Sunteți pe pagina 1din 1

Omeni

Cnd eram mic toat omenirea-mi prea incredibil


de la ultimul punga pn la prima east capabil
dar, eu m-am schimbat iar totul a rmas la fel, o lume mizerabil.
n orae, politruci josnici arunc limb n col i-n coace iar ranii i aprind igar, dnd o duc,
hrnind-ui dorin execrabil
ce le psa lor? ct timp slnin e pe mas iar ceapa-n burdihan, las s moar ti! strig, halind inc-o
bucat i-nco bucat din otrav comestibil
justiia, o toarf de la colul strzi, nimeni nu d doi bani, oarb i la propriile picioare grase i fr de
folos, braul lung, da, pn la buzunarul cel mai apropiat, corect, justiia cu adevrat nobil.
Tineri, iui la mnie dar nceti la minte, rapizi n vorb dar discursul te las rece, nu te contest, nu nu nu,
doar te lipesc de partea carosabil
plnge un copil bolnav, cci spitalul s-a nchis, n-au avut fonduri sraci, ce s fac? iar guvernul le
rspunde cu un un deget sus spre soare, mijlociul, care altul? ar fi vrut i ei sfioi s mai dea cte-o fin,
ns, grul, a fugit, totui ce dorin nobil!
Ne prefacem c ne psa, cnd de fapt, chiar i tu, stimate domn, nu dai nici doi bani pe omul mort deafar, poate nici n-ar trebui s-i pese, oare lui chiar i-ar psa de soart ta lamentabil?
cred c nu, l doare-n paispe i de ine i de mum-ta, dar secretul st n faptul c pare s i pese, asta
conteaz, prosterneaz-te frumos i ai s scapi de-o soart oribil.
Cei ce nc tiu s-adune fug, i pe bun dreptate, n alte ri unde-i aceeai chestie, doar c mai bine
mascat, ei, i duc cu ine masca i s-ascund de propria identitate, da, o masc, o masc portabil.
Omenirea nu e incredibil, ba chiar, e prea puin credibil! Domnete prostia i-nteresu iar
dezamgirea mea e inimaginabil,
cel mic a murit, sufocat de putoarea palpabil,
acum strigm: socrate, ce via incredibil!