Sunteți pe pagina 1din 21

Pentru varianta animat, folosii paii

obinuii:
-activai SLIDE SHOW
-se d click ptr. fiecare secven
-dac dorii s abordai o anumit imagine,
din SLIDE SHOW , activai SET UP
SHOW specificnd pagina sau paginile pe
care le avei n vedere.

DIN VIAA INSECTELOR

Insectele reprezinta circa 75% din totalul speciilor de


animale existente pe Terra.Prin cele 1,5-2 milioane de
specii cunoscute insectele domina net ca importanta in
cadrul regnului animal.Ele joaca un rol important in
pastrarea echilibrului mediului inconjurator :
imbunatatesc calitatea solului, polenizeaza plantele si
mai ales produc anumite substante.

ALBINA

Dintre toate insectele, albinele sunt printre


putinele despre care s-ar putea spune ca au fost
"domesticite" si de pe urma carora omul trage
foloase insemnate. Pe Pamant traiesc aproximativ
15.000 de specii de albine, de la cele sociale, la
altele extrem de periculoase, cum sunt cele
africane si cele sud-americane. Dintre toate
tipurile de albina cele mai cunoscute sunt albinele
melifere care produc mierea. Ele polenizeaza
nenumarate recolte si produc in fiecare an miere
de o valoare imensa.
Toate uneltele de care are nevoie o albina
lucratoare sunt in ea. Pe fiecare din picioarele din
fata are peri lungi, folositi pentru a-si indeparta
polenul de pe corp ca si o crestatura speciala,
pentru curatirea antenelor. Pe picioarele medii se
afla un sir de peri care ajuta la indepartarea
polenului de pe picioarele din fata si un spin
pentru recoltarea cerii de pe abdomen. Pe fiecare
dintre picioarele din spate se afla un cos pentru
polen.Albinele sunt sociabile si traiesc in
comunitati mari (roiuri) numarand cateva zeci de
mii de indivizi, alcatuite din trei "caste": regina
(numita si matca), trantorii si albinele lucratoare
(acestea din urma constituind marea majoritate a
grupului).
Albinele au un rol foarte important in viata
plantelor, favorizand polenizarea florilor. Ele sunt
utile si pentru om, apicultura (cresterea albinelor)
fiind practicata de multe popoare inca din
antichitate.

VIESPEA

Viespea comuna traieste in toata


Europa,precum si in zonele cu clima
moderata din Asia,America de Nord si
Mexic.Ca dimensiuni ,matca are 20 mm, iar
masculul si lucratoarea au 18mm.
Lucratoarea, masculul si matca sunt toti
negru cu galben iar abdomenul femelelor
este mai mare. Aparatul bucal este
specializat in mestecat.
Perioada de imperechere este toamna,
iar numarul oualor depuse zilnic este 300.
Matca hraneste larvele cu insecte
mestecate,nectar de flori si ocazional cu
bucatele de carne, iar acestea la scurt timp
se transfoma in viespi adulte.
In prima parte a anului,viespiile sunt mai
mult folositoare decat daunatoare.Se
hranesc cu insecte mici,cum ar fi daunatorii
din casa. Lucratoarele consuma nectarul
florilor si alte sucuri dulci.
Fata de albine,viespiile nu isi fac rezerva
de hrana,astfel toamna nu pot evita
moartea.Cand scade numarul insectelor ce
le alcatuiesc hrana,viespiile intra in camari
sau se aglomereaza la mese.Matca poate
ierna intrand intr-un somn ,in care isi
consuma rezervele de energie.

LCUSTA

Lacusta este una dintre cele mai


lacome insecte, devorand zilnic o
cantitate de hrana egala cu greutatea
sa; lacusta adulta cantareste 2-3
grame, iar lungimea ei nu depaseste
50 mm.
Lacusta are aripile anterioare mai
inguste, iar cele posterioare sunt
membranoase si late, fiind in repaus
stranse in falduri longitudinale, sub
cele anterioare, acoperind abdomenul.
Au aparatul bucal de tip masticator.
Lacusta vaneaza in timpul noptii
greierii care dorm. Printre lacuste
exista unele specii care se autodevora.
Insensibile la durere, ele incep prin a-si
manca picioarele din fata, apoi partea
posterioara a corpului. Acest lucru nu-l
fac din lipsa de hrana.
Lacustele calatoare, duse de
vanturile dominante, pot zbura fara
intrerupere 2000 km, cu o viteza de 40
km/h, ceea ce le ofera o suprafata de
devastare considerabila. Nici o alta
insecta nu este atat de rezistenta.

CLUGRIA

Frecventa in Europa de sud, este


o insecta zvelta, cafenie sau verde, la
care toracele anterior s-a transformat
intr-un gat lung, cu aspect straniu.
Toracele poseda picioare puternice
de prada, a caror tibie poate fi indoita
ca un briceag inspre articolul
femural. Capul triunghiular, articulat
si foarte mobil, se poate roti in toate
partile si poseda doi ochi
mari, compusi. Miscarile animalului
sunt incete, in schimb prinderea
victimei se face fulgerator.
Calugarita este o maestra in arta
deghizatului, travestindu-se atat
pentru a se apara de pradatori, cat si
pentru a prinde insectele cu care se
hraneste.Femela depune in medie
1200 de oua pe an, pentru care are
nevoie de o doza masiva de proteine.
Astfel ca, in timpul imperecherii,
ea isi devoreaza partenerul,
asigurand perpetuarea speciei. Ouale
depuse de femela in mod destul de
regulat, in randuri, sunt invelite intr-o
secretie filiforma mucilaginoasa, care
se solidifica in contact cu aerul sub
forma unei capsule chitinoase,
numita ooteca.
Media de viata a unei calugarite
este de 2 ani in captivitate.

FURNICA

Furnica este o insecta mica ce traieste


pe Pamant de peste 100 de milioane de ani
si este specia care a reusit sa se adapteze
cel mai bine la mediul schimbator. Corpul
furnicii este format din trei parti si anume:
cap, torace si abdomen. Din toracele
furnicii pornesc sase picioare acoperite cu
perisori fini. In varful capului, aceasta
insecta are doua antene cu care pipaie si
miroase, iar uneori inlocuiesc functiile
ochilor. Tot cu ajutorul acestor doua
antene, furnicile comunica intre ele prin
atingere.
Furnicile traiesc in grupuri mari, numite
colonii. Locuind in musuroaie, rolul fiecarei
furnici este bine stabilit si respectat. O
colonie este condusa de o singura furnica
numita regina, sarcina acesteia fiind de a
face oua. Astfel ea este aparata de toate
celelalte femele. Hrana este adusa de
celelalte furnici si este impartita cu ceilalti
membrii ai coloniei.
Ouale depuse de regina, sunt sterse in
fiecare zi de furnicile muncitoare pentru a
nu se depune pamantul pe ele, pentru ca
mai apoi sa se transforme in larve, din care
vor iesi viitoarele furnici. O colonie de
furnici traieste atat cat traieste regina
furnica. Atunci cand regina moare, ceilalti
membrii ai coloniei se despart, asteptand
sa moara.

GREIERELE

Greierii sunt insectele cele mai


glgioase dar si cele mai muzicale.
Pn in prezent au fost descoperite peste
1000 de feluri de greieri.
Greierele are doua perechi de aripi:
aripile dinspre exterior sunt groase, tari si
folosesc pentru a proteja a doua pereche
de aripi transparente. Aripile subtiri se
misca atunci cand insecta zboara iar
aripile groase raman nemiscate. Cand
aripile subtiri nu sunt folosite le pliaza ca
un evantai si stau asezate sub aripile
groase. Greierii au trei perechi de picioare
ce sunt foarte eficiente pentru sarituri.
Picioarele din fata si de la mijloc sunt
scurte. Picioarele din spate sunt mai lungi
decat intregul corp si foarte puternice.
Greierii au auzul si vzul foarte
bune.O alt parte sensibil este format
din cele dou antene asezate la cap si
folosite ca organ de : miros, pipit si
uneori pentru auz.Greierele obisnuit
msoar cam 2,5 centimetri.
Se gasesc practic in orice loc unde
exista finete.Majoritatea greierilor mor
toamna trziu ( de frig ), doar ctiva
rezist prin colturile calde ale caselor si isi
pot petrece iarna acolo.

CRBUUL

Carabusul este o insecta raspandita in


toata Europa, la noi populand regiunile
cu terenuri nisipoase.
Carabusii pradatori se recunosc usor
dupa corpul lor zvelt, coloratura neagra
cu luciu metalic; exemplarele tinere sunt
de un maroniu inchis.
Este o insecta cu doua perechi de
aripi dintre care cea anterioara mult
chitinizata si intarita, formeaza elitre, iar
cea de-a doua pereche membranoasa
este indoita in falduri longitudinale si
transversale sub elitre. Are antene
filamentoase, mandibule in forma de
cangi si elitrele dezvoltate, acoperind
abdomenul. Aparatul bucal este prevazut
cu sase palpi. Picioarele sunt subtiri si
lungi, bune de alergat pe sol si pe
trunchiurile de copac, fiindca aripile lor
zburatoare nu sunt foarte dezvoltate.
Lungimea corpului variaza intre 19-26
mm.
Ziua, stau ascunsi peste tot unde e
racoare, soarele putandu-le supraridica
temperatura corpului, ceea ce ar duce la
uscarea lor. Ziua dorm, noaptea la
treaba.

GRGRIA

Gargarita este una dintre cele mai


familiare si mai iubite insecte. Este
raspandita peste tot in lume, exceptand
locurile friguroase. Aceasta insecta face
parte din familia carabusilor, iar de cele
mai multe ori, traieste in livezi, campuri
si gradini.
Gargarita este o insecta mica, ovala,
cu doua antene si sase picioare cu multe
articulatii. Ceea ce face ca gargarita sa fie
una dintre cele mai indragite insecte, este
perechea de aripi pe care o poseda.
Aripile, atunci cand gargarita nu este in
zbor, sunt acoperite de o alta pereche de
aripi frumos colorate in nuante de rosu,
portocaliu sau galben, cu pete mici
negre. Marimea unei gargarite este 4-8
mm.
Gargaritele hiberneaza in locuri curate
si ferite de vant, locuri in care isi depun
ouale galbene in numar de 200 - 1000.
Hrana gargaritelor consta in insecte
minuscule de gradina, oua de insecte,
nectar si polen, ceea ce la face foarte
utile in gradina. Ca sa se apere de
dusmani, gargarita elimina din picioare o
substanta uleioasa urat mirositoare care
tine pradatorii departe. De asemenea,
aceasta insecta se preface ca e moarta
pentru a nu fi mancata de pasari.

LIBELULA

Libelula se intalneste in vecinatatea


bazinelor acvatice (lacuri, iazuri, rauri),
in locuri mlastinoase; prefera bazinele
cu apa curata.km/h.
Libelula de talie mica are lungimea
corpului ~ 30 mm, anvergura aripilor 30-40 mm. Culoarea corpului este azurie
sau crem, cu desene negre pe torace si
abdomen. Aripile anterioare si
posterioare sunt identice ca forma si
nervatiune, avand pterostigma scurta
(putin mai lunga decat lata) de o culoare
gri deschis. Ochii sunt mari, puternic
convecsi. Capul cu doua pete ovale.
Abdomenul este alungit, la partea sa
dorsala cu o banda neagra, intrerupta
de portiuni colorate mai deschis.
Ciclul reproductiv dureaza doi ani.
Adultii zboara in decursul perioadei
mai-august. Depunerea pontei de oua
se produce in iunie-iulie in tesuturile
plantelor acvatice sau in namolul din
vecinatatea bazinelor. Adultii traiesc 1-2
saptamani. Larvele eclozeaza peste 3-4
saptamani din momentul depunerii
pontei. Ierneaza in stadiul de larva. Pe
toata durata dezvoltarii lor larvele
naparlesc de 8-9 ori.Este raspandita in
Europa de Sud-Est si Vest, Delta
Dunarii, la nord pana in regiunile sudice
ale Angliei, Africa de Nord.

FLUTURELE

Fluturii se gasesc in aproape toate


colturile lumii, mai putin la Polul Nord si
Polul Sud, fiind mai raspanditi la tropice
decat in America de Nord si in
Europa.Asemeni pasarilor, fluturii pot
zbura pe distante mari.
Fluturele are corpul bombat sau
alungit si catifelat, patru aripi
membranoase, acoperite cu solzi
marunti de culori diferite si un aparat
bucal adaptat pentru supt. Ochii sunt
bine dezvoltati si foarte sensibili la
miscare.
Antenele lungi sunt folosite pentru
detectarea mirosului si a miscarilor
aerului. Ei se hranesc din flori viu
colorate, cu nectar, un lichid dulce ce
se gaseste in adancul florilor. Isi pot
folosi si picioarele pentru a gusta planta
pe care se afla.
Ciclul vietii unui fluture are 4 faze: oul,
omida sau larva, nimfa sau pupa si
fluturele matur, zburator.
Fluturii au o gama larga de culori,
culorile aprinse sunt un semn ca ei nu
sunt buni de mancat. Multe lepidoptere
au otravuri in corp provenite din
plantele cu care se hranesc, otravuri
care au un gust neplacut pentru pasari,
dar care sunt inofensive.

LICURICIUL

Licuriciul este o insecta nu foarte


raspandita, insa extrem de interesanta
datorita luminii pe care o produce. Cel mai
mare numar de licurici se gaseste in sudul
Angliei, Scotia, Noua Zeelanda, Tasmania
si Australia.
In cele mai multe cazuri, aceste
insecte traiesc in zone cu iarba scurta, in
garduri vii, pesteri, locuri cu umiditate
ridicata, trunchiuri de copaci putrezite, etc.
In lume sunt numeroase specii de
licurici, insa majoritatea sunt asemanatori
carabusului. Dupa 2-3 saptamani din oul
de licurici, iese o larva ce va trai
aproximativ 2 ani de zile.
Dupa aceasta lunga perioada, larva
intra in cucon unde sta cam 12-14 zile,
pentru ca mai apoi sa devina un licurici
adult. Licuricii au organele in abdomen, iar
acestea contin substante care produc
lumina. Aceasta lumina este produsa de
larve si de femele .
Infatisarea licuriciului difera in functie
de etapa vietii si de sex. Ca larva are o
culoare maronie cu puncte laterale galbenrozalii, ca mascul are o nuanta maronie si
pe alocuri piele rozalie, iar ca mascul are
culoarea neagra si aparatoarea de la cap
transparenta. Licuricii nu dapasesc
lungimea de 15 mm.

NARUL

Tantarii care sunt deosebit de


interesati de oameni sunt cei
hematofagi, adica cei care se hranesc
cu sange. La cele mai multe dintre
specii, doar femela este hematofaga,
in timp ce masculul se hraneste cu
suc de plante. Desigur, insectele care
beau sange uman pot sa transmita
diverse boli.
Unii tantari se hranesc cu legume,
carora le produc niste excrescente
asemanatoare cu tumorile, care
uneori genereaza boli grave.Tantarul
Anofel este raspunzator pentru
transmiterea malariei, in timp ce
speciile Aedes aegypti si Stegomia
calopus transmit febra galbena. Tot
Aedes aegypti si Phlebotomus
papatasii sunt raspunzatoare pentru
transmiterea binecunoscutei febre
dinga.
Tantarul comun este cunoscut
pentru sunetul constant, tiuitor, care
in tacerea noptii poate fi perfect
auzit.Desi este tot o specie
hematofaga, tantarul comun nu
transmite boli, ci lasa doar niste
basici, care raman in urma
muscaturilor lor.

GNDACUL
DE COLORADO

Este considerat cel mai aprig duman


al culturilor de cartofi,vinete si tomate.
In stadiul de adult are corpul de 9-12
mm lungime, de culoare galbenportocalie. Elitrele (prima pereche de aripi)
au cate 5 + 5 dungi longitudinale negre. La
completa dezvoltare, larva are corpul de
12-15 mm lungime, de culoare roieportocalie, lateral cu puncte negre.
Duntorul dezvolt 2-3 generaii pe
an. Ierneaz in stadiul de adult in sol, la
10-90 cm adancime. Adulii hibernani apar
la sfaritul lunii martie. Dup un zbor
intens, cand se deplaseaz la distane
apreciabile, paralel cu o hrnire de
maturaie sexual, au loc copulaia i
ponta. Oule sunt depuse in grupe de cate
10-100, pe partea inferioar a frunzelor.
Incubaia dureaz 4-5 zile, iar apariia
larvelor se inregistreaz din a doua
decad a lunii mai.
Dezvoltarea larvei se ealoneaz pe
15-30 zile. La completa dezvoltare, larvele
prsesc plantele, ptrund in sol i se
transform in pupe, stadiu care dureaz
12-20 de zile, dup care apar adulii din
noua generaie. Dezvoltarea primei
generaii dureaz 30-35 de zile. Adulii din
prima generaie apar din a doua decad a
lunii iunie. Din cauza apariiei ealonate a
adulilor, generaiile se suprapun.

COROPINIA

Coropiniele (sau chifteriele) sunt


insecte aparinnd familiei
Gryllotalpidae.Adultul are corpul de 30-35
mm lungime, de culoare cafenie. Dorsal,
primul segment al toracelui (pronotul) este
mare, ovoid, bombat i catifelat. Picioarele
anterioare sunt conformate pentru spat.
Oul este sferic, de mrimea unei semine de
cnep, de culoare alb-glbuie. Larva este
asemntoare insectei adulte.
Specia dezvolt o generaie la 2 ani.
Ierneaz ca insect adult i larv de vrsta
a III-a, n sol, la 30-40 cm adncime. n maiiunie are loc copulaia i depunerea oulor.
Pentru depunere, femela sap un cuib de
mrimea unui ou de gin, la 5-15 cm
adncime. O femel depune 300-600 ou.
Incubaia dureaz 15-20 zile. Larvele aprute
rmn n cuib sub ocrotirea femelei pn
dup prima nprlire, apoi fiecare i sap
propria galerie.
Ctre sfritul toamnei, larvele nprlesc
de dou ori, apoi se retrag pentru hibernare
n sol sau n locurile de depozitare a
blegarului. n primvar, ele urc n stratul
superficial al solului, sap galerii de hrnire,
se hrnesc i continu s se dezvolte, iar
spre toamna anului al doilea larvele devin
insecte adulte care hiberneaz.
Pentru dezvoltare i iernare, coropinia
prefer solurile bogate n substane
organice i blegar de grajd.

RDACA

Este o insect din ordinul


coleopterelor, de culoare neagrcastanie, masculul prezentnd dou
mandibule puternice ca niste coarne
de cerb.
Rdaca este una dintre cele mai
mari insecte din Europa i este pe
cale de dispariie. Aceste insecte
depind de lemnul uscat, deoarece
larvele lor trebuie s petreac ntre
6-8 ani n trunchiurile copacilor
uscai, hrnindu-se din prile n
putrefacie ale copacilor
Dup toi aceti ani petrecui pe
lemnul uscat, rdatele au la
dispoziie o var pentru a se bucura
de stadiul dezvoltat i pentru a se
reproduce. n acest stadiu, n timpul
zilei sug seva stejarilor din jur, iar pe
timpul nopii, femelele i caut
parteneri. Dei femelele pot zbura,
dar numai pe distane limitate, este
necesar ca femelele s poat gsi un
mascul la o distan relativ mic.
Aceasta nseamn c stejarii trebuie
s se afle la distane reduse pentru a
putea gsi hran suficient i
parteneri sau c trebuie create
coridoare ntre copaci.

GHICITORI
Printre petale de floare,
Zboar aripi glbioare.
(Fluturele)

Mici pitici cu
felinare
Umbl noaptea pe
crare.
(Licuriciul)

Turm mic,
trtoare,
Pate-n pomi, nu
pe ogoare!
(Omizile)

Inspecteaz
floricele
i strnge nectar
din ele!
(Albina)

Care gospodin
Strnge pentru cin
Zahr din grdin?
(Albina)

Trec grbite pe
crare
Patru sute de
picioare. (Furnicile)

Zi i noapte prin
fnei,
Auzi mii de
cntrei.
(Greierii)

Mica, dar voinica,


In spate ridica
Sacul cu povara,
Sa-l duca la moara.
(Furnica)

Din flori plicuri de


dulceata
Strnge de cu
dimineata.
(Albina)

PLANE DE COLORAT