Sunteți pe pagina 1din 2

Nume: Dorng Adelina

Clasa: III B / AMG

Comunicarea Empatica
EMPATIA se defineste ca fiind capacitatea de a patrunde in viata altei persoane de a-i
identifica sentimentele si intelesul lor. Este un element essential in orice proces de comunicare
reusita.
Empatia este abilitatea de a imprumuta sentimentele altei persoane ,de a le intelege, iar in acelasi
timp sa-ti pastrezi identitatea.
Empatia este foarte importanta in timpul discutiei dintre cei doi.
Pentru ca nursa este"om", perceptiile sale nu vor fi intotdeauna , din punct de vedere empatic, clare
la toti pacientii ,in toate momentele.
Neintelegerea sentimentelor unui pacient face ca acestuia sa-I creasca sentimental de frustrare,
suparare ,lipsa de orice speranta.In aceste cazuri este bine ca in dialogul pacient -nursa, aceasta din
urma sa fie inlocuita.Nursa trebuie sa fie destul de modesta pentru a se retrage din procesul se
comunicare.
EMPATIE SAU SIMPATIE
In empatie profesionistul imprumuta sentimentele pacientului , pe care trebuie sa-l inteleaga in
totalitate si in acelasi timpp sa-si pastreze identitatea .Nursa trebuie sa realizeze ca sentimentele
pacientului nu sunt si ale ei.
Simpatia presupune pierderea identitatii sentimentelor , asistenta imprumutand sentimentele
pacientului.
In empatie nursa realizeaza ca identitatea ei este separate de cea a pacientului.In simpatie nursa se
preocupa de a se identifica cu pacientul in ceea ce priveste sentimentele.
Pentru a fi util , perceptiile empatice pot fi communicate efectiv atat verbal cat si non-verbal, astfel
incat pacientul sa realizeze ca sentimentele lui sa fie intelese de nursa .
ntalnirile dintre pacient si personalul medical sunt prilejuri pentru schimburi de informatii,
pentru luarea deciziilor si pentru mentinerea sau cresterea motivatiei de a continua ingrijirea bolii, mai
ales atunci cand aceasta este cronica.
Abilitatea cadrelor medicale de a se angaja intr-o comunicare eficienta cu pacientii influenteaza
hotarator deciziile si comportamentele ulterioare ale acestora.
Se accepta ca o comunicare eficienta cu echipa medicala poate usura acceptarea bolii de catre pacient,
poate imbunatati calitatea autoingrijirii, precum si starea de sanatate fizica si psihica in general.
Amabilitatea se refera la atitudinea generala a personalului medical, adica modul in care se fac
programarile la consultatii, cuvintele si tonul cu care se rbeste cu pacientii, reamintirea numelor
pacientilor aflati in evidenta, sentimentul pacientului de a fi binevenit\" in clinica sau in cabinet.
Respectul se refera la relatia directa dintre pacient si personalul medical in timpul consultatiei.
Pacientii apreciaza in special recunoasterea capacitatii lor de a intelege informatiile medicale (a fi
recunoscuti drept consumatori inteligenti\" de informatie), precum si cunoasterea unor aspecte ale
vietii lor personale, pe langa cele legate de boala cronica. Evident, lipsa educatiei medicale a multor
pacienti ii impiedica sa inteleaga anumite informatii strict medicale, insa este de datoria personalului
medical de a traduce aceste informatii intr-un limbaj accesibil oricarui nivel de educatie.
Implicarea reprezinta exprimarea in comportamente concrete a amabilitatii si respectului. Pacientii
considera ca personalul medical se implica in ingrijirea lor daca sunt ajutati sa rezolve unele probleme
concrete (de exemplu, cum sa reuseasca sa mearga pe jos o ora in fiecare zi sau cum sa renunte la
fumat), nu doar sa le recomande aceste schimbari de comportament. De asemenea, persoanele avand
boli cronice considera ca au o relatie buna cu personalul medical daca incearca impreuna sa ia cea mai
buna decizie in situatia data, daca sunt incurajate reusitele personale (se iau in considerare rezultatele
pozitive) si se pune mai putin accentul pe esecuri {sunt mai putin criticati).
Calitatea comunicarii este considerata unul dintre factorii cei mai importanti pentru asigurarea unei
bune autoingrijiri, a unui bun autocontrol si a unei calitati ridicate a vietii persoanelor cu boli cronice.

Nume: Dorng Adelina


Clasa: III B / AMG

in boala cronica, o comunicare optima cu echipa medicala imbunatateste capacitatea persoanelor de a


solicita informatiile si asistenta medicala necesara, creste increderea in calitatea serviciilor si
recomandarilor medicale, precum si in importanta si succesul comportamentelor de autoingnjire.
Pentru persoanele cu boli cronice, respectul manifestai de personalul medical este esential.
Stim cu totii ca apar frecvent situatii in care controlul glicemic sau lipidic nu este satisfacator, cu toate
ca pacientii au facut tot ceea ce stiau pentru a evita aceasta situatie si a-si controla valorile glicemice,
lipidice, tensionale etc. Atunci cand se constata un bun control al bolii, atitudinea personalului
medical este cordiala si suportiva, insa in caz contrar poate deveni critica si chiar cu accente de
penalizare si amenintare (Daca nu faceti ce va spun, o sa ajungeti sa orbiti sau sa vi se taie piciorul!\").
Recunoasterea faptului ca elutia bolii sau a complicatiilor nu esle intotdeauna predictibila si
acceptarea stradaniilor pentru a obtine un control cat mai bun inseamna respect pentru pacient.
Reactiile pacientilor difera in functie de persoana cu care vin in contact. Fata de anumite persoane pot
manifesta atentie si entuziasm, iar fata de altele se comporta distant si expeditiv. Exista mai multe
explicatii plauzibile. Una dintre acestea este ca unele persoane se pot simti neglijate de catre medicul
specialist daca acesta il transfera\" sau il paseaza\" unui medic rezident, unei asistente sau unui
nutritionist pentru educatie. De aceea este necesara explicarea rolului si functiei diferitilor membri ai
echipei medicale implicati in controlul unei boli cronice si cu care pacientul vtne in contact.
Majoritatea programelor de educatie in bolile cronice se centreaza pe managementul medical al bolii,
incluzand recomandarile de dieta, de autoadministrare a medicatiei, de monitorizare etc. Toate aceste
componente ale controlului unei boli cronice sunt foarte importante, dar sunt ignorate aspecte precum
modificarile specifice de comportament sau reactiile emotionale la diagnostic si boala (depresie, furie,
anxietate,
sentimentul
de
abandon).
Prin dezvoltarea abilitatilor de comunicare si relationare putem preveni starile emotionale negative
care afecteaza persoanele cu boli cronice si care au consecinte nefaste asupra elutiei si controlului
acestor boli. Rolul personalului medical este sau ar trebui sa fie unul mai degraba de consultanta (de
exemplu in interpretarea simptomelor) si de oferire a sugestiilor de tratament. Oferirea de informatii si
recomandari persoanelor cu boli cronice nu se poate realiza intuitiv sau dupa cum credem noi ca e mai
bine pentru pacient\". Pregatirea pentru a realiza o comunicare si, implicit, o educatie eficienta,
presupune metode specifice si dezltarea unor atitudini si abilitati fundamentale.