Sunteți pe pagina 1din 11
a i Arat A i ele sint ‘renurile care par cele mat propice ns, cartea reia, 1a un nivel atului_ traditional icierea teoriei politice focietatile umane creeazi save expuse vicisitudinilor ‘intro anumita masurd, filosofiei politice nntropologiei politice nu a vetice. Ea este, dimpotrival, clogie dinamici $1 eritied preocupirile definite in ' ‘efectuate in domeniul atile politice nu doar sub erneaun organizareay eh rategiile si de manipubdrile ne seama de decalajul existent ne societafle ¢ resliatal Inerabila, ce recut di calor. Prin natuea iil prin probleme Era 2 nwietbi een nevast dgeiplind AE ire efecto meep 88 fig crate En contrib al rilogice, care advent cnr, cai prin ovale CAPITOLUL INTIT CONSTRUIREA ANTROPOL POLITICE YOCET Antropologia politcd apare, in aceasi timp, ca un pointe ech dar mre actual —"ai cao {pecalitae a corcetiri antropologics, de data ma rie. cb primul aspect, ea asigurh dopiereaexperientlor Sia doctrinelor politce particule. Ha Inceael atl $i fondeze ostiin a politcal, privind omol sub forma iui homo politcus i eautind trlsatunle come tuturor rganizanior politics recunoscute in diversttea ir {storied geografiea. fn acest sens, ea este deja prezent in Police Tur Arstotel, ere considera Tinta umand ca fiinca in mod natural polities st vizeaa desoperires de Tegi, mat degraba. deft definiren colet mat bune Consttuti care se poate concepe pentru ori stat pos Sub al doilea aspect, antropologia politica delimitea3 tn domenty de Stadia in. endral antropolopet sociale Sau af etnologei Ea se oouph cu desrera 6 analitg Sistemelor palitice tatraceur,procese represent) propri’ societatilor estimate ea primitive sau arheice AGU ingeleasdy ea represinth 0 disiplind ee diferongiata, Re Lowe’ a contnbuit 1a eonstnires, eplingind insufietenta Tucrarilor antopo}e ‘materte polite, Un fape_semnifical » spoons Crgenisad’in Statale Unite in. 1962 ~ {erations Symposium on Anthropology nu Fa acordat pres 6 : en < CONSTRUIREA ANTROPOLOGIED pour Ante ; recente, antropologii continua s& 1, Semnificatia ant ps ve 1a a ent majontatea recunose of at tropologici politice cud mE Schapera). De aici rezulta [stint antropologia pain i Gobindeases statu, calor print’ Cirmatile inselatoare care au (tm mod de recunoastere side seat pue erie, Tori cialitatii i a gindirii polities J politic, a formelor paliticeyditertas fate rumar de societati de descoperire side studiw al divenia rained de ani, tendinta s-a inversat, j™@ Practici ce asigura guvernarea oamenilon, A ns fesimARiea fg icin de gndie atl simelanioretaaic aie au Montesquieu, cind elaboreaza notiunea de aac orienta sugerind un tip dealin sens hr ae ec n cind claseaz. separat. societatile pe care agente Ie rice incep si exprime rezultatele obtinute JB ‘etineste si pune i evidenta adit puis tina Ghote, Acest progres neasteptat se explicit ele ale Europe, se situeaza print primi fondstan caitatea~Tuarea in eonsiderare a societaitilor ntropologiei politice. Locul aeordat acestui model de rezultate din decolonizare ~ et si prin evolufia M& societate politica in gindirea marasta si neomersista intel antropologice. Politologii reeunose de confirma, pe de alta parte, importanta aportului sau tale unel entrepologti poitice. G. Alia Montesquieu este, de fap, initiatoral unui demers a conditia oricarei stiinte politice comparate. tiintiie core 3 Seah culturale si sociale. El face un inventar care evidentiaza st ci societatile numite subdezvoltate snk HME diversitatea societaitilor umane. Bl reetrge, in acest so ‘en'mult deo auld de yeazur au fost : fT supuse unui tratament,stintifie. ii fascineze pe politologii care dorese s& $eap® ME {a dntele istoriel antics, la adeserenle: caatorlor te smul occidental sau industrial, Tar ©.Ne ME observatile privind tdrile strdine gi strait Elschiteart nsidera ca studiul teoriilor politice ar trebu 0 metoda de comparare si de clasificare, 0 tipolosie, tropolglor sogal een ee'l face st Hund ta valoare damental polite gs sates tardiv ni poate fi reparta Ri ME ‘denifie,tnu-un-anumit el tiple de seta unt = ambigvt Pentr anu aso = al ME Modurle- de guvermare, tn aceeal pres vie. Ricoeur lowe pelte axle sutroplogin a fococay mak Gl at determine ane culturilor si succesiunile culturale ‘ehnicoreconomice, a element de ele, formelor structurilor police, Ceea ee inseamnd #1 din politic” un eriteria pertinent pentra diferenticr™s ‘ovore totals stintelor fonomemlil WM socicPaitor glthete stm faizatie: nseand Une ‘te fi respinsii, la rindul 21 se acorda un statut stintific privileat- AntoPe! men aprofundat al acestuia. Ine Lit timp de aceste discipline 18 i seopurilor lor, nu sine mindtor masura in care politicul este ii lasi de la o soeietate la alta 1a ; si are drept timta natura fe civilizatie sf 2 ident ect Totusi, trebuie S68 MME i catun ta Recanr ea, Amr fo snei discipline ce studia oI nu eate clar conatituil prezinta configuratit fd necesar problem primelor sale expresii re principalele sale lueriri i the State (192%), nitiatorilor cercetarit 1 problema societatilor yea centralizata, eare fae hi si moreu innoite, Istorieul je autorii britaniei, afirm te un lucru exceptional, supuri... Toate popoarele nizate pe 0 baz iI american im ‘guvernarea tribal iivernare* (The Web ferenta esentiala sau prim riante find mai mult veitatile supuse studitlad parat. Dihotomit sumame pozitie : societati, fr i cu organizare politics, fi 1 istorie repetitiviled menea antagonisme: sift {als epistemologie’, desi ile primitive gi societatile itica in- moment ‘ntirziind studiul, metodie te organizare politied ath «© ale teoreticienilOr care ne CONSTRUIREA ANTROPOLOGIEL PoLITicE Evocaren acestor principale vizate fio define de antropologia poled ar scopurile politcui care nu 1 tag ‘ietdti denumite istorice, nici de exetene peso teintorce mid dessa Eonfuzia.dintre sprimitivs 9 prime sae dovecilor despre ineeputurt (despre sadevarata tie a Tumi, dupa formula Tut Rousseau ata i tron 'rinfe pratt expresi ale realitat police nu in fel ue toe Fi geogratied, tn acet bona antropaogia plea sean Sctropologie In intreaga navepitane termenusi Es fontribure.sutfel ta reducoressprovincatemulal Politlogilor, denuntat dey Aron 1 unataten etre Mondiale a gid polite, dont de CN: Paranson Schimibarile survenite in soeetile tn curr de dezvoltare dau un sens guplimentardemersror co fate ale antropolagiel ‘st soctloge! polite. Ele permit Sudiul, actual svt retrospettiy, 9 procesebr care asigura trecerea de la guvernarea tribala si de la statul traditional la statul modern, de la mit la doctrina si ‘ideologia politica. Acesta este un moment prielnic pentru itudiu, una dintre acele epoci ,de jonctiune” pe care aint Simon fe euta atone ei tterpreta cevolutin Pelustisionfrmearen uur now ip de sctate sd fortes aul a pocket police ext \deamna la examinarea, dintr-o perspectiva dinamist’, aporturlor inte organtzarie pace tradition speunienrle pohtiee moderne, dine tradiie rlerntam sn plus, supunindle pe prime event incorcare, cred. Cofruntares depts