Sunteți pe pagina 1din 2

Tracii sunt cei mai vechi locuitori din spaiul carpato-danubiano-pontic crora, datorit autorilor

antici, le cunoatem numele. Dar pentru a studia originea tracilor este necesar s tim cine au fost
predecesorii lor. Despre aceasta ne povestesc doar materialele descoperite de arheologi. n linii mari se
poate afirma c la etnogeneza tracilor au participat dou componente de baz: triburile locale de
agricultori i cresctori de animale din spaiul carpato-balcano-pontic i triburile de pstori venii din
stepa euroasiatic, numii convenional indoeuropeni.
Tipul principal de aezare a tracilor era satul, alctuit dintr-un numr restrns de locuine. Casele
construite la suprafa aveau perei din brne, mpletite cu nuiele i unse cu lut. Mai rar se foloseau
locuine sub form de colibi i bordee. Multe localiti erau amplasate pe locuri nalte, fiind nconjurate
cu anuri umplute cu ap. Localitile ntrite serveau drept reedine ale cpeteniilor de triburi
(asemenea reedine erau la Butuceni (Orhei), Rctu (Bacu), Otomani (Bihor), Srata Monteoru,
Babadag etc.)
Ocupaiile tracilor au progresat n continuu, avnd la baz agricultura, meteugurile. Agricultura
primitiv se practica cu brzdarul din lemn sau corn de cerb. n secolul al V-lea .Chr, n agricultur se
generalizeaz uneltele de fier. n secolul al II-lea .Chr. tracii de nord au preluat de la tracii de sud
brzdarul de fier. O ocupaie de baz era i creterea animalelor. Spre sfritul mileniului al II-lea .Chr.
tracii foloseau calul domestic n activitatea gospodreasc i militar. Dintre meteuguri cele mai
importante era metalurgia (prelucrarea bronzului, apoi a fierului, a metalelor preioase) i ceramica, n
prima jumtate a mileniului I .Chr. tracii au preluat roata olarului, probabil de la celi.
Tracii au fost atestai pentru prima dat n izvoare scrise n poemele lui Homer "Iliada" i
"Odiseea". Tot aici apare i denumirea teritoriului locuit de acetia - Trda (secolul al XIII .Chr.) Istoricul
Herodot (484-425 .Chr.) afirm c "Neamul tracilor este cel mai numeros din lume, dup cel al inzilor".
Numrul triburilor lor depea cifra de o sut. Acelai autor afirm c "dac ar avea un singur
conductor sau dac tracii s-ar nelege ntre ei, neamul lor ar fi de nebiruit i cu mult mai puternic dect
toate neamurile".
n antichitate, popoarele germanice, barbare, erau grupate n mai multe triburi, precum
alemanii, saxonii, frizii i bavarii, care au luptat mpotriva Imperiului Roman, unul dintre motivele pentru
care romanii nu au reuit niciodat s cucereasc toate teritoriile locuite de germani.
ncepnd cu secolul al VI-lea teritoriile locuite de germani au fost incluse n statul franc. n anul
962 s-a nfiinat Sfntul Imperiu Roman, devenit ulterior Sfntul Imperiu Roman de Naiune German.
ncepnd cu secolul al XI-lea oraele au cptat o importan politic din ce n ce mai mare, iar
germanii au ntemeiat o serie de orae-stat. Abia n secolul al XVIII-lea s-au impus dou imperii, Austria i
Prusia, care au cutat, fiecare separat, unitatea germanilor.
Unificarea a fost obinut prin lupt de ctre cancelarul Prusiei, Otto von Bismarck, n a doua parte a
secolului al XIX-lea. Acest proces a fcut ca Germania unificat s devin una din marile puteri ale lumii,
doar cele dou nfrngeri n rzboaiele mondiale reuind s-i ncetineasc acest avnt.

Civilizatii antice - Romanii


Inainte de a se fonda Roma in 753 I.H., exista un grup de sate mici in partea centrala a Italiei de
astazi. Mai tarziu, acest grup a devenit republica, conducatorii erau alesi
conducerea lui Iulius Cezar si Augustus, primul imparat, romanii au cucerit multe tari. Dar dupa anul 300
I.H. imperiul a devenit prea mare pentru a mai fi controlat si au inceput invaziile altor popoare.
Romanii au construit drumuri lungi si drepte, orase cu arhitectura complexa si un sistem de incalzire si
instalatii de apa-canalizare. Aveau teatre si bai publice si practicau jocuri care astazi sunt interzise de
legile privitoare la drepturile omului, cum ar fi: lupta unui om captiv impotriva unui animal salbatic sau
impotriva altui om (spectacolele cu gladiatori). Un alt joc foarte la moda in acele tipuri era cursa de care.
Mii de oameni se adunau sa priveasca acest spectacol care de multe ori era foarte sangeros. Impartite in
echipaje de cate patru cai, carele se intreceau alergand cu viteza maxima de sapte ori in jurul unei piste
aflate in fata spectatorilor.
Toate orasele romane aveau cel putin o baie publica. Toata lumea, bogat sau sarac, mergea la baie. Baile
aveau mai multe camere, printre care o camera cu aburi fierbinti de la bazinele cu apa calda. Exista si un
bazin cu apa fierbinte pentru baie. Aerul fierbinte venea de la hypocaust, un sistem de cuptoare
situate sub podea si condus in sus de conducte prin pereti si acoperis. Pentru a se curata, oamenii erau
frecati cu ulei de catre sclavi, apoi uleiul era spalat, odata cu el indepartandu-se si murdaria.
Armata romana era o armata foarte puternica si vestita, era impartita in legiuni, alcatuita fiecare din
5000 de barbati numiti legionari. Imperiul era vast, si mare parte din timp legionarii efectuau marsuri
dintr-un loc in altul. Legionarii trebuiau sa-si poarte armura, scutul, sulita, sabia, alte echipamente cat si
proviziile de mancare si apa.
Imperiul Roman se intindea din nordul Britaniei pana in Orientul Mijlociu. Cei 60 de milioane de
locuitori ai imperiului purtau haine romane si vorbeau Latina, limba romanilor.