Sunteți pe pagina 1din 9

GESTALT Principii de baza in design

In 1910, psihologul german Max Wertheimer are o viziune observand o serie de lumini intermitente la o intersectie de cai
ferate, asemanandu-le cu luminile care inconjoara reclama unui cinematograf.
Pentru privitori pare ca o singura lumina se plimba de la bec la bec, cand in realitate nu este nimic in miscare, sunt doar
niste becuri care se sting si se aprind.
Aceasta observatie a condus la un set de principii despre perceptia vizuala a obiectelor care au devenit punctul de plecare
pentru un bun design grafic.
Imaginea compusa din mai multe forme componente este diferita de forma componentelor. Kurt Koffka

Citatul de mai sus poate fi considerat rezumatul principiilor Gestalt.


Atunci cand ochiul uman priveste un grup de obiecte, este perceputa intai forma intregului, inainte de a fi perceputa forma
fiecarui obiect in parte. Preferam intregul inaintea formelor din care e compus si chiar si atunci cand componentele sunt
entitati total diferite, cautam sa le grupam cumva ca pe un intreg.

PROPRIETATI ALE PERCEPTIEI VIZUALE CARE STAU LA BAZA PRINCIPIILOR GESTALT


Perceptia progresiva

Perceptie progresiva este procesul formarii unor modele(patterns) complexe in baza unor reguli simple. Cand incercam sa
identificam o forma, ochiul cauta intai conturul acesteia. Apoi incercam sa potrivim ce vedem cu forme si obiecte pe care
deja le cunoastem. Numai dupa ce aceasta potrivire este completa, incepem sa identificam componentele din care este
alcatuit intregul
Cand cream un design, tinem intotdeauna cont ca privitorii vor percepe intai elementele dupa forma lor generala. O forma
simpla si bine definita va comunica mult mai rapid decat o forma detaliata cu un contur nedefinit.
Reificarea

Reificarea este un aspect al perceptiei in cadrul caruia forma perceputa contine mai multa informatie spatiala decat exista in
realitate. Atunci cand incercam sa facem potrivirea a ceea ce vedem cu modelele familiare din memorie, nu gasim
intotdeauna o potrivire exacta. In acest caz alegem modelul cel mai asemanator din memorie si umplem golurile ce ceea ce
credem ca vedem.
Reificarea ne demonstreaza ca nu e nevoie de un contur complet pentru ca privitorul sa identifice intreaga forma. Chiar si
daca sunt lasate spatii goale, privitorul va identifica forma atat timp cat ii furnizam detalii de contur suficiente pentru o
potrivire la nivel cerebral.
Puteti analiza un exemplu vizual in sectiunea Gestalt Principiul de Inchidere.
Multistabilitatea

Multistabilitatea este tendinta experientelor perceptiuale ambigue de a se muta inainte si inapoi intre interpretari alternative.
Unele obiecte pot fi percepute in mai multe feluri. In mod sigur sunteti familiari cu exemplul de mai jos din sectiunea
forma/fundal. Imaginea poate fi interpretata ori ca doua fete din profil, ori ca o vaza, dar nu in acelasi timp. Perceptia se
schimba rapid intre cele doua alternative. Una va tinde sa devina dominanta si cu cat mai mult va veti concentra asupra
acesteia, veti avea dificultati din ce in ce mai mari sa o percepeti pe cealalta.
Din punct de vedere al design-ului, daca doresti sa schimbi perceptia privitorului, nu o face brusc. Incearca sa gasesti o
modalitate de a oferi o perceptie alternativa. Apoi incearca sa evidentiezi alternativa pana ce va domina originalul.
Invarianta

Invarianta este o proprietate a perceptiei conform careia obiectele sunt recunoscute independent de pozitie sau scara in care
apar. Deoarece privim din diferite perspective, am dezvoltat abilitatea de a recunoaste obiectele din orice unghi am privi.
Imaginat-va ca ne-ar lipsi aceasta abilitate si nu am putea recunoaste o persoana decat stand cu fata si am avea probleme
odata ce se intoarce din profil. Acest lucru nu se intampla, putem recunoaste fara dificultate persoanele si obiectele din
orice perspectiva.

Principiile vizuale Gestalt se refera la perspectiva si comunicarea vizuala a obiectelor din jurul nostru. Reprezinta bazele
limbajului vizual in cadrul caruia functionam.

PRINCIPIILE GESTALT
01. PRINCIPIUL SIMPLITATII
Oamenii vor percepe si interpreta imagini ambigue sau complexe ca cea mai simpla forma posibila.

Principiul fundamental Gestalt. Preferam lucrurile simple si ordonate. Instinctiv, consideram lucrurile simple si ordonate
mai sigure. Ne ia mai putin timp sa le procesam mental si ne feresc de surprize neplacute. Cand suntem confruntati cu
forme complicate, tindem sa le reducem mental la forme simple.

In figura neregulata alb-negru din stanga veti percepe cu usurinta un cerc un patrat si un triunghi chiar daca nu sunt
evidentiate prin culori ca in figura din dreapta.
02. PRINCIPIUL INCHIDERII
Atunci cand vedem un aranjament complex de elemente, avem tendinta de a cauta un singur model, usor de recunoscut.

Ca si in cazul primului principiu si al doilea se refera la tendinta de a simplifica forma. In imaginea de mai sus am perceput
formele componente si nu forma intreaga. In cazul principiului inchiderii, ochiul va cauta sa combine parti, sa umple goluri
iar mental vom percepe forma intreaga.

In imaginea din stanga veti vedea un triunghi, cu toate ca este formata doar din 3 cercuri sectionate. In formele aleatorii din
imaginea din dreapta veti vedea un urs Panda. Vom percepe astfel deoarece creierului ii este mai usor sa simplifice decat sa
analizeze fiecare forma individuala in parte.
Principiul inchiderii este despre tendinta umana de a cauta si gasi modele(pattern-uri).
In design, acest principiu se aplica furnizand informatii vizuale suficiente, astfel incat ochiul sa poate completa restul. Daca
informatia vizuala nu este oferita indeajuns, elementele unui design vor fi percepute ca elemente separate, in loc de forma
intreaga. In cazul in care sunt furnizate prea multe informatii, principiul inchiderii nu se mai aplica.
03. PRINCIPIUL SIMETRIEI
Oamenii au tendinta de a percepe obiectele ca forme simetrice, care se formeaza in jurul unui centru.

Simetria ne da sentimentul de soliditate si ordine, care ne place. Este in natura noastra sa cautam sa impunem ordine in
haos. Conform acestui principiu Gestalt vom cauta sa aranjam simetric si in ordine elementele dintr-o compozitie, chiar
daca aceasta nu este in echilibru.

In imaginea de mai sus ar trebui sa vedeti trei perechi de acolade. Principiul de proximitate, la care ne vom referi in
continuare in acest articol, ne va demonstra ca putem vedea si altceva. In concluzie, simetria are prioritate fata de
proximitate.
Din moment ce stim ca ochii nostri cauta rapid simetria si ordinea, acest principiu poate fi utilizat foarte eficient in
design, pentru a comunica rapid informatii.
04. PRINCIPIUL FORMA/FOND
Elementele sunt percepute fie ca forma(elementul in focus) fie ca fond(fundal pe care este aplicata forma).

Principiul Gestalt Forma/Fond se refera la relatia dintre elementele pozitive intr-un spatiu negativ. Ideea este ca ochiul va
separa forma intreaga de fundal, pentru a procesa imaginea. Este unul din primele lucruri pe care il vom face atunci cand
privim o compozitie.

Relatia forma/fond poate fi stabila sau instabila, functie de cat de usor ne este sa le identificam pe fiecare. Exemplul clasic
de instabilitate este imaginea din stanga. Veti vedea cand o vaza, cand doua fete din profil, functie de ce culoare alegeti ca
fundal, alb sau negru. Veti observa ca sariti cu usurinta de la o stare la alta, demonstrandu-se astfel relatia instabila.
Intr-o compozitie, cu cat relatia este mai stabila, cu atat privitorul se va focusa pe ceea ce dorim sa aratam. Doua alte
concepte vin in ajutor:
Suprafata

Intre 2 obiecte care se suprapun, suprafata mai mica este conceputa ca forma iar suprafata mare ca fundal, indiferent de
culoare. Vezi imaginea din dreapta.
Convexitate

Modelele convexe sunt percepute ca forma, mai degraba decat cele concave.
05. PRINCIPIUL CONEXIUNII
Elementele care sunt conectate vizual, se presupune ca sunt grupate si se comporta ca un tot

In imaginea de mai jos, 4 elemente sunt conectate prin linii, doua cate doua. Aceasta conexiune ne face sa presupunem ca
elementele conectate sunt perechi.

Principiul conexiunii este cel mai puternic principiu Gestalt. In imaginea de mai sus, chiar daca vedem 2 patrate si 2
cercuri, vom percepe anormal 2 perechi patrat cerc, doar datorita liniilor care le conecteaza. Observati ca liniile nu trebuie
sa atinga elementele pentru a crea conexiunea.
06. PRINCIPIUL INCADRARII
Mai multe elemente plasate intr-un cadru sunt percepute ca parte a unui grup.

Un alt mod de a arata o legatura dintre elementele unui vizual este plasarea lor intr-un cadru. Toate elementele din
interiorul cadrului vor fi percepute ca un grup. Elementele din afara cadrului vor fi considerate ca separate. Cercurile din
imaginea de mai jos sunt toate la fel, dar vom vedea doua grupuri distincte.

Modul tipic de a crea un grup de elemente este de a desena o caseta in jurul lor, ca in imaginea de mai sus. Plasarea
elementelor intr-o zona cu o culoare diferita de cea a fundalului, va avea acelasi efect.
07. PRINCIPIUL PROXIMITATII
Cu cat elementele sunt mai apropiate cu atat relatia dintre ele va fi perceputa ca fiind mai puternica.

Principiul Gestalt de proximitate are acelasi efect ca si principiu incadrarii, dar ca in cazul de fata este folosit spatiul gol ca
incadrare. Elementele apropiate, in comparatie cu cele individuale, vor fi perceppute mai degraba ca parte a unui grup.
Aceasta perceptie este valabila mai ales atunci cand o parte din elementele dintr-un vizual sunt aranjate la distanta mica
unul de altul, iar cealalta parte la distante mai mari.

Elementele nu trebuie sa fie similare ca forma ci doar grupate intre ele, pentru ca vizual sa le percepem ca avand o relatie
de proximitate.
07. PRINCIPIUL CONTINUITATII
ElementeLE dispuse pe o linie dreapta sau curba sunt percepute ca fiind conectate.

Este instinctul uman de a urmari cu privirea o carare, un rau, sau linia unui drum. Odata ce privirea este captata pe o
traiectorie, avem tendinta de a urma acea traiectorie pana ajungem la un rezultat.

Intr-o alta interpretare, putem spune ca vom continua sa vedem forma ce formeaza un sir, chiar si dupa sfarsitul sirului. In
imaginea de mai sus vom vedea o linie dreapta si o linie curba care se intersecteaza si nu patru linii si curbe distinctive care
se intalnesc intr-un punct comun.
07. PRINCIPIUL DESTINULUI COMUN
Daca mai multe elemente se misca in aceeasi directie, vor fi percepute ca avand un destin comun.

Independent de forma si distanta care le separa, daca mai multe elemente dintr-un vizual sunt percepute ca fiind in miscare
catre aceeasi directie, ele vor fi considerate ca avand un destin comun.
Acest principiu se aplica chiar daca elementele nu sunt efectiv in miscare. Este indeajuns ca ele doar sa sugereze ca au o
destinatie comuna. De exemplu, cazul in care patru persoane sunt impreuna iar doua dintre ele doar privesc spre dreapta.

In imaginea de mai sus sagetile sunt indeajuns ca sa sugereze un destin comun al formelor. In comparatie cu indicatorii
statici care doar sugereaza miscarea, miscarea(deplasarea), in sine, este un indicator mult mai puternic al destinului comun,
chiar daca nu este neaparat necesara pentru aplicarea principiului.
09. PRINCIPIUL PARALELISMULUI
Elementele paralele vor fi percepute ca avand o relatie mai puternica intre ele decat cele ce sunt plasate aleatoriu

Acest principiu este similar cu Principiul Gestalt al Destinului Comun. Liniile drepte sunt adesea interpretate ca o miscare
intr-o anumita directie. Liniile paralele sunt percepute ca o miscare catre o directie comuna si in consecinta asociate.

Este de mentionat ca principiul paralelismului are acelasi efect si in cazul liniilor curbe si in cazul formelor, atat timp cat
sunt situate in pozitii paralele.
10. PRINCIPIUL SIMILARITATII
Elementele care au caracteristici similare vor fi asociate si percepute ca un grup.

Vom asocia si percepe ca grup obiectele care au aceleasi caracteristici, ca forma, culare, dimensiune, textura etc. In
imaginea cu cercuri de mai jos, vom asocia cercurile rosii si cele negre ca formand 2 grupuri distincte.

Un exemplu bun de aplicare al principiului similaritatii sunt link-urile din textul unei pagini de internet. Acestea sunt
cuvinte de culoare albastra sau subliniate, informand cititorul ca acele cuvinte sunt asociate. Odata ce recunoastem vizual
un astfel de link, vom sti ca toate celelalte de acelasi fel sunt de asemenea link-uri.
11. PRINCIPIUL FOCALIZARII
Elementele accentuate sau diferite de restul vor capta atentia privitorului.

Acest principiu sugereaza ca atentia noastra este atrasa de neobisnuit, spre elementul care este deosebit intr-un fel sau altul
de celelalte. In imaginea de mai jos privirea va fi atrasa de patrat, care are o forma si o culoare diferita fata de celelalte
elemente. Umbra accentueaza patratul si mai mult.

Focalizarea apare din nevoia noastra de a identifica rapid ceva necunoscut si a ne alerta la potentialul pericol. Principiul de
similaritate si focalizare sunt conectate, focalizarea nu este posibila atat timp cat elementele nu sunt indeajuns de apropiate.
12. PRINCIPIUL EXPERIENTELOR ANTERIOARE
Elementele tind sa fie percepute in functie de experienta anterioara a observatorului.

Comparativ cu restul, principiul experientei din trecut este cel mai slab principiu Gestalt. In combinatie cu oricare din
celelalte principii, cel de-al doilea va domina principiul experientei anterioare.
Experienta anterioara este unica pentru fiecare individ, asa ca presupunerile asupra modului de perceptie sunt dificil de
facut. Cu toate acestea exista interpretari de culoare pe care toti le impartasim.

Experienta anterioara va va face sa vedeti in imaginea de mai sus un semafor asezat pe o parte. Datorita semafoarelor din
viata de zi cu zi consideram ca verde inseamna a porni, iar rosu a opri. Alte exemple de experiente anterioare comune tin de
cultura. In unele tari albul este vazut ca pur si inocent, negrul ca rau si doliu, in altele tari invers. De obicei, o conventie
apare atunci cand experienta anterioara e comuna si deci, din nou, trebuie sa tinem cont ca nu toti impartasim aceleasi
experiente anterioare.
SUMAR

Principiile Gestalt stau la baza a tot ceea ce cream vizual, ca designeri. Ele descriu modul in care publicul va percepe vizual
rezultatul.
Pentru cele mai multe din principiile de mai sus definitia si imaginea sunt indeajuns pentru a intelege ideea de baza. Totusi,
intelegerea ideii de baza a Principiilor Gestalt nu este acelasi lucru cu a intelege modul in care acestea influenteaza un
design. Vom incerca sa aprofundam in articolele urmatoare.

Legile perceptiei
Primii care au studiat in mod sistematic perceptia si au desprins legitati specifice sunt reprezentantii Scolii de la
Berlin - Gestaltismul.
Legile gestaltiste ale perceptiei:
. Legea celei mai bune forme afirma ca nu exista materie fara forma, neorganizata in structuri astfel incat
componentele campului perceptiv prezinta o tendinta intrinseca, legica de a se unifica in cea mai buna forma posibila. De
exemplu, sunetele unei melodii se contopesc intr-o structura melodica ireductibila, formele geometrice, liniile, dreptele,
segmentele, curbele tind sa se integreze intr-o forma coerenta. La baza acestei legi sta principiul pregnantei care face ca
organizarea psihica a campului sa fie buna, forma sa fie stabila, structura sa fie proeminenta, simpla, regulata, simetrica.
. Legea unificarii sustine ca perceptia formelor este supusa unui principiu al incluziunii. Inclusivitatea permite ca
doua elemente componente sa alcatuiasca o figura unitara astfel incat partile componente isi pierd individualitatea.
. Legea bunei continuitati sustine ca formele care prezinta un contur continuu sunt mai pregnante decat cele cu un
contur discontinuu. Aceasta lege este supusa principiului directiei celei mai bune care ne arata cea mai buna directie
necesara perceperii optime a unui obiect.
. Legea proximitatii sau a destinului comun ne arata ca elementele aflate in vecinatate in cadrul campului perceptiv
tind sa fie percepute unitar.
. Legea similitudinii demonstreaza ca elementele similare, asemanatoare tind si ele sa se supuna principiului celui
mai bun destin si sa fie percepute in mod unitar atunci cand actioneaza impreuna in cadrul campului perceptiv.
Legile generale ale perceptiei:
. Legea selectivitatii perceptive pune in evidenta raporturile dintre obiect si fond in procesul perceptiei. Este vorba
despre o relatie dinamica. Selectivitatea perceptiva exprima cel mai bine influenta factorilor determinanti ai perceptiei. Cea
mai buna dovada a selectivitatii perceptive o constituie raportul dintre obiect si fond in perceptie. Perceptia se realizeaza
prin decuparea obiectului din fondul perceptiv, reliefarea caracteristicilor acestuia dar si modificarea raporturilor astfel
incat in orice moment, in functie de cerintele procesului perceptiv, se poate modifica acest raport (de exemplu, figurile
duble).
. Legea integralitatii perceptive defineste o particularitate esentiala a perceptiei si anume orientarea acesteia spre
surprinderea obiectului in integralitatea insusirilor lui. Dupa cum aratau reprezentantii curentului gestaltist, in perceptie
exista o tendinta intrinseca spre integralitate, spre receptarea obiectului ca tot unitar. Aceasta legitate este demonstrata de
capacitatea perceptiei de a intregi o figura lacunara, de a completa o informatie absenta si de a elabora in plan mintal o
imagine perceptiva unitara, integrala si semnificativa. Constatam ca atunci cand citim randurile unei carti si, din motive
tipografice, literele nu se vad complet avem tendinta si capacitatea de a intregi informatia si de a reusi o lectura coerenta.
Trebuie sa precizam ca integralitatea nu functioneaza intr-o maniera automata si in orice conditii intrucat este necesara o
anumita cantitate de informatie utila, semnificativa si relevanta. Astfel, daca aceasta informatie se prezinta intr-o proportie
scazuta, sub 50%, atunci avem de-a face cu o perceptie eronata; daca raportul dintre informatia utila si cea irelevanta sau
absenta este in proportie de 50% atunci avem de-a face cu o perceptie oscilanta, marcata de incertitudine, iar daca proportia
informatiei relevante depaseste 50% atunci legea integralitatii opereaza corect si asigura o receptare obiectiva a informatiei.
Informatia relevanta nu este dispusa in mod egal pe suprafata obiectelor sau in cadrul situatiei stimul ci este dispusa pe asa
numitele zone cu incarcatura informationala maxima, pe configuratia obiectului, pe structura.
. Legea structuralitatii perceptive exprima dispunerea informatiei relevante, utile in asa numitele puncte de
concentrare informationala maxima aflate pe configuratie, pe structura obiectului stimul. Aceste puncte de concentrare
informationala sunt amplasate pe margini, muchii, colturi, unghiuri, zone curbe, in general in zonele de modificare a
directiei de explorare perceptiva. Fiecare obiect prezinta elemente de identitate si specificitate proprie si in cursul
dezvoltarii, maturizarii si invatarii perceptive se asimileaza o experienta a explorarii perceptive orientata dupa aceste puncte
de concentrare informationala maxima. De exemplu, figura oamenilor privita din fata prezinta urmatoarele zone de
urmarire prioritara: buzele si ochii care sunt "citite" de catre interlocutor, prin fixari succesive menite sa asigure contactul
vizual si comunicarea. In schimb, profilul prezinta alte elemente de identitate oferite de catre forma nasului, barbia, fruntea,
urechea.
. Legea constantei perceptive exprima capacitatea perceptiei de a-si mentine parametrii functionali de receptare
obiectiva a informatiei in conditiile in care se produc modificari datorate variatiilor de distanta, marime, forma,

luminozitate, culoare. Acest atribut al perceptiei este esential pentru perceptia umana capabila sa recepteze adecvat forma,
marimea, configuratia, culoarea unui obiect in conditii dificile.
Constanta formei si a marimii are la baza in primul rand mecanismele specifice analizatorului vizual, capacitatea
acestuia de a realiza acomodari, reglari fine in conditiile unei distante maxime de 25 m fata de obiect. La aceasta se adauga
si experienta tactilo-kinestezica acumulata in timp care confera elemente de certitudine in explorarea perceptiva. La
distante mai mari constanta perceptiva permite subiectului sa perceapa adecvat forma, marimea unor obiecte in conditiile in
care intervin legile perspectivei, interpozitia, distanta unghiulara ce modifica parametrii functionali ai perceptiei. Multe
dintre iluziile perceptive care tin de legile perspectivei se datoreaza dificultatilor de realizare a constantei perceptive. In
acest caz experienta acumulata de catre subiect joaca un rol foarte important si confera perceptiei un realism obiectiv.
In ceea ce priveste constanta culorilor aceasta explica disponibilitatea perceptiei de a recepta in mod adecvat
culoarea obiectelor. Fiecare obiect are anumite atribute cromatice proprii. Aceste atribute pot fi afectate de unghiul de
incidenta al luminii, de nivelul de luminozitate sau iluminare. Constanta perceptiva ne permite sa atribuim obiectelor
culoarea lor reala si sa nu acceptam aceste modificari. Faptul ca intr-un apus de soare o padure pare sa fie aramie nu
inseamna ca arborii si-au modificat culoarea.
. Legea proiectivitatii perceptive exprima o proprietate specifica perceptiei de a elabora imaginea obiectului in plan
mental si apoi de a o proiecta asupra acestuia. Cu alte cuvinte "nu vad cand vad, ci vad dupa ce vad". Acest paradox se
explica simplu pe baza mecanismelor senzorial perceptive. Astfel, informatia este captata si procesata, se realizeaza
imaginea mentala, corticala a obiectului si, apoi, aceasta imagine este proiectata pe obiectul sursa. Conditia fundamentala a
proiectivitatii o constituie sentimentul propriei identitati corporale: pentru a percepe adecvat ceea ce se intampla in jurul
meu, trebuie sa ma percep pe mine ca subiect al procesului perceptiv. Alte mecanisme care stau la baza proiectivitatii
perceptive tin de capacitatea analizatorului vizual si de experienta tactilo-kinestezica.