Sunteți pe pagina 1din 3

Hunii

Ar fi o eroare s credem c hunii, in pofida rolului lor


decisiv in declanarea valului migrator de la sfiritul
secolului al IV-lea, au aprut de la inceput ca dumani
necesari i implacabili ai Romei. Tunetul premonitoriu din
375 - atacarea i distrugerea statului gotic din Ucraina nu
a fost ineles. Imperiul din Orient a avut la inceput cu noii
venii relaii panice i a favorizat poate instalarea lor in
bazinul panonic ctre 390. Atita timp cit vizigoii lui Alaric
au reprezentat principalul pericol in Balcani, prietenia
hunilor reprezenta un atu preios. Ruptura nu a inceput
decit dup plecarea goilor ctre Italia, cind, in 408, regele
hun Uldin a incercat s se stabileasc in Tracia i in Moesia.
Cit despre Occident, deoarece nu s-a considerat direct
ameninat, a putut, vreme de aproape o jumtate de secol,
s practice o politic de inelegere cu hunii. Pricipalul
artizan al acesteia a fost Aetius: viitorul magister militum ii
petrecuse tinereea (incepind din 406, fr indoial) ca
ostatic la huni; de acolo adusese, in afara unor relaii
personale, o vie admiraie pentru capacitile lor militare.
In momentele decisive ale carierei sale, Aetius a recurs la
ajutorul hunilor - impotriva vizigoilor in 427, impotriva
francilor in 428, impotriva burgunzilor in 430 - i la ei a
cutat refugiu in timpul dizgraiei sale din 432-433. Din
recunotin, i-a ajutat s se consolideze in Panonia. Hunii
au fost pentru mai mult vreme prietenii i auxiliarii Romei,
sau ai anumitor romani, decit "pedeapsa lui Dumnezeu"
(fleaux), pentru a relua un epitet foarte faimos.
Hunii nu au constituit un pericol grav decit din
momentul in care, ctre 425-434, au format in Panonia un
veritabil stat, transformare care prea datorat regilor
Mundziuch i Rua, tatl i unchiul lui Attila. Sint destule
motive serioase pentru a crede c modelul urmat a fost cel
al statului sassanid, a crui influen asupra artei hunice a
fost de altfel stabilit. Riturile respectate in prezena
regelui, precum proskynesis i libaiile, preau imprumutate
din ceremonialul iranian, la fel ca i diadema ca semn al
suveranitii. In jurul regalitii, ereditare, o reorganizare
social substituie vechii structuri tribale dominaia unei
nobilimi aulice imbogit prin przi. Aparent, aceast clas
era destul de amestecat: in afara adevrailor huni, ea
cuprindea germanici i cel puin un roman din Panonia,
Oreste (tatl viitorului imprat romulus Augustulus), ef al
administraiei regelui. Sub Attila, potrivit mrturiei lui
Priscus, ambasador venit de la Constantinopol in 449, ar fi
existat chiar i o incercare de a inzestra regatul cu un fel de
capital: in afara taberei sale mobile, regele avea un palat
de lemn i terme de piatr fcute cu materiale importate
din Imperiu.
Aceast monarhie nscind ii datora fora
instrumentului militar motenit de la triburile nomade.
Cavaleria hun nu valora, poate, in absolut, cit cea a
alanilor - ai cror cai erau vestii din secolul al III-lea pentru

excelena lor - dar ea era numeroas i neobosit,


experimentat in tactica arcailor orientali. Cuprindea ea
oare in plus un element greu, o cavalerie inzuat
(cuirassee) asemntoare celei din Iran sau a eftaliilor?
Nu putem ti sigur. Arcul reflex, cu sgei triunghiulare,
aua de lemn, biciul, lassoul, sabia cu unul sau dou tiuri
constituie echipamentul su. In jurul acestui nucleu hunic se
adugau contingentele popoarelor subordonate, germanice
in cea mai mare parte.
Este dificil s se atribuie unui stat nomad un teritoriu
definit. Unii au vorbit de un Imperiu care se intindea de la
Oder la Irti, alii au restrins statul lui Attila la Ungaria i
Romania (cu rezerve in ceea ce privete Dunrea de Jos).
Prima interpretare este in mod sigur prea larg: este vorba
de o arie de civilizaie, nu de o dominaie politic. A doua nu
este acceptabil decit dac se nuaneaz cu consideraii
asupra densitii populrii; doar partea oriental a pustei
era ocupat de manier compact de ctre huni, dar ei ii
impingeau avangarde in cimpiile adiacente, in Serbia,
Muntenia, Ucraina i chiar Silezia.
In timpul generaiei lui Attila, hunii au fost puterea
conductoare a lumii barbare. Multe popoare germanice au
invat de la ei i au adoptat modele lor (in special
burgunzii). Se cunoate locul considerabil care le revine in
cintecele epice ale Nibelungilor37. Arheologia confirm unul
din elementele acestui prestigiu: extrema bogie in aur a
aristocraiei hunice.
Puterea construit de predecesorii si a fost pus la
incercare de ctre Attila. Nscut ctre 395, a ajuns la
conducere in 434 (impreun cu fratele su Bleda pin in
445). In primii cincisprezece ani ai domniei sale, i-a
indreptat toate intreprinderile sale ctre Orient. Occidentul,
pe atunci condus de Aetius, este atit de prietenos, c in 439
chiar d hunilor Pannonia occidental. In fiecare an, hunii i
sateliii lor - ostrogoi, gepizi, rugi, heruli i skiri - ptrund in
Balcani; in 447, ei ptrund prin Macedonia pin la
Termopile. Aproape toate oraele mari sint rvite:
Naissus, Viminacum, Singidunum, Sirmium. In 449, Attila, la
apogeul puterii sale in Orient, primete ambasada pe care io
trimite Teodosie al II-lea in tabra sa, fr indoial in
Muntenia: despre aceast cltorie a lsat Priscus o relatare
37Acestea confund de altfel hunii auxiliari ai lui Aetius i pe otenii lui Attila.
care este principala noastr surs pentru cunoaterea
statului hunic.
Anul urmtor, Attila i-a schimbat brusc politica. De
ciiva ani, unele solicitri il atrgeau in Occident. In 449, il
primise pe Eudoxiu, eful rsculailor bagauzi din Galia, care
fr indoial c il invase despre slbiciunile regimului
roman. Un clan franc i se adresase pentru a fi ajutat s
triumfe un pretendent al su. Poate c vandalii ii fcuser
avansuri in vederea unei inelegeri impotriva goilor. In fine,
i in special, Honoria, sora lui Valentinian al III-lea, furioas
impotriva fratelui su, care ii ucisese amantul, ii oferise
mina ei. Se vede c aceast schimbare nu este capriciul

iraional al unui barbar care merge drept (foncer droit)


inainte, ci mai degrab rezultatul unei pregtiri diplomatice
informat in mod remarcabil. Scopul rminea de altfel
acelai ca al expediiilor orientale: nu s se fac cuceriri, ci
s se adune cu cele mai mici riscuri cea mai mare prad
posibil.
Un prim raid pornete la inceputul lui 451, urcind pe
dunre pe malul sting, apoi avansind repede ctre Rin, care
este trecut in imprejurrile oraului Mainz; Belgia e rvit,
oraul Metz incendiat la 7 aprilie. Apoi, la sfiritul lui mai,
hunii sosesc in faa Orleans-ului. Aetius, din Italia, vine in
ajutor, de altfel cu incetineal (atepta, fr indoial,
auxiliarii goi)38. Attila a fcut atunci o intoarcere, talonat de
"romani" (de fapt o aduntur extraordinar de barbari, de
la franci la burgunzi i ciiva gali armoricani) i de ctre
armata regelui vizigot Teodoric. El este intilnit in
Champagne la 20 iunie 451 i sufer, dup o lupt
singeroas (zis de la "Cimpiile catalaunice" sau de la
campus Mauriacus) o infringere de altfel puin marcant.
Fr s fie nelinitit, el revine in Pannonia.
In primvara lui 452 pleac din nou, de aceast dat
spre Italia. Aprrile de la Friuli sint forate, Aquileea,
Padova, Vicenza, Verona, Brescia, Bergamo sint succesiv
luate. Poate c Attila se gindete s mearg asupra Romei
(Ravenna este in afara pericolului, in spatele mlatinilor
sale). Atunci are loc la Mincio o intrecedere cu papa Leon,
pe cit de cunoscut pe atit de dificil de apreciat. Attila
38Orleans era aprat de regele alan Sangiban. A fost el oare cu adevrat asediat
(conform povestirii tradiionale i celebr a lui Sidonius Apollinaris i a vieii
sfintului Anianus)? Acest fapt a fost recent pus la indoial, fr motive decisive
(Sirago, Galla Placidia [nr. 76], p. 359 i nota 4).
dorete s-i fie oferite Honoria i un tribut. Dar pentru aceasta se intoarce oare
precipitat ctre est, sau pentru c impratul Marcian atac la Dunre? Puin dup
intoarcerea sa, moare (453).
Fii si, Ellac i Ernac, ii disput motenirea, i popoarele germanice satelite
profit de aceasta pentru a-i recpta autonomia. Ellac ii atac pe revoltai: este
invins i ucis pe fluviul Nedao, in Pannonia (454). Acesta este sfiritul mreiei
hunice. Lipsii de prestigiul lor, hunii supravieuitori nu mai sint mai mult decit o
populaie mediocr. Mai multe grupuri intr in serviciul Imperiului din Orient i
sint cantonate la sud de Dunre; altele rmin ca tributare Romei in Pannonia
oriental; unele se intorc in stepa ucrainean. Un rzboi intre ultimii doi fii ai lui
Attila, Ernac i Dengizik desvirete ruina hunilor. Se mai aude sporadic
vorbinduse de numele lor pin la domnia lui Zenon, pe urm este o tcere
definitiv.
In virtutea zgomotului fcut de Attila, numele hunilor a rmas celebru. Un numr
de istoriografi l-au aplicat altor popoare ale stepei (avari, maghiari,). In sens
invers, mai multe triburi au revendicat motenirea lor, in special bulgarii i secuii
(munteni unguri din Transilvania)39.
In pofida aptitudinilor politice a efilor si, poporul hun nu a lsat in istorie decit
o urm negativ, un pic ingroat de ctre literatur. El nu a fost cu adevrat
mare decit in fruntea unei coaliii in care, fr indoial, popoarele germanice
dominau . Cind l-a prsit norocul, sateliii si i-au recitigat libertatea i o
generaie a fost de ajuns pentru a-l terge de pe hart.