor, natura pmnturilor provenite din debleuri si gropi de mprumut este
incompatibil cu prescriptiile caietului de sarcini, sau ale standardelor si normativelor tehnice n vigoare, privind
calitatea si conditiile de executie a rambleurilor, se vor supune spre aprobare propuneri de modificare a provenientei
pmntului pentru umplutur, pe baz de msurtori si teste de laborator, demonstrnd existenta real a materialelor
si evaluarea cantittilor de pmnt ce se vor exploata.
A.2. UMPLUTURI
De retinut ca testarea calitativa a umpluturilor consta din verificarea gradului real de compactare obtinut pe
fiecare strat, si verificarea capacitatii portante.
Nu se va executa nici o lucrare nainte ca pregtirile terenului, indicate n caietul de sarcini, s fie verificate si
acceptate de Inginer. Aceast acceptare trebuie s fie, n mod obligatoriu, consemnat n caietul de santier.
Nu se execut lucrri de terasamente pe timp de ploaie sau ninsoare.
Executia rambleurilor trebuie s fie ntrerupt n cazul cnd calittile lor minimale definite prin caietul de
sarcini vor fi compromise de intemperii.
Executia nu poate fi reluat dect dup un timp fixat de Inginer sau reprezentantul su, la propunerea
Antreprenorului.
Rambleurile se execut n straturi uniforme suprapuse, paralele cu linia proiectului, pe ntreaga ltime a
platformei si n principiu pe ntreaga lungime a rambleului, evitndu-se segregrile si variatiile de umiditate si
granulometrie.
Dac dificulttile speciale, recunoscute de Inginer, impun ca executia straturilor elementare s fie executate
pe ltimi inferioare celei a rambleului, acesta va putea fi executat din benzi alturate, care mpreun acoper ntreaga
ltime a profilului, urmrind ca decalarea n nltime ntre dou benzi alturate s nu depseasc grosimea maxim
impus.
Pmntul adus pe platform este mprstiat si nivelat pe ntreaga ltime a platformei (sau a benzii de lucru) n
grosimea optim de compactare stabilit, urmrind realizarea unui profil longitudinal pe ct posibil paralel cu profilul
definitiv.
Suprafata fiecrui strat intermediar, care va avea grosimea optim de compactare, va fi plan si va avea o
pant transversal de 35% ctre exterior, iar suprafata ultimului strat va avea panta prescris.
La punerea n oper a rambleului se va tine seama de umiditatea optim de compactare. Pentru aceasta,
laboratorul santierului va face determinri ale umidittii la surs si se vor lua msurile n consecint pentru punerea
n oper, respectiv asternerea si necompactarea imediat, lsnd pmntul s se zvnte sau din contr, udarea
stratului asternut pentru a-l aduce la valoarea umidittii optime.
Compactarea rambleurilor
Toate rambleurile vor fi compactate pentru a se realiza gradul de compactare Proctor Normal prevzut n
STAS 2914-84, conform tabelului 2A.
Tabel 2A
Asocierea dintre
Pmnturi
Necoezive
Coezive
Zonele din terasamente (la care se prescrie gradul mbrc- mbrc-minti mbrc- mbrc-minti
minti permasemiperminti permasemiperde compactare)
nente
manente
nente
manente
a. Primii 30 cm ai terenului natural sub un
rambleu, cu nltimea: h 2,00 m
h > 2,00 m
100
95
97
93
95
92
92
90
b. n corpul rambleurilor, la adncimea sub patul
drumului: h0,50 m
100
100
100
100
0,5 < h 2,00 m
100
97
97
94
h > 2,00 m
95
92
92
90
c. n debleuri, pe adncimea de 30 cm sub patul
drumului
100
100
100
100
A.2 GROPI DE MPRUMUT SI DEPOZITE DE PMNT
In cazul n care gropile de mprumut i depozitele de pmnt nu sunt impuse prin proiect sau n caietul de sarcini
speciale, alegerea acestora o va face Antreprenorul, cu acordul "Dirigintelui". Acest acord va trebui sa fie solicitat cu
minimum opt zile nainte de nceperea exploatrii gropilor de mprumut sau a depozitelor. Cererea trebuie sa fie
nsoit de:
un raport privind calitatea pmntului din gropile de mprumut alese, n spiritul prevederilor articolului 4 din
prezentul caiet de sarcini, cheltuielile pentru sondajele i analizele de laborator executate pentru acest raport
fiind n sarcina Antreprenorului;
acordul proprietarului de teren pentru ocuparea terenurilor necesare pentru depozite i/sau pentru gropile de
mprumut;
un raport cu programul de exploatare a gropilor de mprumut i planul de refacere a mediului.
La exploatarea gropilor de mprumut Antreprenorul va respecta urmtoarele reguli:
pmntul vegetal se va ndeprta i depozita n locurile aprobate i va fi refolosit conform prevederilor
proiectului;
crestele taluzurilor gropilor de mprumut trebuie, n lipsa autorizaiei prealabile a "Dirigintelui", sa fie la o
deprtare mai mare de 10 m de limitele zonei drumului;
taluzurile gropilor de mprumut;
spturile n gropile de mprumut nu vor fi mai adnci dect cota practicata n debleuri sau sub cota anului de
scurgere a apelor, n zona de rambleu
n albiile majore ale rurilor, gropile de mprumut vor fi executate n avalul drumului, amenajnd o bancheta de
4,00 m lime intre piciorul taluzului drumului i groapa de mprumut;
fundul gropilor de mprumut va avea o panta transversala de 1....3% spre exterior i o pant longitudinal care
s asigure scurgerea i evacuarea apelor;
taluzuhle gropilor de mprumut amplasate n lungul drumului se vor executa cu nclinarea de 1:1.5
1:3, cnd
ntre piciorul taluzului drumului i marginea gropii de mprumut nu se las nici un fel de banchete, taluzul gropii
de mprumut dinspre drum va fi de 1:3
A.3 EXECUIA DEBLEURILOR

Antreprenorul nu va putea executa nici o lucrare nainte ca modul de pregtire a amprizelor de debleu, precizat
n prezentul caiet de sarcini s fi fost verificat i recunoscut ca satisfctor de ctre "Dirigintele" lucrrii.
Aceste acceptri trebuie, n mod obligatoriu, s fie menionate ntr-un proces verbal de recepie calitativ.
Spturile trebuiesc atacate frontal pe ntreaga lime i pe msur ce avanseaz, se va realiza i taluzarea,
urmrind pantele taluzurilor menionate n profilurile transversale.
Nu se vor crea supra-adncimi n debleu. n cazul cnd n mod accidental apar asemenea situaii se va trece la
umplerea lor conform modalitilor pe care le va prescrie "Dirigintele" lucrrii i pe cheltuiala Antreprenorului.
La sparea n terenurile sensibile la umezeal, terasamentele se vor executa progresiv, asigurndu-se
permanent drenarea i evacuarea apelor pluviale i evitarea destabilizrii echilibrului hidrologic al zonei sau a
Asocierea dintre
nivelului apei subterane, pentru a preveni umezirea pmnturilor. Toate lucrrile preliminare de drenaj vor fi
finalizate nainte de nceperea spturilor, pentru a se asigura c lucrrile se vor executa fr a fi afectate de ape.
In cazul cnd terenul ntlnit la cota fixat prin proiect nu va prezenta calitile stabilite i nu este de portanta
prevzut, Beneficiarul va convoca proiectantul n vederea stabilirii msurilor ce se impun..
Inclinarea taluzurilor va depinde de natura terenului efectiv. Daca acesta difer de prevederile proiectului,
Antreprenorul va trebui sa aduc la cunotina "Dirigintelui" neconcordanta constatata, urmnd ca acesta s dispun
o modificare a nclinrii taluzurilor i modificarea volumului terasamentelor.
Condiiile ce trebuie respectate conform prevederilor STAS 2914 privind nclinarea taluzurilor la debleuri
pentru adncimi de maximum 12,00 m sunt date n tabelul 3 in functie de de natura materialelor existente in debleu.
Tabel 3
NATURA MATERIALELOR DIN DEBLEU
Pmnturi argiloase, n general argile nisipoase sau prfoase,
nisipuri argiloase sau prafuri argiloase
Pmnturi marnoase
Pmnturi
macroporice
(loess
pmnturi loessoide)
Roci stncoase alterabile, n funcie de gradul de alterabilitate i

de adncimea debleurilor
Roci stncoase nealterabile
Roci stncoase (care nu se degradeaz) cu stratificarea
favorabil n ce privete stabilitatea
NCLINAREA TALUZURILOR
1.0 : 1.5
1.0 : 1.0 ... 1.0 : 0.5
1.0 : 0.1
1.0 : 1.5 ... 1.0 : 1.0
1.0 : 0.1
de la 1.0 : 0.1 pana la poziia vertical sau
chiar n consol
n debleuri mai adnci de 12,00 m sau amplasate n condiii hidrologice nefavorabile (zone umede, infiltraii,
zone de bltiri) indiferent de adncimea lor, nclinarea taluzurilor se va stabili printr-un calcul de stabilitate.
Taluzurile vor trebui sa fie curate de pietre sau de bulgari de pmnt care nu sunt perfect aderente sau
incorporate n teren ca i rocile dislocate a cror stabilitate este incert.
Daca pe parcursul lucrrilor de terasamente, masele de pmnt devin instabile, Antreprenorul va lua masuri
imediate de stabilizare, anunnd n acelai timp Beneficiarul.
Debleurile n terenuri moi, ajunse la cota, se vor compacta pana la 100% Proctor Normal, pe o adncime de 30
cm (conform prevederilor din tabelul 5, pct.c).
Pe timpul ntregii durate a lucrului va trebui sa se inspecteze, n mod frecvent i n special dup explozie,
taluzurile de debleuri i terenurile de deasupra acestora, n scopul de a se nltura prile de roc, care ar putea s fie
dislocate de viitoarele explozii sau din alte cauze. Dup execuia lucrrilor, se va verifica dac adncimea necesara
este atinsa peste tot. Acolo unde aceasta nu este atinsa Antreprenorul va trebui sa execute derocarea suplimentar
necesar.
Tolerantele de execuie pentru suprafaa platformei i nivelarea taluzurilor sub lata de 3 m sunt date n tabelul
4.
Tabelul 4
PROFILUL
TOLERANTE ADMISE
Platforma cu strat de forma

Platforma fr strat de forma
Taluzului
neacoperit
de
debleu
ROCI NECOMPACTE
+/- 3 cm
+/- 5 cm
+/-10 cm
ROCI COMPACTE
+/- 5 cm
+/-10 cm
Variabil n funcie de natura rocii
Metoda utilizata pentru nivelarea platformei n cazul terenurilor stncoase este lsat la alegerea
Antreprenorului. El are posibilitatea de a realiza o adncime suplimentar, apoi de a completa, pe cheltuiala sa, cu un
strat de pmnt, pentru aducerea la cote, care va trebui compactat cum este artat n art. 14.
Dac proiectul prevede executarea rambleurilor cu pmnturile sensibile la umezire, "Dirigintele" va prescrie
Asocierea dintre
ca executarea spturilor n debleuri s se fac astfel:
n perioada ploioas: extragere vertical;
dup perioada ploioas: spturi n straturi, pn la orizontul a crui coninut n ap va fi superior cu 10 puncte,
umiditii optime Proctor Normal.
n timpul execuiei debleurilor, Antreprenorul este obligat sa conduc lucrrile astfel ca pmnturile ce
urmeaz sa fie folosite n realizarea rambleurilor sa nu fie degradate sau nmuiate de apele de ploaie. Va trebui n
special sa se nceap cu lucrrile de debleu de la partea de jos a rampelor profilului n lung.
Daca topografia locurilor permite o evacuare gravitaional a apelor, Antreprenorul va trebui sa menin o
pant suficient pentru scurgere, la suprafaa prii excavate i s se execute n timp util anuri, rigole, lucrri
provizorii necesare evacurii apelor n timpul excava rii.
PREGTIREA TERENULUI DE SUB RAMBLEURI
Lucrrile pregtitoare sunt comune att sectoarele de debleu cat i celor de rambleu.
Pentru rambleuri mai sunt necesare i se vor executa i alte lucrri pregtitoare.
Cnd linia de cea mai mare panta a terenului este superioara lui 20%Antreprenorul va trebui s execute trepte
de nfrire avnd o nlime egal cu grosimea stratului prescris pentru umplutur, distanate la maximum 1,00 m pe
terenuri obinuite i cu nclinarea de 4% spre exterior.
Pe terenuri stncoase aceste trepte vor fi realizate cu mijloace agreate de "Diriginte".
Pe terenurile remaniate n cursul lucrrilor pregtitoare sau pe terenuri de portant sczut se va executa o
compactare a terenului de la baza rambleului pe o adncime minimal de 30 cm, pentru a obine un grad de
compactare Proctor normal conform tabelului 5.
A.4 EXECUIA RAMBLEURILOR
Prescripii generale
Antreprenorul nu va executa nici o lucrare nainte ca pregtirile terenului indicate n caietul de sarcini, sa fie
verificate i acceptate de "Diriginte". Aceasta acceptare trebuie s fie n mod obligatoriu consemnat ntr-un proces
verbal de recepie calitativ.
Nu se vor executa lucrri de terasamente pe timp de ploaie sau ninsoare.
Execuia rambleurilor trebuie sa fie ntrerupt n cazul cnd calitile lor minimale definite prin prezentul caiet
de sarcini vor fi compromise de intemperii.
Execuia nu poate fi reluat dect dup un timp fixat de "Diriginte" la propunerea Antreprenorului.
Modul de execuie a rambleurilor
Rambleurile se vor executa din straturi uniforme suprapuse, paralel cu linia proiectului, pe ntreaga lime a
platformei i n principiu pe ntreaga lungime a rambleului, evitndu-se segregrile i variaiile de umiditate i
granulometrie.
Daca dificultile speciale, recunoscute de "Diriginte", impun ca execuia straturilor elementare sa fie
executate pe limi inferioare celei a rambleului, acesta va putea fi executat din benzi alturate, care mpreun
acoper ntreaga lime a profilului, urmrind ca decalarea n nlime intre doua benzi alturate s nu depeasc
grosimea maxim impus.
Pmntul adus pe platforma va fi mprtiat i nivelat pe ntreaga lime a platformei (sau a benzii de lucru) n
grosimea optim de compactare stabilit, urmnd realizarea unui profil longitudinal pe cat posibil paralel cu profilul
definitiv.
Suprafaa fiecrui strat intermediar, care va avea grosimea optim de compactare, va fi plan i va avea o
pant transversal de 3...5% ctre exterior, iar suprafaa ultimului strat va avea panta prescris conform datelor de la
finisara platformei
La realizarea umpluturilor cu nlimi mai mari de 3,00 m, se pot folosi, la baza acestora, blocuri de piatr sau
din beton cu dimensiunea maxim de 0,50 m cu condiia respectrii urmtoarelor masuri:
mpnarea golurilor cu pmnt;
asigurarea tasrilor n timp i luarea lor n considerare;
realizarea unei umpluturi omogene din pmnt de calitate corespunztoare pe cel puin 2,00 m grosime la
partea superioar a rambleului.
La punerea n opera a rambleului se va ine seama de umiditatea optim de compactare. Pentru aceasta,
laboratorul antierului va face determinri ale umiditii la sursa i se vor lua masurile n consecin pentru punerea
n oper, respectiv aternerea i necompactarea imediata, lsnd pmntul sa se zvnte sau sa se trateze cu var pentru
Asocierea dintre
a-i reduce umiditatea pn ct mai aproape de cea optim, sau din contra, udarea stratului aternut pentru a-l aduce
la valoarea umiditii optime.
Compactarea rambleurilor
Toate rambleurile vor fi compactate pentru a se realiza gradul de compactare Proctor Normal prevzut n STAS
2914 i n tabelul 5.
Tabelul 5
ZONELE DIN TERASAMENTE LA CARE SE PERSCRIE
GRADUL DE COMPACTARE
a. Primii 30 cm ai terenului natural sub un rambleu cu nlimea
h < 2.00 m
h > 2.00 m
b. n corpul rambleurilor la adncimea (h) sub patul drumului:
h < 0.50 m
.5 < h < 2.00 m
h > 2.00 m
c. n debleuri pe adncimea de 30 cm sub patul drumului
PMNTURI
NECOEZIVE
COEZIVE
Imbracaminti
Imbracaminti
Imbracaminti
Imbracaminti
semipermanente
permanente
permanente semipermanente
100
95
95
92
97
92
93
90
100
100
95
100
97
92
100
97
92
100
94
90
100
100
100
100
NOTA: pentru pmnturile necoezive, stncoase cu granule de 20mm n proporie mai mare de 50% i unde
raportul dintre densitatea n stare uscat a pmntului compactat nu se poate determina, se va putea considera a fi de
100% din gradul de compactare Proctor Normal, cnd dup un anumit numr de treceri, stabilit pe tronsonul
experimental, echipamentul de compactare cel mai greu nu las urme lizibile la controlul gradului de compactare.
Controlul compactrii
In timpul execuiei, terasamentele trebuie verificate dup cum urmeaz:
a. controlul va fi pe flecare strat;
b. frecventa minima a testelor va respecta prevederile tabelului 6
Tabelul 6
DENUMIREA NCERCRII
ncercarea Proctor
Determinarea coninutului de apa(umiditatea)
Determinarea gradului de compactare
FRECVENTA MINIMALA A
NCERCRILOR
1 la 5.000 mJ
1 la 250 ml de platforma
3 la 250ml de platforma
OBSERVAII
pentru fiecare tip de pmnt
pe strat
pe strat
Profile si taluzuri
Lucrrile trebuie s fie executate de asa manier nct dup cilindrare profilurile din proiect s fie realizate cu
tolerantele admisibile.
Taluzul nu trebuie s prezinte nici scobituri si nici excrescente, n afara celor rezultate din dimensiunile
blocurilor constituente ale rambleului.
Tolerantele de executie pentru suprafatarea patului si a taluzurilor sunt urmtoarele:
platform fr strat de form
+/- 3 cm
platform cu strat de form +/- 5 cm
taluz neacoperit
+/- 10 cm
Toleranta pentru ampriza rambleului realizat, fat de cea proiect este de + 50 cm.
A.5 EXECUIA ANURILOR SI RIGOLELOR
anurile i rigolele vor fi realizate conform prevederilor proiectului, respectndu-se seciunea, cota fundului i
distanta de la marginea amprizei.
Santul sau rigola trebuie sa ramana constant, paralel cu piciorul taluzului. n nici un caz nu va fi tolerat ca
acest paralelism sa fie ntrerupt de prezenta masivelor stncoase. Paramentele santului sau a rigolei vor trebui sa fie
plane iar blocurile n proeminenta sa fie tiate.
La sfarsitul antierului i nainte de recepia finala, anurile sau rigolele vor fi complet degajate de bulgari i
blocuri czute.
A.6 FINISAREA PLATFORMEI
Stratul superior al platformei va fi bine compactat, nivelat i completat respectnd cotele n profil n lung i n
profil transversal, declivitatile i limea prevzute n proiect.
Gradul de compactare i tolerantele de nivelare sunt date n tabelul 5, respectiv n tabelul 4.
Asocierea dintre
n ce privete limea platformei i cotele de execuie abaterile limita sunt: la limea platformei:
+/- 0.05 m, fata de ax;
+/- 0.10 m, pe ntreaga limea;
la cotele proiectului:
- +/- 0.05 m, fata de cotele de nivel ale proiectului.
Daca execuia sistemului rutier nu urmeaz imediat dupa terminarea
terasamentelor, platforma va fi nivelat transversal, urmrind reazarea unui profil acoperi,
din doua ape, cu nclinarea de 4% spre marginea acestora. n curbe se va aplica deverul
prevzut n piesele desenate ale proiectului, fr sa coboare sub o panta transversala de
4%.
A.7 ACOPERIREA CU PAMANT VEGETAL
Cand acoperirea trebuie sa fie aplicata pe un taluz, acesta este n prealabil tiat n trepte sau intarit cu caroiaje
din brazde, nuiele sau prefabricate etc., destinate a le fixa. Aceste trepte sau caroiaje sunt apoi umplute cu pmnt
vegetal.
Terenul vegetal trebuie sa fie frmiat, curat cu grija de pietre, rdcini sau iarba i umectat nainte de
rspndire.
Dupa rspndire pmntul vegetal este tasat cu un mai plat sau cu un rulou uor.
Executarea lucrrilor de imbracare cu pmnt vegetal este n principiu, suspendata pe timp de ploaie.
A.8 NTREINEREA IN TIMPUL TERMENULUI DE GARANIE
n timpul termenului de garanie, Antreprenorul va trebui sa execute n timp util i pe cheltuiala sa lucrrile de
remediere a taluzurilor rambleurilor, sa menin scurgerea apelor, i sa repare toate zonele identificate cu tasari
datorita proastei execuii n afara de aceasta, Antreprenorul va trebui sa execute n aceeai perioada i la cererea
scrisa a "Dirigintelui", i toate lucrrile de remediere necesare, pentru care Antreprenorul nu este rspunztor.
A.9 CONTROLUL EXECUIEI LUCRRILOR
Controlul calitii lucrrilor de terasamente consta n:
verificarea trasrii axului, amprizei drumului i a tuturor celorlali reperi de tasare;
verificarea pregtirii terenului de fundaie (de sub rambleu);
verificarea calitii i strii pmntului utilizat pentru umpluturi;
verificarea grosimii straturilor aternute;
controlul compactrii umpluturilor;
controlul caracteristicilor patului drumului;
Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica, n registrul de laborator, a verificrilor efectuate asupra
calitii umiditii pmntului pus n opera i a rezultatelor obinute n urma incercarilor efectuate privind calitatea
lucrrilor executate.
Antreprenorul va ntreine pe cheltuiala sa straturile recepionate, pana la acoperirea acestora cu stratul
urmtor.
Verificarea tasarii axului i amprizei drumului i a tuturor celorlali reperi de tasare
Aceasta verificarea se face inainte de nceperea lucrrilor de execuie a terasamentelor urmarindu-se respectarea
intocmai a prevederilor proiectului. Toleranta admisibila fiind de +/- 0,10 m n raport cu reperii pichetajului general.
Verificarea pregtirii terenului de fundaie (sub rambleu)
Inainte de nceperea executrii umpluturilor, dupa curarea terenului, ndeprtarea stratului vegetal i
compactarea pmntului, se determina gradul de compactare i deformarea terenului de fundaie.
Numrul minim de probe, conform STAS 2914, pentru determinarea gradului de compactare este de 3 incercari
pentru fiecare 2000 mp suprafee compactate.
Natura i starea solului se vor testa la minim 2000 mc umplutura.
Verificrile efectuate se vor consemna intr-un proces verbal de verificare a calitii lucrrilor ascunse,
specificandu-se i eventuale remedieri necesare.
Deformabilitatea terenului se va stabili prin msurtori cu deflectometru cu prghii, conform Normativului
pentru determinarea prin deflectografie i deflectometrie a capacitii portante a drumurilor cu structuri rutiere,
indicativ CD 31-2002.
Msurtorile cu deflectometrul se vor efectua n profiluri transversale amplasate la max. 25 m unul dupa altul, n
Asocierea dintre
trei puncte (dreapta, ax, stnga) .
La nivelul terenului de fundaie se considera realizata capacitatea portanta necesara dac deformatia elastica,
corespunztoare vehiculului de msurare se ncadreaz n valorile din tabelul 8, admitandu-se depiri n cel mult
10% din punctele msurate.
Valorile admisibile ale deformatiei la nivelul terenului de fundaie se stabilesc n funcie de tipul pmntului de
fundaie conform tabel .
Pentru determinarea capacitii portante cu deflectometrul cu prghie este necesar ca vehiculul de msurare s
ndeplineasc urmtoarele condiii:
osie simpla cu roti duble;
sarcina pe osia din spate 65... 115kN;
presiunea de umflare a pneurilor din spate sa fie egala cu presiunea normala (6.25...6.75 atm).
Se recomanda utilizarea unui vehicul de msurare cu sarcina pe osia din spate de 115KN sau cat mai apropiata de
aceasta.
Verificarea gradului de compactare a terenului de fundaii se va face n corelaie cu msurtorile cu
deflectometrul, n punctele n care rezultatele acestora atesta valori de capacitate portanta sczut.
Verificarea calitii i strii pmntului utilizat pentru umpluturi
Verificarea calitii pmntului consta n determinarea principalelor caracteristici ale pmntului, conform tabel
2.
Verificarea grosimii straturilor aternute
Va fi verificata grosimea fiecrui strat de pmnt aternut la executarea rambleului. Grosimea msurata trebuie
sa corespunda grosimii stabilite pe sectorul experimental, pentru tipul de pmnt respectiv i utilajele folosite la
compactare.
Verificarea compactrii umpluturilor
Determinrile pentru verificarea gradului de compactare se fac pentru fiecare strat de pmnt pus n opera.
In cazul pmnturilor coezive se vor preleva cate 3 probe de la suprafaa, mijlocul i de la baza stratului, cand
acesta are grosimi mai mari de 25 cm i numai de la suprafaa i baza stratului cand grosimea este mai mica de 25
cm. n cazul pmnturilor necoezive se va preleva o singura proba din fiecare punct, care trebuie sa aiba un volum de
min. 1000cm3 conform STAS 2914 cap.7. Pentru pmnturile stncoase necoezive, verificarea se va face potrivit
notei din tabelul 5.
Verificarea gradului de compactare se face prin compactarea densitii n stare uscata a acestor probe cu
densitate n stare uscata maxima stabilita prin ncercarea Proctor STAS 1913/13.
Verificarea privind gradul de compactare realizat, se va face n minimum trei puncte repartizate stnga, ax,
dreapta, distribuite la fiecare 2000 mp de strat compactat.
La stratul superior al rambleului i la patul drumului n debleu, verificarea gradului de compactare realizat se va
face n minimum trei puncte repartizate stanga,ax, dreapta. Aceste puncte vor fi la cel puin 1 m de la marginea
platformei, situate pe o lungime de maxim 250m.
In cazul cand valorile obinute la verificri nu sunt corespunztoare celor prevzute n tabelul 5 se va dispune fie
continuarea compactrii, fie scarificarea i recompactarea stratului respectiv.
Nu se va trece la execuia stratului urmtor dect dupa obinerea gradului de compactare prescris, compactarea
ulterioara a stratului nefiind posibila.
Zonele insuficient compactate pot fi identificate uor cu penetrometrul sau cu deflectometrul cu prghie.
Controlul caracteristicilor platformei drumului
Controlul caracteristicilor patului drumului se face dup terminarea execuiei terasamentelor i consta n
verificarea cotelor realizate i determinarea deformabilitii, cu ajutorul deflectometrului cu prghie la nivelul patului
drumului.
Tolerantele de nivelment impuse pentru nivelarea patului suport sunt +/- 0.05 m fata de prevederile proiectului.
In ce privete suprafaa patului i nivelarea taluzurilor, tolerantele sunt cele artate.
Verificrile de nivelment se vor face pe profiluri transversale, la 25 m distanta.
Deformabilitatea patului drumului se va stabili prin msurtori cu deflectometrul cu prghie.
Conform Normativului CD31-2002, la nivelul patului drumului, se considera realizata capacitatea portanta
necesara dac deformaia elastica, corespunztoare sub sarcina osiei etalon de 115 KN are valori mai mari dect cele
admisibile din tabelul 8, n cel mult 10% din numrul punctelor msurate.
Tabelul 8
Tipul de pmnt conform SR EN ISO 14688-1 i SR EN ISO
14688-2
Valoarea admisibila a deformaiei

elastice 1/100 mm
Asocierea dintre
Nisip prfos, nisip argilos
Praf nisipos, praf argilos nisipos, praf argilos, praf
Argila prfoas, argila nisipoasa, argila prfoas nisipoasa, argila
350
400
450
B. SISTEM RUTIER
Suprastructura drumului sau sistemul rutier este format din urmatoarele straturi:
- Strat de uzura din BAPC 16 - 4cm
- Strat de baza din BADPC 25 - 6cm
- Strat superior de fundatie din piatra sparta amestec optimal - 12cm
- Strat inferior de fundatie din balast - 10cm
- Strat de forma din pietruirea existenta ~ 10-12cm
B.1 Strat din balast

Fazele tehnologice in executia fundatiei de balast sunt urmatoarele:
- trasarea si pichetarea amprizei, a nclinarii taluzului si a grosimii stratului;
- anuntarea lucrarii catre Inginer si obtinerea aprobarii materialelor din partea Inginerului
- aprovizionarea si stocarea materialului granular;
- transportul materialului pe amplasament;
- asternerea si nivelare materialului;
- compactarea stratului realizat;
- testarea lucrarii executate si aprobarea din partea Inginerului
Stratul de fundatie din balast sau balast optimal se realizeaz ntr-unul sau mai multe straturi, n functie de
grosimea stabilit prin proiect.
Se vor asigura msurile organizatorice si tehnologice corespunztoare pentru respectarea strict a prevederilor
caietului de sarcini, se vor efectuatoate ncercrile si determinrile rezultate din aplicarea caietului de sarcini.
MATERIALE
ART.3. AGREGATE NATURALE
Balastul trebuie s provin din roci stabile, nealterabile la aer, ap sau nghet, nu trebuie s contin corpuri
strine vizibile (bulgri de pmnt, crbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente alterate.
Agregatul (balastul ) se va aproviziona din timp n depozit, pentru a se asigura omogenitatea si constanta
calittii acestuia. Aprovizionarea la locul de punere n oper se va face numai dup efectuarea testelor de laborator
complete, pentru a verifica dac agregatele din depozite ndeplinesc cerintele caietului de sarcini si dup aprobarea
Inginerului.
Laboratorul va tine evidenta calittii balastului astfel:
- ntr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de Furnizor;
- ntr-un registru (registru pentru ncercri agregate) rezultatele determinrilor efectuate de laborator.
Depozitarea agregatelor se va face n depozite deschise, dimensionate n functie de cantitatea necesar si de
esalonarea lucrrilor.
n cazul n care se va utiliza balast din mai multe surse, aprovizionarea si depozitarea acestora se va face astfel
nct s se evite amestecarea materialelor aprovizionate din surse diferite.
n cazul n care la verificarea calittii balastului sau a balastului amestec optimal aprovizionat, granulozitatea
acestora nu corespunde prevederilor din caietul de sarcini aceasta se corecteaz cu sorturile granulometrice deficitare
pentru ndeplinirea conditiilor calitative prevzute.
APA
Apa necesar compactrii stratului de balast poate s provin din reteaua public sau din alte surse, dar n acest
din urm caz nu trebuie s contin nici un fel de particule n suspensie.
CONTROLUL CALITTII BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL NAINTE DE
REALIZAREA STRATULUI DE FUNDATIE
Asocierea dintre
Controlul calittii se va face n conformitate cu prevederile cuprinse n tabelul 3.
Frecventa minim
Actiunea, procedeul de verificare sau
caracteristici ce se verific
0
1
1
Examinarea datelor nscrise n
certificatul de calitate sau certificatul
de garantie
Determinarea granulometric.
Tabel 3
Metoda de
determinare
conform
La aprovizionare
La locul de punere n
oper
2
La fiecare lot
aprovizionat
O prob la fiecare lot

aprovizionat
pentru fiecare surs
(dac este cazul pentru
fiecare sort)
Umiditate
Rezistente la uzura cu masina tip

Los Angeles (LA)
O prob la fiecare lot

aprovizionat pentru
fiecare surs (sort)
STAS 4606-80
O prob pe schimb (si

sort) nainte de nceperea
lucrrilor si ori de cte ori STAS 4606-80
se observ o schimbare
cauzat de conditii
meteorologice
-
PUNEREA N OPER A BALASTULUI

MSURI PRELIMINARE
La executia stratului de fundatie din balast se va trece numai dup receptionarea lucrrilor de terasamente, n
conformitate cu prevederile caietului de sarcini pentru realizarea acestor lucrri.
nainte de nceperea lucrrilor se vor verifica si regla utilajele si dispozitivele necesare punerii n oper a
balastului.
nainte de asternerea balastului se vor executa lucrrile pentru drenarea apelor din fundatii: drenuri
transversale de acostament, drenuri longitudinale sub acostament sau sub rigole si racordurile stratului de fundatie la
acestea, precum si alte lucrri prevzute n acest scop n proiect.
n cazul cnd sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast, se vor lua msuri de a nu se amesteca
agregatele, de a se delimita tronsoanele de drum n functie de sursa folosit, acestea fiind consemnate n registrul de
santier.
EXPERIMENTAREA PUNERII N OPER A BALASTULUI
nainte de nceperea lucrrilor, se va efctua o experimentare pe un tronson de prob n lungime de minimum
30 m si o ltime de cel putin 3,40 m (dublul ltimii utilajului de compactare).
Experimentarea are ca scop stabilirea, n conditii de executie curent pe santier, a componentei atelierului de
compactare si a modului de actionare a acestuia, pentru realizarea gradului de compactare cerut prin caietul de
sarcini, precum si reglarea utilajelor de rspndire, pentru realizarea grosimii din proiect si pentru o suprafatare
corect.
Compactarea de prob pe tronsonul experimental se va face n prezenta Inginerului, efectund controlul
compactrii prin ncercri de laborator, stabilite de comun acord si efectuate de un laborator de specialitate.
n cazul n care gradul de compactare prevzut nu poate fi obtinut,sa se realizeze o nou ncercare, dup
modificarea grosimii stratului sau a utilajului de compactare folosit.
Aceste ncercri au drept scop stabilirea parametrilor compactrii si anume:
- grosimea maxim a stratului de balast pus n oper;
Asocierea dintre
conditiile de compactare (verificarea eficacittii utilajelor de compactare si intensitatea de compactare a
utilajului).
Intensitatea de compactare = Q/S
Q =volumul de balast pus n oper, n unitatea de timp (or, zi, schimb), exprimat n mc S =suprafata
compactat n intervalul de timp dat, exprimat n mp.
n cazul folosirii de utilaje de acelasi tip, n tandem, suprafetele compactate de fiecare utilaj se cumuleaz.
Partea din tronsonul experimental executat cu cele mai bune rezultate, va servi ca sector de referint pentru
restul lucrrii.
Caracteristicile obtinute pe acest tronson se vor consemna n registrul de santier, pentru a servi la urmrirea
calittii lucrrilor ce se vor executa.
-
PUNEREA N OPER A BALASTULUI

Pe terasamentul receptionat se asterne si se niveleaz balastul sau balastul amestec optimal ntr-unul sau mai
multe straturi, n functie de grosimea prevzut n proiect si de grosimea optim de compactare stabilit pe tronsonul
experimental.
Asternerea si nivelarea se face la sablon, cu respectarea ltimilor si pantelor prevzute n proiect.
Cantitatea necesar de ap pentru asigurarea umidittii optime de compactare se stabileste de laboratorul de
santier tinnd seama de umiditatea agregatului si se adaug prin stropire.
Stropirea va fi uniform evitndu-se supraumezirea local.
Compactarea straturilor de fundatie din balast sau balast amestec optimal se face cu atelierul de compactare
stabilit pe tronsonul experimental, respectndu-se componenta atelierului, viteza utilajelor de compactare, tehnologia
si intensitatea Q/S de compactare.
Pe drumurile pe care stratul de fundatie nu se realizeaz pe ntreaga ltime a platformei, acostamentele se
completeaz si se compacteaz odat cu stratul de fundatie, astfel ca acesta s fie permanent ncadrat de acostamente,
asigurndu-se totodat si msurile de evacuare a apelor.
Denivelrile care se produc n timpul compactrii straturilor de fundatie, sau care rmn dup compactare, se
corecteaz cu materiale de aport si se recompacteaz. Suprafetele cu denivelri mai mari de 4 cm se completeaz, se
reniveleaz si apoi se compacteaz din nou.
CONDITII TEHNICE, REGULI SI METODE DE VERIFICARE
ELEMENTE GEOMETRICE
Grosimea stratului de fundatie din balast sau din balast amestec optimal este cea din proiect. Abaterea limit la
grosime poate fi de maximum +/- 20 mm.
Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate, cu care se strpunge stratul, la fiecare 200 m
de strat executat.
Grosimea stratului de fundatie este media msurtorilor obtinute pe fiecare sector de drum prezentat receptiei.
Ltimea stratului de fundatie din balast sau balast amestec optimal este prevzut n proiect. Abaterile limit la
ltime pot fi +/- 5 cm.
Verificarea ltimii executate se va face n dreptul profilelor transversale ale proiectului.
Panta transversal a fundatiei de balast sau balast amestec optimal este cea a mbrcmintii sub care se
execut, prevzut n proiect. Denivelrile admisibile sunt cu +/- 0,5 cm diferite de cele admisibile pentru
mbrcmintea respectiv si se msoar la fiecare 25 m distant.
Declivittile n profil longitudinal sunt conform proiectului.
Abaterile limit la cotele fundatiei din balast, fat de cotele din proiect pot fi de +/- 10 mm.
B.2 Strat din piatra sparta amestec optimal

Obiect i domeniu de aplicare
Prezentul caiet de sarcini conine condiiile tehnice de calitate, de execuie i de recepie pe care trebuie s le
ndeplineasc straturile de fundaie executate din piatr spart amestec optimal, n conformitate cu STAS 6400/84
"Straturi de baz i de fundaie. Condiii tehnice de calitate".
La execuia lucrrilor se vor respecta standardele i normativele precizate n prezentul caiet de sarcini innd cont
de noile revizuiri n vigoare la data execuiei lucrrilor.
Asocierea dintre
Fundaia din piatr spart amestec optimal 0-63 se realizeaz ntr-un singur strat a crui grosime este stabilit
prin proiect.
Condiii tehnice
Antreprenorul este obligat s asigure msurile organizatorice i tehnologice corespunztoare pentru respectarea
strict a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale autorizate/acreditate conform reglementrilor tehnice n vigoare
sau prin colaborare cu un laborator autorizat/acreditat efectuarea tuturor ncercrilor i determinrilor rezultate din
aplicarea prezentului caiet de sarcini. De asemenea, este obligat s efectueze, la cererea beneficiarului, verificri
suplimentare fa de prevederile prezentului caiet de sarcini.
In cazul n care se constat abateri de la prezentul caiet de sarcini dirigintele de antier sau reprezentantul
beneficiarului va dispune ntreruperea execuiei lucrrilor i luarea msurilor care se impun.
2. Natura i calitatea materialelor folosite Caracteristici fizico-mecanice ale rocii de provenien:
Natura i caracteristicile petrografice-mineralogice trebuie s fie conform SR EN 932-3 i SR EN 12407:2007.
Produsele de piatr natural folosite la lucrrile de drumuri trebuie s provin din:
roci magmatice (granitice, granodiorite, riolite, dacite, trahite, diorite, andezite, gabbrouri, bazalte, diabaze,
dolerite, melafire);
roci metamorfice (gnaise, amfibolite, cuarite, calcare i dolomite cristaline);
roci sedimentare (calcare, dolomite i roci detritice ca: gresii, conglomerate, brecii, etc).
Rocile trebuie s fie:
omogene n ceea ce privete structura i compoziia petrografic-mineralogic;
fr urme vizibile de degradare fizic sau chimic;
lipsite de pirit, limonit sau sruri solubile;
fr silice microcristalin sau amorf, care s reacioneze cu alcaliile din cimenturi (n cazul n care sunt utilizate
n prezena cimenturilor).
Se interzice folosirea agregatelor naturale cu coninut de granule constituite din roci alterate, moi, friabile,
poroase i vacuolare mai mare de 10% (cazul pietrei sparte).
Determinarea coninutului de granule alterate, moi, friabile, poroase i vacuolare se face vizual de ctre un
specialist prin separarea din masa agregatului a fragmentelor de roc alterate, moi, friabile, poroase i vacuolare.
Masa granulelor selectate astfel nu trebuie s depeasc procentele mai sus menionate din masa agregatului,
format din minimum 150 granule pentru fiecare sort granular n parte.
Rocile utilizate pentru obinerea pietrei sparte folosite la execuia fundaiilor de drumuri trebuie s se ncadreze
n clase conform tabelului 1.
Tabelul 1
Caracteristica
Metoda de
determinare
Clasa rocii
D
E
Condiii de
admisibilitate
Porozitate aparent la presiune normal, %max.

2
Rezistena la compresiune n stare uscat, N/mm , min.
8
100
10
80
STAS 6200/13
STAS 6200/5
Uzura cu maina Los Angeles,% , max.

Rezistena la sfrmare prin compresiune n stare uscat,%, min.
25
60
30
50
SR EN 13242+A1:2008
SR EN 13242+A1:2008
Rezisten la nghe-dezghe: -coeficient de gelivitate(u.25),

%, max. -sensibilitatea la nghe - dezghe (r|qL25), % , max
3
25
3
25
SR EN 13242+A1:2008
NOTA: Rocile care nu respect condiiile de admisibilitate pentru rezistena la nghe-dezghe nu trebuie utilizate la
lucrarile de drumuri
In cazul rocilor care nu respect toate condiiile din tabel, clasa rocii este determinat de porozitatea aparent sau
de uzura cu maina de tip Los Angeles, hotrtoare fiind cea care indic clasa inferioar
Piatra spart
Agregatele trebuie s provin din roci stabile, adic nealterabile la aer, ap sau nghe. Se interzice folosirea
agregatelor provenite din roci feldspatice sau istoase.
Pentru execuia fundaiilor din piatr spart amestec optimal se vor utiliza urmtoarele agregate:
Asocierea dintre
nisip 0-4 mm pentru realizarea substratului, n cazul cnd pmntul din patul drumului este coeziv i nu se
prevede execuia unui strat de form sau balast 0-63 mm, pentru substratul drenant;
piatr spart amestec optimal 0-63 mm.
Agregatele folosite la realizarea straturilor de fundaie trebuie s ndeplineasc condiiile de admisibilitate artate
'n tabelele 2 i 3 i nu trebuie s conin corpuri strine vizibile (bulgri de pmnt, crbune, lemn, resturi vegetale)
sau elemente alterate.
Tabelul 2
Condiii de admisibilita
Caracteristica
te
Savura
Piatr spart (split)
0-8
5
8-16, 16-25(31), 25-40

5
Piatr spart
mare
40-63
5
trec pe ciurul inferior (dmin %. a*-
10
10
Coninut de granule alterate, moi, friabile,

poroase i vacuolare, %, max.
Coeficient de form, %, max.
corpuri strine, %, max.
10
10
35
1
coninut de fraciuni sub 0,1 mm, %, max.
35
1
3
Uzura la Los Angeles, %,

max.
30
30
6
25
30
3
Sort
Coninut de granule care:

rmn pe ciurul superior (dmax), %, max.
)i
Clasa D
Clasa E
Rezistena la aciunea repetat a sulfatului

de sodiu (Na2S04) 5 cicluri, %, max.
Not: Piatra spart sort 16-31 poate fi utilizat numai cu acordul beneficiarului
CARACTERISTICI
Sort (ochiuri ptrate)
Granulozitate
- coninut de fraciuni sub 0,1 mm, %, max.
- condiii de filtru invers
i Coeficient de permeabilitate (K), cm/s, min.
Tabelul 3
Condiii de admisibilitate pentru:
strat izolant
0-4
14
5d15p<di5f<5d8 5P
_>i
6 x 10
Piatra sparta amestec optimal se poate obine fie prin amestecarea sorturilor 0-8, 8-16, 16-25, 25-40 i 40-63, fie
direct de la concasare, dac ndeplinete condiiile din tabelul 4 i granulozitatea conform tabelului 5.
Amestecul pe antier se realizeaz ntr-o instalaie de nisip stabilizat prevzut cu predozator cu patru
compartimente.
Tabelul4
Caracteristica
Condiii de admisibilitate
Sort
40-63
Asocierea dintre
Coninut de fraciuni, %, max.:
- sub 0,2 mm
- 0...8 mm
- 25...63 mm Granulozitate
Echivalent de nisip (doar n cazul nisipului natural) (EN), min.
2...14 35...55 20...40 S se

nscrie n limitele din tabelul
5 30
Uzura la Los Angeles, %, max.
30
Rezistena la aciunea repetat a sulfatului de sodiu (I^SCU) 5 cicluri, %, max.
6 pentru split 3 pentru

piatr spart mare 40-63
Tabelul 5
Domeniu de
granulozitate
Limita
0....63
infer.
super.
Treceri n % din greutate prin sitele sau ciururile cu dimensiuni de ...mm

0,02
0
3
0,1
1
10
0,2
2
14
1
8
27
4
20
42
8
31
55
16
48
70
25
60
80
40
75
90
63
90
100
Sorturile de agregate naturale se depoziteaz separat pe platforme betonate sau asfaltate prevzute cu perei
despritori atunci cnd depozitul conine mai multe sorturi de agregate, pentru evitarea impurificrilor. Atunci cnd
aceste sorturi prezint valori necorespunztoare ale gradului de curenie, se vor ndeprta impuritile astfel:
prin splare sau prin alt metod, atunci cnd materialul a fost contaminat cu pulberi minerale sau praf de
argil;
prin sortare atunci cnd sortul nu este pur din punct de vedere granulometric;
Nu se admite utilizarea unor agregate care conin impuriti sub forma unor bulgri de argil, resturi vegetale sau
animale.
Nu se recepioneaz nici un lot de agregate care nu este nsoit de certificate de calitate sau declaraii de
conformitate a calitii emise de furnizor.
Aprovizionarea se face numai dup ce analizele de laborator au artat c acestea sunt corespunztoare.
Controlul calitii materialelor nainte de folosire
Calitatea agregatelor se determin prin verificri de lot i verificri periodice:
Tabelul 6
Aciunea, procedeul de
verificare sau
caracteristicile care se verifica
Examinarea datelor nscrise n

certificatul de calitate sau
certificatul de garanie
Corpuri strine:
- argil buci
- argila aderent
- coninut de crbune
Coninutul de granule
alterate, moi, friabile,
poroase i vacuolare
Granulozitatea sorturilor
Frecvena minim
la aprovizionare
la fiecare lot aprovizionat
n cazul n care se observ

prezena lor
la locul de
punere n
oper
Metode de
determinare conf.
STAS
4606
Ori de cte ori

apar factori de
impurifcare
0 prob la max. 500 mc pentru fiecare

surs
0 prob la max. 500 mc pentru fiecare

sort i surs
SR 667
SR EN 13242+A1:2008
Asocierea dintre
Forma granulelor pentru piatra
spart Coeficient de forma
0 prob la max. 5001 pentru fiecare

sort i fiecare surs
SR EN 13242+A1:2008
Echivalentul de nisip (EN

numai la produse de balastiera)
O prob la max. 500 mc pentru fiecare

surs
SR EN 13242+A1:2008
Rezistena la aciunea
repetat a sulfatului de sodiu
(Na2S04), 5 cicluri

surs
Rezistenta la sfrmare prin

compresiune la piatr spart n
stare saturat la presiune normal

sort de piatr sparta i sursa
SR EN 13242+A1:2008
Uzura cu maina tip Los

Angeies

sort i fiecare surs
SR EN 13242+A1:2008
STAS 4606
Verificrile periodice
Verificrile periodice se efectueaz de ctre productor i constau n determinarea caracteristicilor prevzute n
tabelul 1. Rezultatul acestor verificri trebuie precizat n certificatul de calitate sau n declaraia de conformitate a
calitii emise de productor.
Verificri de lot
Verificrile de lot se fac pe loturi i constau n determinarea caracteristicilor prevzute n tabelul 6.
Executantul lucrrii va ine evidena calitii materialelor folosite ntr-un dosar, care va cuprinde:
centralizator cu materialele aprovizionate i introduse n lucrare;
certificate de calitate (conformitate) emise de furnizor pentru fiecare lot de materiale aprovizionat;
procese verbale de recepie calitativ;
buletine de analiz i ncercri, emise de un laborator autorizat.
Acest dosar constituie documentaia de execuie i se pred investitorului la recepia de terminare a lucrrilor.
3. Prescripii privind execuia lucrrilor
Pe terasamentele recepionate, realizate din pmnturi coezive i pe care nu se prevd n proiecte mbuntiri ale
patului sau realizarea de straturi de form, se va executa n prealabil un substrat de nisip sort 0-4 de 7 cm grosime.
Aternerea i nivelarea nisipului se fac la ablon, cu respectarea limilor i pantelor prevzute n proiect pentru
stratul de fundaie.
Nisipul aternut se umecteaz prin stropire i se cilindreaz.
Pe substratul de nisip realizat, piatra spart amestec optimal se aterne cu un repartizor-fnisor de asfalt, cu o
eventual completare a cantitii de ap, corespunztoare umiditii optime de compactare.
Aternerea i nivelarea se fac la ablon cu respectarea limilor i pantelor prevzute n proiect.
Cantitatea necesar de ap pentru asigurarea umiditii optime de compactare se stabilete de laboratorul de
antier innd seama de umiditatea agregatului i se adaug prin stropire uniform evitndu-se supraumezirea local.
Compactarea stratului de fundaie se face cu atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental,
respectndu-se componenta atelierului, viteza de deplasare a utilajelor de compactare, tehnologia i intensitatea Q/S
de compactare.
La drumurile pe care stratul de fundaie nu se realizeaz pe ntreaga lime a platformei, acostamentele se
completeaz i se compacteaz odat cu stratul de fundaie, astfel ca acesta s fie permanent ncadrat de acostamente,
asigurndu-se totodat i msurile de evacuare a apelor.
Denivelrile care se produc n timpul compactrii sau care rmn dup compactarea straturilor de fundaie din
piatr spart amestec optimal se corecteaz cu material de aport i se recompacteaz.
Suprafeele cu denivelri mai mari de 4 cm se decapeaz dup contururi regulate, pe toat grosimea stratului, se
completeaz cu acelai tip de material, se reniveleaz i apoi se cilindreaz din nou.
Este interzis execuia stratului de fundaie cu piatr spart amestec optimal ngheat.
Este interzis de asemenea aternerea pietrei sparte amestec optimal, pe patul acoperit cu un strat de zpad sau
cu pojghi de ghea.
Asocierea dintre
Pantele n profil transversal i declivitile n profil longitudinal ale suprafeei straturilor de fundaie sunt aceleai
ca i ale mbrcminilor sub care se execut.
4.Verificarea executiei lucrarilor
Grosimile straturilor de fundaie trebuie s corespund datelor prevzute n proiectul de execuie al lucrrii i
prevederilor STAS 6400. Abaterea limit la grosime poate fi de maximum 20 mm. Verificarea grosimii se face cu
ajutorul unei tije metalice gradate, cu care se strpunge stratul, la fiecare 200 m de drum executat sau la 1500 mp
suprafa de drum.
Grosimea stratului de fundaie este media msurtorilor obinute pe fiecare sector de drum prezentat recepiei.
Limea stratului de fundaie este cea prevzut n proiect. Abaterile limit la lime pot fi 5 cm. Verificarea
limii executate se va face n dreptul profilelor transversale ale proiectului.
Panta transversal a stratului de fundaie este cea a mbrcminii sub care se execut, prevzut n proiect.
Abaterea limit la pant este 4%, n valoare absolut i va fi msurat la fiecare 25 m.
Declivitile n profil longitudinal sunt aceleai ca i cele ale mbrcminilor sub care se execut. Abaterile
limit la cotele fundaiei, fa de cotele din proiect pot fi 10 mm.
Cotele profilului longitudinal se verific n axa drumului cu aparate de nivel i trebuie s corespund celor din
proiect.
Verificarea capacitii portante la nivelul straturilor de fundaie i a uniformitii execuiei se efectueaz prin
msurri cu deflectometrul cu prghie conform reglementrilor tehnice n vigoare.
Capacitatea portant la nivelul superior al straturilor de fundaie se consider realizat dac valorile deformatiilor
elastice msurate, nu depesc valoarea deformatiilor elastice admisibile, care este de 250 sutimi de mm.
Rezultatul tuturor msurtorilor, determinrilor i verificrilor specificate n prezentul caiet de sarcini vor fi
inute la zi n cartea tehnic a lucrrii i va constitui documentaia de control n vederea recepiei lucrrilor.
n timpul execuiei straturilor de fundaie din piatr spart amestec optimal, se vor face verificrile i
determinrile artate n tabelul 7, cu frecvena menionat n acelai tabel.
Straturile de fundaie din piatr spart amestec optimal trebuie compactate pn la realizarea urmtoarelor grade
de compactare minime din densitatea n stare uscat maxim determinat prin ncercarea Proctor modificat,
conform STAS 1913/13: pentru drumurile din clasele tehnice I, II i III
100%, n cel puin 95% din punctele de msurare;
98%, n cel mult 5% din punctele de msurare la autostrzi i/n toate punctele de msurare la drumurile de
clasa tehnic II i III;
pentru drumurile din clasele tehnice IV i V
98%, n cel puin 93% din punctele de msurare;

95%, n toate punctele de msurare.
Nr.
crt
Determinarea, procedeul de verificare sau

caracteristicile care se verific
Frecvene minime la locul de

punere n lucru
Metode de verificare
conform
1.
Determinarea umiditii optime de

compactare
minim 3 probe la o suprafaa de 2000

mp de strat
STAS 1913/1
2.
Determinarea grosimii stratului

compactat
minim 3 probe la o suprafaa de 2000

mp de strat
3.
Verificarea realizrii intensitii de

compactare Q/S
zilnic
4.
Determinarea gradului de compactare prin

determinarea greutii volumice pe teren
minim 3 pct ptr. suprafee < 2000 mp i

minim 5 pct ptr. suprafee > 2000 mp de
strat
STAS 1913/15
STAS 12288
5.
Verificarea compactrii prin ncercarea cu

piatr spart n faa compresorului
minim 3 ncercri la o suprafaa de 2000

mp
STAS 6400
Asocierea dintre
6.
Determinarea capacitii portante la nivelul

superior al stratului de fundaie
n cte doua puncte situate n profiluri

transversale la distane de 10 m unul de
altul pt. fiecare banda cu limea de 7,5 m
Normativ CD 31
Caracteristicile suprafeei stratului de fundaie

Verificarea denivelrilor suprafeei fundaiei se efectueaz cu ajutorul dreptarului de 3,00 m lungime astfel:
n profil longitudinal verificarea se efectueaz n axul fiecrei benzi de circulaie i denivelrile admise pot fi de
maximum 2,0 cm, fa de cotele proiectate;
n profil transversal, verificarea se efectueaz n dreptul profilelor artate n proiect i denivelrile admise pot fi
de maximum 1,0 cm, fa de cotele proiectate.
In cazul apariiei denivelrilor mai mari dect cele prevzute n prezentul caiet de sarcini, se va face corectarea
suprafeei fundaiei.
5. Semnalizarea lucrrilor si msuri privind sntatea i securitatea n munc
Antreprenorul va lua toate msurile necesare asigurrii semnalizrii lucrrilor n conformitate cu reglementrile
i legislaia n vigoare.
Semnalizarea lucrrilor i asigurarea sntii i securitii n munc pe tot parcursul derulrii execuiei, se va
efectua conform prevederilor din:
Ordinul MT nr.411/08.06.2000 pentru aprobarea Normelor metodologice privind condiiile de nchidere a
circulaiei rutiere sau de instituire a restriciilor, n vederea executrii de lucrri n zona drumurilor publice, publicat
n M.O. nr.397/24.08.2000 i brour.
Instruciunile proprii privind Sntatea i Securitatea n Munc privind lucrrile de construcii, ntreinere i
exploatare a drumurilor i podurilor, cu respectarea legislaiei n vigoare la data execuiei lucrrilor.
B.3 Straturi de imbracaminti bituminoase
Prezentul Caiet de Sarcini stabilete condiiile tehnice generale de execuie i verificare a mbrcminilor
bituminoase.
Stratul de uzura si cel de legtura alctuite din imbracaminti bituminoase intr n componena structurii rutiere a
drumurilor.
Domeniile de aplicare a straturilor de baza si cel de legtura alctuite din imbracaminti bituminoase precum i
unele condiii tehnice speciale ale acestora, sunt n conformitate cu prevederile:
SR EN 13108-1 - Mixturi asfaltice. Specificaii pentru materiale. Betoane asfaltice.
SR EN 13108-5 - Mixturi asfaltice. Specificaii pentru materiale. Mixtura asfaltica stabilizata.
SR EN 13108-7 - Mixturi asfaltice. Specificaii pentru materiale. Mixtura asfaltica poroasa (drenanta)
- Normativului AND 605/2013 - Mixturi asfaltice executate la cald. Condiii tehnice privind proiectarea,
prepararea si punerea in opera.
Antreprenorul va efectua, ntr-un laborator autorizat, toate ncercrile i determinrile cerute de prezentul Caiet
de Sarcini i orice alte ncercri i determinri cerute de Inginer, inclusiv elaborarea studiilor de reete pentru aceste
tipuri de mixturi asfaltice.
In completarea prezentului Caiet de Sarcini, Antreprenorul trebuie s respecte prevederile standardelor i
normelor n vigoare.
Cu cel puin 14 zile naintea nceperii lucrrilor la stratul de baz, Antreprenorul va prezenta spre aprobare
Consultantului, Procedura de Execuie a statului de baz, care va conine, printre altele:
programul de execuie a stratului de baz;
utilajele folosite pentru producerea i transportul materialelor;
utilajele folosite pentru transportul, aternerea i compactarea mixturii;
sursele (balastiere, cariere, productori, furnizori) i depozitele de agregate, inclusiv cile de
acces la acestea;
studiul de reet.
Pentru determinarea detaliilor tehnologiei de aternere i compactare, se vor executa sectoare de prob, a cror
dimensiuni i locaii vor fi stabilite mpreun cu Consultantul.
Dup executarea sectoarelor de prob, Procedura de Execuie va fi completat cu informaii privind tehnologia
Asocierea dintre
de aternere i compactare:
caracteristicile echipamentului de compactare (greutate, lime, presiunea pneurilor, caracteristici de
vibrare, vitez);
numrul de treceri cu i fr vibrare pentru realizarea gradului de compactare conform prevederilor
prezentului Caiet de Sarcini;
numrul de sub-straturi n care se va executa stratul de baz (atunci cnd gradul de compactare cerut nu se
poate realiza prin aternerea ntr-un singur strat);
grosimea stratului (sub-straturilor) nainte de compactare;
temperatura la care se ncepe i la care se termin compactarea;
reeta corectat.
Tipuri de mixturi
La execuia stratului de uzur se vor utiliza mixturi asfaltice performante care s confere rezistenta si
durabilitatea necesar mbrcmintei, precum si o suprafa de rulare cu caracteristici corespunztoare care s asigure
sigurana circulaiei si protecia mediului nconjurtor, conform prevederilor legale n vigoare. Caracteristicile
acestor mixturi vor satisface cerinele din acest Caiet de Sarcini.
Pentru execuia straturilor de uzur se vor avea n vedere tipurile de mixtura asfaltica :
BA - beton asfaltic conform SR EN 13108 -1;
Acesta se noteaz conform tabelului 1, n funcie de caracteristicile curbei granulometrice, dimensiunea maxim
a granulelor agregatului si clasa tehnic a drumului.
Tabelul 1 - Mixtura asfaltica pentru stratul de uzur
Nr.
crt.
Clasa tehnic a
drumului
IV, V
Stratul de uzur Tipul si simbolul mixturii

asfaltice
Beton asfaltic cu pietris concasat BAPC 16
La execuia stratului de legtur se vor utiliza mixturi asfaltice performante, rezistente si durabile, ale cror
caracteristici vor satisface condiiile prevzute n acest Caiet de Sarcini.
Pentru execuia stratului de legtur, prezentul normativ prevede betoane asfaltice deschise de tip BAD conform
SR EN 13108 - 1.
Acesta se noteaz conform tabelului 2 si sunt stabilite n funcie de granulozitatea, dimensiunea maxim a
granulelor agregatului si clasa tehnic a drumului.
Tabelul 2 - Mixtura asfaltica pentru stratul de legtur
Nr.
crt.
2
Clasa
tehnic a
drumului
V
Stratul de legtur Tipul si simbolul

mixturii asfaltice
Beton asfaltic deschis cu pietri sortat: BADPC 25
Imbrcmintile bituminoase cilindrate pentru stratul de uzur si legtur se aplic pe:

straturi de baz din mixturi asfaltice cilindrate executate la cald, conform prezentului Caiet de Sarcini;
straturi de baz din macadam si piatr spart, conform SR 179 si SR 1120 - mbrcminte bituminoas existent,
n cadrul lucrrilor de ranforsare;
mbrcminte din beton de ciment existent.
In situaii deosebite, dac exist capacitate portant, stratul de baz poate fi nchis printr-un strat de uzur.
Asocierea dintre
In cazul mbrcmintilor bituminoase cilindrate aplicate pe strat de baz din agregate naturale stabilizate cu liani
hidraulici sau puzzolanici, pe mbrcmintea din beton de ciment si pe mbrcmintea bituminoas existent, se
recomand executarea unui strat antifisur peste stratul suport.
Stratul de baz din mixturi asfaltice se aplic pe un strat de fundaie suport care trebuie s ndeplineasc
condiiile prevzute de STAS 6400.
Terminologia din prezentul normativ este conform SR 4032-1 si standardelor europene SR EN 13108 - 1, SR EN
13108-5, SR EN 13108-7 si SR EN 13108-20.
Pentru aplicarea acestui Caiet de Sarcini se utilizeaz definiiile corespunztoare SR EN 13108 -1, SR EN 13108
- 5, SR EN 13108 - 7 s i SR EN 13108 - 20
MATERIALE
Agregate
Agregatele care se utilizeaz la prepararea mixturilor asfaltice cuprinse n prezentul normativ sunt conform
specificaiilor SR EN 13043.
Determinarea se face vizual prin separarea din masa agregatului a fragmentelor de roc alterat, moi, friabile si
vacuolare. Masa granulelor selectat astfel nu trebuie s dep seasc procentul de 5% din masa agregatului format
din minim 150 granule pentru fiecare sort analizat.
Pentru drumuri de clasa tehnica I si II se admit numai cribluri care prezint rezistenta la fragmentare LA max.
18% conform clasei A.
Utilizarea pietriurilor concasate este admis n proporie de maxim 65% n stratul de baz la drumurile de clasa
III, iar la stratul de legtura numai la drumurile de clasa IV si V. n cazuri excepionale, n care pietriul concasat
satisface n totalitate cerinele de calitate pentru cribluri, acesta se poate folosi cu acordul proiectantului si al
beneficiarului, la execuia stratului de legtur la drumurile avnd clasa III de trafic.
Agregatele de balastier folosite la realizarea mixturilor asfaltice, trebuie s fie splate n totalitate. In cazul
murdririi acestora la transport /depozitare acestea vor fi splate nainte de utilizare.
Fiecare tip si sort de agregate trebuie depozitat separat n silozuri prevzute cu platforme betonate, avnd pante
de scurgere a apei si perei despritori, pentru evitarea amestecrii si impurificrii agregatelor. Fiecare siloz va fi
inscripionat cu tipul si sursa de material pe care l conine.
Filer
Filerul (filer de calcar, filer de cret si filer de var stins n pulbere) trebuie s corespund prevederilor SR EN
13043 si STAS 539.
La aprovizionare, filerul va fi nsoit de Declaraia de conformitate cu performantele produsului si se va verifica
obligatoriu granulozitatea si umiditatea pe lot, sau pentru maxim 1001.
Nu se admite folosirea altor materiale ca nlocuitor al filerului (filer de calcar, filer de cret si filer de var stins n
pulbere).
Filerul se depoziteaz n silozuri cu ncrcare pneumatic. Nu se admite folosirea filerului aglomerat.
Liani
Lianii care se utilizeaz la prepararea mixturilor asfaltice cuprinse n prezentul normativ sunt:
bitum de clasa 35/50 , 50/70 i 70/100, conform SR EN 12591+ Anexa Naional NB s i art.30 respectiv art.31;
bitum modificat cu polimeri: clasa 3 (penetraie 25/55), clasa 4 (penetraie 45/80) si clasa 5 (penetratie
40/100), conform SR EN 14023+ Anexa Naional NB i art.31.
Lianii se selecteaz n funcie de penetraie, n concordant cu zonele climatice din anexa A, si anume:
pentru zonele calde se utilizeaz bitumurile 35/50 si 50/70 si bitumuri modificate 25/55 si 45/80
pentru zonele reci se utilizeaz bitumurile 70/100 si bitumuri modificate 40/100
Bitumurile tip 35-50 se pot utiliza n straturile de baz si de legtur.
Fat de cerinele specificate n SR EN 12591 + Anexa Naional NB, si SR EN 14023 + Anexa Naional NB,
bitumul trebuie s prezinte condiia suplimentar de ductilitate la 25 C (determinat
conform SR 61):
mai mare de 100 cm pentru bitumul 50/70 si 70/100 ;
mai mare de 50 cm pentru bitumul 35/50;
mai mare de 50 cm pentru bitumul 50/70 mbtrnit prin metoda TFOT/RTFOT1);
Imbtrnirea TFOT si RTFOT se realizeaz conform SR EN 12607-2 si SR 12607-1
Asocierea dintre
Bitumul rutier neparafinos si bitumul modificat cu polimeri trebuie s prezinte o adezivitate de minim 80% fat
de agregatele naturale utilizate la lucrarea respectiv. n caz contrar, se aditiveaz cu ageni de adezivitate.
Adezivitatea se determin prin metoda spectrofotometric conform SR 10696 si/sau SR EN 12697-11.
Pentru agregatele de balastier, adezivitatea se va determina obligatoriu att prin metoda cantitativ (conform SR
10696 si/sau SR EN 12697-11) ct si prin metoda calitativ, conform Normativ NE 022-2003 n vigoare. Se va lua n
considerare adezivitatea cu valoarea cea mai dezavantajoas.
Bitumul, bitumul modificat cu polimeri si bitumul aditivat se depoziteaz separat, pe tipuri de bitum, n
conformitate cu specificaiile productorului de bitum, respectiv specificaiilor tehnice de depozitare ale staiilor de
mixturi asfaltice. Perioada si temperatura de stocare va fi aleas n funcie de specificaiile productorului, astfel
nct caracteristicile iniiale ale bitumului s nu sufere modificri la momentul preparrii mixturii.
Se recomand ca la stocare temperatura bitumului s fie de 120 C... 140 C iar cel modificat de minimum 140
C si recirculare 20 minute la nceputul zilei de lucru .
Pentru amorsare se utilizeaz emulsii bituminoase cationice cu rupere rapid conform SR 8877-1 si SR EN
13808.
Art.35. La aprovizionare se vor verifica datele din Declaraia de conformitate cu performantele produsului, si se
vor efectua verificri ale caracteristicilor produsului, conform art. 28 (pentru bitum si bitum modificat) si art. 34
(pentru emulsii bituminoase) pentru fiecare lot aprovizionat, dar nu pentru mai mult de:500 t. bitum/bitum modificat
din acelai sortiment: 100 t. emulsie bituminoas din acelai sortiment
Aditivi
In vederea atingerii performantelor mixturilor asfaltice, la nivelul cerinelor, se pot utiliza aditivi, cu
caracteristici declarate, evaluai n conformitate cu legislaia n vigoare. Aceti aditivi pot fi adugai fie direct n
bitum, cum sunt de exemplu agenii de adezivitate sau aditivii de mrire a lucrabilittii, fie n mixtura asfaltica, cum
sunt de exemplu fibrele minerale sau organice, polimerii, etc.
Conform SR EN 13108 - 1 art.3.1.12 aditivul este "un material component care poate fi adugat n cantiti mici
n mixtura asfaltica, de exemplu fibre minerale sau organice, sau de asemenea polimeri, pentru a modifica
caracteristicile mecanice, lucrabilitatea sau culoarea mixturii asfaltice".
Fat de terminologia din SR EN 13108 - 1, n acest normativ au fost considerai aditivi si produsii care se adaug
direct in bitum si care nu modifica proprietile fundamentale ale acestuia.
Tipul si dozajul aditivilor se stabilesc pe baza unui studiu preliminar efectuat de ctre un laborator autorizat sau
acreditat, agreat de beneficiar, fiind n funcie de realizarea cerinelor de performant specificate.
Aditivii utilizai la fabricarea mixturilor asfaltice vor avea la baz un standard, un agrement tehnic european
(ATE) sau un document de declarare si evaluare a caracteristicilor reglementat pe plan naional, cum ar fi agrementul
tehnic.
B.3 Strat de legatura binder si strat de uzura din beton asfaltic BA16
Fazele tehnologice in executia stratului de legaturia din beton asfaltic si a stratului de uzura BA16 sunt urmatoarele:
- Procurarea betonulului asfaltic de la un furnizor aprobat;
- Examinarea siverificarea calitati stratului asternut antcrior
- Curatarea si amorsarea suprafeteior cu emulsie
- Transportul de la statia de asfalt la locul de asternere, desarcarea siasternerea betonului asfaltic
- Verificarea caracleristicilor. geometrice de baza ale stratulu i de asfalt
- Verificarca, aranjarea, tasarea si corectarea suprafetei stratului la cotele, grosimea si tolerantele cerute, toate
in concordanta cu Normativele tehnice in vigoare;
- Prelevarea de probe si incercari de laborator a betonului asfaltic
- Toate in concordanta cu desenele, Normatjvele lehnicc in vigoare si exigenrele Consultantului in scopul
executarii complete si predarii lucrarii in condtii corespunzatoare;
naintea nceperii executiei, se va supune acceptrii Inginerului lucrrii, statia de asfalt care va fi utilizat la
realizarea lucrrilor.
Inginerul va verifica atestarea statiei de asfalt si va autoriza punerea ei n functiune dup ce va constata c
debitele fiecrui constituent permit obtinerea amestecului prescris, n limitele tolerantelor admise, c dispozitivele de
msurare a temperaturilor sunt etalonate si c malaxorul functioneaz corespunztor, fr pierderi de materiale.
Conditia pentru autorizare o constituie si existenta tuturor dotrilor si amenajrilor la statie, a depozitelor la
statie si a celor intermediare, a cilor de acces la depozite si la instalatia de preparare a mixturilor, amenajarea
corespunztoare a depozitelor de agregate (betonarea platformelor, existenta peretilor desprtitori ntre sorturile de
Asocierea dintre
agregate, suprafete suficiente de depozitare, asigurarea scurgerii si ndeprtrii apelor, etc.).
Dac amenajrile nu sunt terminate sau prezint deficiente, acestea se vor completa sau se vor reface nainte
de autorizarea statiei de asfalt de ctre Inginer.
Fabricarea mixturilor asfaltice pentru mbrcmintile rutiere bituminoase va trebui realizat numai n statii
automate de asfalt.
TRANSPORTUL MIXTURILOR ASFALTICE
Transportul pe santier a mixturii asfaltice preparate, se efectueaz cu autocamioanele cu bene metalice bine
protejate pentru eliminarea pierderilor de temperatur, care trebuie s fie curtate de orice corp strin si uscate nainte
de ncrcare. La distante de transport mai mari de 20 km sau cu durata de peste 30 minute, indiferent de anotimp,
precum si pe vreme rece (+10oC+15oC), autobasculantele trebuie acoperite cu prelate speciale, imediat dup
ncrcare.
Utilizarea de produse susceptibile de a dizolva liantul sau de a se amesteca cu acesta (motorin, pacur, etc.)
este interzis.
Volumul mijloacelor de transport, este determinat de productivitatea instalatiei de preparare a mixturii
asfaltice si de punerea n oper, astfel nct s fie evitate ntreruperile procesului de executie a mbrcmintii.
LUCRRI PREGTITOARE
nainte de asternerea mixturii, stratul suport trebuie bine curtat. Materialele neaderente, praful si orice poate
afecta legtura ntre stratul suport si mbrcmintea bituminoas trebuie ndeprtat.
n cazul stratului suport din macadam, acesta se curt si se mtur, urmrindu-se degajarea pietrelor de
surplusul agregatelor de colmatare.
Dup curtare se vor verifica, cotele stratului suport, care trebuie s fie conform proiectului de executie.
n cazul n care stratul suport este constituit din mbrcminti existente, aducerea acestuia la cotele prevzute
n proiectul de executie se realizeaz, dup caz, fie prin aplicarea unui strat de egalizare din mixtur asfaltic, fie prin
frezare, conform prevederilor din proiectul de executie.
Compactarea si umiditatea trebuie s fie uniform pe toat suprafata stratului suport.
Suprafata stratului suport trebuie s fie uscat.
Amorsarea
La executarea mbrcmintilor bituminoase se vor amorsa rosturile de lucru si stratul suport cu o emulsie de
bitum cationic cu rupere rapid.
Amorsarea stratului suport se va face cu un dispozitiv special, care poate regla cantitatea de liant pe metru
ptrat n functie de natura stratului suport.
Dup amorsare se asteapt timpul necesar pentru ruperea si uscarea emulsiei bituminoase.
ASTERNEREA
Asternerea mixturilor asfaltice se face n perioada martie-octombrie la temperaturi atmosferice de peste 10
grade C, n conditiile unui timp uscat. La utilizarea bitumului tip D 60/80 asternerea se face pn la 15 septembrie.
Asternerea mixturilor asfaltice se efectueaz numai mecanizat, cu repartizatoare-finisoare prevzute cu sistem
de nivelare automat pentru drumurile de clasa tehnic I, II si III si care asigur o precompactare. Mixtura asfaltic
trebuie asternut continuu pe fiecare strat si pe toat lungimea unei benzi programat a se executa n ziua respectiv.
n cazul unor ntreruperi accidentale care conduc la scderea temperaturii mixturii ramas necompactat n
amplasamentul repartizatorului, pn la 120 gradeC, se procedeaz la scoaterea acestui utilaj din zona de ntrerupere,
se compacteaz imediat suprafata nivelat si se ndeprteaz resturile de mixturi, rmase n captul benzii.
Concomitent se efectueaz si curtirea buncrului si grinzii vibratoare a repartizatorului.
Aceast operatie se face n afara zonelor pe care exist sau urmeaz a se asterne mixtura asfaltic.
Asternerea se va face pe ntreaga ltime a cii de rulare. Atunci cnd acest lucru nu este posibil, Antreprenorul
supune aprobrii Inginerului, ltimea benzilor de asternere si pozitia rosturilor longitudinale ce urmeaz s fie
executate.
Viteza de asternere cu finisorul trebuie s fie adaptat cadentei de sosire a mixturilor de la statie si ct se poate
de constant ca s se evite total ntreruperile.
La executarea mbrcmintilor bituminoase o atentie deosebit se va acorda realizrii rosturilor de lucru,
longitudinale si transversale, care trebuie s fie foarte regulate si etanse.
La reluarea lucrului pe aceeasi band sau pe banda adiacent, zonele aferente rostului de lucru, longitudinal
si/sau transversal, se taie pe toat grosimea stratului, astfel nct s rezulte o muchie vie vertical. n cazul rostului
Asocierea dintre
longitudinal, cnd benzile adiacente se execut n aceeasi zi, tierea nu mai este necesar.
COMPACTAREA
La compactarea mixturilor asfaltice se aplic tehnologii corespunztoare, care s asigure caracteristicile
tehnice si gradul de compactare prevzute pentru fiecare tip de mixtur asfaltic si fiecare strat n parte.
Operatia de compactare a mixturilor asfaltice se realizeaz cu compactoare cu pneuri si compactoare cu rulouri
netede, prevzute cu dispozitive de vibrare adecvate.
Pentru obtinerea gradului de compactare prevzut se determin, pe un sector experimental, numrul optim de
treceri ale compactoarelor ce trebuie utilizate, n functie de performantele acestora, de tipul si grosimea stratului de
mbrcminte.
Aceast experimentare se face nainte de nceperea asternerii stratului n lucrarea respectiv, utiliznd mixturi
asfaltice preparate n conditii similare cu cele stabilite pentru productia curent.
Operatia de compactare a mixturilor asfaltice trebuie astfel executat astfel nct s se obtin valori optime
pentru caracteristicile fizico-mecanice de deformabilitate si suprafatare.
Compactarea se execut n lungul benzii, primele treceri efectundu-se n zona rostului dintre benzi, apoi de la
marginea mai joas spre cea ridicat.
Pe sectoarele n ramp, prima trecere se face cu utilajul de compactare n urcare.
Compactoarele trebuie s lucreze fr socuri, cu o vitez mai redus la nceput, pentru a evita vlurirea
mbrcmintii si nu se vor ndeprta mai mult de 50 m n spatele repartizatorului. Locurile inaccesibile
compactorului se compacteaz cu maiul mecanic sau cu maiul manual.
Suprafata stratului se controleaz n permanent, iar micile denivelri care apar pe suprafata mbrcmintii vor
fi corectate dup prima trecere a rulourilor compactoare pe toat ltimea benzii.
D. LUCRRI DE PODETE
D.1 Decolmatare podete existente
Fazele tehnologice in decolmatarea podetelor existente sunt urmatoarele:
- Transportul prelabricatelor, descarcarea si manipularea lor
- Decolmatarea prelabricatelor si amenaiarea zonelor din amonte si aval pe o lungime de 3 m
- Manipularea si transponul materialului rezultat din decolmatare
- Toate in concordanta cu desenele, Normativele tehnice in vigoare in scopul executarii complete si
predarii lucrarii in conditii corespunzatoare
D.2. Executie podete noi
Fazele tehnologice in executia podetelor noi sunt urmatoarele:
- Transportul prefabricatelor, descarcarea si manipularea lor
- Executia sapaturii, indepartarea si trasportul prefabricaielor colmatate si deteriorate
- Asternerea materialui granular si turnarea betoanelor in fundatii;
- Verificarea acestora
- Montarea prefabricatelor pe pozitie, realizarea hidroizolatiei, a umpluturii drenante si a umpluturii de
pamant
- Verificarea caracteristicilor geometrice
- Prelevarea de probe si incercari de laborator concordanta cu Normatjvele tehnice in vigoare;
- Executarea cofrajelor si a turnari betoanelor
- Prelevarea de probe si incercari de laborator in concordanta cu Normativele tehnice invigoare;
- Toate in concordanta cu desenele, Normativete tehnice in vigoare
Executantul elementelor prefabricate va prezenta executantului lucrarilor de podete procedurile de realizare,
transport si montare a acestor elemente in concordanta cu reglementarile tehnice specifice si cu prevederile
sistemului de asigurare a calitatii.
Elementele prefabricate vor fi insotite la livrare de un certificat de calitate. Receptionarea elementelor
prefabricate pe santier si controlul lor inainte de montaj se vor face in conformitate cu NE 013/2002 anexa 17.1.
LUCRARI PREGATITOARE
nainte de nceperea lucrarilor propriu-zise, Antreprenorul va executa lucrarile pregatitoare:
Asocierea dintre
semnalizarea zonei de lucru;
verificarea existentei si pozitiei eventualelor utilitati n ampriza sau n vecinatatea acesteia; se vor lua toate
masurile pentru executarea lucrarilor n siguranta;
- trasarea lucrarilor;
- asigurarea scurgerii apei de pe amplasament.
-
SAPATURA
La executarea sapaturilor se vor respecta prevederile corespunzatoare din Caietul de Sarcini pentru
Terasamente.
Ultimii 30 cm pna la cota de fundare se vor excava naintea betonarii, pentru evitarea degradarii terenului de
ncastrare si a conturului talpii fundatiei.
COFRAREA
Cofrajele si sustinerile lor trebuie sa fie astfel alcatuite incat sa asigure obtinerea formei, dimensiunilor si
gradului de finisare prevazute in proiect pentru elementele ce urmeaza a fi executate, respectandu-se inscrierea in
abaterile admisibile (pentru lungimea elementelor de cofraj 15mm, pentru latime 6mm, inaltime 10mm);
sa fie etanse astfel incat sa nu permita pierderea laptelui de ciment;
sa fie stabile rezistente sub actiunea incarcarilor ce apar in procesul de executie.
Inainte de inceperea operatiei de montare a cofrajelor, se vor curati si pregati suprafetele care vin in contact cu
betonul ce urmeaza a se turna si se va verifica si corecta pozitia armaturilor.
Pentru a reduce aderenta intre beton si cofraje acestea se ung cu agenti de decofrare pe fetele care vin in
contact cu betonul imediat inainte de montare.
Montarea cofrajelor va cuprinde urmatoarele operatii:
trasarea cofrajelor;
asamblarea si sustinerea provizorie a panourilor;
incheierea, legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor.
Controlul si receptia lucrarilor de cofraje se vor efectua verificari etapizate astfel:
preliminar, controlandu-se lucrarile pregatitoare si elementele sau subansamblurile de cofraj si sustineri;
in cursul executiei, verificandu-se pozitionarea in raport cu trasarea si modul de fixare al elementelor;
final, receptia cofrajelor si consemnarea constatarilor intr-un registru de procese verbale.
In cazul cofrajelor care se inchid dupa montarea armaturilor se va redacta un proces verbal comun pentru
cofraje si armaturi.
TURNAREA SI PROTECTIA BETONULUI
Turnarea betonului trebuie realizata dupa:
- terminarea sapaturii;
- receptia cotei si naturii terenului de fundare;
- montarea si receptia cofrajelor;
- montarea armaturilor;
- montarea barbacanelor;
- montarea cartonului bitumat sau a placilor din polistiren expandat la rostul dintre tronsoane;
In baza verificarii conditiilor de mai sus, pe baza proceselor verbale de lucrari ascunse si/sau de faze
determinante se va aproba inceperea betonarii.
Betonul in fundatii se toarna aderent la peretii sapaturii.
Betonul trebuie sa fie raspandit uniform in lungul elementului, urmarindu-se realizarea de straturi de
maximum 50cm inaltime si turnarea noului strat inainte de inceperea prizei betonului turnat anterior.
naltimea libera de cadere a betonului nu va fi mai mare de 1.5 m. Rosturile de lucru trebuiesc evitate, iar n
cazul n care nu se poate, acestea vor fi tratate in conformitate cu Codul de practica pentru executarea lucrarilor din
beton, beton armat si beton precomprimat indicativ NE 012-2010.
Pentru controlul rezistentelor la lucrarile cu cantitati importante de betoane, se va preleva, pentru fiecare parte
din lucrarea in executie, la iesirea din betoniera sau din malaxor si de fiecare data cand "Inginerul" o va considera
necesara, un minim de 12 probe in vederea u rmatoarelor incercari la compresi une si ntindere pentru termenele de 7
si 28 de zile.
Valorile rezistentelor la aceste termene vor fi in conformitate cu tipul de ciment si clasa de betoane conf.
Asocierea dintre
normativelor tehnice in vigoare.
Daca incercarile la 7 zile conduc la rezistente inferioare rezistentelor corespunzatoare acestei varste,
"Inginerul" va trebui sa opreasca lucrarile de betoane, convenindu-se pentru ameliorarea calitatilor materialelor sau a
conditiilor de fabricatie (sau unele si altele) si de a proceda la o noua ncercare de a relua lucrarile de betonare.
Ramane la latitudinea "Inginerului" de a decide daca, tinand seama de rezultatele obtinute, de destinatia
lucrarii si de conditiile sale ca si toate elementele de apreciere de care dispune, lucrarea astfel executata poate sa fie
acceptata, trebuie sa fie modificata sau consolidata. El poate subordona acceptarii sale, lucrarea sau parti de lucrare
in cauza, cu o refacere la un cost total care poate sa atinga 20%.
Daca rezultatele obtinute la 28 zile sunt considerate neacceptabile, "Inginerul" va putea sa ordone demolarea
lucrarii sau o parte din lucrarea in cauza.
HIDROIZOLATIA VERTICALA
Hidroizolatia verticala se realizeaza prin stropire in trei straturi cu emulsie de bitum sau alt produs similar
astfel incat sa acopere, fara discontinuitati, intreaga suprafata de beton.
HIDROIZOLATIA ORIZONTALA
Hidroizolatia orizontala se realizeaza din geomembrana sau alte produse (amestecuri pulverulente, lichide
cu intarire rapida) ce se vor aplica in conformitate cu specificatiile tehnice din fisa tehnologica a firmei producatoare
si cu respectarea urmatoarelor conditii minime obligatorii:
- temperatura de montaj min 5 C;
- suprafata pe care se aplica trebuie sa fie perfect uscata;
- asternerea se va face continuu, de la margine catre centru;
- eventualele zone de suprapunere sa fie de min. 10 cm;
- nu se admit goluri, umflari, basici de aer, margini desprinse, etc.
Toate materialele si prefabricatele folosite la realizarea podetelor vor respecta cerintele de calitate din caietele de
sarcini.
E. APARARI DE MAL, Ziduri de sprijin
Fazele tehnologice sunt urmatoarele:
- Marcarea suprafetei pe care se va executa zidul de sprijin;
- executarea sapaturii conform proiectului
- Incarcarea materialului sapat in mijloaccle de transport;
- Transportul materialului sapat
- Nivelarea si compactarea patului de fundare;
- Compactarea patului de fundare pana la obtinerea gladului de compactare prescris;
- Prelevari si de Lerminari pe probe de pamant
- Realizarea carcaselor metalice si aranjarea bolovanilor
- Verificarea din punct de vedere altimetric si pianimetric a executarii lucrarilor
- Toale lucrarile se vor executa in concordanta cu desenele, Normativele tehnice in vigoare in scopul execurarii
complete si predarii lucrarii in conditii corespunzatoare;
F. SEMNALIZAREA PE TIMPUL EXECUTIEI
Reprezinta totalitatea masurilor privind siguranta si controlul circulatiei rutiere pe timpul zilei si noptii si in
orice fel de conditii climaterice, pentru a asigura un trafic sigur atat pe santier cat si pe intreg drumul in timpul luarii
in posesie a traseului.

Procurarea materialelor
Transportul materialelor la locul de punere in opera
Procurarea si transportul utilajelor pentru executia lucrarilor
Montarea/demontarea setului de semnalizare
G. SEMNALIZARI SI MARCAJE DEFINITIVE

G.1 Semnalizare verticala
Asocierea dintre
Procurarea materialelor
Transportul materialelor la locul de punere in opera
Marcarea suprafetei pe care se va executa sapatura
Executara sapaturii conform proiectului
Incarcarea materialului sapat in mijloacele de transport
Transpotul materialului sapat
Realizarea fundatiei stalpului
Montarea stalpului si indicatorului
lucrari de laborator: prelevari si determinari pe probe
Toale lucrarile se vor executa in concordanta cu desenele, Normativele tehnice in vigoare in scopul execurarii
-
Toate indicatoarele se vor confeciona din aluminiu, cu dimensiunile i formele descrise in Caietul de Sarcini.
Indicatoarele de form triunghiular, rotund, dreptunghiular cu dimensiunea maxim sub 1 m, precum i
cele n form de sgeat, se vor executa din tabl de aluminiu cu grosimea min. 2 mm, avnd conturul ranforsat prin
dubla ndoire.
Panourile dreptunghiulare sau ptrate, cu dimensiunea cea mai mic de cel puin 1 m, se execut din profile
din aluminiu, mbinate pe vertical.
Prinderile se vor face prin uruburi. uruburile i piesele de fixare pe stlpi, vor fi protejate anticoroziv.
Spatele indicatorului i rebordul se vopsesc n culoarea gri.
Marginile indicatoarelor vor fi dublu ambutisate.
Pregtirea suprafeei indicatoarelor n vederea aplicrii foliei retro-reflectorizante se face conform
recomandrilor productorului foliei.
Pentru stlpii care susin panouri triunghiulare, rotunde i n form de sgeat, ct i pentru panourile ptrate
sau dreptunghiulare, cu dimensiunea maxim sub 1 m, se vor folosi tuburi de oel de min. 3 mm grosime, cu
diametrul de 48 - 51 mm sau stlpi de tip .
Pentru dispozitivele de susinere a panourilor cu dimensiunea minim de peste 1 m, se vor utiliza tuburi de oel
sau profile; dimensiunile vor varia corespunztor suprafeei panoului.
Stlpii vor fi prini n fundaie din beton C 6/7,5.
Suporturile panourilor vor fi vopsite cu vopsea gri, efectundu-se toate grunduirile si amorsele necesare.
G.2 Marcaje
- Procurarea materialelor
- Transportul materialelor la locul de punere in opera
- Procurarea si transportul utilajelor pentru executia lucrarilor
- Curatirea suprafetelor inainte de aplicarea marcajelor
- Executia marcajelor
- Lucrari de laborator: prelevari si determinari pe probe din vopseaua de marcaje
- Toale lucrarile se vor executa in concordanta cu desenele, Normativele tehnice in vigoare in scopul execurarii
nainte de nceperea lucrrilor de marcaj, se va executa un sector de proba n lungime de minim 200 m.
Trecerea la execuia propriu-zis a lucrrilor se va face doar dup aprobare. Marcajele rutiere, realizate din vopsea de
marcaj alb, ecologic, monocomponent, solubila in apa, trebuie sa garanteze vizibilitatea n orice condiii atat pe
timp de zi cat si pe timp de noapte.
Vopseaua va fi aplicata pe amorsa corespunztoare .
Grosimea filmului marcajului va fi de 600 m.
La execuia marcajelor cu vopsea, suprafaa prii carosabile trebuie sa fie uscat iar temperatura mediului
ambiant s fie de min.+15 grade C.
Trasarea punctelor va fi fcut pe partea carosabila folosind mijloacele de trasare corespunztoare;
Suprafeele vor fi bine curate i uscate nainte de nceperea aplicrii marcajului;
Suprafeele marcate anterior vor fi curate mecanic;
Amorsa i vopseaua vor fi aplicate conform instruciunilor productorului;
Consultantul va verifica trasarea nainte de a se face marcajul final.
La execuia marcajului rutier, se va ine seama de urmtoarele:
- Tipul mbrcminii rutiere i rugozitatea suprafeei;
Asocierea dintre
- Cartea marcajului (filmul marcajului);
- Tehnologia de marcaj (pre-marcaj, pregtire utilaj, pregtire suprafa, pregtire vopsea);
- Dozaj de vopsea, dozaj de microbile.
- Execuia lucrrilor se face conform instruciunilor productorului, astfel:
- pre-semnalizarea sectorului;
- marcarea;
- pozare conuri pentru protecia vopselei ude;
- protejarea vopselei ude mpotriva deteriorrii marcajului pn la uscare;
- recuperarea conurilor.
Operaiunea de marcaj va fi semnalizat cu indicatoare i mijloace de avertizare luminoase.
Oprirea lucrrilor de marcaj trebuie s se fac n condiii care s nu pericliteze continuitatea traficului rutier.
II. Descrierea sistemului calitatii si lista procedurilor aferente sistemului calitatii (PS) aplicat la serviciile si
lucrarile/tehnologia propusa.
2. SCOP SI DOMENIU DE APLICARE
2.1. Scop
Prezentul plan de asigurare a calitii precizeaz practicile, resursele, succesiunea activitilor specifice
referitoare la calitate pentru activitile cuprinse n contracte i procese referitoare la lucrarea : MODERNIZARE
DRUM COMUNAL DC122 KM 0+000 4+000, SAT RADEANA, COMUNA STEFAN CEL MARE, JUDET
BACAU
Planul de asigurare al calitii are ca scop definirea controalelor n domeniul calitii, verificrile i inspeciile
pe faze de lucrare i la final, la realizarea lucrrilor contractate, precum i asigurarea clientului c organizaia noastr
isi desfoar activitatea n concordan cu condiiile specificate n SR EN ISO 9001-2008, Manualul Calitii
organizaiei i cu Legislatia aplicabila in constructii.
2.2. Domeniul de aplicare
Planul de asigurare a calitii referitoare la lucrare se refer la lucrri de terasamente, sistem rutier, podee,
anuri, semnalizare rutier, etc.
Planul de asigurare a calitii completeaz procedurile, instruciunile tehnice de execuie/control aferente la
lucrare.
LISTA PROCEDURI DE SISTEM (PS)

Nr.
crt.
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
Denumire procedura
Relaia cu clientul
Comunicare
mbuntire continu
Aprovizionare
Identificare si trasabilitate
Controlul proceselor
Analiza datelor
Controlul echipamentelor
Satisfactia clientului
Instruire, constientizare competenta
Managementul resurselor
Planificarea realizarii produsului
Proiectare dezvoltare
Cod
PS 01
PS 02
PS 03
PS 04
PS 05
PS 06
PS 07
PS 08
PS 09
PS 10
PS 11
PS 12
PS 13
Asocierea dintre
III. Sistemul de gestionare a documentatiei pentru executarea lucarilor care va include atat pe subcontractor cat
si pe furnizorii antreprenorului.
3. DOCUMENTATIE
3.1. Controlul documentelor
3.1.1. Generalitati
Documentele SMI i cele referitoare la produs se menin sub control n conformitate cu procedura PM-01 Controlul documentelor, care precizeaz documentele i nivelurile de elaborare, verificare, aprobare, difuzare,
primire i pstrare ale acestora.
Elaborarea documentelor Sistemului de Management Integrat se ine sub control prin procedura operaional
PO-01 Elaborarea Documentelor Sistemului de Management Integrat.
Procedura de control a documentelor detaliaz modul de elaborare, nivelul de avizare i aprobare i modul de
difuzare, completare, circulaie i arhivare a respectivelor documente.
Documentele sunt inute sub control prin numrul ediiei i reviziei n vigoare i se difuzeaz pe baza listelor
de difuzare, la punctele de utilizare a acestor documente.
Se asigur totodat retragerea prompt a documentelor perimate, ilizibile sau neidentificabile din toate
punctele unde acestea sunt difuzate i nlocuirea acestora cu cele avnd ediia i revizia n vigoare prin Biroul MI,
care efectueaz difuzarea documentelor la ultima ediie i revizie aplicabil.
Documentele retrase sunt distruse sau marcate corespunztor pentru a nu fi utilizate neintenionat, dac sunt
pstrate.
Documentele SMI n vigoare sunt inute sub control prin instruciunea I-06 Gestiunea documentelor
Sistemului de Management Integrat.
Modificrile/avizrile/aprobrile pentru reviziile documentelor urmeaz aceeai metodologie ca i pentru
realizarea documentelor iniiale.
Analiza pentru efectuarea modificrilor documentelor se ntemeiaz pe informaii care sunt puse la dispoziie
de entitile care sunt afectate de coninutul documentelor respective sau care se gsesc n posesia elaboratorilor.
Modificrile aduse documentelor se menin sub control prin pagina de control a reviziilor.
Documentele de provenien extern sunt identificate att la nivelul compartimentelor (servicii, birouri, etc.)
ct i la nivelul organizatiei i sunt difuzate i disponibile la punctele de utilizare. Modul de gestionare a
documentelor de provenien extern este prezentat n procedura de management PM 09 Prevederi legale i alte
cerine.
3.1.2. Structura documentatiei SMI :

PROCEDURI DE MANAGEMENT (PM)
Nr. crt.
Denumire procedura
1
Controlul documentelor
2
Controlul nregistrrilor calitii
3
Audituri interne
4
Controlul neconformitati SMI
5
Aciuni corective
6
Aciuni preventive
7
Analiza efectueta de management
8
Aspecte de mediu
9
Prevederi legale si alte cerinte
10
Control operational
11
Pregatire pentru situatii de urgenta si capacitate de raspuns
12
Monitorizare si masurare performanta
13
Identificare evaluare si control risc
Cod
PM-01
PM-02
PM-03
PM-04
PM-05
PM-06
PM-07
PM-08
PM-09
PM-10
PM-11
PM-12
PM-13
Asocierea dintre
PROCEDURI DE SISTEM (PS)
Nr.
crt.
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
Nr. crt.
1
2
3
4
5
6
7
Denumire procedura
Relaia cu clientul
Comunicare
mbuntire continu
Aprovizionare
Identificare si trasabilitate
Controlul proceselor
Analiza datelor
Controlul echipamentelor
Satisfactia clientului
Instruire, constientizare competenta
Planificarea realizarii produsului
Proiectare dezvoltare
PROCEDURI OPERATIONALE (PO)
Denumire procedura
Elaborarea documentelor SMI
Analiza-Avizarea documentelor in CTE
Planificarea proiectarii
Plan de management integrat
Redactarea planului de SSM
Constatari in aplicarea contractului
Planul calitatii(proiectare si executie)
Cod
PS 01
PS 02
PS 03
PS 04
PS 05
PS 06
PS 07
PS 08
PS 09
PS 10
PS 11
PS 12
PS 13
Cod
PO 01
PO 02
PO 03
PO 04
PO 05
PO 06
PO 07
INSTRUCTIUNI (I)
Nr.
crt.
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
Denumire procedura
Fia postului
Instruire SMI
Plan propriu SSM
Instruciuni de securitate i sntate a muncii
Regulament de organizare i funcionare CSSM
Gestionarea documentelor SMI
Utilizarea siglei certif. emise de org. de certificare
Elaborarea i emiterea actelor
Gestionare doc.de aprov. materiale/servicii
Plan evacuare sediu
Plan de recuperare resurse
Plan de evacuare n situaii de urgen
Instruirea personalului cu SSM
Memoriul tehnic-arthitectura
Memoriul tehnic-rezistenta
Punct de vedere al proiectantului, pt.receptie
Continut cadru doc. UCT
Intretinerea si reparatia constructiilor
Cartea tehnica
Continut cadru: PAC, PAD, POE
Continut cadru PT
Cod
I-01
I-02
I-03
I-04
I-05
I-06
I-07
I-08
I-09
I-10
I-11
I-12
I-13
I-14
I-15
I-16
I-17
I-18
I-19
I-20
I-21
Asocierea dintre
22
23
24
25
26
Det. gradului de nocivitate al zgomotului

Receptia constructiilor
Gestionarea deseurilor
Evaluarea furnizorilor de produse si servicii
Instructiuni pentru exec. lucrarilor de proiectare, executie const. si instalatii
I-22
I-23
I-24
I-25
I-26
PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE AFERENTE PRINCIPALELOR LUCRARI CURENTE

Nr. crt.
Denumire procedura
Cod
1
Trasarea lucrrilor
PTE 01
Terasamente, spturi i miscri ale pmntului
PTE 02
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
Fundaii din balast

Piatra sparta amestec optimal
Elemente executate din beton sau piatra bruta
Podee
Hidroizolatii
Cofraje
Armaturi
Semnalizarea i marcaje
Prepararea, transportul i aternerea mixturilor asfaltice
PTE 03
PTE 04
PTE 05
PTE 06
PTE 07
PTE 08
PTE 09
PTE 10
PTE 11
IV. Metode de control aplicate cu privire la utilizarea in scopul executiei lucarilor exclusive a documentelor
validate si aprobate.
Documentatia si datele pentru executarea lucrarilor in vederea realizarii obiectivului, vor fi urmatoarele:
a) Proiect ;
b) Caiet de sarcini ;
c) Dispozitii de santier ( daca este cazul ) ;
d) Note tehnice ;
e) Documentatiile de atestare a calitatii materialelor si produselor aprovizionate ;
f) Rapoarte de teste si incercari ;
g) Planul Calitatii ;
h) Procedurile sistemului calitatii aplicabile la executia lucrarii ;
i) Proceduri / instructiuni tehnice de executie si control aplicabile ;
j) Comenzi si contracte comerciale / economice ;
k) Normative si reglementari tehnice aplicabile ;
Masurile prin care se va realiza controlul sunt conforme cu prevederile din:
- Manualul Calitatii ;
- Planul Calitatii ;
- proceduri sistemul calitatii: Controlul documentelor si datelor .
Controlul documentelor se va asigura prin urmatoarele masuri:

- documentele aferente sistemului calitatii ( planul calitatii, procedurile / instructiunile ) vor fi elaborate,
verificate si aprobate de persoanele desemnate si nominalizate prin Manualul calitatii / Planul Calitatii si procedura
sistemului calitatii Elaborarea procedurilor
- documentele de natura economica ( comenzi, contracte ), precum si Notele tehnice vor fi elaborate de catre
persoanele nominalizate de Directorul general al societatii si Seful de santier.
Controlul documentatiei externe se va realiza prin grija Sefului de santier ( pentru documentatia de
Asocierea dintre
proiectare ) si a Responsabilului cu controlul calitatii ( pentru documentele de reglementare tehnica ) care vor
verifica valabilitatea documentelor aflate la dispozitia personalului de executie a lucrarii, in raport cu Lista
documentelor aprobate in societatea PALEX Constructii Instalatii SRL;
Documentele externe aplicabile vor fi insemnate cu simbolul validate, scris pe prima pagina cu cerneala
rosie si va purta semnatura persoanei care a executat verificarea.
Responsabilul cu asigurarea si controlul calitatii va intocmi si mentine actualizata Lista documentelor
controlate aprobate la lucrarea MODERNIZARE DRUM COMUNAL DC122 KM 0+000 4+000, SAT
RADEANA, COMUNA STEFAN CEL MARE, JUDET BACAU
Documentele de la punctele g), h), i) vor fi distribuite in regim controlat. Lista de difuzare va fi intocmita
de Responsabilul cu asigurarea calitatii si aprobata de Seful de santier.
Celelalte tipuri de documente vor fi difuzate in regim necontrolat de catre Seful de santier.
Modificarile ce se propun privind continutul documentelor interne societatii vor fi analizate,
verificate si aprobate in conformitate cu prevederile Manualului calitatii / Planului Calitatii si procedurilor sistemului
calitatii Elaborarea procedurilor si Analiza contractului.
Responsabilul cu asigurarea calitatii va avea sarcina de a difuza orice modificare adusa documentelor si de
a retrage documentele sau partile de documente iesite din uz.
Daca se considera necesar sau daca este precizat pnin contract, unele modificari vor fi aduse si la
cunostinta clientului.
V. Metode de inregistrare a modificarilor si completarilor la documentatie.
CONTROLUL NREGISTRRILOR
n organizatie sunt stabilite i meninute dovezi ale conformitii cu cerinele funcionrii eficace ale sistemului
de management integrat.
Fiecare procedur a SMI are prevzut un capitol special care prezint: denumirea i codul de identificare al
nregistrrilor, responsabilul cu pstrarea, durata pstrrii i locul unde se pstreaz nregistrarea.
nregistrrile utilizate n SMI, respectiv documentele care furnizeaz dovezile obiective ale activitilor
efectuate i ale rezultatelor obinute, sunt identificate, colectate, indexate, pstrate conform cu modalitatea prevzut
n specificaiile procedurii PM-02-Controlul nregistrrilor, asigurndu-se n acest fel lizibilitatea, regsirea prompt,
pstrarea adecvat i prevenirea deteriorrii, distrugerii sau pierderii acestora.
VI. Metode pentru managementul achizitiei de material.
CAP. 6. APROVIZIONAREA
6.1. In scopul indeplinirii cerintelor de executie si de calitate impuse de normativele si reglementarile in
vigoare, de Legea 10 privind calitatea in constructii si de Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii si
instalatii aferente acestora, societatea PALEX Constructii Instalatii SRL acorda aceeasi importanta majora tuturor
materialelor aprovizionate si folosite in procesul de executie a lucrarilor, din punct de vedere al calitatii si
conformitatii atestate.
6.2. Responsabilitatea pentru conducerea si derularea activitatilor de aprovizionare revine Sefului de santier.
6.3. Procesul de aprovizionare
Procesul de aprovizionare este, de regula, derulat pe parcursul urmatoarelor etape:
identificarea necesitatii de aprovizionare ;

intocmirea necesarului de materiale, necesare a fi aprovizionate, de catre fiecare compartiment ;
transmiterea necesarului de materiale catre managerul de proiect ;
analiza cerererii de aprovizionare ;
centralizarea necesarului de materiale la nivel de lucrare/proiect ;
aprobarea necesarului de materiale ;
analiza listei de furnizori agreati, pentru fiecare categorie/clasa de materiale care urmeaza a fi aprovizionate ;
Selectia furnizorilor pe criterii de:
calitate
pret
disponibil produs in stoc ;
Asocierea dintre
operativitatea livrarii ;
intocmirea comenzilor/contractelor de aprovizionare ;
transmiterea catre furnizori a comenzilor de materiale ;
indosarierea comenzilor ;
6.4. Masuri de asigurare a calitatii
Masurile de asigurarea calitatii prin care se va garanta calitatea si conformitatea produselor aprovizionate cu
cerintele specificate, vor cuprinde:
a) Selectarea furnizorilor.
Activitatile specifice de selectare si agreare a furnizorilor, sunt asigurate de Directorul General, pe baza unor
criterii de evaluare.
Criteriile de selectare a funizorilor de produse pentru executia lucrarii ce face obiectul prezentului Plan al
Calitatii vor fi:
analizarea si evaluarea experientei anterioare a societatii cu furnizorul ( daca au existat colaborari anterioare ) ;
performantele furnizorilor pe piata de profil si pozitia pe piata fata de competitori;
evaluarea raportului calitate / pret ;
operativitatea cu care furnizorul raspunde cererilor de oferta, ofertele de pret ;
capacitatea/posibilitatea asigurarii serviciilor post livrare ( montaj, intretinere, instruire personal, etc. )
conformitatea produselor livrate cu cerintele si reglementarile in vigoare aplicabile;
promptitudinea/operativitatea privind livrarea produselor ;
asigurarea indeplinirii conditiilor/cerintelor de ambalare, transport, livrare ;
capabilitatea furnizorilor de a asigura un flux optim si programat al livrarii produselor comandate;
respectarea stricta, la livrare, a cantitatilor, reperelor si specificatiilor pentru fiecare produs ce va face obiectul
comenzilor lansate de societate ;
existenta unui sistem de management al calitatii ( certificarea reprezinta un avantaj)
disponibilitatea furnizorilor de a isi asuma si respecta clauzele contractuale propuse de societate, privitoare la
remedierea eventualelor deficiente/neconformitati constatate la produsele livrate;
Evaluarea furnizorilor se va face pe baza chestionarului de evaluare elaborat de Compartimentul aprovizionare,
avand in vedere masurile de asigurarea calitatii produselor furnizate.
Rezultatele evaluarilor si reevaluariilor furnizorilor sunt mentinute in dosarul furnizorilor din cadrul
compartimentului RMC.
Datorita posibilitatilor de remediere operativa a eventualelor neconformitati, aparute in cazul materialelor
aprovizionate, a posibilitatilor operative de comunicare si negociere a solutiilor si conditiilor de remediere, societatea
PALEX Constructii Instalatii SRL va acorda intaietate producatorilor si furnizorilor de materiale de origine
autohtona.
b) Comanda / contractul de aprovizionare
Comenzile / contractele de aprovizionare vor fi elaborate pe baza necesarului de materiale transmis de seful de
santier.
Acestea ( comenzile / contractele de aprovizionare ), in toate cazurile, trebuiesc sa nominalizeze si descrie
complet produsul necesar a fi aprovizionat, astfel incat cerintele de calitate sa fie intelese clar si in totalitate si
acceptate de catre furnizor.
Orice greseala/eroare, omisiune sau diferenta trebuie sa poata fi sesizata si clarificata inaintea emiterii
documentului de aprovizionare.
In contextul cerintelor de mai sus, comenzile / contractele de aprovizonare vor defini cu exactitate urmatoarele
date:
- datele de identificare ale produsului solicitat:
denumire (simbol) ;
tipul ;
categoria ;
clasa sau alta identificare precisa (Ex. Numar de catalog)
specificatie tehnica de referinta ;
cantitati si termene de livrare ;
Asocierea dintre
cerinte de ambalare, transport ;
- documente de atestare a calitatii:
certificate de calitate ;
declaratie de conformitate / certificat de conformitate ;
- daca este cazul:
cerinte de control a calitatii la furnizor ;
inregistrarile referitoare la calitate necesare a fi transmise la livrare ;
modul de solutionare a cazurilor de produse neconforme si / sau nerespectare a clauzelor
contractuale ;
Comanda este completata de catre Seful de santier.
Acesta analizeaza datele, pentru a se asigura ca cerintele de aprovizionare sunt corecte si adecvate, si semneaza
pentru avizare.
Documentele sunt aprobate de conducerea societatii, inainte de comunicarea catre furnizori.
c) Transportul produsului aprovizionat
Transportul se executa cu mijloace de transport adecvate, functie de greutatea si gabaritul
materialelor/produselor/echipamentelor si in concordanta cu specificatiile de transport ale furnizorului.
Pentru transport intern/extern, containerele sunt identificate si marcate corespunzator, masurile de transport
si securitate asigurand conditiile legale pentru evitarea accidentelor (de munca, de mediu etc.)
Materialele/produsele/echipamentele se vor asigura pe timpul transportului, in vederea eliminarii riscurilor
de rasturnare, lovire, deplasare, si orice alte evenimente ce ar putea conduce la afectarea caracteristicilor si/sau
functionalitatii produselor aprovizionate.
d) Receptia / Verificarea produsului aprovizionat
Conformitatea produselor aprovizionate cu cerintele specificate in comanda / contract va fi verificata de catre
o Comisie de receptie/Sef santier prin numire de catre conducerea societatii.
Conformitatea serviciilor aprovizionate va fi verificata de catre Seful de proiect/Seful de santier.
Verificarea conformitatii produselor sau a serviciilor cu cerintele din comanda/contract se face prin verificare
si/sau incercare, in functie de tipul acestora.
La receptionarea produselor, se va verifica:
respectarea cerintelor de ambalare, transport ;
lizibilitatea si caracterul complet al documentelor insotitoare ;
existenta si valabilitatea documentelor de atestare a calitatii ;
certificate de calitate ;
declaratie de conformitate / certificat de conformitate ;
buletine de analiza ;
Concordanta intre datele din documente cu cele de pe marcajele aplicate de furnizor:
tip produs ;
denumire ;
cod ;
serie ;
lot ;
cantitate ;
valabilitatea termenelor de utilizare (in cazul produselor care au specificate termene de expirare)
integritatea produselor ;
In cazul unui produs neconform, seful comisiei de receptie va intocmi un raport de neconformitate si va anunta
furnizorul.
Daca marcajele de pe ambalaj permit despachetarea, la receptie se va verifica corespondenta dintre continutul
pachetelor si documentele de achizitie.
Receptia produselor protejate impotriva umezelii (pungi, saci etc.) se va efectua fara despachetarea lor.
La receptia materialelor/produselor/echipamentelor se va verifica daca identificarea, marcarea, invelisurile de
protectie si etansarile sunt in concordanta cu specificatiile contractuale, specificatiile si desenele
furnizorului/producatorului.
Totodata, se va verifica daca produsele au suferit degradari fizice in timpul transportului, daca partile mobile se
deplaseaza usor si conform specificatiilor, daca zonele interne si externe ale produselor sunt in limite admisibile
Asocierea dintre
de curatenie.
Orice produs neconform va fi izolat si tratat conform clauzelor contractuale.
Daca este impus prin reglementanile tehnice aplicabile sau prin contract, la receptie se vor preleva esantioane
(probe) din produsele aprovizionate pentru a se efectua teste de laborator in vederea controlului calitatii.
Rezultatele receptiei produselor aprovizionate sunt inregistrate in procese verbale de receptie, care se
pastreaza la Compartimentul aprovizionare. Cazurile de produse neconforme vor fi inregistrate in Fise de
produs neconform.
e) Testarea produsului aprovizionat / pus in opera in scopul asigurarii calitatii materialelor aprovizionate / puse in
opera la realizarea obiectivului / lucrarilor executate, societatea poate asigura efectuarea urmatoarelor incercari
autorizate:
BBABP ;
GTF ;
MBM ;
MNB ;
MTZ ;
P;
ZP ;
verificari OB:
rezistenta la rupere ;
limita la scurgere ;
alungire la rupere ;
unghiul de indoire ;
suprafata eprubetei ;
in cadrul unui laborator autorizat si atestat.
Conducerea societatii va asigura fluenta derularii permanente a unui contract de colaborare / prestari servicii
cu un laborator atestat si autorizat pentru teste si incercari.
f) Depozitarea produsului aprovizionat
Toate materialele/produsele/echipamentele aprovizionate vor fi depozitate/pastrate in conditii conforme cu
specificatiile proiectului, caietului de sarcini, normativelor si standardelor in vigoare.
Depozitarea materialele/produsele/echipamentele in magazii, sau in spatii amenajate corespunzator la
punctul de lucru, se realizeaza astfel incat sa se evite fenomenul de degradare (datorita intemperiilor,
temperaturilor inadecvate, agentilor/factorilor de coroziune) sau deformare (ex. Sub greutatea stivei)
Depozitarea se face pe categorii de produse, sortimente si dimensiuni, astfel incat marcajele de identificare sa
fie usor vizibile iar scoaterea/livrarea la locul operatiunii sa se faca prin manipulari minime.
Categoriile de materiale/produse/echipamente ce pot fi aprovizionate si depozitate in cadrul derularii
lucrarilor de realizare a obiectivului, pot fi incadradate in urmatoarele categorii:
materiale/produse/echipamente receptionate ;
materiale/produse/echipamente respinse la receptie ;
materiale/produse/echipamente aflate in fluxul de realizare a obiectivului/productiei ;
materiale/produse/echipamente neconforme ;
Magaziile si depozitele vor fi astfel organizate incat sa cuprinda urmatoarele zone:
zone de depozitare inchis ;
zone exterioare (acoperite si deschise) ;
zone pentru receptie ;
zone de carantina ;
Depozitarea se organizeaza astfel ca primul reper intrat sa fie primul reper iesit, iar starea
materialelor/produselor/echipamentelor sa fie verificata si evaluata la intervale de timp corespunzatoare.
Toate produsele vor fi astfel depozitate incat sa permita inspectii si intretinere fara manipulari excesive.
Materialele/produsele/echipamentele avand aceleasi caracteristici tehnice, destinatii, utilizari, se vor depozita
grupat (acelasi raft, rastel, cutie etc.)
Curatenia zonelor de depozitare va fi intretinuta permanent, evitandu-se acumularea ambalajelor, deseurilor
de orice fel, a oricaror materiale/elemente care pot contamina/degrada reperele depozitate sau care pot afecta
Asocierea dintre
caracteristicile de fabricatie a acestora (specificate de furnizor/producator).
Clasele de depozitare vor fi prevazute de fiecare furnizor in parte si vor fi consemnate in documentele de
insotesc fiecare transport.
Pentru manipularea materialelor/produselor/echipamentelor aprovizionate se vor utiliza instalatii de ridicat
autorizate, iar legaturile de sarcina (cabluri, sufe, etc.) vor fi verificate inaintea inceperii operatiunii de
manipulare.
Materialele supuse manipularii vor fi pe cat posibil manipulate ambalate in ambalajul original al
furnizorului/producatorului.
Primirea oricarui material/produs/echipament se face in baza notei de receptie si de constatare a conformitatii
iar eliberarea in baza unui formular de bon de consum.
CAP. 7 CONTROLUL PRODUSULUI FURNIZAT DE CLIENT

In cazul in care in contract se prevede furnizarea unor produse de catre client, acestea vor fi tratate ca si
produsele aprovizionate de societatea PALEX Constructii Instalatii SRL.
Produsele furnizate de client vor avea acelasi regim de verificare la receptie, ca si orice alt produs
aprovizionat.
Atunci cand in cadrul proceselor sunt inglobate instalatii/produse aflate in proprietatea clientului, in cadrul
societatii sunt stabilite reguli de tinere sub control a acestora, si sunt stabilite responsabilitati clare atribuite
persoanelor si compartimentelor implicate in desfasurarea activitatilor de verificare, si dupe caz, mentenanta
instalatiilor/produselor aflate in proprietatea clientului.
Prin aceste initiative, se asigura integritatea produselor proprietatea a clientului si asigurarea utilizarii lor in
scopul pentru care au fost destinate, totul conform specificatiilor tehnice si cerintelor contractuale.
Proprietatea clintului se refera atat la instalatii si/sau produse materiale, cat si la proprietatea intelectuala (ex.
: proiecte puse la dispozitie de catre client).
Clientul ( beneficiarul ) furnizeaza societatii ( dupa caz, antreprenorului ) produsele, elementele de
constructii, elementele de instalatii, echipamentele si utilajele necuprinse in listele de cantitati de lucrari din
documentatia initiala pusa la dispozitie in vederea redactarii ofertei.
In astfel de cazuri, efectuarea comenzii, precum si contractarea si aprovizionarea acestora, revine clientului /
beneficiarului, si este prevazuta in clauzele contractuale.
Echipamentele, precum si utilajele, produsele livrate de catre client/beneficiar direct la locul unde se
utilizeaza / se pun in opera in vederea realizarii obiectivului / investitiei, vor fi verificate de catre specialistul
RTE, de catre Seful de santier / Seful puntului de lucru, la receptia si preluarea acestora.
La preluarea / receptia echipamentelor, utilajelor, produselor furnizate de client, se vor verifica urmatoarele
elemente:
certificate de calitate si conditii de garantie eliberate de producator / furnizor ;
fise / carti tehnice / instructiuni de utilizare ;
fise / rapoarte de masuratori si verificari efectuate pe standuri de proba / incercari ;
Toate echipamentele si/sau utilajele utilizate trebuie s fie atestate de catre Comisia Naional de
Atestare a Mainilor i Echipamentelor de Construcii - CNAMEC din MLPAT pentru a asigura calitatea
lucrrilor executate ;
Intreaga documentatie trebuie sa fie conforma (parametrii, procedural) cu specificatiile si prevederile
proiectului si ale caietului de sarcini specifice obiectivului.
Produsele, elementele de constructii si instalatiile / echipamentele / utilajele furnizate de client, care nu sunt
conforme cu specificatiile si cerintele proiectului si ale caietului de sarcini, nu se incorporeaza / monteaza / pun
in opera fara aprobarea si avizarea in scris a proiectantului si a verificatorului de proiect.
Orice neconformitate a produselor, elementelor de constructii si a instalatiilor / echipamentelor / utilajelor
furnizate de client, constatata la receptie sau pe parcursul derularii proceselor, va fi adusa imediat la cunostinta
clientului, care va lua decizia privitoare la modalitatea de remediere a neconformitatii.
Caracteristicile, proprietatile si specificatiile privitoare la produsele, elementele de constructii si instalatiile /
echipamentele / utilajele furnizate de client, vor fi stipulate clar si descriptiv in contractul incheiat intre parti.
Documentatia tehnica de executie pusa la dispozitie de catre client ( beneficiar ) va fi verificata de catre
RTE, pentru a se constata daca este completa si corespunde cerintelor si reglementarilor de profil aflate in
vigoare.
Cu privire la posibilele neconformitati constatate in continutul documentatiei tehnice de executie furnizata de
Asocierea dintre
client, acesta clientul, si elaboratorul documentatiei vor fi anuntati in scris.
Totodata, clientul va fi raspunzator de asigurarea documentatiei care sa atesteze originea, calitatea si
conformitatea produselor / elementelor de constructii si a instalatiilor / echipamentelor / utilajelor furnizate /
aprovizionate.
Nici un produs neconform nu va fi pus in opera.
Cazurile de produse neconfome vor fi solutionate potrivit clauzelor contractuale.
CAP. 8. IDENTIFICAREA SI TRASABILITATEA PRODUSULUI / LUCRARII
8.1. Identificarea produselor se va asigura prin simbolul specific inscris pe ambalaje si pe documentele
care insotesc fiecare produs la livrare.
Elementele de constructie sunt identificate in conformitate cu plansele continute de proiectul lucrarii.
8.2. Trasabilitatea va fi asigurata pentru toate cerintele reglementate si care vor alcatui Cartea tehnica a
constructiei, si anume:
produse puse in lucrare ;
controale de calitate si rezultatele acestora ;
procese speciale: echipamente, atestarea personalului ;
faze determinante ;
Elementele de identificare a elementelor, pentru care va fi obligatorie trasabilitatea, vor fi asigurate conform
Procedurilor sistemului calitatii aplicabile la realizarea lucrarii.
CAP. 9. CONTROLUL PROCESELOR

9.1. Societatea va asigura desfasurarea proceselor de executie a lucrarilor in mod planificat, cu fixarea de
responsabilitati clare si bine definite pentru personalul de conducere si executie a lucrarii, si termene de finalizare
a fazelor de lucrari.
9.2. Activitatile de executie vor fi executate in conformitate cu:
specificatiile documentatiei de proiectare ;
caietul de sarcini elaborat de proiectantul lucrarii ;
prevederile documentatiei tehnice specifice lucrarilor ;
procedurile tehnice de executie ;
Normativ-e si Stas-uri ;
Echipamentele / utilajele care se vor utiliza vor fi cele stabilite prin tehnologiile reglementate in Romania.
Utilajele vor fi supuse periodic unor verificari privind starea lor de functionare si de siguranta.
Pentru procesele speciale ( sudura ) se vor respecta cerintele speciale de atestare a personalului de executie,
identificare a sudurilor si control nedistructiv a calitatii.
Procesul de executie va fi tinut sub control de catre Seful de santier, sefii de echipa, responsabilul cu utilajele si
personalul cu atributii de control a calitatii.
Procedurile / instructiunile tehnice de executie aplicabile, vor fi intocmite / elaborate de catre
Compartimentul tehnic din cadrul societatii.
Responsabilul cu asigurarea si controlul calitatii va avea sarcina de a le difuza catre persoanele cu atributii de
executie.
CAP. 10. INSPECTII SI INCERCARI
10.1. Inspectiile de calitate, verificarile si incercarile referitoare la calitatea lucrarii se vor realiza astfel:
planificat - conform Programului de controale, verificari si incercari ( PCCVI ) ;
de catre personal cu responsabilitati in acest sens ;
de catre laboratorul societatii / laborator atestat si autorizat cu care societatea are relatii;
pe baza reglementarile tehnice aplicabile si / sau instructiuni de control proprii societatii.
10.2. Inspectiile si incercarile planificate a se executa pentru obiectivul denumit / identificat vor cuprinde:
inspectii si incercari la preluarea frontului de lucru ;
inspectii si incercari la receptia produselor ;
inspectii si incercari pe parcursul procesului de executie a lucrarii - incluzand fazele determinante stabilite de
proiectant / I.S.C. ;
Asocierea dintre
inspectii si incercari la terminarea lucrarii ;

10.3. Tipul, frecventa si metodele de realizare a inspectiilor si incercarilor vor fi conforme cu cerintele
reglementate aplicabile si cu cerintele contractuale.
10.4. Rezultatele inspectiilor si incercarilor vor fi inregistrate in Procese-verbale de inspectie si respectiv
Buletine de incercare.
10.5. Rezultatele inspectiilor si incercarilor var fi analizate saptamanal de catre Seful de santier, Responsabilul cu
asigurarea si controlul calitatii si celelalte persoane cu responsabilitati privind Conducerea executiei lucrarii.
Realizarea masurilor stabilite ca urmare a analizelor va fi verificata de catre Seful de santier si Responsabilul cu
asigurarea / controlul calitatii.
10.6. Se va asigura trasabilitatea controalelor executate, a rezultatelor incercarilor si verificarilor de laborator, a
personalului care a efectuat controalele si incercarile.
CAP. 11. CONTROLUL ECHIPAMENTELOR de INSPECTIE, MASURARE SI
INCERCARE
Cerintele de calitate privind echipamentele / aparatele cu care se vor realiza verificarile si incercarile de calitate
se vor asigura de catre Laboratorul de incercari.
Laboratorul asigura:
adecvarea aparaturii utilizate pentru incercarile executate, in canformitate cu cerintele
tehnice reglementate aplicabile ;
confirmarea metrologica a aparaturii utilizate privind precizia de masurare ;
trasabilitatea aparaturii utilizate.
CAP. 12. STADIUL INSPECTIILOR SI INCERCARILOR
12.1. Responsabilul cu controlul calitatii va elabora si actualiza permanent Fisa stadiului inspectiilor si
incercarilor.
Fisa va evidentia conformitatea executiei inspectiilor si incercarilor cu cerintele planificate, prin PCCVI.
12.2. In cazul constatarii de neconformitati, va fi anuntat Seful de santier care va dispune masuri de corectare.
Responsabilul cu controlul calitatii va avea responsabilitatea de a verifica realizarea actiunilor corective.
CAP. 13. CONTROLUL PRODUSULUI NECONFORM
13.1. Neconformitatile referitoare la calitatea produselor sau executiei vor fi tratate in conformitate cu
prevederile sistemului calitatii propriu societatii si anume:
produsele neconforme calitativ vor fi izolate; utilizarea lor se va face numai dupa realizarea actiunilor corective
si cu aprobarea Sefului de santier ;
neconformitatile minore constatate la lucrarile de executie vor fi corectate de catre Seful echipei responsabile
de lucrare sau Seful de santier ;
neconformitatile majore vor fi inregistrate in Fisele de neconformitate ;
Tratarea lor se va face dupa analizarea cauzelor de catre Seful de santier, Responsabilul tehnic cu executia si
daca este cazul de conducerea executiva a societatii.
Neconformitatile care necesita refaceri sau modificari de elemente vor fi aduse la cunostinta proiectantului
lucrarii si a clientului.
13.2. Orice produs neconform va fi reverificat dupa realizarea actiunilor corective pentru a se stabili
conformitatea cu cerintele de calitate specificate.
13.3. Reclamatiile clientului privind calitatea executiei vor fi analizate de Seful de santier si alte persoane cu
responsabilitati privind conducerea executiei pentru a stabili veridicitatea reclamatiei si cauzele producerii celor
reclamate.
Seful de santier va stabili masuri corective si daca este cazul, masuri preventive.
Modul de rezolvare a reclamatiei va fi adus la cunostinta clientului.
13.4. Se va asigura inregistrarea neconformitatilor constatate si a reclamatiilor clientului.
ACTIUNI PREVENTIVE SI CORECTIVE
14.1. Actiunile corective prin care se va realiza remedierea neconformitatilor constatate vor fi adoptate dupa
analizarea cauzelor neconformitatilor si a efectelor acestora asupra celorlalte componente ale lucrarii.
Realizarea actiunilor corective va fi verificata de catre persoanele responsabile cu calitatea lucrarii.
14.2. In cazul in care se constata repetarea unei aceleasi categorii de neconformitati, se va analiza necesitatea
stabilirii de actiuni preventive.
14.3. Actiunile corective si preventive vor fi inregistrate.
Asocierea dintre
Responsabilul cu asigurarea calitatii va avea sarcina de a verifica implementarea actiunilor corective si
preventive si eficienta acestora privind calitatea.
CAP. 15. TRANSPORTUL, LIVRAREA, MANIPULAREA, DEPOZITAREA SI CONSERVAREA
PRODUSELOR
15.1. Produsele si materialele utilizate la realizarea lucrarii vor fi depozitate in cadrul santierului cu asigurarea
urmatoarelor cerinte:
Depozite corespunzatoare din punct de vedere a conditiilor de spatiu, protectie impotriva actiunii factorilor de
mediu, siguranta ;
Identificare unica a materialelor si produselor depozitate ;
evidenta completa a stocurilor depozitate ;
acces la produsele depozitate ;
15.2. Eliberarea produselor din depozit se va face numai pe baza actelor specifice eliberate de Compartimentul
aprovizionare, in conformitate cu cerintele procesului de executie.
15.3. Accesul persoanelor in depozit va fi limitat si definit de catre Seful de santier.
CAP. 16. CONTROLUL INREGISTRARILOR REFERITOARE LA CALITATE

16.1. Inregistrarile referitoare la calitatea produselor care vor fi puse in opera pentru realizarea / executia
obiectivului, vor fi controlate in conformitate cu prevederile sistemului calitatii propriu societatii, care in
principiu prevad:
elaborarea si aprobarea inregistrarilor referitoare la calitate de catre persoanele
nominalizate ;
utilizarea formularelor prestabilite prin sistemul de asigurare a calitatii propriu societatii si / sau daca se solicita
prin contract, pe formulare solicitate de client ;
exprimarea clara si exacta a continutului, utilizarea termenilor consacrati prin documente tehnice de referinta ;
identificarea unica a inregistrarilor ;
mentinerea unei evidente complete si actualizate la zi a inregistrarilor aplicabile pentru lucrare, pastrarea
inregistrarilor in conditii de securitate si confidentialitate ;
precizarea unor conditii controlate de acces la inregistrari atat in cadrul santierului cat si a reprezentantilor
clientului ;
Responsabilul cu asigurarea calitatii din santier va fi responsabil cu gestionarea inregistrarilor referitoare la
calitate.
CAP. 17. AUDITURI INTERNE ALE CALITATII
17.1. Toate serviciile implicate in realizarea obiectivului denumit / identificat se vor supune programului
intern de audituri interne al societatii PALEX Constructii Instalatii SRL
17.2. In cazul unor reclamatii repetate ale clientului, Seful de santier va solicita conducerii societatii
efectuarea unui audit intern in sectorul de activitate implicat.
CAP. 18. INSTRUIRE

18.1. Personalul implicat in executia lucrarii va fi instruit din urmatoarele puncte de vedere:
cerintele de asigurare a calitatii specifice lucrarii ;
tehnologiile de executie si control ale calitatii ;
Legea privind protecia muncii ;
Norme generale de protecia muncii ;
Ordin M.L.P.A.T. nr. 9/1993 Regulamentul privind protecia i igiena muncii n
construcii ;
Norme PSI PE ;
Aceste masuri nu sunt limitative, eful punctului de lucru avnd obligaia s ia toate msurile ce se impun pentru
prevenirea oricaror riscuri de accidente i de incendii.
masuri de protectia muncii si PSI specifice santierului.
18.2. Persoanele nominalizate pentru functiile de:
responsabil tehnic cu executia ;
responsabil cu controlul calitatii ;
Asocierea dintre
personal de laborator pentru verificari nedistructive pe metale si suduri vor fi autorizate in conformitate cu
prevederile Regulamentelor MLPAT, ISCIR si CNCIR in vigoare.
CAP. 19. SERVICE nu se aplica.
CAP. 20. TEHNICI STATISTICE
20.1. Pentru verificarea capabilitatii procesului de executie de a realiza calitatea specificata, se vor utiliza
urmatoarele metode:
control prin sondaj - exercitat de Directorul societatii asupra calitatii executiei, pe parcursul procesului.
Controlul va fi efectuat in raport cu Fisa de control, iar rezultatele vor fi inscrise in diagrama de control.
control planificat - exercitat de RTE, conform planului propriu de control al executiei lucrarii, aprobat de
Directorul societatii.
Controalele va lua in considerare urmatorii indicatori:
numar neconfomitati constatate intr-o perioada determinata de timp ;
numar operatii / elemente necesar a fi executate pentru corectarea neconformitatilor.
20.2. Conformitatea calitatii elementelor de constructie din punct de vedere al caracteristicilor fizico-mecanice va
fi verificata si prin interpretarea rezultatelor verificarilor de laborator.
20.3. Interpretarea rezultatelor analizelor statistice va fi conforma cu metodele stabilite prin sistemul calitatii
propriu societatii PALEX Constructii Instalatii SRL
VII. Modul de efectuare a controlului asupra materialelor si de abordare a defectiunilor si

remedierilor(inclusive procedurile pentru actiuni corective)
VIII. Lista procedurilor tehnice de executie a tuturor obiectelor si categoriilor de lucari care urmeaza sa fie
aplicate la realizarea obiectivului de investitii, precum si descrierea procedurilor tehnice de executie indicate in lista.
IX. Planul de control al calitatii, verificari si incercari pentru toate categoriile de lucrari, continand categoriile
de lucrari controlate si verificate, metodele de verificare si control, frecventa, tolerante admisibile, inregistrari
intocmite cu precizarea persoanelor care efectueaza controlul/ verificarea, in deplina concordanta cu caietele de
sarcini.
X. Organizare de proiect si organigrama
Planul de asigurare a calitii pentru

MODERNIZARE DRUM COMUNAL DC122 KM 0+000 4+000, SAT RADEANA, COMUNA
STEFAN CEL MARE, JUDET BACAU
CUPRINS
1.
Identificarea partilor contractante
2.
Prezentarea lucrarilor de constructie
3.
Scop si domeniul de aplicare
3.1. Scop
3.2. Domeniu de aplicare
4.
Documentatie
4.1. Controlul documentelor
4.1.1. Generaliti
4.1.2. Structura documentatiei SMI
5.
Responsabilitate i autoritate
5.1.1. Generaliti
5.1.2. Responsabilitate i autoritate
6.
6.1.1. Infrastructura
6.1.2. Mediul de lucru
Asocierea dintre
7.
7.1.
7.2.
7.3.
7.4.
7.5.
7.6.
7.7.
7.8.
7.9.
7.10.
7.11.
7.12.
8.
8.1.
8.2.
8.3.
8.4.
9.
10.
Realizarea lucrrii
Relaia cu clientul
Planificarea realizrii lucrrii
Controlul proceselor de execuie
Program de urmrire a calitii execuiei
Aprovizionare
Identificarea si trasabilitatea lucrarii
Dispozitive de masurare si monitorizare
Proprietatea clientului/beneficiarului
Protecia mediului nconjurtor
SSM
Recepia la terminarea lucrrilor
Recepia final a lucrrii
Msurare, analiz, mbuntire
Generaliti
Controlul neconformitilor
Actiuni corective si preventive
Auditurile interne ale calitatii
Procedurile tehnice de execuie
Planul de control al calitii, verificrii i ncercrii
1.

Plan de Asigurarea Al Calitatii Stefan Cel Mare

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Plan de Asigurarea Al Calitatii Stefan Cel Mare

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Asocierea dintre

S.C. PALEX CONSTRUCTII-INSTALATII S.R.L LIDER &

I.Prezentarea generala a lucrarii

Sensibilitate la nghet, dezghet

Pentru pmnturile folosite n rambleurile din

Laboratorul va avea un registru cu rezultatele tuturor determinrilor de laborator.

trasarea si pichetarea amprizei;

A.3 EXECUIA DEBLEURILOR

Roci stncoase alterabile, n funcie de gradul de alterabilitate i

Platforma cu strat de forma

Valoarea admisibila a deformaiei

B.1 Strat din balast

O prob la fiecare lot

Rezistente la uzura cu masina tip

O prob la fiecare lot

O prob pe schimb (si

PUNEREA N OPER A BALASTULUI

PUNEREA N OPER A BALASTULUI

B.2 Strat din piatra sparta amestec optimal

Porozitate aparent la presiune normal, %max.

Uzura cu maina Los Angeles,% , max.

Rezisten la nghe-dezghe: -coeficient de gelivitate(u.25),

Piatr spart (split)

8-16, 16-25(31), 25-40

trec pe ciurul inferior (dmin %. a*-

Coninut de granule alterate, moi, friabile,

coninut de fraciuni sub 0,1 mm, %, max.

Uzura la Los Angeles, %,

Coninut de granule care:

Rezistena la aciunea repetat a sulfatului

2...14 35...55 20...40 S se

Uzura la Los Angeles, %, max.

Rezistena la aciunea repetat a sulfatului de sodiu (I^SCU) 5 cicluri, %, max.

6 pentru split 3 pentru

Treceri n % din greutate prin sitele sau ciururile cu dimensiuni de ...mm

Examinarea datelor nscrise n

la fiecare lot aprovizionat

n cazul n care se observ

Ori de cte ori

0 prob la max. 500 mc pentru fiecare

0 prob la max. 500 mc pentru fiecare

0 prob la max. 5001 pentru fiecare

Echivalentul de nisip (EN

O prob la max. 500 mc pentru fiecare

O prob la max. 500 mc pentru fiecare

Rezistenta la sfrmare prin

O prob la max. 500 mc pentru fiecare

Uzura cu maina tip Los

O prob la max. 500 mc pentru fiecare

98%, n cel puin 93% din punctele de msurare;

Determinarea, procedeul de verificare sau

Frecvene minime la locul de

Determinarea umiditii optime de

minim 3 probe la o suprafaa de 2000

Determinarea grosimii stratului

minim 3 probe la o suprafaa de 2000

Verificarea realizrii intensitii de

Determinarea gradului de compactare prin

minim 3 pct ptr. suprafee < 2000 mp i

Verificarea compactrii prin ncercarea cu

minim 3 ncercri la o suprafaa de 2000

Determinarea capacitii portante la nivelul

n cte doua puncte situate n profiluri

Caracteristicile suprafeei stratului de fundaie