Sunteți pe pagina 1din 226

ACADEMIA REPUBLICII POPULARE ROMINE

COMISIA PENTRU STUDIUL FORMARII LIMBII

T POPORULUI ROMIN

II

VLAHH
NORDVL PENINDSVIEI BALCANICE

IN EVIT MEDIU
DE

SILVIU DRAGOMIR

EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII POPULARE ROMINE


www.dacoromanica.ro

VLAHII
NORD'UL PENINDILEI BALCANICE

iN EVUL MEDIIT

www.dacoromanica.ro

ACADEMIA REPUBLICII POPITLARE ROMINE


COMISIA PENTRU STUDIUL FORMARIT LIMBII I POPORULUT ROMIN

II

V A II I I
NORM PENINDSTLEI BALCANICE
iN EVUL MEDIU
DE

SILVIU DRAGOMIR

EDITURA ACADEMIEI RE.PUBLICII POPULARE ROMINE


1959

www.dacoromanica.ro

CUIINT INAINTE
Obiectul cercetdrilor de fald il constituie incercarea de a stringe intr-un

manunchi Fi de a interpreta unitar fi critic toate ftirile din evul mediu


privitoare la vlahii din jumatatea nordicet a Peninsulei Balcanice, care
se dovedese a li urmalsii vechii populatii traco-ilirice, romanizata piliet
la inceputul secolului al faptelea. Relueim astfel unele preocupdri care acum
peste trei decenii in urmd 8-au concretizat intr-o serie de studii mai miei.

Intregindu-le f i punindu-le de aeord cu rezultatele cercetarilor mdi noi,


am ajuns in multe puncte la peireri diferite de eele exprimate atunci.
Am cautat inainte de toate sa spores() informaga fi sd cuprind in
raza cereeteirii tot ce a reufit set produca, in ultimele decenii, ftiima popoa-

relor invecinate din sudul Duneirii. Sintem nevoiti ins& a marturisi di


exista domenii uncle mijloacele noastre de explorare s-au dovedit neindestulettoare. De aceea capitolul privitor la vlahii din Bulgaria il considerdm
doar ea o incercare de a evada din labirintul polemicelor nesfirfite fi de a

stabili ceea ce intereseaza inainte de toate ftiinta noastra istoricei. Din


acelafi motiv am renuntat de a expune aici rezultatul studiului intreprins
in ce prive8te toponimia 8i, onomastica din regiunea dintre Timoc ri
Morava. Cereeteitorul din acest domeniu trebuie sa fie inzestrat eu cunoftinte speciale de istoria limbii pentru a deosebi vechiul drat al toponimiei
vlahe de eel dacoromin suprapus in ultimele trei veacuri. Numele de locuri
aduse de imigrantii din Oltenia ci Banat pot produce adeseori confuzie.
Lucrarea noastra se intemeiazd, in cea mai mare parte, pe materialul
scos la iveald, cu multe decenii in urma, de marii inveitati Stoian Novakovi

ft C. Jitaek, precum qi de eruditii urmaci ai istoricului croat Frania


_MEM, care, sub conducerea Academiei Iugoslave din Zagreb, au cuUs- ii

www.dacoromanica.ro

VLAHII NORD-BALCAN ICI

IN EVUL MEDIU

tiparit intr-o serie intreaga de publicafii sistematice toata informafia istorica necesara. In tratarea prefiosului material am Mutat 'Ina a ne pastra
toata libertatea. Felul nostru de-a judeca fenomenele de viafa gi legaturile
dintre numeroasele fragmente de populatie vlaha impreigtiata ni Vara rezervat
ii fala de anchetele antropogeografice executate stralucit de Academia sir-

beasca de ftiinte din Belgrad, sub conducerea celor doi protagonigti, Cvijit
gi Brd3ljanovi6. Rezultatul anchetelor intreprinse cu staruinfei neegalata
s-a dovedit deosebit de prefios pentru punctele de reper ce ni le ofera in

cautarea unei populafii disparute de aproape o jumeitate de mileniu. In


acest domeniu, insa, analiza fi interpretarea sint departe de a fi izbutit
s formuleze concluzii definitive. Divergenfele staruie inca la multe din
toponimicele discutate, iar aprecierile facute citeodatef, fare& cunogtinfa
aprofundata a fenomenelor respective de viala trebuie verificate cu grija.
Istoriografia rominei din trecut nu 8-a preocupat decit in masura foarte
redusa de aceasta problem& IV ecunoagterea limbilor slave, dar fi prejudeceifi
adinc inradainate au impiedicat pe istoricii romini sa pund clar problema fi
s recunoasca importanfa ei pentru studiul inceputurilor poporului romin.
Lingvigtii au nimerit mai curind fi mai sigur drumul catre studiul vlahilor

balcanici, in straduinfa de a dibui limba resturilor de odinioarei, care au


supraviefuit atitor prefaceri istorice. Lipsa informafiei documentare se
resimte insa ii in cercetarile lingvistice aparute in ultimele decenii. Imprejurarea aceasta ne-a indemnat sa urmarim ani indelungali izvoarele istorice
pi studiile publicate de invafalii din, sudul Dunarii, in care se gaseste
material privitor la resturile romanitafii balcanice.
Lucrarea apare acum datorita Comisiei Academiei Republicii Populare
Bomine pentru studiul formarii limbii fi poporului romin, care a socotit-o
ca fiind deosebit de utila. Ii exprimeim vii mulfumiri pentru buneivoinfa
cu care a apreciat straduinfele noastre. Urmarind drumurile i popasurile

vlahilor din nordul Peninsulei Balcanice noi ne-am dat seama demult
ce importanfa reprezinta pentru studiul originii poporului nostru cunoasterea amanunfita a mediului in care au trait odinioarei vlahii din
sudul Dunarii. _Daca unele din interpretarile ce incercam de-a lungul
acestor expuneri reimin sa fie Inca verificate, nutrim totusi convingerea ca,
din punct de vedere documentar am reugit sa desfelenim un teren lasat in

paraginire timp prea indelungat. 0 colaborare strinsa fi prieteneasea cu


oamenii de f Uinta din R. P. Bulgaria fi B. P. F. Iugoslaria va da desigur
roade fi mai bogate.

www.dacoromanica.ro

CUVINT INAINTE

Numele do persoane fi locuri din Wile slave ale Peninsulei Balcanice


le-am transcris conseevont, folosind semnele obilnuite in lucrdrile de slavistied. Cititorului romin i se va pcirea poate mai anevoioasd lectura, dar noi
am crezut ea sintem obligqi a intrebuinta aceastii transcriere pentru a inlesni
.consultarea hcirtilor fi dcetionarelor slave meridionale, dar fi pentru a
ne pune de aPord eu regulile stabilite in contactul stiinfific reciproc.
SILVILT DRAGOMIR

www.dacoromanica.ro

TRANSCRIEREA NUMELOR SLAVE


DE PERSOANE SI LOCUM
,T.umele de persoan i toponimicele slave le-arn transeris dupl regulile alfabetului sirbo-croat. Dam aici indicatiile necesare pentru cititorul

romin. :

K se citete ca rom. c, ch (Kalat calat, Maruket Maruchet).


C corespunde rominesculni (Cipitor Tipitor, cinci tinti, Cape

Tape, Cviji6 Tviici, CerecelTeretel, Crna GoraTirna Gora,


Cetina

Tet ina ).

6 e rom. ce, ci (Ku6'i Cuci, &Zak Ciaciak, 6i6ct cicia).


6 se pronunta" anevoios de rornini, avind valoarea intermediarit intre ci
i

i. Ii vom transcrie cu ci (Ped Peci, KiJuriei

Chiciu-

rici, Popovid Popovici).


E se citete ca f (Sibenik
ibenic, Dukn Duan, Uv rind Uurinti).
2 corespunde rom. j (giZet Jicfa, BoNdar Bojidar).
Df, a se citete ca ge, gi (genunche, gingie), deci Karaai6 Caragici,
Karad'iova

Caragiova).

Dj i Gj se redau In rominete cu ge sau gi. Deci Djurdjev sau Gjurgjev se


citete Giurgiev, media sau megja megea.
Nj, nj i lj corespund unui n sau 1 inmuiat (Nemanja Nemania, njiva

niva, Maljukta

Maliuata, Veljko Velico), astfel ea In

grafia acestor nume


J, j se citete totdeauna ca i consonant rom. (Jajce

ievo, Krajnik

Crainic, Krajina

www.dacoromanica.ro

1a4e,

Craiina).

Kijevo

Chi-

VLAHII DIN BULGARIA


Dintre toate grupurile de vlahi resfirati in tgrile slave din Peninsula
Balcanicg, cel din Bulgaria evului mediu joacg cel dintii un rol activ.
Vlahii, &ad aa se numete populatia romanizatg in izvoarele bizantine
43i slave, apar numeroi in regiunea HaemusuluiStara Planina de aziirul

de munti care in lumea romang despgrtea doug provincii istorice ale


imperiului, Moesia Inferioarg de Tracia. Dupg Niketas Choniates1, vlahii
locuiau in muntele Haemus", bizuindu-se pe strimtori", pe care le apgran i. pe numeroasele cetgti ce se Inaltg, drepte pe stinci prgpastioase".
Ana Comnena Ii aratg, de asemenea, cunoscgtori ai drumurilor i potecilor
muntelui, ceea ce dovedete cg erau localnici. Dintr-un alt pasaj al seriitoarei bizantine se poate deduce cg multi vlahi erau aezati pe versantul de
mord ad Balcanilor, dacqprin dacii". pomeniti de dinsa Ii intelegem pe acetia.

Lipsa totalg% insg a unei vechi toponimii romanice in regiunea de Rugg


Dungre ne Indeamng sg fim mai rezervati, dei romanitatea de odinioarg
pare sg se fi mentinut timp mai indelungat, chiar aici, cum dovedesc destul
de numeroasele nume de localitgti i riuri, imprumutate de slavi de-a
dreptul din limbo, lating.

1 Choniates (Bonn, X, 482 ; G. Popa Liseanu, Dacia In autorii clasici, Buc., 1943,
p. 139) : Acei barbari ce locuesc peste tot cuprinsul muntelui Emos i care Inainte se numeau
mysi, iar acum vlahi se cheamd. Acetia, bizuindu-se pe strimtori i sumetindu-se In cetatile
for, de care foarte multe shit, i se Inaltd drepte pe stinci prapfistioase ..." (Ana Comnena ,
Leipzig, X, 2 i III, 8 i la G. Popa Liseanu, op. cit., p. 136). Interpret:An i Idmuriri la
G. Murnu, RomInii din Bulgaria medievald, Buc., 1939, P. 14-15, C. C. Giurescu, Despre
Vlahia Asaneglilor (Extras din Lucrdrile Institutului de Geogralie al UniversitdIii din Cluj,
vol. IV, p. 114 i urm.) i N. Bdnescu, Les premiers timoignages byzantins sur les Roumains
du Bas-Danube (eXtras din Byzantinisch-Neugriechisthe Jahrbiicher, vol. III, Weimar, 1422,
fasc. 3-4, p. 304). C.0 Giurescu presupune c a existat o populatie de acest fel i pe podibul dintre

Balcani i Dandre, In vechea Moesia Inferioard (C. C. Giurescu, op. cit., p. 116-117). Faptul
ca aceasta populatie n-a lsat nici o urm In toponhnia acestui teritoriu pledeazd Insd Impotriv a
tezei sale.

www.dacoromanica.ro

12

VLAHII NORD-BALCANICI IN EVUL MEDIU

Vlahii din Bulgaria trebuie cutati deci in tinutul muntos al Balcanului i in prelungirile vklor, care coboarA din masivul s'au In toate directiile. Anhialos si Mesemvria la Marea Neagra.1, Tirnovo si Teteven
la nord, ea si Stara Zagora, dar i Sredna Gora, la sud. i imprejurimile
Sofiei, cu o toponimie care a pastrat aici mkturia prezentei elernentului
romanic, au Elcut parte din aceastg Vlahie". Despre cei din iTracia aflgm
ca' se innaultiserl ea roiul de albine", ping In vremea impkatului Alexis
Comnenul si de fapt, izvoarele istorice Ii cunosc In valea Maritei si in jut e-

riorul muntilor Rodope3. R6spindirea lor de aici se poate urmki pira in


valea Strurnei, pe cursul de jos al ckeia sint pomeniti la inceputul secolului
al XIV-lea (Gregoras)4. Roesler sustine c ostile ImpAratului Isac Anghelos

erau recrutate in parte dintre acestia, in parte dintre vlahii din Rodope.
Izvoarele apusenemai ales Villehardouin-si Henri de Valenciennes
cunosc, d.e asemenea, pe vlahi, dar pentru ci Vlahia" inseamn l. statul
intemeiat de fratii Asan.
In rAstimpul eelor trei eacuri (XI XIII) in cadrul ckora se pot
loealiza asezkile vlahilor din Bulgaria, e posibil s'a se fi produs i alte deplasari de pop ulatie, care modificil incbeierile ce am fi in clrept a le pune. RAspin-

direa lor aproape numai in tinuturile muntoase constituie o indieatie l'amu-

rita, a expansiunii cu caracter pastoral a vlahilor din primul i al doilea


imperiu bulgar. Ana Comnena confirm6 aceastit presupunere prin faimoasa
caracterizare5 : cei care due viata de nomad kd care in limba vorbit'a se
chiarn vlahi". Bkrnim ca. ilustra scriitoare a cunoscut, dac'a,' nu pe vlahii
din Rodope, desigur pe cei de la Anhialos i Mesemvria, remareind viata
lor asprI, cu pendulki de la iernatieele de pe litoral la vkatieele din munti.

In secolul al XT-lea, intreg nord-estul peninsulei apartinea imperiului


bizantin, asa c5 vlahii se puteau misca liber in cautarea de pkuni.
Este foarte probabil c ei s-au bucurat de asemenea libertate si sub st'apinirea bulgarg, care le-a permis penetratiunea pin'a departe In muntii Rodope, iar de aici ping, in vaile Strumei si Vardarului, faeind acestea parte
din imperiul lui Simeon.
Reconstruind asi fel procesul de difuziune al vlahilor din Bulgaria.
trebuie st admitem implicit vechimea asezkii lor In aceste tinuturi;
1 Despre vlahii de la Anhialos, vezi Popa Liseanu, op. cit., p. 136.
2 Vlahia Alba" nu e dovedit istoriceste i nici nu e atestata in vreun izvor vechi sau
In graiul bulgarilor de astazi. C. BrAtescu a aratat a aceastA denumire a introdus-o un editor
al cronicii lui Geoffroy de Villehardouin (editia Vigenere, Paris, 1585) si a fost apoi reprodusa
de Ducange i Hopf : C. Bratescu, Romtnii din Bulgaria de est a evului mediu (Buc., 1942),
p. 49. Stojan Novakovi6 i Iovan Cvijid au admis eXistenta ei bizuindu-se pe Hopf.
3 G. Murnu, Istoria romlnilor din Pind. Vlahia Mare, Buc., 1913, P. 221.
4 R. Roesler, Rumiinisehe Studien, Leipzig, 1871, p. 114.
6 Ana Comnena, VIII, 3.

www.dacoromanica.ro

VLAI-III DIN BULGARIA

13

anume cel mai tirziu In secolul al X-lea. Hrisovul impAratului asile al


II-lea (1019) ii gAseste 1 imprAstiati In toatA Bulgaria", adich in toate
tinuturile care au fAcut parte din impgrAtia cuceritg dui)/ in fringerea totalA
a bulgarilor. Scoaterea vlahilor de sub jurisdictia episcopilor beau i faptul
&A au fost supusi de-a dreptul arhiepiscopiei de Ohrida este MA indoialA
un privilegiu, dar i o indicatie precisg, a situatiei difuze si a numgrului
lor nu prea insemnat. Bizantul le-a acordat mai tirziu un episcopat propriu,
cu scaunul la Vranje, in centrul asezArilor vlahe, care s-au intins de aici
afire apus. CA numgrul lor in sudul Bulgariei nu va fi fost prea insemnat, se
dovedeste prin faptul cA au dispArut aproape Mfg, urme. Izvoarele bizantine
par deci exagerate, cind Ii prezintA numerosi ca un roi de albine. Veritabilul roi" trebuie clutat mai la nord i, foarte probabil, nu chiar sau
nu numai in Haemus, ci i in tinutul situat mai care apus.
Vlahii din Bulgaria se pierd In curind in masa slav /. si se asimileaza
atit de radical, Inch un invAtat bulgar, P. Mutaf Ciev, care a studiat insti-

tutia voinicilor", n-a mai gAsit nici un vlah" in izvoarele istorice din
Bulgaria medievalA2. Singur Cvijid afirmg3 c populatia romanicA din
Sredna Gora" evului mediu s-a pAstrat ping, in veacul al XIX-lea, dar
77

dinsul confundA in cazul de fat./ pe vlahii din Bulgaria cu arominii.


Toponimicele care confirm/ existenta de odinioara, a vlahilor s-au

pstrat, cele mai multe, in imprejurimile orasului Sofia si in muntii din


apropiere. Mai reduse la numAr se gAsesc i in Sredna Gora, ba chiar si in
muntii Rodope. Semnalindu-le pentru intlia data, Jire 6ek considera cg,
sint urme rasate de o populatie str/veche, dispgrutg, de mult, care a vorbit
o limbl lating. In circumscriptia Iskrec, In muntii Balcani, el remarcl numele
satului Cerecel (Teretel), iar in regiunea apropiatA Visok o localitate numitA
Bukorovci. Intre Caribrod. i Breznic se aflg, numele de localitAti Krnul,
Coral, Gurguljat, Badulovci. Un sat fruntas,s din defileul riului Sukovo se
numeste Vlasi, iar muntele stincos de alAturi ilIzimul. Un deal ling*/ Trn
se cheamA Cir6ilat i doug, sate din aceeasi regiune Herul i Banigor.

La nord de Kiistendil, in Krajigte, se intimpinA numele Krecul (Cretul),

Barbulovci, Musul, date unor cringuri izolate, cu numai citeva case.


In Sredna Gora, muntii situati la sud de Balcani, se gAsesc doar citeva toponimice : o cimpie, ling Kopiatica, Ursulica, o poianA Dlboki Val, un pripor de deal Krecul i o vAggung, de pAdure Cerbul, iar lingg, PanagjurAte

un pirgu Merul. In Rodope doug sate de bulgari mahomedani au nume


1 Byzantinisclze Zeitschrig, II, p. 46.

2 P. Mutafiev, Vojniiki zemi i voinici vd Vizantija pre> XIIIXV v [Proprietfitile de


i voinicii In Bizant In sec. al XIII-lea al XV-lea], Sofia, 1933. Doar In Tesalia se
constatd.ciiliireti vlahi, p. 78.
8 Iovan Cviji, La Pninsule Balcanique, Paris, 1918, p. 475.

voinici

www.dacoromanica.ro

14

VLAH1I NORD-BALCANICI IN EVUL MEDIU

romanic : Singur i Krbul. Pe versantul de nord al Balcanului, JireCek


nu inregistreaza, decit numirile Batulci (rom. Batul) i Dragulin Dol (rom.
Dragula) ling Teteven, subliniind c lipsa de aici a nomenclaturii roma-

nice Ii pare semnificativP.


Weigand adaug5, Inca vreo citeva muniri : larbata (rom. iarbel) o
comuna linga Teteven, deci in nordul muntilor Balcani Fiti tot acolo Paosi Muat. La nord de Sofia inregistreaza numele dealului Kornica. La
rasarit de Sofia : Vakarel (localitate insemnata), i Paselrel, iar PurAnica
(MO BuCino-Dervent), in nord-vestul capitalei bulgare. Strmci e sat linga
Karadiova (Dreanovo). Murga. e un deal situat la nord de Sofia, iar Petrus

un munte la nord de Dupnica. Muntele Vlahinja (1376 m) la apus de


Kornica, pastreaza de asemenea, amintirea populatiei vlahe de odinioark
tot ap Vlahinja, irul de munti dintre Bala Diumaja i PeliCevo, tinut
situat in dreapta Strumei2.
Toate aceste nume JireCek le-a considerat vechi, prin urmare resturi
ale populatiei romanice din evul mediu. Weigand pare de acord cu privire
1 C. JireZek, Das Fiirstentum Bulgarien, p. 123-124.
2 G. Weigand, Rumanen und Aromunen in Bulgarien, In Jahresbericht des lnstituts
f dr. rum. Sprache zu Leipzig, 1908, p. 40 si urm. Cu privire la Berbatica, un cAtun al comunel
Cerecel, Weigand propune derivatiunea din bulgarl barb, ceea ce este InsA gresit. E mai presus
de orice IndoialA eh la baza acestui nume trebuie cAutat cuvIntul bdrbat. Bandor, un cAtun
al comunei Kaanevo, este diminutivul romanic al lui ban. Ca nume de localitate se gdsWe:
si In regiunea Krajiite-Vlasina. Termenul se intimpinA si in Oltenia InvecinatA, de unde se
poate set fi migrat spre sud, In sec. al XIV-lea
al XV-lea, fiind institutia banilor" tipic
dunAreanA : dupA Weigand, Bantfor ar putea sA fie derivat si din forma bafia ; un mai vechi
Bdnisoara sf1 fi primit prin bulgari noua Infritis are de Banisor ; oricum, suf. -or este sigur
romanic ; Barbulooci de la numele de persoanA Barb, Barbul (o parte din Resen), localitate
In earl de zona Sofiei ; Batulifa, sat la nord de Sofia, dar i un cbtun al comunei Zimevica.
Jireek H crede romanic (bat, batul). Weigand nu admite aceasta. Noi 11 punem In legAturA
ca bit", bAtrin", mos", atestat In Tara RomineascA ; Bukorovci de la numele de Bucur,
rAspIndit In toate regiunile pe unde au trecut vlahli balcanici ; Cerecel, adicA respectiv Terefel,
care se IntimpinA si In nordul judetului Hunedoara, dar nu are nici o legaturA cu cercel ; Cincovci, cAtun apartiniitor la comuna Zasele, sub muntele Murga, la nord-est de Sofia. Daci
admitern chrrivatia din cinci, el aratA incontestabil o origine aromInA. Dar aceastA derivatie e
putin probabilA ; Gurguliat, sat In vestul Sofiei, cf. arom. gurgurat (rotunjor") ; larbata, sat
Inga Teteven, rom. iarbd; Krnul, linga Gurguliat, rom. ctrnul; Krecul, sat lInga Gorno Ujno
(Kiistendil) dr. cref"; Lupovski, o colibA lInga Peltera, are la baza cuvIntul lup ; Mogino, nume
de sat linga Gol. Buino, sud-vest de Sofia, derivat de la moasd, dupd Weigand InsA formA
bulgsrA ; Murga, nume de deal, obisnuit la dacoromlni, derivat de la murg (cf. lorgu lordan,
Nume de locuri romtnesti In Republica Populard Ronan& Buc., 1952 : Murgasul In Arges,
Dolj, Gorj si Vilcea, avInd la origine un nume de om); Mugat, sat lIngA Teteven, Inseamni
frumos" ; Pdsdrel, sat mare la sud-est de Sofia, rom. pasdre; Cercelat, deal MO Banior,
de la rom. cercel ; Pi6or, sat MO Teteven ; Purtenica, lIngd Buino-Dervent, nord-vest de
Sofia. Weigand derivA numele de la Purteni, iar pe acesta din porc; Radulouci, dupb Jiraek,
romanic (Weigand nu-I InregistreazA ; totusi e un nume romanic, ce se gAseste pretutindeni,
pe unde au trecut vlahii); Rugulet, sat MO Mledevo, de la rom. rug ; Strlinci, sat lInga Karadlova (Dreanovo), rom. strimt ; Vakarel, sat mare lIngA Sofia, rorn. vdcar, diminutiv vdcarel ;
Ursulica dupb Jiredek o poianA, In aceiasi regiune, rorn. ursul; Cerbul, vale si Merul, tot vale,
lingA Kopultica, corn. cerb i mar ; K9rnica, deal la nord de Sofia ; rom. corn, dim. cornifd
(cf. I. lordan, op. cit., p. 44-45) ; Petrus, munte la nord de Dupnica, Weigand 11 derivA din petros.

www.dacoromanica.ro

VLAHII DIN BULGARIA

15-

la cele mai multe 0 subliniaz indeosebi faptul c5, numele Vdedrel e pomenit,
(Waelcarell) in descrierea lui Kuripeschitz (1530). Dar meritul invatatului
lingvist german consta mai ales in faptul &A, a vlzut, cel dintii, caracterul

dacoromin al acestor nume : Ele nu sint formatiuni specific aromine, ci


arata un dialect vechi, care era mai apropiat de dacorominI, decit de aroming". Constatarea sa e pretioasa, fiindcl, dup./ cum se tie, in tot secolul
al XIX-lea a existat in muntii Bulgariei o vie micare a plstorilor aromini.
Dar problema vechimii acestor nume 0 a identificarii lor cu urmele
lilsate de vlahii din evul mediu famine, totu0, s fie verificat printr-un
studiu lingvistic mai amlnuntit. Prezenta lui Beinior, in regiunea apropiata, de orlelul Trn, aratl o inriurire venit din preajma Dungrii. Aici a
existat un ban" al Severinului, sub suzeranitate ungar5, i mai tirziu un
altul, la Craiova, supus domniei Tarii Romineti, Banilorii", un fel de
dregltori ai banului, se intilnesc tot in Oltenia de prin secolul al XV-lea
income". Numele bnior" ce se intimpina, in Bulgaria sud-vestic5, i in
regiunea sirbeascl a Vlasinei, unde in cursul istoriei nu a existat niciodatI o institutie banall2, se poate explica doar printr-o infiltratie de
la nord spre sud. In acest caz o parte din toponimicele romanice constatate in Bulgaria va trebui sti, se atribuie unei migratiuni care a avut loc in
secolele XIV-XV. Unele dintre numirile aici in0rate (Cerbul, Cer6elat,
Pi6or, Pur6enice) apartin, cum vom vedea, limbii vorbite in jumAtatea
nordic5, a Peninsulei Balcanice. Observm big c5, vlahii din Serbia medieval intrebuinteaza exclusiv termenul Taur, Taor in loc de Cerbul, ceea

ce ne determin5, a atribui unele din aceste toponimice mai curind


dialectului dacoromin, decit celor megleno- sau istroromine. In schimb
numele lui Merul pledeaz a. mai mult pentru originea lui meglenoromin5,
sau arominI, de0 cuvintul a servit 0 vlahilor din provinciile apusene ale
Serbiei pentru a forma citeva toponimice 0 antroponimice, reduse la.
aceast5, form/ : Merulia (nume de familie in Podgorita) i Meruija (toponimic in Lika).

1 C. C. Giurescu, Istoria Rominilor, II, Buc., 1937, p. 368.


2 C. Jire6ek, Geschichte der Serben, vol. I, Gotha, 1911, p. 127 : ... die Wiirde dm
Ban ... die in Kroatien, Bosnien, Ungarn und der Walachei wohlbekannt war ... aber in SPI
bien nie vorkommt.

www.dacoromanica.ro

VLAIIII DIN SERBIA MEDIEVALA


Vlahii hrisoavelor sirheti

Studiul vlahilor din Serbia medievald se poate Incerca cu mai multi",

sigurantd. Bogdtia stirilor istorice e dublatd aid In mai mare msurd de


resturile toponimiei mostenite de la ei. La ele se adaugg onomastica veche
pdstrata, in hrisoavele sirbesti i cea contemporand, culeasd de anchetatorii lui Cvijid. Prin aceast'd multipld informatie tabloul istoric al vlahilor
din Serbia se poate zugfavi mult mai complet decit pentru Bulgaria evului
mediul.
Intre hrisoavele crailor i domnilor sirbesti ni s-au pdstrat cam patruzeci de documente care mentioneazd pe vlahi. Dintre acestea numai unul
dateazd din secolul al XII-lea. In secolele urmdtoare insd, creste numdrUl
lor, asa ca, din secolul al XIII-lea avem vase, din al XIV-lea, doudzeci si

sapte. in fine, din jumdtatea intii a secolului al XV-lea ne-au rdmas


numai vase hrisoave. La aceste ma.rturii clare nu vom adauga cele .citeva
diplome, una a regelui Stefan (cca 1215) si doud ale banului Bosniei Matei

Ninoslav (din anii 1235, 1240, 1249), care mentioneazd pe vlahi, dar
1 Literatura problemei cuprinde cloud mime ilustre ale istoriografiei slave : C. Jireiielc,

Die Wlachen und Maurowlachen in den Denkmatern von Raguza, In Sitzungsberichte der
k. bohmischen Gesellschaft der Wissenschaften, hist. phil. Klasse,Praga, 1879 ; Die Romanen in
den Skidten Dalmatiens wdhrend des Mittelallers, In Denkschrifien der k. Akad. der Wissenschaften phil. hist. Klasse, -vol. 48-50, Viena, 1901-1903 i Stojan Novakovi, care s-a ocupat
de vlahi In mai multe 1ucriri : Selo [Satul], in Glas Srpske Akademije, XXIV, Belgrad, 1891;
Prvi osnovi slovens'ke knjiieunosti meg ju balkanskim Slovenima [Primele temciuri ale literaturii
slave la slavii din Balcanil, Belgrad. 1893 ; Balkanska Pitanja [Probleme balcanice], Belgrad, .
1906 ; si Les problemes serbes, In Archly fiir slavische Phitologie, vol. 33, 1914, p. 438 si urm.

Tot Novakovi a steins intr-o colectie toate textele hrisoavelor sIrbesti sub titlul : Zakonski
Sponwnici srpskich dr!ava srednjega veka [Monumentele juridice ale tilrilor strbesti in evul
mediu], Belgrad. 1912. In fine, Novakovid a tip5rit i Zakonik Stefana Dugana [Codicele lui
5 tefait Duktn], Belgrad, 1898.

www.dacoromanica.ro

VLAIIII DIN SERBIA MEDIEVALA

17

Inteleg sub aceast denumire, in mod neindoielnic, pe cetgtenii ormului


Raguzal.
Cel mai vechi hrisov sirbesc, pstrat ping astazi, in care se face mentiune despre vlahi, a fost dat de marele jupan -Stefan Nemanja2 prin anii
1198-1199. Acest suveran, dup./ ce a refkut statul sirbesc, ad'augindu-i
tinuturi noi, s-a retras in Athos, uncle a restaurat mgnitstirea Hilandarului,
care fusese drimatg, pIn in temelii. Pe seama ei cere de la 1mpkatul bizantin citeva sate de parici", pe care le va darui ctitoriei din Hilandar,
impreung cu patru prisAci i cu muntele Bogaka din principatul sgu. Textul

hrisovului urmeaza, astf el : Iar dintre vlahi judetia lui Radu i George
i de toti 170 de vlahi". Ceva mai jos autorul hrisovului revine la vlahi i
stabilete : Iar dacg, ar fugi cineva din oamenii mIngstirii sau dintre vlahi
la marele jupan sau sub altcineva, sa', fie restituiti, dac6 insa, ar veni intre
oamenii mAnAstirii dintre ai marelui jupan, sa, se intoarc iartsi".
Documentul lui Nemanja e unicul act sirbese care 11 arata pe vlahi
organizati in judecii (sudstvo). Misoavele de mai tirziu cunosc cneji, primichiuri sau celnici in fruntea cAtunelor vlahe, nicAieri ins'a nu se mai

pomenesc juzii".
Astfel, Radu i George sint inainte de sfigitul sec. al XII-lea repre-

zentantii autentici ai unei vechi forme de organizare a vlahilor. Nemanja face distinctie, de altfel, intre satele de parici obtinute de la bizantini iintre posesiunile din principatul sgu. Vlahii dAruiti nu par sa, fi apartinut acestuia din urmA, ceea ce se vede i din dispozitia ca sg fie restituiti

mnstirii aceia dintre oameni sau dintre vlahi, care s-ar refugia pe teritoriul marelui jupan sirbesc. intrebarea ce se pune este, prin urmare,
unde erau aezati aceti vlabi? Noi2li arAtam undeva in apropiere de Priz
ren". Jire'tek Ii identificg la Podgorice, iar Al. V. Soloviev5 Ii localizeaz1

in muntii dinspre rlsgrit de Prizren". Dat5, flind imprecizia textului,


persistdm in pdrerea noastr, mai ales pentru c'd tinutul Prizrenului era,
17

dup cum vom vedea, plin de ctune vlahe.


Cam In anul 1220, intemeind m'anIstirea Zia* pentru a stabili acolo
locul de incoronare a regilor slrbi, Stefan, cel dintli rege 1ncoronat (Prvo1 Glasnik srpskog ucenog drulva [Buletinul societAtii stiintifice sirbesti], 47, p. 304-311.

Zakonski Spomenici (se Intelege pretutindeni rnai jos Novakovid), p. 136-137, 144-146 si
Monumenta Serbica, ed. Fr. Miklosich, Viena, 1858, p. 24, 28, 31-32.
Marko Perojevid este singurul care crede cal si In aceste documente avem s 1ntelegem
sub vlahi pe romini. Vezi In editia Povjest lzrvatskih zemcdja Bosne i Hercegovine [Istoria
Tarit Bosniei i Hertegovineij, I, Sarajevo, 1942 (editatA de Soc. Napredak), p. 223-224.
2 Zakonski Spomenici, p. 384-385.
3 Vlahii si morlacii, p. 98.
4 C. Jirebek. Geschichle der Serben, vol. I (Gotha, 1911), p. 278.

p. 25.
42.

5 Glasnik Skopskog nautnog drunva [Buletinul SocietAtii stiintifice din Skoplje], II,

c. 2925.

www.dacoromanica.ro

18

VLAHII NORD-BALCANICI IN EVUL MEDIU

vere'ani), Ii doneaza anumite proprietAti si privilegii; fixind totodata sr


elteva reguli pentru manastirel. Sate le daruite par a se fi Intins In jupele-

apropiate de Zita, iar trei dintre ele erau situate In Zeta.


ManIstirea mai obtinu i munti intinsi Cu varatice In Sotlenik FA cu
iernatice, dup.a Jire'eek2, pe aproape, In valea Ibarului. Textul hrisovului

pastrat ca inscriptie pe peretele manastirii insira doua sute de vlahi


daruiti, in frunte cu cneazul Grd. Dupg, ce arata cele zece jupe supuse aceleiai manastiri, regele adauga : Iar peste ceea ce se acorda acestei biserici,

protopopul de la curte sa nu aiba nici o putere, ci venitul fie de la preoti,


fie de la vlahi, sau birul de famint al popilor, ce se, culege de la preoti,
jumatate sA se ia acestei biserici". In textul aceluiasi hrisov pastrat pe
peretele bisericii se mai tni.r mnc o data, numele jupelor supuse jurisdictiei arhiepiscopului din Zi6a, si anume : VamAiljnica, Morava, Bonk',
douA Lepenice, Bjelica, Ljevoe, Lugomira, Rasina, iar In locul celei de-a
zecea, Iechaanica, se adauga : Si toti vlahii regatului. arestuia". Apoi
se mai spune : Iar peste aceste jupe, pe care le-am daruit bisericii mintuitorului nostru, protopopul Curtii BA nu aiba nici o putere. Iar venitul
de la popi sau ylahi sau oamenii birnici, ce este bir popesc pare se ia
de la oameni, s se ia toate pentru aceasta biserica".
Tiparind textul acestui hrisov pentru monumentele sale juridice,
Stojan Novakovid e de parere c avem de-a face cu repetarea aceleiasi
dispozitii. Cel din urma text se deosebeste Insa de cel dintli si de aceea
credem ca va fi fost adaugat textului original ceva mai arziu.
Dar trebuie subliniat, fiind de deosebita importantA, faptul c jurisdictiunea arhiepiscopului din 2ie'a se Intindea, nu numai peste cele noua.
jupe amintite i alte patru adaugate mai tIrziu, dar i peste toti vlahii
din acest regat". Cuvintele kraljevska dr&va Inseamna, cum o dovedeste
un pasaj premerg5tor3, numai tdnut regal" sau mai exact regat", hujus
regii imperii, din traducerea lui Kaluiniackij4. Este limpede c arhiepiscopul sirbesc, care 1si avea atunci resedinta in 2i6a, a obtinut jurisdictie
peste toti vlahii din Serbia, deoarece acestia formau o organizatie speciala,

dar poate i pentru c eparhia arhiepiseopului se intindea pe tern oriul


unde vlahii erau mai numerosi (cursul inferior al Ibarului si al Moravei
vestice).
Ca supusi directi ai arhiepiscopului, %lahii erau datori a plati un binpermanent, ea de altminteri i taranii sirbi, care lucrau pAmintul (zemljski
Zakonski Spom., p. 571-575.
2 Jire6ek, op. cit., vol. I, p. 154.
8 . . . Zde da postavljajut se vsi kralije holete byti driave sej
4 Hurmuzaki, Documente, 1/2, p. 777.

www.dacoromanica.ro

VLAHII DIN SERBIA MEDIEVALA

19

ijudi). Birul popese" 11 culegeau probabil preotii, carora le revenea, dui:4


prima redactie a hrisovului domnesc, jumAtate, pin'a ce, printr-o dispozitie
nou'ap, regele il afectl integral arhiepiscopiei.
Vlahii dgruiti mangstirii Z.F6a erau aezati In Sutiska, lingg Giurgjevi
Stupovi, prin urmare In spre vest de Kosovo Polje, pe cursul superior al
riului Lim. Cele doug, sute de nume pAstrate ne permit sl facem oarecari

aprecieri asupra Mr. Nume specifice nu au cleat abia citiva : Bukor,


Bun DMA, Mic, Mrgela(?), Singur, Sarban, Gunja, la care s-ar putca
socoti poate 1 Bala, Buckat, Dragula, Rug i. Lucan, Grd, Pop, Stan,
Vlad. Nici un nume nu are aspect aromin, dimpotrivA, forma lui Mic"
ne silete 0," ne gindim doar la dialectele din nord. Numele tipice greceti ant de asemenea foarte reduse : Vasil, Tudor, Sina, Andria, Ma.
Cu atit mai numeroase apar ins'a numele slave : Berislav, Berilo, Bratimir,
Bogdan, Budin, Budislav, Dajga, Desimir, Dobroslav, Dragoslav, Diiihna,
Grdan, Hodiga, Kuplen, Krasimir, Milobrad, Negug, Negoslav, Neracl,
Plen, Poligrad, Povrien, Radimir, Stanimir, Tihomir, Velimir, Voihna,
Vojslav, Zlata etc. etc. Ele dovedesc o puternica, influentg, sirbeascA, incit

s-ar putea presupune cu drept cuvint c'a se gaseau intr-o fazgi inaintatI
a asimilnrii. Regiunea in care trblau era de fapt o puternicA vated de expansiune a populatiei sirbeti, care s-a pus In valoare chiar prin 15tefan
Nemanja i prin descendentii sai.
Dupg, Radoslav U. Pavlovit din nurnirile mentionate In hrisov s-au
pAstrat doar trei : Batina, toponimic la rgslrit de satul Krugevica ; Bukor,
In numele pirg,ului Bukorovac din satul Otroci i Bun in numele unei livezi

din Cerie (Terie)1.


Dou'a hrisoave acordate de regele tefan Urog I, unul la 1253
bisericii Sf. nascgtoare de dumnezeu din Stagno (Stona), peninsula binecunoscutg, iar celalalt, intre anii 1254-1264, de reconfirmare pe seama
manastirii Sf. Petru de lingg Lim, ctitoria lui Miroslav, mentioneaza,'
i donatiuni de vlahi (36 familii)2, algturi de sate, vii, alti oameni F3i. munti.
ProprietAtile craruite erau situate In Zachlumia (hlumska zemlja), pe cursul
de jos al Narentei, in peninsula i pe litoralul invecinat. Alte sate erau in

jupa Brskovo, pe cursul riului Tara i Lim, i In tinuturile Hvostno i


Drikovina (1InO, Ipec). Apoi se adaugg p5,uni in Brskovo i se inirg
numele tuturor vlahilor bisericii". Cuprinsul ambelor documente este
aproape identic, cu deosebirea cl in al doilea se descriu mai detaliat
1 A. Skrivanid, Zieko eparhisko vlastelinstvo [Proprietatea eparhialA a ZiZei], In isto-

riski dasopis, IV (1952-1953), p. 164.

2 Zakonski Spomenici, p. 600-602 0 593-597, i Spomenik (al Academiei sirbeti),

HI, p. 10.

www.dacoromanica.ro

20

VLAHII NORD-BALCANICI IN EVUL MEDIU

hotarul propriettilor donate, ceea ce JireCek explicg prin faptul cg episcopii din Zachlumia (Chelmo) 0-au mutat resedinta din mgngstirea Stagno
in ctitoria lui Miroslav de ling5, IAm1.

Aceleiasi biserici i-a dgruit, intre anii 1318-1321, regele Stefan


Urog II biserica sf. Nicolae de lingg Sirotina2; cu toate satele si coloniile
satelor3, cu hotarele si cu vlahii si cu muntii", apoi biserica cu hramul
ngscgtoarei de dumnezeu din Bistrita cu toate satele, cu oamenii, cu coloniile satelor si cu hotarele" si in fine, biserica tot cu hramul ngscgtoarei

de dumnezeu in Kutanska, eu satele, oamenii, cu toate hotarele si cu


vlahii". Intre anii 1324-1325 regele *tefan DeCanski confirmg cu aceleasi
cuvMte donatiunea aceasta4, din care putem conclude prezenta vlahilor

in jupele Sirotina si Kutanska.


Cind in anu11280 regina vgduva Elena, binecunoscutg prin ctitoriile
sale, lace o donatiune5 mgngstirii Sf. Nicolae de pe insula Yranjina (lacul
Scutari), unde era resedinta episcopilor de Zeta, ea dispune intre altele
ea dintre boierii (gnarren) marl sau mici si ceilalti nobili, fie sirb, fie latin,
albanez sau vlah, eine ar indrzni sa, vatgme sau sg ia ceva de la acest
sfint hram, fie din sate sau oameni, fie din pgsunile de iarng sau de varg,
fie din oarecari drepturi ale bisericii, sg-si atragg minia si pedeapsa regelui".
Importanta acestui document, ea si a diplomei regelui tefan Milutin6
din anul 1296, prin care doneazg aceleiasi mgngstiri satul Orachovo din
Crrnnica si care, in clauzula de incheiere, curpinde aceleasi dispozitii cu
privire la sirbi, latini, albanezi si vlahi, consistg mai ales in imprejurarea
cg se face deosebire clarg intre oamenii dupg origine sirbg, latini. albanezi
sau vlahi. In aceastg epoca' deci cuvintul vlah isi pdstra Ina intelesul etnic.
Regele T.Trog Milutin renoveazg, in anul 1300, mgniistirea Sf. George
de lingg Serava in Skoplje si ii confirmg hrisovul de intemeiere. Algturi
de nurneroasele donatii pe care i le face, in hrisovul regelui se mentioneazg de trei ori vlahii, Intr-un chip care acord6 acestui document o mare

important0 : A mezat domnia mea Sfintului George pasnne ingrklita


pentru vite, de la 2abljan ping la Kolugina Luka si ping la viile de la
Vodnena si Nerei'ka si Verichino Mjesto si Dragijev Lug. ,5i eine intrg in
acelloc ingrdit fie sirb, fie vlah, fie bulgar, sg plgteascg 100 de perperi".

Ceva mai departe, se spune in textul aceluiasi hrisov : i care vlahi se


1 C. Jireek, Staat und Gesellschaft im mittelatterlichen Serbien, vol. I, Viena, 1912, p. 47.

2 Zak. Spom., p. 597-598.


3 H Ck SACMHLIMH.

6 Zak. Spom., p. 598-599.


6 Ibidem, p. 578-579.
6 Ibidem, p. 579-581.
7 lbidern, p. 608-621.

www.dacoromanica.ro

VLAHII DIN SERBIA MEDIEVALA

21

aflg, sub Sf. George sg le fie legea Sf-lui Simeon si a Sf-lui Sava, pe care
o tin vlahii din Milegevo i Studenica i s aib5, a ara o zi de clacg, iar
ceea ce arg s i secere i sap coseascg finul de la roata caprelor..." in
fine, autorul mai adaugg : Si oricine ar veni (la tirgul mgnstirii), fie grec,
san bulgar, fie sirb, latin, albanez, vlah, s5 plateaseg vama legalg, ca la

Iltetovo sf la GraCanica si la toate celelalte biserici".


Confirmind vechile privilegii ale mAngstirii Ifilandar ori intemeind

noul turn" al acestei mgngstiri, in Iirisia, pe malul mgrii, regele trrog


Milutin aminteste de repetate ori de vlahi. Astfel in hrisovul din anul
1282-1298 el confirmg apartinerea vechilor vlahi ai mgngstirii in frunte
cu cneazul Voilma i Ii dgruieste si pe altii noi in frunte cu la'. Vorbind
apoi de munti i pgsuni, adaugg : Iar eine vine din targ stilling, din afarg
de regatul nostru, la sfinta bisericg, fie panic, fie vlah san mice strein, sg

fie ai sf. biserici".


intre 1302-1309, intr-un alt hrisov, mai general, al aceluiasi rege,
dupg ce se eonfirma, in termeni identici donatiunile de vlahi, se spune :
/ 4i

a vgzut domnia mea, cg sfinta bisericg acordg in fieeare an platg la pa'stori 12 minzi, de aceea i-am dgruit vlahi i pe unii vlahi i-am ales dintre
vlahii bisericii, ea s'a. pgzeascg iepele bisericii2, i sg nu ia nici o platg
de la bisericg, si mai virtos dacg ar pierde ceva, sg plgteascg, un cal cu 10
perperi, iar o iapg cu 20 perperi. Drept aceea i-am scntit domnia mea de
toate robotele, si ale mele si ale bisericii, man i mici ; s nu dea nici un
bir, nici din bucate, nici din vin, nici transport, nici cal, nici cline, nici
apoelisiar, niei unui nobil al regatului, nici in Sf. munte sg, nu se ducg cu
nici o cgrausie, ci sg pgzeascg numai iepele bisericii. Iar numele acestor
vlahi sint : Voin cu fratii si cu copiii... etc..." (urmeazg ineg 15 familii
cu preotul for). Apoi, continua, regele Lira Milutin astfel :
acestia sint
vlahii bisericii si acestia s pascg iepele : Uffeid Radomir cu fratii, Ian cu
copiii, Dragoslav Dobreti cu fratii, Bratoslav Mania cu copiii. Si am
despgrtit domnia mea 24 de iepe dintr-ale mele si le-am donat turnului u

ce 1-am zidit lingg mare si sg le paw/ aceiasi vlahi, pe care i-a dgruit
domnia mea ea i iepele bisericii, i sg li se dea sare cu iepele biserieii,
si minzii bgrbgtesti 0, fie dusi la turn, iar egluggaii sa. nu aibg grije de hrana
pgstorilor, nici de imbrgcgminte c nici pgstorii sg, nu-i hrgneascg, nici sg

le dea de la biserieg". in fine, dgruind si citiva priscari mAngstirii, Ii


scuteste de toate robotele domnesti i bisericesti : ea i pe vlahii susamintiti
pgstori".
1 Zak. Spom., p. 389-390.

2 1ntre textul lui Novakovi i cel publicat de Mildosich este o deosebire.

www.dacoromanica.ro

22

VLAI-111 NORD-BALCANICI IN EVUL MEDIU

Intre anii 1309-1316, In diploma de danie a regelui UroA Milutin


pe seama turnului" din lirisia si a biserieii 7idite lingg el cu hramul InAltrii domnului, atasate de llilandar, se amintestel si de biserica Sf. Nichita din Banja, In districtul Skoplje cu satele i cu oamenii si eu vlahii".
In alt hrisov2 datat de Novakovid la 1308, dupg ce regele Milutin spune
el a luat cu sabia de la greci tinuturile Skoplje, Oveepolje, Po log si Dabra
si a ggsit, in tinutul Skoplje, o mgngstire pustie cu hramul Sf. Nichita,
pe care a restaurat-o, adaugg : Si i-am dat satul Banjane cu toate hotarele
si satul Prebuida, Lopuga i Gluhe, iar In Gluhe pe Kalogeorge Repana
localitatea Krastavac i un catun de vlahi". Nu incape indoialg c mentiunea
priveste pe vlahii din imprejurimile Skopljei.
Cea mai insemnatg ctitorie a regelui SI efan Milutin este mgngstirea
Banjska, situatg la nord de Mitrovita, pe Kosovo Polje. Ilrisovul, pe care
1-a acordat acestei mgngstiri a fost tipgrit, In doug rinduri, de L. Kovacevi i apoi de V. Jagi, iar Invatatul romin I. Bogdan ne-a dat si dinsul
un excelent rezumat3. In acest document se vorbeste de legea vlahilor"
(zakon vlahom), care e precizatg astfel Ei nu au sg pl'Ateascg, dijma
mare, ci cea mica ; sg' dea In fiecare an din cincizeci o oaie cu-un miel, iar
a dor a stearpg. Iar dacg din vina lor se pierde vreo iapg, cinci laolaltg sl
restituie iapa in annl dintli i nimic mai mult. Fiecare om sg. dea bisericii
pe an cite doug piei de miel ; iar cei care au sate, sa' coseascg fin, cite trei
zile, pe Kijereze ori aiurea, pe aproape, i sg aducg In fiecare an elle un
car de griu i unul de vin, si sa' transporte bisericii, cite 40 de case zece
carg, de undo le va porunci egumenul. 4 cine-i voinic i n-are s lucreze
ling pe seama biserieii, sg dea haine (okroje) i atit voinicul, cit i cgligtorul sg pasc i sl tundg lina, iar voinicul sg pgzeascg pe pgstori. in caz

de vreme rea atit voinicul, elt i calgtorul sg se ducg la oi. i furtul


dintre ei (se pedepseste) cu 6 boi, iar de cai cu 6 cai".
Trebuie sg recunoastem importanta deosebitg a acestui text. Alezgrile vlahilor de aici se numesc cgtune", desi documentul ne indreptgteste a presupune c unii vlahi locuiau In sate F. i lucrau pgmintul, din rodul

cgruia erau pusi la zeciuialg. Cdtunele sint insirate eu numele : rijanci,


Siatovci, Blyarski, Bareljevski, Proilovei, Ursvlovci, Bahojevci, Smvdirog i Voicilei, 0 la fiecare cgtun ni se d i numele vlahilor.
Dupg Radomir Ivanolid, ca'tunele acestea erau foarte imprAstiate
Proilovci ii Bvgarski Katun erau situate in Cimpul Mierlei, pe iIul Sitnka,
Bobojerci in Metohia, Voisilei in regiunea riului RaAka, Ursulica in impre1 Z ik. Spom., p. 378 382.

3 Ibidem, p. 476 478.

3 Convorbiri literare, an. XXIV; Zak. Sporn., p. 622-631.

www.dacoromanica.ro

VLAI-III DIN SERBIA MEDIEVALA

23

jnrimile 1ocalit4ii Sjeniea, iar Smudirozi spre vest, Bugg Playa. La aceste
&tune nu sint aratate nici hotarele, nici sinoriile (semne de hota0' ; cu
toate acestea autorul recunoaste c ele erau asezari pastoresti stabile".

Un teritoriu In Kijevo, ale carui granite ni se fixeaza detaliat, se


numeste teritoriul vlahilor" (:entlja vlaka). In fine, o dispozitie intereBanta se ia In ceea ce priveste casatoria en
: SIrbul a nu se Insoare
Intre vlahi. Daca se Insoara MIA stirea egumenului, sa-1 prinda si sa-1 lege
Impreuna, cu vlahul la care s-a 1nsurat i sa fie Mors, cu forta, la loeul ta-

talui Ban. Iar care vor fi batrini si nu vor putea sa. se Intoarea, nici unul
FA, nu fie voinic, ci toti calatori". Acest pasaj Intregeste pe cel de mai in ainte
si ne dovedeste c intre vlahi existau doua categorii : una a voinicilor, a
dona, inferioara, a caltorilor (kjelatori). Novakovid vede in acest loc o
dovada sigura pentru parerea c. regele sirbese inientiona s opreasca trecerea agricultorilor (srbin) In starea pastorilor (u 'Haack). Intrucit populatia sirbeasca se ocupa mai ales cu agricultura, iar cea a vlahilor en pastoritul, poate s aiba dreptate Invatatul slit. Dar nu ne este cu putinta
sa atribuim, In acest loc, cuvintuthi srbin numai Intelesul de agricultor,
deoarece, In cadrul aceluiasi document supusii agricultori ai manastirii

se numese, in genere, ljudi erkovni roarnenii bisericin san In special meropsi


i sokalniei, iar pe pastori Ii cunoaste autorul, de asemenea destul de bine,

cu denumirea generala (pastyrem vsem) i cu numele feluritelor ramuri


ale pastoritului : ove'arem i konjitsom i jazdniljarem i kobilarem [pstorilor de oi i pazitorilor de cai si de minji si de iepe sa se plateasca].

Cel din urma hrisov2 al regelui Milutin, pe care 1-a dat cu putin
Inainte de moarte, s-a pastrat ca inscriptie pe peretele mantistirii Gra
Canica. Atit In editia lui Miklosich, cit si In cea a lui Novakovie, textul
e cam defectuos, totusi partea care ne priveste e clara : In locul vlahilor
din Dragobrati6i, pe care i-am dat Sfintului Stefan (Ban jska), am darnit
in schimb episcopiei din Lipljan pe vlahii din Komaina", iar numele acestor
vlahi : Njegoslav cu fratii", i alte 24 familii. Apoi urmeaza astfel :
7/Tar acestia sInt oamenii pe care i-am luat (cu judecata) de la Strez : vlahii
Voichna si fiii" etc. Manastirea Gra6anica, un monument de rara frumu-

ete artistica', e situata nu departe dt Prikina, pe Kosovo Polje, iar satele.


pe care le-a obtinut erau linga Morava, Topolnica, Rodimlja i Sitniea,
unde trebuie s aseza'm i pe vlahii arnintiti aiei.
De la 1322-1331 stpineste in regatul sirbese batrinul rege Stefan
Urog III Daanski, de la care avem doua hrisoave. Cel dintii3 e din anul
asopis, V (1955), p. 399, 401.
2 Mon. Serb., p. 562 i urin. ; Zak. Spom., p. 633-637.
3 Zak. Spom., p. 638-642.
1 Istoriski

www.dacoromanica.ro

24

VLAHII NORD-BALCAN ICI IN EVUL MEDIU

1326 ; prin el se dlruiesc episcopiei din Prizren citeva sate si anume privilegii. Cu privire la vlahi, iata ce dispune : Si ma rugl episcopul Arsenie
impreun plmintul vlahilor (zemlju viahom) din Blatac,
din Prizren
pe care-1 posed5, oamenii domniei mele, dar eu nu i 1-am druit, ci i-am
adAugat toatg, pkunea opritl din Cernoo6i, ca s o uneascl' eu satul bise-

ricii, pentru ca s aseze pe el vlahi de ai bisericii, si pe oricine din


oamenii bisericii [0. sl apar1in6 bisericii, ca si celelalte sate ale bise-

ricii. Iar pl"mintul bisericii, pe care-1 tineau vlahii la Blatac, nu 1-a


luat domnia mea, pentru sine, in schimb". Se pare deci c5, la Blatac pitmintul vlahilor" era invecinat cu plmintul bisericii si e atit pe unul, cit
pe celllalt eran asezati vlahi. Deci regele Urog III mai acord5, episeopiei
din Prizren si un teritoriu pe care ii d5, dreptul sa, colonizeze vlahi de ai
bisericii, ceea ce dovedeste ca, si acestia din urml" erau legati de un annum

teritoriu i de stapinul lor.


Al doilea hrisov1 al regelui tefan Uro 111, de care voirn s

ne

ocuplm, priveste fondarea si inzestrarea mnktirii de la Dee'ani, in


apropierea oselei, care duce de la Jpek la Djakovica. Manktirea din
De'eani, atit de des cintatl in poezia poporall sirbeasel, pe care ctitorul
slu o Inchin Pantocratului, a fost inzestrat'l cu hrisov in anul 1330.
Din multe puncte de vedere acest hrisov are o important& deosebitl pentru

cunokterea vietii sociale a Serbiei din jumalatea dintii a secolului al


XIV-lea. CIt priveste problema noastr, in acest document glsim informatiuni pretioase, a elror valoarea creste prin faptul el, reconfirmindu-se acest hrisov de care tefan Dugan, eitiva ani mai tirziu, s-au modificat unele dispozitii, care se expliel acum mai clar.

War la inceput, autorul hrisovului spune ca, a daruit mlngstirii


din DeCani sate si cltune de vlahi i albanezi", cite i-a fost en putinta.
Se insirl numele satelor donate, iar la cele mai multe ni se dau hotarele.
Prin cel dintii hrisov se dlruiesc vlahii Eatikvvi (17 case) en hotarele,
vlahii Sai6ani (29 case) cu hotarele, vlahii taydaiani (11 case), la care
nu sint specificate granitele, ci se spune numai in general : eu hotarele
lor (svoimi megjanti)" care erau, prin urmare, binecunoscute ; la fel si la
vlahii Lep6inovei (18 case) i la vlahii Tudoriirevci (29 case). La vlahii
Govne6e sau SvetovraNci (35 case), cum se numesc in al doilea document,
nu se pomeneste nimic de hotare. In fine, regele mai dAruieste mAnAstirii
Inc/ doul catune de vlahi, care apartinuserl lui Giurag Yskorzinicl ; intrunul dintre ele se glseau 16, in celfilalt 20 case. Vlahii din aceste Catune,
ale elror granite sint iarki indicate, se numesc in hrisoN ul al doilca VlasiGlasnik, XII si Zak. Spam., p.

646

655.

www.dacoromanica.ro

VLAHII DIN SERBIA MEDIEVALA

25

Srentjane, probabil dupg originea lor, iar intr-alt loc din hrisovul dintii,
se chiam a. dupg, capii pe care ii aveau : Vlasi Kostadinovci i Goilovci.
In hrisovul ai doilea se mai adauga, vlahii PagaruMni (31 case) cu hotarele
lor vechi". Acest din urnaI nume trebuie subliniat indeosebi.
Fiinda dupl cum afirmg, regele. n-a donat mgagstirii deeit putini
vlahi, i aceia slraci, el ii scud de toate robotele i sareinile domneti,
precizindu-le totodat i obligatiile, i anume : vlahii din cele doug catune"
aveau s pazeasc .a. o herghelie de iepe ; cealaltA herghelie o pgzeau vlahii
Tudorievci i Sugiani ; oile le pkteau vlahii Ratigevci i Svetovraani,.
vitele erau date in seama vlahilor din Vardigte, iar porcii in seama celor

din Lep6inovci. Documentul urmeazA, apoi astfel : Iar vlahul care pAzete iepele, s'a nu ia simbrie (o parte din eM), ci sa" se intreting cu plat&
lunarg, iar cei care pasc oile, s ia la ziva Sf. George de la 100 oi o oaie
cu miel si ce pierde s plAteaseg, iar plata lunarI sg, o ia. Sirbul sA nu se

insoare intre vlahi, iar de se va insura, 81 o duel intre meropi". In hrisovul al doilea in loc de fraza sa% o duca." intre meropi" se zice sa, devinA
cAlt or".

In fine, mai este o deosebire intre cele doug hrisoave in ce privete


indatoririle vlahilor. Cel dintii spune : Vlahii WA. aduca, din venitul bisericii sarea begaIn, iar ce vor aduce mai mult, s' fie junatate a bisericii,.
iar jumgate a vlahilor, ins'A de va avea voie biserica, poate s le rkcumpere i asta", pe cind in al doilea se spune scurt : i toti vlahii i albanezii
de aici s'a transporte sarea bisericii de la Sf. Serghie".
Radomir Ivanovi a stabilit cu mult, eruditie arzitrile cAtunelor
vlahe, apartinatoare De6anilor : astfel vlahii din ,1Tudorit (Tudorie:evei)

trebuie clutati in regiunea Plava-Gusinje, in Dobra Rijeka. Astgzi se


aflA, in bomb Mr, satele Konjusi i Vjetrogevica, ling muntele Peh. CAtunul vlahilor SugMane era situat spre 1.kb-zit de muntele Altin, lingl
Drinul Alb. Numele 0-1 are dupa valea Sugica. CAtunul Ratievei era situat

in circumscriptia Djakovica, aproape de satul Rzinica, pe malul drept


al Bistritei Decianilor. Astzi in locul lui exista, dou'a," sate : Gornji i Donji

Ratig. Vlahii Svetovraane (ai sfintilor doftori) erau arzati in Chvosno,


iar pkunile lor nu departe de patriarhie. Calunul Vardatane era situat
undeva in Dobra Rijeka, in regiunea Playa i Gusinje. Catunul vlahlior
Lep6inovci era poate sub muntii Decianilor. CAtunul vlahilor Kostandinovci i Sremljani se &este in circumscriptia Orahovac, ling5, DrinuL
Alb. Vlahii Goilovdi erau poate in jupa Zatrnavska, aproape de De'eani.
In fine, cele doug, cgtune ale vlahilor Gjuraevski (care exist i azi cu
numirea de Mali Gjurgjevik 0 V eliki Gjurgjevik) sint situate in tinutul
Drinului Alb, la nord de .8 vanjski Most, in circumscriptia Orahovac-

www.dacoromanica.ro

VLAHII NORD-BALCANICI IN EVUL MEDIU

26

Cele mai numeroase hrisoave sirbeti privitoare la vlahi le avem de

la tarul tefan Dugan, sub care statul medieval sirbese 1i ajunse apogeul.
Ei Insa sint pomeniti acum nu numai In teritoriile amintite, ci i In tinuturile cucerite de curind de la bizantini.
Cind s-a urcat pe tron Dugan, frontierele statului sirbesc incepeau
spre sud de Alessio, la Marea Adriatica, inconjurau tinuturile Pilot, Debra
i Po log, cu orasele Ki Cava, Veles, Prosek, tip i se terminau spre sud
de Velbuid (Kiistendil)'. Inca In 1334, dupa ce Syrgianes, un comandant

bizantin rebel, navali ping In fata Tesalonicului, sirbii obtinurd, de la


Andronicos III Strumica i Prilep. Citiva 3111i mai tirziu, dupa moartea
Imparatului Andronie, izbucni In Bizant un Inverunat razboi civil. Tarul
sirbesc a sprijinit pe talentatul Ioan Cantacuzen, caruia Ii oferi ospitalitate i ajutor efectiv In situatia sa strimtorat. In rastimpul acestor lupte
ocupara sirbii Kroja (1345), apoi in toamna aceluiai an oraele Berat i
Valona din Albania i Castoria in Macedonia. Atunci cazura i oraele
Berrhoia i Ohrida, ca i Serrai (sirbete Ser), care nu s-a predat decit

in octombrie 1345. Spre est, mai ocupara Drama i Philippi, iar linga
tarmurile marii oraul Chrysopolis (acum Orfano). Chrysopolis (Cava 11a)
ramase ca1 cetate de granita in pose,iia bizantinilor. Dupa ravagiile epi-demiei de ciuma, in anul 1348, Dugan navali In Epir i ocupa Ianina, Arta
i celelalte orae, iar boierul sdu Preljub cuceri intreaga Tesalie pentru a

-asigura tarului sirbese titlul stralucitor de imperator Raxie et Romanis,


dispotus Larte et Blahie comes2. Vlahia este firete Tesalia.
Cu prilejul acesta, In anul 1348, au fost redactate cele dotia, hrisoave
.ale lui tefan Dugan3, prin care se confirma mana'stirii Sf.Gheorghe din
Zablantia, In Tesalia, posesiunea satului cu acelai nume, iar manastirii

Likusada situata tot In Tesalia, In tinutul Trikalei, mai multe mosii.


De observat este, ca intre oamenii celei dintli manastiri se pomenete
un Craciun (Kpccrotiv1v) i un Dobrila (Domprilan), amindoi probabil aromini..

Intre anii 1334-1346 trebuie

aezam documentul lui tefan


Dugan4 prin care se confirma manastirii Hilandar o donatie a boierului
Maljugata, anume biserica Sf. Nicolae din Vranje cu satele ti hotarele ce
le aveau, cu vfile i cu catunele, cu livezile, morile i cu toate drepturile
acelor sate. Vlahii de pe proprietatea acestei biserici locuiau intr-un sat
i in catunul sau numite amindoud Psoderci. Ni se da, i numele celor
sg,

1 C. Jire6ek, Gesehichte der Serben, vol. I, p. 373.


Ibidem, p. 394-395.
a Bulletin de l'Institut pour l'tude de l'Europe sud-orientale, 1915, p. 120-121. Diplo.male tipb.rite de Veis In Vizardis, II (1911), slut reproduse si de Novakovid.
4 Novakovid, Zak. Spom., p. 413-416.

www.dacoromanica.ro

VLAHII DIN SERBIA MEDIEVALA

27

40 familii de vlahi, asemenea i hotarele satelor. Legea vlahilor (zakon


-vlahom) ne aduce ceva ce nu am Intimpinat pind acum : Care se numeste
-voinic s dea de ziva sfintului Dumitru un suman rosu, iar ceilalti vlahi
sO lucreze lina, de fieeare om cite o bucatd, iar restul linei s o lucreze
pe din doud. Iar cind se concediaza, pdstorul, vlahii s pdzeased iepele
pe jos si de-a calare i s mearga cu egumenul li cu economul uncle le Ya
porunci, i s transporte sarea i mice va fi de trebuinta mAndstirii. Tar
-cind vor lucra via a li se dea piine i yin de la biseried. Vitele pe care

lie pasc s'a le pascd pentru plata. Cind pasc mai mult de un an, sd-si
ia drept parte (beljeg) un minz, iar in anul urmator indata sl gi-1 scoatd.
Jar egumenul din Hilandar sd-si ia in fiecare an cite doi cai"1.
Evident e i aici recunoastem cele doud categorii de vlahi, voinici

si ceilalti nenumiti de aproape, dar care trebuie s fi fost cdlAtori".


Obligatiunile impuse aici vlahilor au un interes deosebit i ne completeaza
-cele stiute pind acum despre ei.

In anul 1335, cu prilejul cuceririi orasului Prilep, tarul doneaza


manastirii Treskavac din acest oras un hrisov pentru a-i Intdri proprietatile. Intre satele care sint amintite remarcdm unul cu numele Moghilita,
.apoi silistea pustie Pitici cu cimpul i cu pdurea, i silistea Vilma ( VI e'clja)
asezat5, de Milutin (Sveti Kralj)2 in tinutul Babunei, situat la sud de Skoplje.

De insemnat e c acestei mdnh'stiri i se doneaa i biserica Si. Nicolae


din Lerin (Florina) spre sud de Bitolia, pe care a vindut-o episcopul
vlah, cu oamenii, cu viile, cu cimpul, cu izvoarele I cu toatd stapinirea
drepturile3. Se pare cd acest episcop Ii avea resedintat n Prilep sau
intr-alt oras apropiat, deoarece tarnl ii opreste de a se impune cuiva si
Ii acordd numai dreptul de a fi pomenit, dispunind ea mandstirea sa' fie
sub jurisdictia arhiepiscopului, cum scrie in toate hrisoavele grecesti".
Cea mai insemnatd ctitorie a lui Stefan DuAan a fost mandstirea
Sf. arhangheli Mihail i Gavril din Prizren, pe care intemeietorul au a
inzestrat-o cu proprietati i privilegii deosebite. In documentul de la Prizren
(1348-1353)4 ca si in eelelalte hrisoave mari, ni se expune legea viahilor
(zakon vlahom) in urmatorul mod : SA dea de la fiecare 50 cite o oaie cu
miel i una stearpg i tot in anul ad doilea s dea cite un cal sau 30 perperi,
cum dddeau impdratiei mele, si de acum inainte sd, nu mai dea impdra
tului. i a dea de la fiecare casa cite o piele de miel i una de miel ldpdat,
iar care sint inchinatori (poklonniei) a se zdciuiasca singuri, dind toamna
1 Novakovid, Zak. Spom., p. 664-667.
,
2 Idem, Zakonik Stelana Dugana, Belgrad, 1898, p. 193.
3 Sb prodade vlagki piskup. In Glasnik, XLI, p. 356 ; In We de prcdade Novakovid a

citit pridade = a adaugat.

4 Glasnik Srpskog Wen. druglva, XV.

www.dacoromanica.ro

VLAI-III NORD-BALCANIC1 IN EVUL MEDIU

28

paturi i primAvara cite doi berbeci WO. Iar vlahii sgraei sA lucreze
lina bisericii cum le ya porunci egumenul. Cei1ali vlahi s'a dea haine
clasne i s poarte sare, iar la iernatici s'A coseascA fin pentru iepe i sA
repare cetAtile, sA construiascl stine i s pgzeascA pe pAstorii de la iepe
si sA transporte bucatele i sarcinile pentru egumen".
Intre celelalte dispozitii care se mai iau cu privire la vlahi, remarcArn
pe acelea in care se spune ea nici un om bisericesc, nici vlah i nici sirb,
s'A nu facA oaste, iepele sa, le pascA vlahii Dobrunici, care au sA capete sim-

bria la Sf.Dumitru, doi minzi san 10 perperi i platI 1unar i sumane si


incAltAminte, iar restul venitului alA dea ca i ceilalti vlahi.

Documentul din Prizren aminteste de vlahii din Blatac pe care


Dugan Ii doneazg mA'nstirii ; Ii lnir5 pe toti in frunte cu Bajislav premikjur, si le deserie in mod amAnuntit mejdinele. Desi nu se aminteste direct,
totusi se pare c i cAtunele Guncati, Golubovci i Kostralani, Dragolevci,
Sinainci i PinuNnei, erau locuite de vlahi. De la vlahii din Golubac tarul
luA o parte din teritoriu, pentru ca s i-o dea lui Gheorghe Nenigid, dar

cu dreptate", despagubi pe vlahi on jumAtate din Plaa


Nurnele de persoane pe care ni le-a pastrat acest hrisov ne oferA
cel mai interesant material privitor la onomastica vlahilor din .Serbia.
Celelalte hrisoave ale tarului Stefan Dugan, care se mai ocupa de
vAzind CA e

vlahi, au darul sA contribuie cu lAmuriri foarte utile pentru cunoasterea


lor mai amanuntita. Astfell, cind intro anii 1334-1346 tarul impreuna cu
fiul sAu Uros inoesc biserica din Htetovo i Ii doneazA oarecari sate, ei
Ii acorda i urn munte.Nanov Dol", si se ingrijese ea s nu-i tulbure
nimeni, nici dintre boieri, nici ierbarii (travni6ari), nici albanezii, nici
vlahii". Credem a nu gresi dad, vom cAuta muntele acesta in apropiere
de Htetovo, unde se pare ca erau situate si celelalte mosii ale bisericii
pomenite.

Unul dintre oamenii de frunte ai tarului, despotul Tovan Oliver,


inaltA la 1341 o mAnAstire in Lesnovo ling Zletova2, pe care o inching,
arhanghelului Mibail. Intre satele si metohurile pe care i le drui, gasim

si un catun de vlahi", pe care-i aseza, el insusi (i katun vlah nastroi).


Din diploma de confirmare a acestei donatiuni de eatre tefan Dugan
(1347-1350), reiese cA acest eAtun era asezat, ea si satele Bakovo, Dobrejevo, Drevno, mu departe de bisericA3.

in 1348, tarul sirbesc cerceta manAstirea Hilandarului, careia Ii


confirmA din non toate proprietAtile donate de inaintasii si, adaugind
1 Novakovi, Zak. Spom., p. 657-661.
2 Ibidem, p. 675, Glasnik, XIII, p. 293.
3 Novakovi, Zak. Spom., p. 678-681.

www.dacoromanica.ro

VLAHII DIN SERBIA MEDIEVALA

29

vreo citeva noi. Intre acestea din urma; in tara sirbeasca (po zem,lji srbskoj

glsim i satul Petraa, cu vlahii, cu coloniile si cu drepturile kr, apoi pe


pAstorii de cai Goradevci, satul Poniga linga Morava, cu vlahii I cu
muntii deasupra Ipecului si din sus de Biela Vodita, precum si satul
vlahilor Dobrodoljane in tinuturile Prizrenuluil. La 1355 tarul Dugan,
eliberind o psune ingrldita a Hilandarului de la Ponorac, Krusdica si
Labid, opreste pe orice nobil, mare sau mic", ca i pe oricare vlah sau
albanez" de-a paste acolo2.
Trei dintre hrisoavele lui Dugan se pare ca fac distinctie intre vlahi

si sirbi. Intr-unul din anul 1353, d'aruit mitropolitului Jacob din Ser
mngstirei din Prizren, se spune3 cg, vlahii care Ii min6 iarna vitele la
iernatic pe pguaintul bisericii, sA dea birul de iarbit dupg, lege, asemenea
si sirbii. Evident ca aici nu e yorba de vlahii pgstori si de sirbii agricultori, ci de cele doug populatii, care se gaseau pe valea Pdina. Intocmai asa
vorbeste Dugan si In diploma prin care scuteste pe raguzani de plata vamii
ce te-a impus-o boierul Dabiiiv in Trebinje4. El scuteste de vamg pe negustorii raguzani, pe vlahi i pe sirbi, care intr i ies din Raguza. Cit de
clar se tinea seama, de obirsia supusilor in cancelaria acestui tar o dovedeste
-un hrisoy al sgu din anul 1353, in care intre oamenii druiti unui boier din
Istip se numese in special Giurg Dankovid, Manoo Vlah, Gin Arbanasin,
Stan Gudoie, VRina, Dragoslav Vlah, Radovan Golemik i Dragoslav
Srbin5, ceea ce ne prezinta un tablou etnografic al Orli destul de plastic.
Dupg, moartea lui Stefan Dugan incepe decadenta statului sirbesc.
Succesorilor Ai nu le va fi cu putinta nici s mentinil unifatea intern'a a
fatd de atotputernicia unor boieri aproape independenti, nici s o
apere de marea primejdie a osmanilor care trecuser6 in Peninsula Balcanica,.

Resursele materiale ale domnilor sint acum mult prea reduse ca

sg,

poat6 fonda mngstiri noi. In curind turcii ocupa, partea cea mai mare din

peninsul5, si, pas de pas, ajung stapini in posesiunile de odinioafa ale


vechiului stat sirbesc, ping, dud, in fine izbutesc a-si intinde puterea si
peste tinuturile de bastina ale nemanizilor, infringind eroica rezistent5,
a ultimilor despoti sirbi.
De aceea in epoca aceasta abia dacg, mai &krn douatiuni facute
msdnAstirilor, ca in vremurile anterioare. Nici vlahii nu se mai amintesc
in rgstimpul de pina la moartea lui Gheorghe Brankovid (1456) de cit de
patru ori. 0 data" in hrisoyul lui Kostadin Dejanovid, daruit in anul 1381
1 Zak. Spom., p. 418-423.
2 Ibidem, p. 428-432.
3 Ibidem, p. 701-705.
4 Ibidem, p. 167-168.
5 Ibidem, p. 306-307.

www.dacoromanica.ro

30

VLAHII NORD-BALCANICI IN EVUL MEDIU

Hilandarului, in care vorbeste si de o silite cu numele IV astroi" locuit5,


de vlahil. Alt/ datI, In martie 1382, cu prilejul confirmgrii de &are cneazul
Lazar si patriarhul Spiridon a intemeierii mastirii Drenea, ctitoria
caluglrului Dorotei2. Acestei mangstiri i se doneazg vlasi Siljegovci cu
oamenii asezati si cu hotarele lor". Cele lane sate donate slut situate mai
spre nord i intre ele gsim unul in tinutul Branieevului care se cheam/Bunei.

Al doilea hrisov a fost dat de despotul Gheorghe Brankovid la

1 septembrie 1428 ; prin el se confirm/ bastina celnicului Radi6 i i se


daruiete in districtul Kueevo satul vlahilor 1?adivoevci i satul vlahilornumit Kdarna, iar ling/ Rudnik satul de vlahi cu numele Vojkovci3.
Al treilea document care vorbeste de vlahi este al voievodului Juraj,

un nepot al hertegului Hrvoie din Bosnia, care restituie unele propriet4i ale citorva magnati bosnieci. In acest document (1434) se vorbeste
si de vlahii Voihni6i, Pribinovi6i si Hardomi1i6i, care formau evident trei
sate de vlahi pe cind celelalte sate pe care le enumerl voievodul erau probabil sate sirbesti. Atingem astfel acum si vestul Peninsulei Balcanice unde
se refugiazg populatia, care nu putea suporta jugul turcesc. Asezgrile Mr mai
noi de acolo, al'aturi de cele vechi, le avem descrise in studiile lui Jireeek 4.
Cele cinci hrisoave sirbesti, cite ne-au mai rmas, vorbesc tocmai
despre vlahii asezati acolo, in Bosnia si In apropierea Raguzei. Toate cinci
ne prezint/ un vechi privilegiu obtinut de raguzani Inc/ de la tarul Stefan
Dugan, pentru desfacerea libel./ a negotului Mr. Astfel avem o diplom/ de
la Vuk Brankovi6 (1386), alta de la despotul Stefan (1405), a treia de la

Gregor si Gheorghe Brankovi6 (1405) si In fine cite una de la Gregor


Vukosali6 (1418) si despotul Gheorghe Brankovi6 (1428-1445). Textul

tuturor acestor confirmgri5 este identic : Ori eine ar merge din tara
noastrl la Raguza, fie sirb sau vlah, sau ori ce om ar fi, pentru negustorie,
sl se duel liber". In text se face distinctie In asemenea chip i intre sirbi
si sasi astfel cA sub vlahii mentionati In acest bc avem s intelegem Mr/

Iudoial pe pAstorii care nu si-au pierdut Inc/ specificul br vechi.


Cu aceasta se terminA, seria documentelor care mentioneazg pe
vlahi In cuprinsul vechiului stat sirbesc. Ea nu e completa, deoarece hrisoavele unora dintre cele mai marl mgastiri sirbesti nu au fost Inc/ descoperite. Dar stim c tocmai aceste ranastiri (Milegevo, Studenica, Moraea) aveau vlahi pe proprietatile lor..
Zak. Spom., p. 453-455.
2 Ibidem, p. 761-764, Glasnik, XXIV, p. 260.

3 Spomenik, III, p. 8-9.

4 G. Jiredek, Die Wlachen u. Maurowlachen in den Denkmalern von Raguza, Praga, 1879-

5 Novakovid, Zak. Sporn., p. 203-204, 218-221, 221-225, 227, 231-236.


6 Idem, Selo I Satull, In Glas, XXIV, p. 48.

www.dacoromanica.ro

VLAHII DIN SERBIA MEDIEVALA

31'

Intinderea geografiefi a vlahilor in Serbia medievala

Rezumind. tirile acestor hrisoave, o cercetare atenta poate s ne


pima cu oarecare aproximatie in situatia de a urmari intinderea geografica

a asezarilor vlahe din Serbia veche.


Astfel, cei daruiti de tefan Nemanja manastirii Hilandarului (1198y
erau asezati in apropiere de Prizren, in tinutul pe care ctitorul statului
sirbesc 1-a cucerit de 1a bizantini. Faptul ca de asta data nu se descrie
hotarul asezarilor vlahe 1-a indemnat pe Novakovid s afirme ci ei nu
aveau Inca, aezari stabile, fiind nomazi. Dar textul hrisovului anunt5,
clar supunerea lor statornic5, catre manastire, ceea ce exclude nomadismul" in intelesul sau adevarat.
Hilandarul mai poseda in regatul sirbesc i satele de vlahi Petra&,,
dupa Daniei6 undeva linga Ljeskovac, i Gorcdevci ling& Prizren, iar pe
cursul superior al Moravei satul PoniM, din sus de Ipek, linga muntele
Bjela Vodica, precum i satul vlahilor Dobrodoljane, in tinutul Prizrenului_

De la Constantin Dejanovid a mai obtinut Hilandarul silitea Nastroi,


in care au stat vlahi. Ling5, Vranje era situat satul vlah Psoderci, care
apartinuse bisericii Sf. Nicolae din Vranje. Alte donatii ale Hilandarului
erau Bunari, un Catun vlah deasupra Sekirnikului (1361) i apoi satul
catun" cu numele Zarvince (1381). in fine, acum mai nou, profesorul
Soloviev Ii descopera pe romini i in Koprivna (1355), in Albanial.

Cei peste dou5, sute de vlahi pe care i-a daruit *tefan, cel dintli
rege incoronat, nan'astirii 2i6a, erau aezati In muntii de pe malul drept

al Ibarului. in Brskovo erau asezati vlahii care formau proprietatea


episcopilor din Zahlumia.
Catunele de vlahi acordate de *tefan Milutin mandstirii din Banja
erau, dupa Rad. Ivanovi, imprastiate in mai mune regiuni : pe Kosovo
Polje (Proilovci, Bugarski Katun), in Hvostno (Bobojevci), in regiunea
Ra5ka (Voisilovci), in imprejurimile Sjenicei (Ursulovci) i in Playa, (Smudirozi). Dupa KovaZevi6 catunul Bareljevo era situat in dreapta riului
Lab impreuna cu Pijanci i igatovci, toate cele noua catune numarau

cinci Bute de case.


Vlahii care se pomenesc in Dragobratili i Kornaina, in legatura
cu man'astirea GraCanica si cu episcopia din Lipljan, trebuie cautati linga
Sitnica, in muntii din apropiere, iar cei din Blatac, spre apus de Prizren.
1 Al. V. Soloviev, Doud contribufii la studiul statului farului Dugan (inl. sfrbA), In Glasnik skopskog nau &log drugtva, II, p. 25 i urm.
2 Id Oasopis, V (1955) : Rad. Ivanovi, Katunska naselja na manastirskim vlastelind
vima [Aezdrile catunelor de pe proprietatile manastirilorj, P. 401.

www.dacoromanica.ro

VLAHII NORD-BALCANICI IN EVUL MEDIU

32

Dintre satele i cgtunele de vlahi ddruiti mAnstirii din DeCani,


in total noua, Novakovid a identificat pe Vlasi Sremtjane cu o localitate
ce exista i azi, spre nord-vest de Djakovica, ling Drin, iar Dani6d recunoate un sat i un riu cu numele &dim, lingg, Skoplje. Rad. Ivanovid
le-a identificat mai precis : doua, in regiunea Playa Gusinje, patru ling
Drinul Alb i trei in apropierea mnAstirii ; Vlasi Tudori6evei (in PlayaGusinje) din Dobra Rijeka erau aezati ling6 muntele Peh, unde azi
exista satele Konjusi 1 Vjetrogevica ; Vlasi SuG6ane, numiti dupg, riul
Sugica, erau spre rgsArit de muntele Altin, lingl Drinul Alb ; Vlasi Ratievei
erau spre sud de mAnAstirea Deani, azi doug, sate Gornji i Donji Ratig 1.

DeCani ; Vlasi Svetovralani erau in Efvosno, iar pkunile lor nu departe


de patriarhie ; Katun Vardatane trebuie fixat in regiunea Plava-Gusinje,
iar Vlasi Lepe'inovci, poate sub muntii De6ani ; Katun Kostadinovci i
Vlasi Sreinljani sint in plasa Orabovac, lIng Drinul Alb, iar Vlasi Goilovei aproape de DeCani, in jupa Zatrnavska ; in fine Vlasi Gjurdevski
(dou ciltune) erau tot aproape de Drinul Alb, la nord de 8vanjski Most,
numite azi Mali i Veliki Gjurgjevik (in plasa Orahovac)1.
Tarul Dugan a inzestrat ctitoria sa din Prizren cu opt cdtune vlahe
alezate in apropiere2. DupA, Daniad, Dragoljevei existA i azi, aproape
de Skoplje3. Celelalte cAtune erau situate, dupA Rad. Ivanovid, tot ling
mitnilstire, in valea Drinului i la poalele muntilor. Ele insumau in total
cinci sute de familii4.

Aceste mentiuni documentare nu epuizeazA intreg materialul privitor la vlahii din satul medieval sirbesc. MAnstirile Milegevo, Studenica
i MoraCa au obtinut i ele vlahi, nu tim ins in ce numar i in care regiuni

erau aezati, deoarece hrisoavele lor s-au pierdut. In afar6 de aceasta si


documentele raguzane vorbese de o seam6 de vlahi in cuprinsul statului
sirbesc, pe care nu-i mai putem localiza. Reluind problema i aruncind o
privire surnarg, asupra documentelor, Jire6ek se considera indreptgtit
85, afirme csA nu existg, aproape nici o regiune din Serbia i nici un colt
de munte cu pkuni grase in t/rile slave, in care s'a nu se gseasc6, In acelai

timp, vreo urma,' ce reamintete vechea viatg, pastoralg cu inseparabile


rerniniscente ale romanita4ii5. Dar o asemenea afirmatiune ni se pare
totui prea vagg, deoarece regiunile locuite de vlahi se pot delimita cu
destull aproxirnatie.
1 Isl. Casopis, V (1955), p. 400.
5 NovakoviC, Selo [Satull, p. 51.
3 DaniCld, Rjeenik
i-arc strbesti], S. V.

iz knfifevnih

slarina srpskih [Dictionar din antichitdtile Me-

4 Isl. Casopis, V (1955), p. 400.


5 Antal) jar slavisehe Philologie, 33, p. 456.

www.dacoromanica.ro

VLAHII DIN SERBIA MEDIEVALA

33

AezArile vlahilor nu reprezint un nurnAr prea mare in comparatie

,cu satele sirbeti. Pe proprietatea mAngstirii De6ani erau patruzeci de


sate sirbeti, numArind 2166 case, citA vreme cAtune vlahe nu gsim decit
nouA, dispunind de numai 266 case. Regele spune, ce-i drept, c aceste

cAtune sint putine i grace, dar proportia nefavorabilg, persistA i in


celelalte cazuri : mAnAstirea de la Prizren a tarului Dugan avea aizeci
de sate sirbeti i opt cAtune vlahe, iar cea de la Banja a regilor Milutin
i Dragutin inregistreaza' aizeci i apte sate sirbeti i opt cAtune vlahe.
In amindoul cazurile din urrnA aezArile vlahilor apar destul de puternice
prin cifra familiilor ; cu toate acestea, coviritoarea majoritate sirbeasca,

rAmine un factor hotgritor in evolutia lor.


Dar in afarl de aceti vlahi mai existau i altii, care au rAmas supu0
regelui i care vor fi continuat s ocupe regiunile muntoase ale jupelor.
Cit de mare sA fi fost numArul lor nu putem nici macar bAnui.
Intro ei vom numara insa pe cei din Stari Vlah, regiune muntoasa,

ce se intinde de la Kopaonik spre nord-vest ping la muntii Romanija,


de ling/ Sarajevo. Simburele acestei regiuni se situeazA in vAile Drinei
si Limului, aproximativ de la Vigegrad ping, la Nova Varog 1

Cviji e de pArerea2 ca numele inseamna tinutul vechilor vlahi".


Cind se pomenete mai intii, in 1443, se inumete Starivlah, ceea ce 1-a
determinat pe Jireek sA afirme3 ca i-a luat numele de la un vlah batrin".
Cei mai multi invItati iugoslavi admit, o data cu intinderea mare a acestui
teritoriu, i caracterul sAu particular, datorit originei sale. C'tait aussi
un pays habit par des Valaques, afirma Novakovi, dei incearca s raporteze numele mai mult la un mod de viat, decit la obiria loft. Documentele vechi sirbeti i bosniace nu vorbesc insa de vlahii din acest
teritoriu i nici toponimia lui nu e culeasA incA sistematic3. De aceea
trebuie sa, ne multumim a constata ca Starivlahul constituie o fireasca
prelungire a aezArilor vlahe, strins legate de Serbia nemanizilor.
Vlahii dintre Vidin i Morava

Dar i teritoriul dintre Vidin i Morava, cu intreaga vale a acestui


riu, a fost o veche vatrA a vlahilor balcanici. Marturiile istorice din aceastA
regiune sint mai reduse, totui destul de concludente.
1 Archiv fiir slavische Philologie, 1912, p. 454 si UM.
2 J. Cvijid, La Pininsule Balcanique, p. 313 ; litteralement region des anciens Valaques.
3 C. Jiretek, Staat und Gesellschaft ..., 1, p. 25.
4 Stojan Novakovid, In Archiv /dr slavische Philologie, vol. 34, Les problemes serbes,
p. 453-456. Aici i parerea altor geografi i etnografi sirbi.

5 in materialul publicat In Naselja II (Vigegradski Stari Vlah) care cade in aceastii


regiune nu am gasit nici o urma. Ceva mai la nord lush, Sokolska Nahija a phstrat citeva
numiri concludente.
B.

c. 2925.

www.dacoromanica.ro

34

VLAI-III NORD-BALCANICI IN EVUL MEDIU

Prima mentinne o Odra la clericul Ansbertus, unul din cei mai buni
informatori asupra itinerarului urmat de Frideric Barbarossa in expeditia

din 1189. Cruciatii au poposit la BranRevo, au luat apoi drumul atre


Constantinopol. Dar abia pgrgsisera cetatea de la gurile Mlavei cind It
surprinse in pgdurea foarte lungg a Bulgariei voievodul de BraniCevo,
in slujba cgruia se ggseau, alaturi de alte neamuri, i vlahii. Acestia din
urmg atacg pe cruciati cu sggeti inveninate, omorind pe multi dintre ei.
Cei ce s-au salvat izbutesc numai in conditii foarte grele s rgzbatg printre
dusmani i s ajungg la Nig.

Se stie c o parte din pgdurea Bulgariei, grin care trecea vechea


sosea, e situatg pe teritoriul care ne intereseazg. Rolul vlahilor alitturi
de ducele de Brandiz" dovedeste exsitenta lor in regiunea aceea.
Sirbii abia sub regele Dragutin au incercat s ia tinutul dintre
Timoc si Morava de la voievozii bulgari Drman i Kudelin. Ei nu au reusit
insl decit sub succesorul sau Milutin (1292), care-I anexa in intregime 1.
Ping atunci, desi Meuse parte din posesiunile bulgare, regiunea aceasta
argta din rgstimp in rgstimp tendinte dare de independentg. Subliniind
faptul c Porfirogenetul desemneazg valea Moravei ea o targ independentg,.

Novakovie se vede2 nevoit a recunoaste ca. triburile care locuiau In


Morava, ca i cele din -agile Timocului, Mlavei sau din Pek (Plums),
manifestau tendinte particulariste, probabil din pricina diversitatii formatiunii lor etnice". Documentele regilor sirbi privesc poate de aceea
mai mult regiunile din vecingtatea sudicg a Timocului. Spre nord-vest
de Nig in districtul Krugevac se pomenesc vlahii din 8iljegovei in 1382,
iar in distrietul Kuevo satele vlahilor Radivoevei i Kogarna (1428).
Cd vlahii au fost rgspinditi in evul mediu in regiunile acestea o dovedesc 3numele de riuri, munti i dealuri ca Migiora, Peris, Vlahova, Mergelat,
Vlako Polje, Aratova, Serbanoci, Ursulica, l3andul, Singurica, Zivul Potok
altele ca de ex. Kreealica (loc in circumscriptia Knjaievac) si
Kormata (tot acolo)4 in judetul KnjOevac, pe cursul superior al Timocului,
care se leagg strins de o parte de regiunile Pirotului, de altg parte de ayezgrile masive ale vlahilor dintre Timoc si Morava. In Vlagka Planina,
,.muntii rominesti" la vechea granitg dintre Bulgaria si Serbia, comuna
Valni pastreazg un fonetism ( Valuni,)(rom. aluni,$), a carui vechime Belie
1 C. JireCek, Geschichle der Serben, I, Gotha, 1911, p. 335.
2 Novakovi, in Archiv f iir slay. Philologie, 34, p. 206, Studiul Les problemes serbes
Constantin Porphirogenete menlionne lh vallee de la Morava comme un pays independant. Les
tribus qui l'habitaient ainsi que celles des valles du Timok, de la Mlava ou du Pek (Pincus) montraient des tendances particularistes, probablement a cause de la diversit de leur formation ethnique".

3 Sextil Pucariu, Elides de linguistique roumaine, Buc., 1937, p. 63.

4 Idem, Studii istroromtne, II, p. 285 (dupS R fetnik al Aeaderniei Iugoslave si P. Skok).

www.dacoromanica.ro

VLAHII DIN SERBIA MEDIEVALA

35

o crede mai adineg decit secolul al XII-lea. Tot acolo s-a mentinut
dupI cum a argtat Emil Petrovici numele vechi romanic Runios,
lox lingg Bela Palanka dennmirea satului Nam,.
Chiar o cronica sirbeaseg anonimg, vorbind de luptele dintre fiii lui
Baiazid, aratg ea IVIusa a venit in pgrtile dungrene" si a adunat un mare
)2-m5r de vlahi, sirbi i bulgari". Insirarea aceasta dovedeste cg e vorba
de tinutul dintre Vidin i Morava, unde prin urmare a existat i atunci un
numgr oarecare de populatie vlahg2. Pentru aceastg populatie avem de la
inceputul secolului al XVI-lea (poate de la 1521) un asa-zis Canun name,
codice de legi, intocmit de sultanul Soliman, in care se precizeaza drepturile vlahilor din BraniCevo i Vidin, tinuti sa fad, servidii militare i inzestrati de aceea cu privilegii deosebite3. Dar nu e vorba numai de aceste doug
localitgti, ci de intreg tinutul situat intre ele. De remarcat este faptul ca
vlahii de linga Smederevo au in fruntea lor primichiuri", ceea ce dovedeste
eg ant veniti din regiunea Prizren. Numele cetatiii Smederevo pgstreazg
vechea numire romineascg Simedru, dupg cum a argtat ingenios Petar
Skok. De :altminteri Krajna i Crna Reka s-au bucurat sub turci de o
autonomie deosebitg. Fund socotite ca feude ale sultanilor sau ale mamelor-

valia ale sultanilor, nu era Inguit niciunui turc sg se aseze sau sg stea
mai multg vreme in cuprinsul Mr. Faptul acesta explicg de ce regiunea Timocului 5i-a pgstrat caracterul deosebit pe care 1-a avut din vechime,
I n asa m'asurg, cl la 1696 contele Marsigli, cacind o calatorie pe Dungre,
intilneste pe malul drept, de la Portile de Fier si ping la Vidin, o mare multime de vlahi4, care vorbese rumuniset", adicg o autenticglimbg romanicg.

In fine, doi invgtati en bung reputatie, slavistul van Wijk i balcanistul


Sandfeld au argtat cg, intro slavii bulgari i sirbi, s-au interpus, incg din
primele veacuri ale asezgrii lor in Peninsula Balcanicg, un element distinct,

care a impiedicat contactul direct intro ei in regiunea Moravei5 i c acest


element 1-au constituit vla hii 5.
1 Dacoromania, VIII, p. 182-185. 0 seamd de toponimice romtnelti din regiunea Ni.fului,
de Emil Petrovici. Aici i parerea lui Pell&
2 Dr. Teodor Tripcea, Rominii dintre Timoc si Morava in lumina trecutului lor istoric.
Pentru datele cuprinse In cronica slrbeasca TrIpcea citeaza pe I. Bogdan, Ein Beitrag zur bulgarischen und scrbisclzen Geschichtsschreibung.
3 Glasnik zem. Muzefa u Bosni i Hercegovini, XXX (1918), p. 302-304. Invatatul musul-

man Riza Maderizovid crede ca aceasta kanunama a fost data de sultanul Suleiman. Petar Skok
(op. cit.) li socoteste sirbi pe acesti vlahi. Documentele turcesti fac Insa distinctie intre impozitele
vlahilor si ale celeilalte raiale.

4 T. Tripcea, op. cit., p. 39.

5 Dr. Mathias Friedwagner, Ober die Sprache und Heimat der Runuinen in ihrer Friihzeit,
In Sonderabdruck aus Zeitschrift fr Romanische Philologie, vol. LIV, fasc. 6, Halle, 1934, p. 693
si urm. Cf. N. van Wijk, Taalkundige en historiese gegevens betref fende de ondste betrekkingen
lussen Serven en Bulgaren [Date lingvistice i istorice privitoare la cele mai vechi relatii dintre
strbi si bulgarik Amsterdam, 1923 (In Comunicarile Academiei Regale de $tiinte, Sectia Literara,

vol. 55, seria A, nr. 3).

www.dacoromanica.ro

36

VLAI-III NORD-BALCANICE IN EVUL MEDIU

Vlahii din Muntenegru i Ilertegovina

Din timpul lui *tefan Nemanja pind dupd moartea tarului DuAan,
statul sirbesc a stdpinit partea cea mai mare a teritoriului situat in spatele
litoralului dalmatic. Zeta, Travunia, Trebinje i Zachumlje au fdcut astfel
parte, aproape fdrd, intrerupere, din regatul medieval al nemanizilor. Tinutul cuprins In aceste provincii a avut ins/ si el populatie vlahd foarte
veche i poate chiar numeroasd.

Pornind din regiunea Prizren, de sub Visitor si din Muntenegru


migratiunea vlahl a pdtruns pia, In coltul de nord al Drinului Mare, In
preajrna orasului Scutari F}i. in cricumscriptia Puka, vechia Epicaria. Istoricul croat ufflay, care face aceast constatare, se Intemeiazd numai pe
doud nume ce figureazd in cadastrul din anul 1416 al districtului Scutari.
In satul Sacholi el a gdsit doi romini" : pe Sergi Offa (= lat. offa)
.i

pe Fratta Martin, in al cdrui nume s-a pdstrat cuvintul frate".

De aceea se crede indreptatit a localiza simbioza albano-vlahd Intro Mani,

Raguza i Prizren. Aid s-a format, dupd pdrerea sa, terminologia pastorald, comund, pe un vechi fond indoeuropean. Ca probd mai aduce urmittoarele fapte : un locuitor din Cattaro, se numeste in secolul al XV-lea,
Gurcho Vrda (alb. urde, rom. urdd); un altul se chiamd (1427) Partho
de Briza, iar in satul Rapista lingd, Scutari se pomeneste (1416) un anume
Gin Brinzi (rom. brinza ; la Raguza 1357 : brenca caseus vlachescus). In
fine, vdraticele tribului albanez Merturi se numese pind astdzi Brizal.
Incheierile lui 8uff1ay sint in parte indreptatite, caci a existat aievea
o simbioza albano-vlaho-sirbeasca in triunghiul semnalat. Scutari si imprejurimile sale au fost cel mai extrem punct din sud-vest, ping la care an
ajuns pastorii vlahi. Dupd, probele de limba ce ni se dau se poate afirma
ca migratiunea a avut caracter pastoral si nu a fost prea masiva, cu toate
ed

nici Offa, nici Fratta, nici Briza nu sint rominesti". Intr-adevar,

regiunea din preajma lacului Scutari atrAgea Inca si in secolul al XV-lea


pe pastorii vlahi din Crna Gora, cu clima dulce ti cu pdsunile potrivite
pentru iernat. Aici vor fi venit si turmele de pe versantul sudic al muntilor
Korn i poate cei din lanturile situate la apus de Prizren. La frontiera
Albauiei exista Inca' i azi satul Vlahinja, mentionat in secolul al XIV-lea

ca apartinator manastirii DeCanilor2.'


Din fericire, atit mentiunile documentare cit i studiile antropogeografice sistematic intreprinse de invdtatii iugoslavi, ne fac cu putintd
sd urnarim in aceasta regiune cu mai multa sigurant .miscarile vlahilor
1 Dr. Milan Sufflay, Srbi i Arbanasi ISIrbii i albaneziik Belgrad, 1925, p. 75-76.
2 Cf. Rad. Ivanovid, Daansko olastelinstvo, In 1st. aasopis, IV, 1952, p. 177, 194.

www.dacoromanica.ro

VLAI-III DIN SERBIA MEDIEVALA

37

s'a formulam incheierile ce ni se par mai apropiate de realitgtile


istorice.

Intinderea vlahilor spre litoralul dalmatin e un fapt istoric. Ii


confirm/ mai intii hrisovul reginei Elena, care, facind Inca, In 1280 o
donatiune m/n/stirii Sf. Nicolae de pe insula Vranjina (partea de nordvest a lacului Scutari), amenint/ cu minia i pedeapsa regelui pe acela
dintre boierii mari sau mici i pe ceilali nobili, fie sirb, fie latin, albanez sau
vlah, care ar indrAzni s/ jigneascl drepturile mAnAstirii. Oricum am interpreta prezenta vlahilor de aici, ca fAcind parte din nobilime, cum sustine
JireCek, sau reprezentind populatia pastoralg, nu se poate trece cu vederea c/ avem un tablou al populatiei din regiune, din care elementul vlah

nu lipsete. Dar dispozitia luatl de regina Elena o repet1 din cuvint in


cuvint i regele ITrog Milutin in anul 1296, and d'Aruiete aceleimi mgngstiri satul Orahovo in Crmnica, o regiune situat Intre capatul nordic al
lacului Scutari i intre t/rmul mgrii. Dac5, totu0 interpretarea lui JireCek
ramine In picioarel i dac/ Ii vom socoti pe vlahi intre nobilii" sau mai bine-

zis Intre proprietarii" regiunii, vechimea lor e mai presus de orice


AceastA adinc5, vechime reiese 0 din faptul ca" vlahii de aici se pomenese In clocumente organizati dupg triburi (plemena), In deosebire de vlahii

m/nAstirilor sirbe0i, care sint impktiti In frItii. Dar fie c5, vom considera
triburile ca fiind de origine albanez6, fie c5, le socotim drept cea mai veche
form*/ a organizatiei sociale slave, adoptarea lor de &are vlahi presupune

o simbioz/. indelungatg, In chiar acest spatiu. StrAvechi trebuie s5 fie


gi cele dou/ numiri de munti Visitor 0 Durmitor, de0 ele se mentioneazI
numai in secolul al XIV-lea 0 al XV-lea.
Inv/tatul sirb Erdeljanovi pune mezarea vlahilor de aid intr-o epoc/
foarte veche ; avem impresia cg, se ginde0e chiar la perioada de timp chid
s-a produs ocuparea de cgtre slavi a acestor regiuni, de0 nu o spune clar.
0 simbioz5, sirbo-a1banez1 nu admite In acest spatiu, decit In proportie
foarte redusg, in teritoriul Cetinje 0 in Rijedka Nahija. Dupg farerea sa,
in restul Vechiului Muntenegru" nu se poate dovedi existenta elementului
albanez. De aceea inclin/ mai degrabl s creadl c numele albaneze au

fost rgspindite aid de pgstorii vlahi. In fine, dup./ Erdeljanovid, e sigur


c5, au existat la Irgnjani 0 la Ceklidi i In secolul al XVI-lea 0 al XV1I-lea
vlahi care vorbeau romine0e" (v/aki) 2.
Intensitatea mearilor vlahe se vede 0 din denumirea de odinioar/ a
vechiului Muntenegru: eatunni Cernagore (1435) evident, dup./ forma
1 C. Jireek, Staat und Gesellschaft. . III, p. 17.
a Naselfa, 24, Shwa Crna Gora, de dr. Iovan Erdeljanovi, Belgrad, 1924.

www.dacoromanica.ro

38

VLAI-III NORD-BALCANICI IN EVUL MEDIU

tipic5 de asezare pIstoreasc5, proprie elementului vlahl. Numele acesta


s-a pastrat pin5, azi in Katunska Nahija. Dar cA numgrul vlahilor din
aceast5 regiune a fost intre-adevgr insemnat, o dovcdcste faptul rele-

vat si de Erdeljanovi c5 traditia despre ei se mentine foarte vie In


toate pArtile Muntencgrului.
Trebuie mentionat5 indeosebi traditia privitoare la cldirea bisericii din Cetinje. Ea se numeste pin5 azi Vlagka Crkva. Existg ins5 mai

multe variante care povestesc felul in care si de &are eine s-a zidit
biserica. Dup5' A. Iovievi (traditia din Rijeka) vlahii au avut in cimpia
de la Cetinje o biseric5 a lor, care se chiam5 si azi Vlagka Crkva. AsezArile
de capetenie erau in Cetinje si in imprejurimi, de unde pgsteau cu turmele
pe muntele Loveen si jupa Rijeka. Capetenia din urm5 a vlahilor de aici
a fost Radule Vlah, om voinic si vitgaz, care pdstea oile iarna pe litoral,
iar vara, in Cetinje. Intr-o zi de prim5vara, cind suia la munte, el a fost
pindit si omorit de oamenii lui Ivan Crnojevi6.
Dup5 Erdeljanovi (traditia din Cetinje), Ivan Borojevi s-a refugiat, cu cei patru fii, din Staid Vlah in Zlatibor, in Zeta, si de acolo a mers

la Cetinje, cu vreo 30-35 ani inainte de a se aseza aid. Ivan beg. In


pragul mortii el Isi sfatui fiii s5, nu plece mai departe si dacg ar muri s5
nu-i lase osemintele in pustiu, ci ori s1-1 ingroape in Obod (Rijeka), ori
s5-i cladeascA aid o bisericutg. El a fost inmormintat pe culmea cea mai
inaltg, clAdindu-i-se o bisericut5 de lemn deasupra gropii, inchinat5
Sf. Maria. Tot alaturi a fost inmormintat si maicg-sa le lita si sotia sa. Cum
aici erau pe atunci &aline de ale oamenilor din Zeta, care pa,steau turmele,

de cite ori intrebau ce-i asta" 7, li se rgspundea asta-i biserica unor


starovlahi". Si de aceea s-a numit biserica Viagka Crkva. Traditia pstrat5 de fratia Delje afirma,, de asemenea, cg biserica a fost clgditS, de

starovlahi, popor, care a fost inainte de sirbi".


In baza acestor traditii2, pe care le crede foarte vechi, Erdeljanovid
sustine c5 biserica vlata" din Cetinje a fost cu mai mult5 probabilitate
ingltatg de fii lui Ivan Borojevid, decit de vlahii rOmanici". De aceea o
considerg, ca o amintire de la imigrantii din Starivlah". Dar invatatul
iugoslav uit5, c5, bisericuta din Cetinje se numeste vlagka" si nu starovlagka crkva", ceea ce ne determinl s5 ne gindim chiar la originea vlah5,
a lui Ivan Borojevi6, confirmata de altfel si prin faptul c5, unul din fii
sgi, Ugur, are nume specific vlah. Dar pentru caracterul intemeietorilor
de cgtune din Muntenegru vorbeste ins5,si legenda despre omorirea lui
Radule Vlah, care contine un strAvechi motiv de balad5 a pgstorilor
1 Naselja, 24, p. 54.
1 Op. cit., p. 224 227, 267, 334 i 523.

www.dacoromanica.ro

VLAHII DIN SERBIA MEDIEVALA

39

romini (Miorita). Aceasta legenda, cu variante, (adaptate la alte persoane)


traieste si la celelalte triburi muntenegrine de origine vlahl : l.a Bjeloge si
Bacule (Batule).
Este de subliniat, in tot cazul, ca, vlana crkva se pomeneste pentru
India data In diploma daruita de Ivan Crnojevi6 (1485) manastirii Cetinje,

iar c5 un nea-n, Bjelice, din Katunska Nahija, era de origina vlaha,


dupa o marturie raguzana din anul 1430 (quod istis Vlachis de Zenta
Bielize)1.

In continuarea regiunii de linga Moral, in directia orasului Cattaro


si in intreg hinterlandul" sau, apar vlahii in secolul al XV-lea. In 1423
se ref ugiaza In oras unii vlahi. In 1452 Niko la Altoman a potolit rascoala

din lmprejurimea orasului Cattaro cu ajutorul unor morlaci. Statute le


orasului redactate in secolul al XV-lea, vorbind de populatia dimprejurul
cetatii, amintesc aid albanezi, slavi i vlahi. Dar dintre vlahii din imediata apropiere a orasului nu cunoastem cu preciziune decit pe cei din
Rigiani (1430), linga golful Richino2.
La aceste date trebuie s adaugam terminologia romanica, pe
care N. Jokl o releva In limba albanezilor din regiunea Drin 3. Dup'a
dinsul, termenii au fost imprumutati de la vlahii care au trait o data pe
acolo si care vorbeau un dialect apropiat de cel dacoroman : alb.

LemnjGarnwinde, Ilaspel", din rom. lemne, pl. lui lemn; alb. me trase

aufziehen" din tras, part. perf. al lui trag ; alb. pedim Franse" din
dacoromanul piedin, care, din cauze fonologice, a trebuit sa fie imprumutat dupa 1348 ; alb. fioor Gehilfe des kasebereitenden Senners",
rom. ficior ; alb. alteroj, me alteruem graune (vorn, allerersten Anbruch
des Tages g.sagt), din rom. albitor, albitoare, albi ; alb. gavre, gaarr Loch,
Hohlung, Baumstamm", din arom. gavra' = dacorom. gaurd ii gheg.
sud. zgdure Hohlung", zgaur i zgaver, dintre care formele cu -an se
potrivesc cu dacorom. sganr, sgalura -gaurd, iar zgaver, -a cu arom. gavr.
In regiunea Ku6i din Muhtenegru s-au pastrat dupa DifeiO 4, pina
azi termenii pastorali, care trebuie atribuiti mostenirii vlahe I runza,
urda, capica, familia, fact rom. fagi, feisie (slanina porcului se taie in
,,fase", dintre care partea de deasupra se numeste porbotina", iar cea
declesubt potrbugina") ; pasaran, un soi de berbeci ; pasarica, un soi de capra; muskula, oaie sau capra muscura, cu botul alb impestritat cu pete negre_
1 C Jire6ek, Die Wlachen und Maurowlachen in den Denkrneilern von Raguza, p. 115.
2 N. Iorga, Notes et extraits..., II, p. 211 ; Mon. SI. Mer., XXI, p. 436-437, Novakov16,
Zak. Spom., p. 3, C. Jiretek, Die Wlachen . . p. 114-115.
3 Revista filologica, II, p. 246-247 ; Rumeinisches im Albanischen. Cf. N. DrAganu,

Rominii hi sec. I X XIV, p. 609.

4 St. DAC:id, Zivot i obMaji plemena Ktea [Viata i obiceiurile tribului Ku6i1, Belgrad,
1931. A se vedea registrul cuvintelor. Cf. acelasi termen la bulgari : Th. Capidan, Raporturile
linguistice slavo-romine, Cluj, 1923, p. 195.

www.dacoromanica.ro

40

VLAH11 NORD-BALCANICI IN EVUL MEDIU

In Stara Crna Gora, Erdeljanovid ne d5, un nume foarte interesant :Mani .Do (p. 622), pust1 sau c5,tun in Dobronja Do, observa, ins5, cg
forma lui originaM, este Metsni Do. Nu greim, credem, dac'a presupunem

c5, la baza acestui nume trebuie pus cuvintul dacoromin mas (< lat.
mansum), cu intelesul Sehafsteitte fr Sehafel, care se intimpin5, atit la
dacoromani, cit i. la aromini. Tot Erdeljanovid aratl ca. in Muntenegru
i intr-o parte a Zetei se intrebuinteazg ping azi cuvintul bettiti se (a se

lovi", a se bate". Naselja, 24, P. 243), asenfantor cu rom. a se bate.


Pentru a putea aprecia importanta influentei albaneze, insemna'm
aici c5, inainte de turci ggsim albanezi aezati in valea inferioarl a Limului,
in tinutul Ku'eilor i. in Djakova din Serbia Veche, apoi in Vrane

de lingg Lim i in tinutul Imota din Dalmatia. Se constat5, ins5. *i


ceva mai la nord de Ku Ci., in tinutul Vasojevki i Bratono2i6i. In fine
ei se mai intilneau cu arominii i cu vlahii nordici in valea superioar
a Drinului Negru, sub Ohrida i. in regiunea muntelui ar, 1ing5, Prizren.
CAtre sfiritul secolului al XIII-lea, albanezii se dovedese din nou capabill de expansiune spre nord,iar la sfiritul secolului al XVII-lea, ei ocupa'
locul sirbilor plecati spre provinciile austriace. Acum palrund pe cimpul
Mier lei (Kosovo Polje) i inainteazg ping aproape de NW.

In regiunea Raguzei, vlahii ocup5, un teritoriu mult mai vast. In


conventia dintre tefan ITro cu raguzanii (1357), se amintesc vlahii
din districtele Drae'anica, Canale, Trebinje, Vermo, Rudine, Chelmo
(Hum, Zahumlje) i. Bosnia3.
DraCevica era tinutul de la Castelnuovo, ling5, mare, iar Canale
(sl. Konavli sau Konavle) se nurnea litoralul care se intinde de la Golfo
di Breno pin6 la intrarea in Golful de Cattaro. Punile situate acolo
pe muntii dinspre faarit, se numeau Planine. Jupa Trebinje trebuie s-o
cgut5m in preajma cetAtii cu ace1a0 nume. In evul mediu Trebinia joac5,
un rol insemnat, in sud avea de frontier5, Golful de Cattaro, iar spre apus

marea, de la Cattaro pin& la Raguza. Frontiera de la nord pornea de


la Raguza spre muntii de pe litoral, peste Popovo-Polje, i. apoi printre
Ljubomir ii Ljubinja se indrepta cgtre Gacko. Frontiera faaritean5,
era situat5, in muntii dintre BileCe ksi Piva. Vermo sau Vrm infAtivazg numele vechi al jupei Klobuk. Litoralul dintre Raguza i gura
Narentei impreung cu hinterlandul sau se numea Helmo (Hlm, Zahlumje)4.
1 Th. Capidan, Romlnii nomazi, p. 169.
11 Sufflay Milan, Srbi i Arbanasi [Strbii 0 albanezii], p. 76, 81, 82. Glasnik Zem. Muzeja
u Bosni i Herceg., XXX (1918), p. 229.
3 Mon. SI. Mer., XIII, p. 184.
4 C. Jirdek, Die Handelsstrassen und Bergwerke von Serbien und Bosnien, Praga, 1879,
p. 22 i urm.

www.dacoromanica.ro

VLAHII DIN SERBIA MEDIEVALA

41

Pe aceste teritorii Jire6ek cunoaste din documentele raguzane pe


vlahii din Banjani, intre Bile6 si Nikgi6, apoi pe vlahii Nikgi6i si pe vlahii

Mirilovi6i, spre vest de Bi1e6. Tot spre vest de Bile6 erau vlahii din
Pilatovci ; In Trebinje erau cei din Bobani 0 probabil, cam tot acolo,
vlahii din Podcrnji si Pliske 0 cAtunele Dobrili si Ladovi6i. LIngA soseaua

care duce de la Trebinje la Novi erau vlahii din Versinje. Jire6ek mai
aminteste, In fine, pe vlahii Krisojevi6i si pe Burmazi, in districtul Stolac1.

Informatiile de la Raguza despre vlahi sint Ina acurn mult mai


bogate. Ele Weep atre sfirsitul secolului al XIII-lea si merg pinA in
jumAtatea a doua a secolului al XV-lea, cind vlahii fie ca. isi pierd specificul, fie cA bleep sA migreze spre nord de teama nAvAlirii turcesti. Acesi e
informatii privesc intreg teritoriul care se intinde in spatele litoralului,

de la Cattaro, ping la gura Narentei (Neretva).


In 1280 doi raguzani care s-au dus la Cattaro WA cumpere soinii
au fost jefuiti de vlahi (Blachi)2. In noiembrie 1280 Serdan al lui Radoslav,
vlah din Dobrava (Blacus de Dobraua) isi vinde serbul, pe Tvrdoe din Bosna3.

In 1283 Dobrain fiul lui Bratoslav, vlah din cAtunul Ialove (Blachus
de catone Jaloue), vinde o serb, cu numele Milosti de Bosna4. In acelasi, an,

Dragoslav al lui Bogdan vinde pe serba Bogdana de la Sana5. In septembrie 1284 cneazul din Raguza cerceteazA un caz de agresiune intreprinsI

de citiva raguzani impotriva unor vlahi. Cazul e descris de vlahul


Gunja Dragoslavid astfel6 : Mind la Raguza, a vindut vite, linA si alte
mArfuri obtinind 26 perperi 0 8 grosi. Apoi a cumpiirat cercei de argint 0
alte lucruri si a plecat spre Slavonia". CInd a ajuns In dreptul viei protomagistratului Gregorie, a fost atacat de Milbrat, paznicul din via lui
Trifan de Iuda FA de tovarAsii lui, pe urmA bAtut ping la singe si jefuit
de tot ce avea. Cercetarea a constatat de fapt vinovAtia agresorilor, condamnindu-i, dar ea ne informeazg cA vlahul Gunja nu a fost singur, ci c. u
incA doi tovarg 0, dintre care unul era bAtrin. Erau Inarmati cu arcuri,
dar nu au indrAznit s'a tragA, deoarece se aflau pe teritoriul Raguzei.
Cearta a avut loc In limba sIrbeascg, dupA cum spune un martor (audivi
voces clamantes in lingua slavonica). In afarA de bani i s-au luat si alte
1 Jire6ek, Die Wlachen und Maurowlachen, p. 114-115.
2 Dr. Gregor Cremanik, Istoriski Spomenici Dubrovatkog Arhiva, Seria III, Belgrad,
1932, p. 33.
3 Ibidem, p. 39.
4 Ibidem, p. 111.
5 Ibidem, p. 115.
6 Ibidem, p. 125-131. Interesant ceea ce s-a luat de la vlahul bbtrin : Stancus predictus
restiluil iumentam et bisacias et unam zuppam veterem et unam sclavinam velerem et unam zuenicam veterem. Item Tollischauus Otomani restituit duas bisacias et unam toarnicam et unam spstam

et in dictis bisaciis erant panis, melones et una resta ficuum. Item Milbratus... restituil duos
saccos vacuos unum filtrum a sella et unum eapellum.

www.dacoromanica.ro

VLAHII NORD BALCANICI IN EVUL MENU

42

lucruri, pe care le enumerg. Al doilea vlah cu numele Bon (Bon, blacus


veteranus) a fost de asemenea bgtut i jefuit. Lucrurile vlahilor crau inar-

cate pe o junina de asin (iumenta).


in octombrie 1284 a fost pirit un sot al lui Radoslav, vlah din
atunul Bolarni, a a vindut unui raguzan. un asin orbl. in noiembrie
1284 vlahii Dolieman de Gostay i Rate Prvoslav m6rturisesc c negustorul Matei din Rasteno ti-a depus marfa in casa vlahului Branislav si
ca pe urna6 marfa a fost dijmuit2. In Ianuarie 1285 s-a plins Ratcus

Obrati a,, umblind pentru cumprgturi in Slavonia", la Polka 1-au


atacat Rudiljanin, fiul lui Berislav vlahul i sc.ii i c apoi, asteptindu-1
in drum, 1-au jefuit3. In august 1285, un maiestru raguzan se plinge a,
lucrind,la vlahi (ego steti cum Blachis et operabar artem pilicarie), a cistigat

opi burdufi (caseos) In valoare de patru perperi i c, in timp ce mergea


de la un atun la altul (et dum irem per Blacos ab uno catone ad alium),
au venit cei doi fii ai lui Ivan Vlahul, 1-au bg,tut i i-au luat brinza4.
In noiernbrie 1285 Leonard de Cessigusso reclamg sfatului Ca, a vindut

Latitei, sora lui Gruboe BersovicS, o cing6toare sclavon" de argint


aurit i c aceasta refuzg sa-i plgteasa pretul de zece perperi sau sa-i
restituie obiectul. Vlahul Gruboe era stApinul unui atun (ego iveram
-in catonem Blacorum quorum est dominus Gruboe Ber.)5. In decembrie
1285, opt vlahi cu num3le Bratigna Dobrognago, Branislavus de Negomir,
Dobrosclauus, frater dicti Branisclavi, Radomir frater Prebri, Berriuci
filius Vidachi, Milosclavus Gleiavich, Vladus de Vper et Badomir Vidaeovich recunosc o datorie de 10 perperi atre Ioan de Picinego.

Unii din vlahii pomeniti erau asezati in atunele apropiate de


Raguza, altii vor fi fost originari din cgtune mai indepArtate, situate in
cuprinsul regatului sirbesc. Per Blacos ca i ad Vlacos din 13677 par a

indica o regiune intreagA, unde se mergea usor de la un atun la


altul". Aceast5, regiune era situath probabil in muntii din apropierea
Raguzei. De aceea in 1367, cind un raguzan plea, ad Morovlarhos, lug de
la sfat pentru cheltuiaM zece perperi. C n-a primit decit atit, se explial
dup JireCek, prin imprejurarca ca. vlahii erau -asezati nu departe de

oras8. in acelasi an un anume Nixa Buchana a fost pedepsit, pentruc6


mergind in munti (per planinas) la vlahi (ad Vlacos), le-a denuntat pretul
Dr. Gregor .ernoInik, op. cit., p. 133,
2 Ibidem, p. 135.
3 Ibidem, p. 140.
4 Ibidem, p. 145.
5 Ibidem, p. 155.
6 Ibidem, p. 157.
1

7 Mon. SI. Mer., XXVIII, p. 106.


8 C. Jiree'ek, Die Wlachen und Maurowlachen, p. 123.

www.dacoromanica.ro

VLAHII DIN SERBIA MEDIEVALA

43

sarii. Dup6, JireCek, trebuie s ne gindim la muntii situati in spatele

litoralului canalitanl. in apropierea imediata a Raguzei, un cronicar din


secolul al XV-lea, Anonimul" raguzan, cunoaste pe morlacii de pe muntele Sf. Sergiu (Srgj)2. DimpotrivA, cind in 1332 un cMuggr cu numele
Vintichiusk oferea raguzanilor sg le aducA vreo cincizeci chtune de vlahi,

sub anumite conditii, iar senatul imputernici Consiliul Mic a lua hoiriri in aceastA privintg, e vorba, evident, de regiuni mai indepArtate
in 1422 se pomeneste de Vlachi, de caton Dragasce de Bagnanj,
din care se vede cg, Dragag era cgpetenia unui &tun de al banjanilor.
Goitan Banilouich et Bogoslavus Dersimirich, Vlacchis de chatone de
Dobrignaci sint mentionati la 13764. Petar Skok, impreuna. cu Truhelka,
a intoemit Inca in 1918, o 1ist6 mult mai completA dar tot pe baza actelor

raguzane. Ei au adugat5 pe :
1 Vlachi de Grupssa Sudich in Ceruona (1305).
2 Vlasi VraneS1 (1428).
3 Vladil ,Bunissich Moroblachus de Zlocrnha (1368).

4 Katun Buna6 (1419).


5 iuroviCi (1452).
6 Katun Thomich (1368 si 1390).
7
Kalendia (sec. 13).
8
9

10
11

77

71

If

Ban jani (1436).


Bobani (1428).
Bogavi (1436).

Bogdaie (poate 1ing5. Bilede).


12 Cathonus Buchuichi (1393).
13 Katun Buchinich (1422).
14
Buroevich (in Korito).
2f
Craisalich (1405).
15
)9
16 de catone Crabicij (poate Grabi6i).
17 Vlachi de Cuthlovich (1434) in Popovo (Torumana).
18 Katun Derban (1368), dincolo de Prijepolje.
,Dobreci (1425).
19
7,
20 Vukosav Dobrovil vlachus de cathon Vlachouich (1393).
71

21 Katun Dragisa (1507).


22 Chiarach Badovani Drasenovich vlachus cathonarius de Bagnana
(1428).
1 C. Jireeek, Die Wlachen und Maurowlachen, p. 115.
2 Mon. Sl. Mer., XIV, p. 8.
3 Ibidem, XXIX, p. 355.
4 C. Jireeek, Staat und Gesellschaft..., I, p. 33.
5 Glasnik Zem. Muzeja u Bosni i Hercegovini, XXX (1918), 307-308.

www.dacoromanica.ro

41

VLAHII NORD-BALCANICI IN EVUL MEDIU

23 Vlachi Odroggnacha ( = od Drobnjaka, 1433).

21 Vlach de Garza, in Glubomir, in villa eorunt" (1420).


25 Vlachi Ghermanovich (1404).
26 Katun Grubdeevie (1419), in Vermo, 1Ing. Klobuk.
27 Kresojeviei (1408), in Playa.
28 Krstiei (1403).
29 Morlachi de Glubigna (1420).
30 Kat u n Matessevacz (1405).
31 Ljuboje Miltenie de catono Golubovich.
32 'fatal? Nenkovi.
33
34
35

71
71

Oliverovie.
PapCie.

Perutini (1406).
36 Pliske, vlahii voievodulili Stijepan VukCid (14371).
37 Pokrajac (1405).
38 Pozarnichi (1434).
39 Predojevie (1433), ling6 Bilede.
40 Bratulj Milinid Moroblachus (1425).
11

41 Rakojevidi, vlahi din Sachovo ( --= Zakovo).


42 Rigiani (1433) in Grahovo.
43 Katun Sadunoviei lingg Raguza.
44 Ugarci, vlahi ai lui Sandalj (1433) ; in 1410 Morlachi de cathono
Vgarci".

45 Vrkac Vignevie et sua catuna (1436).


46 catunus Dobreci Visulovich.
47 Katuv Vlachovich (1393).
48 Vojsinovi (1437), ling5, Trebinje.
49 Hatuv VuZiima (Vukovii din Miri1ovi6d).
50 Katun Vragovie (1420), ling5, Trebinje.

51 Vlasi in Naga Gora" (1429), muntii ce apartin Raguzei.


E drept, eg, unele din aceste denumiri se repetA IBanjani (sub nr.
si 22), vlahii Buvi i Bu'eini6 (numerele 12 si 13) sint identici : &annul
V1ahovi6 e inregistrat de dou5, ori (numerele 20 si 47), iar Bratulj Milini
e nume de vlah, iar nu al unui catun. Cu toate acestea, numg,rul atunelor
vlahe este destul de mare EA trebuie indeosebi subliniat c eele mai mune
slut mentionate pentru Intiia data in secolul al XV-lea. Aproape toate
eltunele vlahe au nume slay, eu exeeptia doar al lui Dobret Visuloviei

www.dacoromanica.ro

VLAIIII DIN SERBIA MEDIEVALA

45

(rom. vis, cu art. -ta)', care i el arata clar Ca niei vlahii de aid nu erau
de obirsie aromini, i Sakovo, care e format din cuvintul rom. sac. Dar
romanic e i numele lui Bratulj Mi1ini6, cum arata articolul -u/. Urcati
Vignevici e de asemenea romanic ( = a urea", urcati). gurovii 'Amine
problematic, desi Skok 11 considera format din cuvintul rom. jur (imprejur). Frecventa numelui Bun trebuie sa Inlature Indoiala unora, care 11
socotesc hipocoristicullui Bunislav. Forma Bon Vlahus exclude o asemenea
-derivatie.

Lista lui Truhelka i Skok se poate completa cu catunele de vlahi


.scoase mai nou de St. Dinjid :
1 Bocdanus Tollanovich de catuno Sottovich (1313).
2 Bogavec Bogunovich, Vlach de catuno Druchovich (1404).
3 Bogdan Glegievich et Bogetta Nenchovich, Vlachi Bormaxi (1404).
4 Borissavus Boicovich tie Mirnovieh, Vlachus (1408).
5 Braychus Stiepoevich de catuno Iuryevich (1379).

6 Caloiurch Mircetich de catuno Cherssoevich (1379).


7 Milbrada5a et Zub Clapovich moroblachi de catuno MilbradaZich
(1379).

8 Obrad Glegievich, Vlach de cathono Veselenich (1407).


9 Radach Bogavcich, Vlachus de cathono Radoslavi Xurovich
(1404).

10 Radivoy Voxich Drobgnach, Morlachus de Pripogle (1423).


11 Radoslavus Vladoyevich, Vlachus de Anagasto (1401).
12 Stiepan Medoevich, Vlachus de Rudine (1443).
Une le din catunele date de Dinjid le cunoastem din expunerile lui

Jireek (Bormaxi = Bormazi, Mirilovii), iar catunul lui Rados lav


Xurovich trebuie identificat cu Zurovii Inregistrati si de Skok Truhelka (1452). Luate Impreuna, listele acestea arata 58 catune, la care
trebuie a se adauga Inca noug, semnalate de Jiraek i irno'gnik
Podcrnji, Dobrili, Ladovioi, Versinje, Dobrava, Lalove, Bolami i Gostay).

Cu totul avem deci 67 catune ale vlahilor, asezate la distanta mai mica
sau mai mare in muntii din estul Raguzei.
Este aproape cu neputinta sa repartizam pe teren acest mare numar
de catune vlahe. Ele erau presarate pe teritoriul ce se intinde de la Playa
spre nord-vest i cuprindea, evident, regiunile muntelui Durmitor, apoi
Grahovo, Klobuk, Nikgi6, Trebinje, Bi1ee, Ljubinje i chiar Prijepolje
in rasarit. Linga Neretva nu putem localiza decit catunul din jupa Dubrava
(1280). Se apropie bug de regiunea acestui riu catunele Ugarci, la nord
1 Un Visule delli Brumas" se pomeneste la 1343 dup5 Dini (easopis jug. Isl., III, p. 122).

www.dacoromanica.ro

46

VLAHII NORD-BALCANICI IN EVUL MEDIU

de Trebinje, Buroevia (in Korito) si. Vlahovidi, la nord de Ljubinje.


Sate le Ugarci si Vlahovidi existg si azi. Dincolo de Neretva, deci mai la
nord, trebuie probabil plasate cgtunele lui Urkac (Urcat) Vigne yid, al
cgrui descendent poate fi vlahul Obad. Vidnjevi, mentionat in secolul
al XVII-lea de urbariile Frankapanilor la Bosiljeval. Citeva cgtune erau
situate in Muntenegru, iar &are rgsgrit, lingg Lim, se mentioneazg vlahii
din Pripolje 0 .Derpan. Pe la 1430, Sandalj Hranjid, care stgpinea o largg

zong in spatele Raguzei (Cattaro Milegevo Drina Samobor


Vrhbosna
ping in sud de Mostar), avea supuse urmgtoarele cgtune
din cele mentionate mai sus : Pliske, Mirilovidi, Burmazi, Podcrkve,
Bobani, Pilatovci, Kresojevidi, Kristinidi si. Ugarci2. Unde erau mai
compacte atunele vlahe, nu putem stabili, prin urmare, cu preciziune ;
credem insg a nu gresi dacg presupunem cg tinutul dintre Dubrovnik,
Trebinje, Nikgi, Bile& si. poate Stolac se va fi numit uneori Vlahia sau
ad Vlacos sau partes Vlachiae ; aceste numiri sint mentionate intr-un
act al consiliului minor din 2 oct. 13973.
Aici sintem indreptgtiti a localiza si. tinutul Donji Vlasi, in latineste
Vlachi Inferiores, pomenit in veacul al XVI-lea. In 1535 se vorbeste
adicg de M urlachi Partis Inferioris, iar in 1597 acest district", cum ii

spune Petar Skok, se defineste astfel : si mai jos de Trebinje se aflg


jupa Popovo si. Donji Vlasi si Drina (Drijeno, Rugg' Trebinje) si. Bunia,

iar la vlahii inferiori cgpeteniile sint llrabeni". Skok se gindea4 la


teritoriul dintre 2ab1jak si Stok, insg aceastg regiune e prea indepgrtatg de Trebinje si Drijeno. Pe de altg parte, credem si noi cg are dreptate cind presupune cg a existat si. un tinut numit Gornji Vlasi (Vlachi
Superiores). Skok se gindea fie la Starivlah, fie la Katunska Nahija.
Partea muntoasg din Muntenegru stim sigur ea se numea in secolul al
XV-lea incg tot katuni, 0 aceastg denumire a pgstrat-o ping, in ziva de
azi, desi modificatg intrucitva de administratia turceascg. Starivlahul
ni se pare prea indepgrtat de vlahii inferiori. Mai curind ne gindim la
regiunea muntoasg de la nord-vest de Durmitor sau la regiunea dintre
acesta din urmg si Zeta. 0 poezie popularg culeasg la Ku6i3 cunoaste
intr-adevgr o asemenea regiune. Milog, eroul mult cintat, peteste pe Iana
Fecioara, dar ea era logoditg cu un vlah de la viahii de sus". In acest
1 Mon. 111st. fur. SI. Mer., vol. 1, p. 328-329.
2 Glasnik Zem. Muzeja u Bosni i Herceg., XXIX (1917), p. 160 (dupa Truhelka,
Komouski Rat).
3 N. Iorga, Notes et estraits..., seria a II-a, p. 69, Thallczy-.Tire6ek-Sufflay, Acta et Diplo-

mata Res Albaniae Mediae Aetatis II/us/ran/1a, II, Viena, 1918, p. 160. Caseus de Viahia la
N. lorga, op.cil., p. 180.
4 Glasnik Zem. Muzeja u Bosni i Herceg., XXX (1918), p. 305.

4 St. Dueid, Zivot i obiktji plem. Mita, p. 461.

www.dacoromanica.ro

VLAHII DIN SERBIA MEDIEVPLA

47

caz Donji Vlasi ar putea sa, fie o regiune situath mai aproape de Moral,.
poate chiar lingas Popovo Polje. Lj. M.Rovi6 aratO c dalmatinii numesc
pina, azi Vlasi pe Popovci, locuitori In Popovo Polje (in Hertegovina
Inferioarg, de la Hutovo plat la Poljica), iar regiunea lor Vlaactl.
Vlahii din Bosnia medievahl

Ping, dupa, moartea tarului Dugan partea cea mai mare a Bosniei
apartinuse regatului sirbesc. Sub urmasii sal WO, diferiti potentati
au izbutit sg-si formeze acolo teritorii independente. Mai ales in epoca
acestor stapinitori ant pomeniti vlahii, desi existenta lor in Bosnia pare
sa, fie mai Nieche Am vazut c spre sfirsitul secolului al XIII-lea ei fac
negot cu robi adusi din Bosnia. In tratatul dintre tarul Uro i raguzani
sint de asemenea mentionati vlahii in aceasta provincie. In 1344 se pomeneste un vlah din Bosnia2, iar in 1336 Consilium Rogatorum al republicii
raguzane instiinteazO pe trimiii sal de pe linga banul Bosniei c vlahii
care vor s vina la Raguza pot veni si se pot intoarce de tot sigur (tute et
secure) 3.

La 1361 vlahii i oamenii banului Bosniei i ai lui Senko au fost indrumati s vina prin Slano, un port intre Stagno iMa1fi, pentru a lua sare4.
In anu11476 aduc plumb la Raguza5 Vlachi et Bosgnani. In 1378 regele Tvrtko,

al Bosniei ofera Raguzei un ajutor de trei sute de soldati si tot atitia


morovlahi prin Stagno, cu prilejul ostilitOtilor dintre acest oras cu Venetia6.

Dupa JireCek, mercenarii morovlahi locuiau nu departe de Stagno,


in Helmo (Hum)7 . La 1406 trimisii raguzani Mihael de Resti i Aloise deGozze au plecat la voievodul Sandalj din Bosnia pentru a-1 ruga s revoace

ordinul ce-1 daduse vlahilor sai, de a duce pe negustorii raguzani spre


Serbia nu pe drumul muntos peste Nikgi6 (Onogost), ci pe soseaua
obisnuitO prin Gacko i Prepolje5. Intr-o scrisoare a raguzanilor, to
din anul 1406 catre regele Bosniei, se aminteste cum au permis ei vlahilor
1 Srpski Etnogralski Zbornik (II odelj. 29) ; Lj. MMovid. Zivot i obitaji Popovaca, Belgrad,
1952, p. 382.

Mon. SI. Mer., X, p. 158.


3 Ibidem, XIII, p. 366.
4 Ibidem, XXVII, p. 102.
Ibidem, XXVIII, p. 150-151.
6 C. Jireeek, Die Wlachen und Maurowlachen, p. 123.
7 Ibidem, p. 123.
3 Ibidem, p. 122. Item ye recordemo, che ali Vlachi, che portano le mercadanie de nostrt

Rugusei, fo vedato passar la via de le planine inuerso anagasto per la qual Ii mercadani per pzura
de Turchi et de altre matte zente spesso se melte ad andar... Cf. N. forge, Notes et extrails..., If ,

p. 111. Cu privire la vlahii lui Sandalj, ibidem. p. 143 i 148.

www.dacoromanica.ro

48

VLAHII NORD-BALCANICI IN EVUL MEDIU

din Kujavi6i, i celorlalti vlahi din Bosnia sg, ierneze in acel an pe teri-

toriu raguzan, pe care-I ceruse, pentru ei in00, regele. Vlahii insg, au


fAcut mari pagube raguzanilor 0 au omorit un om, din care pricin'a orenii nu le-au mai permis sg, ierneze pe teritoriul bold. In anul 1407 raguzanii avizasa, pe Tvrtko Tvrtkovi, regele Bosniei : Vlachos KMurii
in teritorium reipublicae irruendo civibus magna damna intulisse2.

In 1399 raguzanii scriu regelui Ostoje pentru vlahii Branko si


Vlatko, care vreau sgi ierneze pe teritoriul Mr, unde au iernat 0 mai inainte3.
Vlahii regelui Ostoja" se pomenesc 0 in anul 14154. in 16 mai 1430,
patru vlahi din Dragnaz" se obliga' de a plgiti &are voievodul Sandalj
o amendg, de trei sute de ducati de aur, dacg, se vor gAsi la ei cai, marfg,,
vite sau alte lucruri de ale Mi Radoslav Pavlovie. in fine, intr-un document al voievodului Juraj (1434) se amintesc vlahii : Voihnii, Pribino'viol 1i HardomiliOi, tot In Bosnia.6. VoiniOe i Hardomilia sint atune
aezate nu departe de Mostar, lingg, Ljubugki Brijeg, iar PribinoviOe,
llng4 8iroki Brjeg. Ele existA i azi i un invAtat croat ne asigur recent
el, dupg, onomasting,, se poate recunoate originea lor vlaha : Kogul,
Matulid, Markulin, Mikuli, Bandur, Bencun, Radman, 8urman, Lentar,
Pintar, Madrapa, Maras, Milas, Bakula, Bubalo, Boban, Bunoza, Korda,
Leko, Musa, Vasilj, Vlahi, Vlagi, Vranjeg, Crnjac, Domazet, Radat.
Dar in afar4 de Korda (rom. coardet < lat. chorda), VlahiO, Vldi i
KOul, Matul-M, Markul-in i Mikul-i cu anevoie s-ar putea recunoa0e
caracterul lor deosebit7.
Avind in vedere acestea, intelegem de ce hertegul Stipan VuknO,
care luase In stapinire teritoriile din Hertegovina de azi cind se cert
cu raguzanii, puse stgpinire indatg, i pe vlahii care erau situati in apropierea lor. Atunci raguzanii cAutar s5 obtin6 ajutorul cneazului Vladislav

incheind aliantg, impotriva tatglui san, care era hertegul Stipan. Fiul
rebel promitea republicii8 ca, nici nu va opri, nici nu va impiedica pe
nici un om al sg,u, fie vlah sau sirb, de a merge liber la Raguza pentru
a cumpAra atit sare, cit i alte mgrfuri". in fine, impa'cindu-se cu republica, in 1454, ace1a0 herteg primi totu0 conditiile raguzanilor 0 se obligg
a nu extrage sare nicieri, pe teritoriul sau 0 a nu mai sili pe vlahi i pe
Novakovid, Selo [Satul], p. 38.
2 Mon. SI. Mer., XXIII, p. 85.

3 Milenko S. Filipovid, in Naselja. 25, p. 211.


4 Ibidem.
5 N. Iorga, Notes el extraits..., II, p. 282 in notA.
6 Novakovid, Zak. Spomenici, p. 338.
7 Dr. 0. Dom. Mandid, Postanak Vlaha. Prema novim poviestnim izstrativanjima [Ori-

ginea vlahilor. Dup cercetdri istorice noi], Buenos Aires, 1956, p. 41-42.
8 Miklosich, Monumenta Serhica, p. 415.

www.dacoromanica.ro

VLAI-III DIN SERBIA MEDIEVALA

49

-alti supusi ai ai de a cumpra sare intr-alt loc, declt la Raguza si Narental.


Conventia aceasta insa' nu Impiedicg pe principele Stipan de a incheia,

ceva mai tirziu (1462), si cu venetienii un asemenea tratat. De aceea


-porunci nobililor si morlacilor ai, sub pedeapsa de a pierde in caz contrar
tot ce le e mai drag pe lume, a nu cumpere sare nici la Raguza, nici mai

sus de Raguza, ci numai la Cattaro, Castelnuovo, Narenta, Spalato si


in alte orase ale signoriei2. Hertegul avusese conflict si cu venetienii
la Cattaro (1433), unde opri de asemenea pe morlaci a intre in orae.
Intre anii 1404-1430 vlahii se pomenesc de unsprezece ori in
punctul vamal Glasinac, care se afla intre Sarajevo si Vigegrad. Ei venea-u

din felmite calune ale liertegovinei si Muntenegrului, mai precis din


hinterlandul Raguzei. La 24 octombrie 1404 este pomenit un vlah din
&annul Prvotinjii; la 10 octombrie 1406 vlahii ponosnici", adicg chirigii
-de catono Regoye, conduc transportul de postav usque ad locum Mocroy
ad domum Butci ; la 1425, Hlapac Stankovi, vlah ; la 1426, Dubravac
Milievi, vlah, omul voievodului Radoslav Pavlovid ; la 1428, acelasi

Dubravac Mili6evid, vlah din catunul Prvotinjidi ; la 1428, Starihna


Stankovid, vlah ; iar la 1428, tot Dubravac Milie'evi6 aduce marra negustorilor din Glasinac4, in apropierea cruia pinA azi un sat se numeste
Vlaolje.

In circumscriptia Jape *tefan Tomag dkuieste In 1450 doug sate :


selo Vlasine Done i Gorne, care reamintese pe vlahi8. In 1461 Stjepan
Tomagevi face donatie in Buljina, spre sud de Stoc, un cabin de vlahi",
1,care sint si care vor mai veni", iar in Trzora satul Lup8.
Titlul de rege al Bosniei si Valahiei", pe care si-1 atribuie Nicolae de
Ujlak (Ilok), in jumgtatea a doua a secolului al XV-lea, e justificat numai

prin prezenta populatiei vlahe In efemerul regat ungaro-bosniac7. De


-unii din acesti vlahi pomeneste si regele Matei in scrisoarea adresat
calre papa (14 dec. 1480), spunind ca,' au venit la el, in Vrhbosna
(Sarajevo) din diverse pArti si provincii foarte apropiate de regatul Bosniei si invecinate cu Neretva8. Unii erau supusi regelui maghiar, pe
ceilalti avea de gind s-i cuprind in curind.
1 Mon. SI. Mer., XXV, p. 344 si Mon. Serb., p. 467.
2 Ibidem, XXII, p. 228.
3 Ibidem, XXI, p. 175.
4--Glasnik Zan., Muzeja u Bosni i Hercegovini, IV (C. Jireeek, Glasinac u srednjem

-vijeku [Glasinac In evul rnediu], p. 99-101).


5 Ibidem, XVII (1905), p. 254.

6 Ibidem, I, 3, p. 77-78.
7 V. Bogrea, In Anuariul Institutului de istorie nafionala, I (1921-1922), Cluj, 1922,

p. 379.

4.

N. Iorga, Notes et extraits..., V, p. 114.

C. 2925.

www.dacoromanica.ro

VLAI-III NORD-BALCANICI IN EVUL MEDIU

50

Cam atit e tot ce f}tim 1i ce putem verifica prin mArturia documen-

telor despre vlahii din Bosnia, inainte de cucerirea otomang. Toponomastica ne arat6 frig c trebuie a mai fi existat grupuri de vlahi i In
partea de rasgrit a provinciei.

La nord de Sarajevo avem de fapt nume ca Vlahinja, Maul, 0.


tnc in secolul al XV-lea, numele satului Sarebire (de la rom. sare bine).
Numele Furtula in onomastica din apropiere (Glasinac) dupg Skok deriv
din rom. furtull, iar Nachorevo (ling Sarajevo) de la rom. ndhor rincaci".

La nord-vest de Travnik avem numele muntelui -paid i denumilea.


Vlabka Gromila ; In Uzora, satul Lup, pomenit in 1461, iar lingg Una, in
districtul Dubica, satul al cgrui mime 1-am mai intilnit : Burazeri2,

ai cgrui locuitori, dupg, Skarid, au pornit de 11130 Morava, au trecut


prin Muntenegru i in fine s-au stabilit definitiv in nordul Bosniei. Interesant e toponimicul Rapta (in Vrbanja), mentionat intr-un hrisov al
banului Stipan (1323), care s-ar putea reduce la o formA rpt, ruptV
(dupg, Iorgu lordan, Nume de locuri rominesti in R.P.R., p. 183 : rupturg de teren").
Mentiunile acestea nu ne indreptatesc, de sigur, sg, presupunem
un val prea intens de migratiune a vlahilor spre Bosnia. Totu0 Ed. Richter,

counosator atit de bun al relatiilor etnice din aceastA tarA, afhmI c


mice s-ar zice, trebuie s fi fost multi vlahi in Bosnia din evul mediu
tirziu, care au dispArut fr urnia, asimilati de slavi. Gratie acestui
amestec spune ace1a0 invAat muntenegrinii i loeuitorii din Hertegovina, Bocca i Lika au frumosul tip meditcranian3.
InvAtatul iugoslav Vladimir Skari, dupg ce face o cercetare amAnun-

titl a originii populatiei din Bosnia, constat

c elementele strline,
adicg vlahe, din toponimia Bosniei i Hertegovinei i ind6osebi cele din

nord-vest, nu trebuie considerate drept resturi de o mare vechime ci


ea import din secolul al XIV-lea 0 al XV-lea. In statul lui Ninoslav
un existau vlahi, deoarece cu acest nume se inseamng, raguzanii. In secolul al XIV-lea insg se pomenesc vlahii banului din Bosnia. Prima etapg, a
migratiunilor pastorale a avut deci loc inainte de Vatglia de la Kosovo,
dup5, care a urmat o pauzA pin5, la cAderea statului bosniac4.
PArerea aceasta ni se pare intemeiata. Numele muntilor celor mai
Insemnati din regiunea aceasta amintesc, de fapt, o str6veche migratiune.
vlahg : VlaR6, spre nord de Travnik, Dimitor, la izvoarele Unei, Vlahinja,.
P. Skok, In Glasnik Zem. Muzeja..., XXX, p. 298.
2 Ibidem, p. 257.
3 Glasnik Zem. Muzeja u Bosni i. Herceg., XVII (1905), p. 294-296.
1

Ibidem, XXX (1918), p. 227 228.

www.dacoromanica.ro

VLAHII DIN SERBIA MEDIEVALA

51

nn pisc din complexul muntilor Bjelagnica, Drakuljica, o ramificatie din


Viduga i Prula, munte la nord-vest de Ovrgnica. In fine, documentele

raguzane privesc pe vlahii de la inceputul secolului al XIV-lea ca un


element nu proaspal sosit, ci de mult incadrat in circulatia economic/
dintre Bosnia si litoral.
Milenko Filipovi6 constath de asemenea ca In teritoriul Bosniei
se pot distinge sigur dou straturi de vlahi : unul foarte vechi i altul mai
nou. Primul strat apare destul de limpede din expunerile de pin5 acum.
Kalemberii i DrakuloviCii s-au mutat din Zeta mai intli in Hertegovina,

si de acolo in Bosnia In ultimele doug veacuri. i din Lika s-au depla sat
chiar in timpurile mai noi resturi ale vlahilor de odinioara. Ei au adus
numele vechi romanice din Pounje i Bjelajsko Polje.

Dar in tot timpul stpinirii turcesti deplasarea de populatie de la


sud spre nord nu a contenit. Truhelka Ii distingel pe vlahii asezati in epoca
aceasta, dup5 felul de trai deosebit, ce-1 duceau in regiunile muntoase ale
Bosniei : in timp de pace aveau grijg de bungstarea si mai ales de siguranta

drumurilor de munte. Ei indeplineau transporturile statului, ajutindu-le


cu cai. PlAteau anual un ducat de casg, iar de celelalte dari erau scutiti.

Dupa impozitul ce-1 datorau (filuri, filori, ducat", galben" din neolatinul florenus), se numeau filurigii i formau o elm*/ deosebita, militara-

agrara. In timp de rAzboi nu erau combatanti, ci pionieri. Erau de origine


spune Truhelka vlahi din Peninsula Balcania. Asezindu-se
In catune, ei s-au slavizat repede, adica s-au serbizat si au devenit filurigii

turd". La acestia se refer*/ sultanul Baiazid in 1497, cind comunica


raguzanilor c6, emirul din Novi, Kasum Nlebija face recensamintul

Orli hertegului i culege ducatii vlahi" si tot la ei se gindeste sultanul


Mehmed II, dud instiinteaza pe raguzani ca a poruncit voievodului Hamza
Beg sa adune pe ficiorii vlahi" i, dac5 vreun vlah sau fiu de vlah (i
koji pde -Rah ii vlave) ar fugi la ei, st-i restitnie indat52. tiri1e vechi
cunosc numai vlahi In terenele filurgii. Mai tliziu s-au asezat i mahomedani, deoarece acolo era serviciul usor i impozitele mai suportabile.
Stratul vechi de pgstori vlahi a ajuns astfel in Bosnia din mai multe
directii : unii au venit din est, din regiunea Drinei inferioare ; altii fac
parte din masa Starivlahului, care s-a deplasat prin FoCa si Osat catre
Sarajevo, Vogogde, Visoko, ping la nord de Travnik, unde Vlai
Planina marcheaza de asemenea prezenta lor. Curentul din Hertegovina
1 Glasnik Zem. Muzeja u Bosni. .. Dr. Ciro Truhelka, Historieka podloga agrarnog pitanja

ii Bosni [Baza istoricA a problemei agrare In Bosnia], XXIII p. 155.


2 Ibidem . . ., XXIII, p. 38. Cf. si p. 113.

www.dacoromanica.ro

VLAHII NORD-BALCANICI IN EVUL MEDIU.

52

spre Bosnia a fost mai slab, deoarece tendinta vlahilor de aici era indreptata mai ales catre litoralul dalmatin.
Deplasarea lor din Lika, in fine, e de data mai recenta (secolul al
XVIII-lea).
Material din toponimia i onomastiea sirbeaseii

E firesc ca populatia vlaha pomenita atit de frecvent in evul mediu


sirbesc sa fi lasat urme pretutindeni pe unde a trecut. Asemenea urme
exista, de fapt, nu numai in toponimia provinciilor sirbeti, ci i in onomastica moderna. Ele au fost relevate de Novakovid i JireCek, iar in
timpul mai nou oercetate metodic de anchetatorii coalei lui Jovan Cvijid,
stau in numar mai mare la dispozitia oricui. Culegind materialul tiparit in
primele volume ale pretioasei publicatii _Naselja Srpskih Zernalja FAezarile provinciilor sirbetil, noi am scos la iveala Inca in 1924 un lusemnat

stoc de nume care ni s-a paint ca pastreaza amintirea vlahilor din evul
mediu. Cele mai multe s-au dovedit intr-adevar convingatoare, dupa
cum a aratat Sextil Pucariu in lucrarea sa privitoare la istrorominil.
De atunci volumele proaspete ale Sbornik-ului etnografic sirbesc au adaugat

material nou pentru problema ce ne intereseaza. Cereetarile facute in


Muntenegru i in Bosnia au recoltat, indeosebi, material pretios, care
largete orizontul i ne inlesnete In multe privinte sarcina de a recunoate limba vorbita de vlahi. Dar acest valoros material nu a fost Inca
analizat de specialiti. De aceea istoricul nu-1 poate utiliza decit facind
unele rezerve.

In cele urmatoare ne propunem s inceream o culegere mai cornpleta de toponimice i nume de persoane in teritoriile sirbeti, care pot
sa aiba vreo legatura cu vlahii de odinioara.
0 buna parte din numele pe care le vom inira aici amintesc pe vlahii
din epoca in care ei existau ea o populatie binecunoscuta : Vlaka, Vlase,
Vlahinja, Vlaolje, Vlana Livada, Vlana Crkva etc. In asemenea formatiuni
de nume, vlah are aproape intotdeauna acest inteles. In Bosnia inseamna

insa, clteodata, dar tirziu incoace, i sin ortodox". De aceea nu vom


grei, daca vom considera asemenea numiri ca o proba destul de sigura
despre ekistenta unor resturi de vlahi. Numele autentice romanice (sau
cele cu radical slay i cu sufixe romanice) nu sint deosebit de frecvente,
daca eliminam numarul mare al celor dubioase i daca ne ferim s considerAm ea atare asonantele de multe ori foarte inelatoare.
1 Sextil Puqeariu, Studii istroromtne, II, p. 277 i urm.

www.dacoromanica.ro

VLAHII DIN SERBIA IKEDIEVALA

53

In regiunea Vranjel InregistrAm urmgtoarele nume : Surdul (sat,


din rom. surd); Surdulica (sat, diminutiv de la Surdul)2 ; Otulje (sat, din
numele Hot cu articolul romanic -ul) ; Dan6ul (parte de cimp); MarUni
(Marline Njive), din rom. margine ; Vldki Dol (o vale) ; Vldki Put (un
drum).

Nume de persoane de inregistrat in aceasta regiune sint : Sugarci,


Surduljani, FiIorci, Barbace, Barbat, Barbatovac, Barbe.
In regiunea loca1itii Kumanovo, Had2i-Vasiljevidi constat:63 urm6,toarele nume : Rotunda dim. rom. rotund ; Lakustovo rom. Leicusta ; Kornaor, rom. corn (arbore). Cf. Kornet i Kornica (sat in Bosnia) ; Kampur,
rom. cimp, pl. cimpuri ; Mutolova nume de sat. Satul Mutolovci, intre
Kueajna t;ii. Morava, 1-a daruit tarul Lazar bisericii din Ravanica. In Mon.
Serb., p. 197, se pomenete un Raja Mutulovie.

In Poljaniea i Klisura5 intimpinlm urmg,toarele nume : Vlase,


Vlasina, Vlainka, Vldka Kruna, Vldka Livada, Vldka Suma, Vldki
Kladanac, Vldki Rid i Petina (pisc, un diminutiv din lea).
In Krajige i Vlasina avem6 : Banior ; Regul; Porta (din poartd);
Radulova Padina ; S'akulica ; Vlaina Cesma ; Viajin Kladanac ; Vlahovica ;
Vldka Livada ; Vidka Planina ; -Rana Reka ; Vldka- Cesma ; Vldke
Buke; Vlake Ku& ; Vldke 1T jive.

Regiunea Vlasina, cu localitatea Surdulica, stl In strinsl legAturd


cu mezarile vlahilor din vestul Sofiei, iar cele de la Kumanovo slut in
continuarea liniei Sofia-Radomir-Kiistendil.
Koritnica, regiune situatl spre vest de Nig, pe malul drept al Moravei 7,

avind leggturl cu teritoriul bulggresc, prin valea Nigavei, a fost studiatA


de Mihailo M. Kostie. Vlahii sint amintiti aici in traditia localg, care II
-tie latini". Dou5, stine ale lor se numesc Iarigor i Kopren, dar autorul
Ii constatA in toatl regiunea de mijloc a Nigavei. Toponimice romanice
nu sint bask ; in afara", de Jarikor (dim. de la iara), n-am reuit a descoperi
decit doar un loc in Oreovica, care se numete Danhlovica. De altfel
o familie din Koritnita de jos se numete Dan6ulovci, alta, stinsg, acum,
Banulovci. Interesant e insg, numele unei familii din Strelac : V alnige
Srpski Elnografski Zbornik, Naselja srpskili zemalja [AsezArile t5rilor sirbesti], uredio
Dr. J. Cvijid, II, p. 89-247. Fiecare ancheta are indice de nume am5nuntit, cu ajutorul cdruia
se pot gsi usor. De aceea am socotit c e de prisos a indica la fiecare nume pagina.

2 Vezi Iorgu Iordan, Nume de locuri romtnesti in R.P.R., Buc., 1952, I, p. 276 : Surdute0i,
Surdulifa.

3 Dr. I. Hadii-Vasiljevid, Ju:.na Stara Srbija [Serbia veche meridionaln Belgrad,

1909, P. 96.
4 I. Iordan ne d Mutul in Gorj i Ialomita (op. cit., p. 274).

5 Naselja, 3, p. 1-245.
6 Ibidem, 8, p. 1-381.
7 lbidem, p. 34.

www.dacoromanica.ro

54

VLAHII NORD-BALCANICI IN - EVUL MEDIU

(rom. alunif), explicat de Beli6 ca o forma foarte veche romanica, dupa


cum am aratat mai sus.

E interesant ca, In regiunea de sus a riului P6injal cercetata de


Milcnko S. Filipov;6 (Gornja ninja), amintirea locuitorilor vechi s-a

pastrat pina' azi. Locuitorii din satele Peinjei superioare sint numiti si
acum Vlasi de catre cei din Vranje. Numele Miratovce (sat) 0 Murgo.f
(sat linga Kumanovo), precum si Piper (loc in cimpia din regiune), Piperski
Potok (o vale in comuna NikuAtak), Nangjini (numele unei familii venita

din Orahovat) i Scheia (Skeja) (tot mune de familie in Vijtita) sint de


subliniat. Pentru dr. mirat avem oarecare rezerva', dar piper 0 mangjini
(margini prin asimilare) par admisibile. Ramine sa fie confirmat dad,
forma de azi a numelui Scheia se intimpina si la meglenoromini. De
subliniat indeosebi imi pare faptul ca in aceasta regiune poarta curtii,
care are doug aripi, se numeste in graiul popular porta.
Regiunea invecinata, denumita dupg muntii negri" KumanovskoPrdevska CrnaGora i cercetata, de Iovan F. Trifunovski2, are, dupa autor,
trei comune cu nume romanice : NorIrja, Kokrino i Bukurevci. Primele
doua Salsa slut foarte problematice, dar Bukurevci reamintese numele
foarte curent intre vlahii de aid. Asa se numeste : un sat Bukurevac, altul
Bukurica, iar o vale Bukurovska Beka (de la numele Bucur). Sigur romanic e toponimicul Calea intilnit de mai multe ori (o data un loc Intarit,

alta data o parte de hotar sau o parte a satului). Tot asemenea Gropa
(o postata de pamint in hotarul comunei Vaksinac i un anume loc din
podisul Muntilor Negri). Numele comunei Barbace e tot romanic ( < barbat). In onomastica insemnam numele Corb (de origine din Albania de
nord), Lungurci (un neam in Tirnava ; probabil din rom. /ungul). Curios

numele Jonut (Jonuzovi in Veliki Rajipac), deoarece la dacoromini


nu-1 intimpinam decit in epoca mai noug. De observat c locuitorii din
Ber &vac numesc vechea populatie, care a locuit odinioara acolo, latini.
Trifunovski ii crede aromini, ceea ce dupa noi, e gresit.
In muntii 8ar, in regiunile Gora i Opolje3, an chetatorul Dr. M. Lutovac

a inregistmt toponimicele : Barbula (<Barbul?) (un tinut), Brinza (un


oarecare loc), Gura (o apti), Kapra (sat ; rom. capra), Konora (munte
rom. cunund, curund), Koron (un pamint),Maruket (un riu), din dr. meiruchiu i mdruchi < lat. manuculus mici pilcuri mincate de capre", + -et
(colectiv), ca i In brdet, muschet Amintirea populatiei vlahe s-a pastrat
1 Dr. Milenko S. Filipovid, Gornia Peinja, Belgrad, 1955 (Srpski Etn. Zbornik, IV od
knj. 3).
2 Naselja, 33 (Belgrad, 1951).
3 Ibidem, 35 (1955).

www.dacoromanica.ro

VLAHII DIN SERBIA MEDIEVALA

55

In denumirile Vldka (hold6), -Plane Livade, -Rani Put (In Zli Potok) FA
-Rani (s. Lagki) Potok (o comung). Numele unei familii, JankuliCevci.
Cuvintele ba fi5ur, urda se intrebuinteazA i azi, Aspect curios are nurnele
muntelui Urikit, care InsI nu e romanic (ureehiat? ; In prtile Clujului
a urichi a prinde cu urechea").
In Ibarski Kolagin1, numele de sate Bag' (in Maj), Burate, Kr ligate i Lagatore reamintesc pe vlahii de odinioar/. Baa' e un termen pastoral,
de origine strveche, rlspindit prin migratiunile vlahilor. Burate e derivat

de la buret In inteles de chiciurl", promoroael.". Cf. Vlasi KiZurii


lingl Neretva. Krligate e dr. cirligat, Incovoiat ca un eirlig". Lagatore
este dr. legator (< a lega). Numele satului Orlje, pe care Milisav Lutovac
Ii crede rominesa, noi nu-1 socotim ea atare. Regiunea plstreaza amintirea
vlahilor si In denumirile Vlagka Livada (loc in Strumac-ul de sus) iVlagko
firoblje (cimitirul vlah din satul Veseni6).
Din valea Ibarului2 ni s-au pstrat numirile: Muncela, la baza eIruia

Puscariu admite el ar putea fi dr. Muncel ; Vla.i, o parte de hotar In


: Vlagka .Ravan ; Vlasovo ; Vldica.
Numele de persoane care reamintesc aici populatia vlahl de odi-

Uge

nioara* sint : Arbulii ; Murgidi ; Rodulovigi.

Regiunea care a plstrat aceste urme de vlahi e situatl In capltul


de nord-vest al muntelui Kopaonik. Mai &are apus erau asezate cele dou5
mlngstiri Studeniea i Milegevo, care obtinusera' vlahi, prin hrisoavele de la
intemeierea bor. Ceva mai la sud, In Novi-Pazar, raiaua din jurul lui Novi

i In vremea turcilor (1628) se chiam0 eflakan riajasy". Pe


malul drept al rIului TJvac, douI localitati cu nume romanic, Ursule 1i
Ba6ia atesteaza" pInI azi existenta de odinioarl a populatiei vlahe. Este
8oher mnc5

adevlrat c5, probele documentare si de toponimie slut aici destul de reduse.


Dar regiunea de care ne ocuplm intrI si ea in teritoriul foarte bineeunoseut

al Starivlahului", care se intinde de la Kopaonik pinA la muntele


Romanija In Bosnia orientall, poate chiar i ceva mai spre nord-vest,
facInd leglturg, cu o parte din vlahii Serbiei medievale.

La Starivlah apartine terItoriul din Sokolska Nahija, in dreapta

Rind, Wire Zvornik

i Vigegrad, de uncle insemnlm4 urmtoarcle toponimit e : Vato/jeviei, sat in Osat, in fatg cu Rogaica, de la cuvintul rom,

vtui; Vlasina, munte line/ Vranj ; Vlajinovii, familie in Postcnj ;


V ldke 117- jive, deal In Budigi si in Zvornik ; Vlahovii, sat 1. Vigegrad ;
1 Naselja, 34.

2 Ibidem, 3, lbar od Rad. M. Ilia.

3 Petar Skok, In Glasnik Zemaljskog Muzeja ii Bosni i Hercegovini [Buletinul Muzeului


Regional din Bosnia si Hertegovina], Sarajevo, 1918, XXX, p. 300.

4 Naselja, 26, p. 309 505.

www.dacoromanica.ro

56

VLAHII NORD-BALCANICI IN EVUL MEDIU

Caparioi (altfel Vasidi), familie in Gornja Bakovica, venit5, de la Sinj,.


in Dalmatia, derivat de la rom. cap.
Inspre rlsgrit de Kosovo si Lab si la nord de Morava Superioark.
regiunea denumitI Novobrdska Nova Rekal a fost studiatI de Atanasie
1.:Trogevi6. In aceastA regiune, care si-a luat numele de la vechiul oras
Novo-Brdo, astAzi dispkut, IntimpinAm satul Ponia al vlahilor dkuiti
de tarul Dugan inkAstirii Hilandarului (1348), numit acum Pond. Urogevi credo c5, familia Koroleja (Korolejci) ar fi de asemenea de origin6
romanica, coborind din vlahii Kostandinovci, mentionati in hrisovul De6anilor. Cele 19 case apartintoare acestui neam se easesc Inca tot in vechea
comuna Kostandinac. i numele satului Guncat reaminteste pe vlahii
manastirii din Prizren. Toponimice vlahe shit : Dumniea, un sat in

regiunea invecinata Lab (rom. domnild); Zidol (rom. zidu/, iar nu zli
dol, cum crede autorul) ; Kuretate sat in Morava de sus (rom. curatura
rune"); Maguralloc i padure in Kostadince ; locul situat in nordul acestei
localitati se numeste Megura, iar pklurea satului Magura (rom. mdgurd)s.
Stanior e un sat din Morava Superioara, invecinat cu regiunea Nova Reka,
iar Staniorka, un rIu1e, afluent al aceluiasi riu. Interesante par sS, fie
toponimicele _Firi6eje (sat) si Frati (rom. /erica, < lat. filix, filicem ;
0 /rates). Regiunea e plina de imigranti albanezi, veniti cu 150 ani in urma.
Amintirea vlahilor o pastreaza i toponimicele Vlase (sat in Poljanica),
ti Lajei (Vlajcid), tot sat pe cursul de sus al riului Desivojka, precum si
Katun (toponimic in comuna Ajkobila, locuita de albanezi), linga care
alte dou5, locuri se numesc Sugar i Kaljaja (rom. sugar i calea).
Ceva mai spre miazazi, in Ka6aniSka Klisura, care la nord se margineste cu Kosovo, iar spre apus cu regiunea macedonean Pologs, nu se
mai intiMpina obisnuitele toponimice ale vlahilor. In afara de Kui5 (un
We in hotarul satului Dolne Blaee, cf. rom. (Juci), toponimic destul de
frecvent4 si Kalja (rom. eale), ruine vechi in comuna Saigte, i o pAdure.
in Strata. In Se6igte, toponimicul Loka in hotarul satului poate fi
torn. loc.

In rasarit de Ibar i spre sud-vest de Morava apuseana sint situate


cele doug regiuni Podibar i Gok5anica5, studiate de Radoslav Lj. Pavlovid.
Autorul constata urmele vlahilor in toponimicul Katunite (pisc de munte)
din Studena Planina si in Vranegi, un deal impAdurit, unde dupa tiaditie,
1 Naselja, 32 (Belgrad, 1950), p. 1-176.
2 Cf. I. Iordan, Nume de locuri..., p. 16. Mdgura nume de deal sau de munti neobisnuit_
de frecvent.

3 Naselja, 32. Jovan F. Trifunovski, p. 465-581.


I. Iordan, Name de locuri..., p. 284.
5 Naselja, 30 (1948), p. 246-249, 325, 329, 331.

www.dacoromanica.ro

VLAHII DIN SERBIA MEDIEVALA

57

au fost odinioara case. In Rudnjak, doua, toponimice reamintesc, pe vlahi


-Rana Cukara i Vlahke Ku5e. Mica mezare Vlagac, apartinatoare la comuna
Kamenica, pare a fi tot o amintire a vlahilor. Rad. Pavlovid citcaza citeva
toponimice In legatura cu vlahii daruiti de regele Prvovendani manastirii
2ida, care se afla aid, pe malul clrei3t al Ibarului, linga valea kdei : Batina,
loc In rasaritul satului Krugevica, Bukorovac, o vale In Otroci, Buntdice,
livada in Verje, iar, In muntele Stolovi, o vale Draganovac. Noi adaugam
doar Porta, livada In Zaklopaca, nereu0nd sa, descifram originea toponimicelor Kunara (deal In Brezna) i Kamigjora (sat). Familia Markulii
din Vrba i Ratina are Insa nume sigur romanic.
Belica, regiune situata In stInga Moravei Maril a fost cercetata, de
Stanoje Mijatovid. Aceasta regiune e invecinata cu teritoriul In care s-au
aezat romini banateni in secolul al XVIII-lea. lath din ei au trecut Morava,
ca spre pilda Buljanci din Donji Jovac, plecati catre apus din Inaprejurimile
oraplui Cuprija, cunoscuti Ins pinai azi sub numcle de Vlasi. Vechimea
toponimicelor romanice r'amIne deci indoielnica. De altminteri ele sInt

foarte rare. Unul singur, UrsuliAa Kosa (toponimic In satul Lukar),


se dovedekte sigur romanic. Amintirea vlahilor au pastrat-o Insa : *Paoveka Strana (padure In Lodica), Vlaovica (nume de padure in mai multe
localit ati), Vlaki Lipar (loc i padure in Mil e gevo).
Tot atit de patine urme ale vlahilor se Intimpina 0 in ..umadiska
Kolubara2, studiata de Petar Z. Petrovid : Anina, loc in Celija ; Piperi
(familie In Vranid i Badevac), Piperija (un cartier In Badevac). Porta
(cimp in Arnajevo i In Veliki Borak), Raduljevac (izvor In Mirosaljci,
regiunea Kosmaj) i Sakulja (sat).
Atit in Belica, cit i in Sumadiska Kolubara, se pare ca vechiul strat

de vlahi a fost foarte slab, iar migratiunea mai noua dacoromina n-a
razbatut peste Morava decit printr-o infiltratie, care n-a lasat urme.
In .Kolubara i Podgorina intilnims .Krnule, nume de sat, dr. elm",
forma articulata, .Krnul; Sarbane, nume de sat, din numele rom. qerban :
VlaMi4, parte din hotar In Oglagjenovidi ; Taor, sat in circumscriptia
ITAice, rom. taur ; Gajina virf in Bujadid ; virf de deal si padure In Giurgjevac. Derivarea din rom. geiind imi pare mai plauzibila, cleat din forma
hipocoristica Gaj (a Jui Gabriel); Serbatovac, virf in Osladid, derivat din
rom. ferb ; Taorska Stijena, parte de hotar ; Taure djemat" In Leskovidi.
In onomastica, Insa nu s-au pastrat decit numele Nedulovii, Rasulii,
Radulovii,
1 Naselja, 30, Stanoje Milatovi, Belica, p. 1-175.
2 Ibidem, 31, Petar Z. Petrovid, gumadiska Kolubara, p. 1-228.
3 Ibidem, 4, p. 345-1005.

www.dacoromanica.ro

VLAHII NORD-BALCANICI IN EVUL MEDIU

-68

Ceva mai la vest, in Tamnava, se gclsesc urmatoarele urmel :


Brgule, Brgulice, nume de sate, in care forma articulata le arata
-originca. Bukor, sat ; Vldka Megja; &rbane.
In Ragjevina i ladar avon2 : Bukor, sat in Pocerina, i, o data,
numele Badulovidi.
In Grula3, denumirile Vlaji6i, (regiunc ), Vlajr.Aa i Vlasinac (mime de

izvor) mai pastreaza amintirea unei migratiuni a vlahilor, care a dat insa
numele unui binecunoseut complex de munti Vla.ii, In drcapta ilului
Drina si la sud-est de Cer-Planina.
Dar in aceasta parte a Seibici se mai poate distinge un drum pe care
1-au batut vlahii. El pkaca din Itudnik sau chiar din rcgiunea Moravei
estice, spre apus i spre sud-vest.
D3 aceea in Ka&r avt m, Inca denumirik4 : "Rani Do, Vldki Potok,
Bukulja, Bunaja, Ursule, Buntulii, nume de familic, iar in Dolnje Dra.gaev65, Kornet, num() de deal ; Korona, vhf de deal ; Loret, numb de deal.

Puscariu nu admite c ar fi romanic ; MaNcat, mime de sat, dura Puscariu din rom. mdeicat; Ursule, sat ; Negrilori (Neg1iA3ri, N gliAl r) ; Radulovia (djt mat) ; Rendulii (djcmat) din rom. rindul; Prijot, o part e de hotar.

In Brgjani, comuna situata in muntii dintre a.6ak i Kragujevac,


linga Morava vestica, intimpinam numele de familie Ursuliei.
Am eliminat din tablourile de fata numeroasele toponimice romanice
din Timo6ki Zaglavak, Mlava, Resava, Po,iarevaRca Morava, Smederevsko
Podunavlje, Jasenica i Kosmaj, deoarece in toate aceste regiuni numele
vechi au fost acoperite de cele importate de catre imigrantii noi veniti din
Banat sau din Oltenia. Numele Bukurovii i Ursuijice, din Po2arevadia
Morava, ar putea sa fie vechi, daca luam in considerare c ele sint destul
de frecvente i in teritoriile unde presupuncra ca nu au ajuns imigrantii
noi. Binecunoscutul sat Vldka din Kosmaj este o asezare mai veche cleat

secolul al XVIII-lea i in consecinta, ar putea fi considerat drept o prob./


a existentei unor vlahi medievali.
Sara Crna Gora 6, vechiul Muntenegru, a fost studiat amanuntit
de bovan Erdeljanovi6, care a miles un numar considerabil de urme ale
vlahilor din acest tinut. Din cele peste saizeci de nume noi, nu putem sa
.adrnitem insa decit urmatoarele : Vldka Crkva, biserica din Cetinje,
cladita de Ivan Borojevi i sotia sa, ambii din Starivlah (p. 224 si urm.) ;
1 Naselja, 8, p. 381 i urm.
2 Ibidem, 2, p. 635-912.
3 lbidem.

4 Ibidem, 3, p. 735-812.

5 Ib'dem, 1, p. 1-225.
e

Ibidem, 24, Belgrad, 1924.

www.dacoromanica.ro

VLAHII DIN SERBIA MEDIEVALA

59

_Radulova Glavica, Radulov Brijeg, Radulovi Dolovi i Radulova lama,

clenumiri de locuri la Bjelcte, In care a ciobnit Radule Vlah (p. 272) ;


_Budenel, o parte din hotarul cimpului. Erdeljanovid 11 aduce In legalur
cu ital. buccinello, Ins/ noi credem cg e un diminutiv din rom. buein,
bucinel (p. 274) ; DanJulovii, nume de familie la Ga6ovidi, utmasi ai
-unui Dane'ul din Brda (p. 387-388) ; Longova-Rupa, nume de hotar
Lovg) rom. luvgu, a fost un vlah, care 0-a avut aici atunul (p. 396) ;
Bunova Jama (o groap), de la numele rom. Bun (Groapa lui Bun").
Dup Erde1janovi6, in vechile monumente slibeti numai vlahii poart
acest nume (p. 497) ; Nikov Drijen, mime de hotar in Vojkovidi (p. 517).
Erdeljanovid nu-1 atribuie vlahilor, dar el derivg din rom. mic. Ndjske
.I3trane dealuri In Vojkovii, de la numele rom. .1Taie, Naiu (p. 517),
.e problematic ; Baculi (Batul) veche ft/tie In Petrov Do, de la numele
tribului rom. Bdtul, care a existat aici (bdt), (p. 523-524) ; Eder, o ap/
i locul In jurul ei, ntmire rcmanic/ data goate de Batuleti, de la rom.
edger, fromagerie" (p. 524). (Cuvintul Cofer exist/ la dacoromini i aro-mini) ; Tatulov Do i Tatulovo 2drijelo (pArti de hotar In Ubac) Isi au
numele de la un Tatul, care va fi fost vlah (p. 529) ; numele Tatul se
pomeneste i in asa-zisul Pomenik din Sopodani" ; Sora, Sore, mime de

hotar In Gradina, de la rom. sor, fgr indoial" (p. 597 598) ;Dos,
cleal inalt in Mani Do", de la rom. dos, envers", dos" (p. 605) ; Cape
,(TEp ) o vgggung in Riani Do. Erdeljanovi arat ca e romanic, batemeindu-se pe numeroasele formatiuni de nume asemanatoare din nordul
Dui:161.H. In districtul Faa (Ilertegovina) exist/ un sat cu numele Cape
(Tape). Etimologia cuvintului o d dup/ Dictionarul Acaderaiei Croate.

Noi ins/ ne gindim la rom. cap, care a l'asat i alte urme in teritoriile
sirbo-croate (p. 607-608) ; Vlainja (i Vlachinja), munte inalt la nord
de satul KuCigta. In apropiere exist/ i un Srpski Vih, ceea ce Ii el/ dreptul
lui Erdeljanovid sii conclud/ la o simbiozg sirbo-vlahi (p. 619) ; eine;iva,
un cimp In Kuigta. Erdeljanovi se gindete la topon. rom. Gin ghinea,

care ins/ deriv/ din turc. Cinghiane tigan" 1 (p. 619) ; Troiana, munte
la nord de KuCigta. Numele e mostenit de la vlahi, i deci nu-i are originea

In scr. Troian (p. 619). Erdeljanovi afirm/ ca acest nume se gaseste


numai in regituaile pe uncle au treeut vlahii ; Carina (Tarim), pamint bun
In situ]. Humci (p. 238-639). Erdeljanovi sustine ca nu inseam:4 vama"

ci pamint bun", rem. farina.


Dar la numele aritate de Erdeljanovi ca romanice trebuie a se
.adauga si urmAtoarele : Nur Borojevi, al treilea fiu al lui Ivan Borojevi ,
1

I. Iordan, op. cit., p. 247..

www.dacoromanica.ro

VLAH II NORD-BALCANICI IN EVUL MEDIU

60

ctitorul bisericii vlahe din Cetinje. El se numete i Vugur. Numele e


romanic (i.qor). Cf. Ufurei in Gorj, Vilceal ; Grgulj, munte in Keevo
(rom. gurguin) ; gurgu e cuvint vechi, cu 1 pAstrat (p. 146) ; Polaela,
o parte din regiunea Donji Kraj (poate Pulicea, Pulicel). Tot acolo e i.
Severovo Selo (p. 146) ; Gaurin Do, aezat in Donji Zagarac (rom. gaurd)
p. 160 ; Kornet, sat in Ljet'anska Nahija. Nume tipic romanice (corn, cornet)
p. 171-172 ; Krlagani, o frktie in Dragevina (p. 173), ar putea s aibI
la bazA cuvintul arom. cirliband, WA la un capAt cu o bucatA de lemn
In formg, de S, cu care se prind oile" (Capidan, Rom. Nom., 102) ; Meoca
(Meota) nume topic in Kueigta. Dupg, Erdeljanovi genitivul ar fi Melaca,
deci de la o tem'a, mel, mjel, rom. miel (p. 508) ; Njegulje, sat in Gornji

Zagarac (p. 159). Numele rom. Negul, din tulpina slavl neg- ; Djalci,
sat in Nklin (RijeCka Nachija) ; Djalac pare a fi i numele vechi a
frAtiei Mikovii din Orahova. La baza ambelor nume e cuvintul rom
deal sl. djalci bulg. del, care nu poate sa," fi fost adus cleat de vlahi = locuitori din deal". Pronuntia dj e dialectalg, : cf. djed in loc de ded sau Djevo-

jaeki Vir (p. 806).

La acestea se pot adanga i numele Radul, Bratd, .11fikoviei 01


Drakuloviei, care singure s-au salvat in aceastA regiune, ping, in zilele
noastre, precum i numele Vlahovi, frAtie in Sotonidi, Vlane Rupe, sat
i vale in Tomidi i numele topografic VlaIci Do in satul 17blice.
Intre numele discutabile mai putem inira Burzani, o frg,tie in Cornet

(rom. Birzan, Burzan, sau chiar Bursan); Kamdevo sat in Tregnjevac


(rom. cdmasd); Klonkra, o parte din satul Resna, rom. clone - for ;
Ligunar, munte la granita Keevilor ii a Rudinei din Niligi (poate fi rom.
lingurar) ; Mugdina Livada, sat in Komani (de la rom. Mugols, Moga),
Trokujev Do (de la rom. troc).
Am vgzut e Jireeek era inclinat a plasa pe vlahii dkuiti de Nemanja
mgngstirii Hilandarului undeva in regiunea Podgorieei, acum Titograd.
Aici insg, se mai ga'sesc i ast,zi urme de vlahi, dei In numgr nu prea
mare 2 : Mieen, o parte din vechea Podgorica se numete ala (de la rom.
mic, pl. mici) ; Alunovii, fatie in Mahala, o localitate situatg, la sud de
riul Cijevna, nu departe de revarsarea sa in Morae'a (rom. dun). Membrii
frg,tiei sint azi mahomedani : Burazeroviel, o familie de turciti in Titograd
Podgorica, originari din Grude. Numele e romanic 13i rotacizat : bura sera
bund seara. Dup'a' Skari, patria lor de obirOe a fost Toplica. Grude e o
regiune la est de Zeta ; Serakiei, familie tureitg din Podgorica, de origine

din Muntenegru vechi (se mai numeste i Miljolid, deci < Milul). Forma
1. lordan, op. cit., p. 276.
2 Naseija, 23, p. 357 575.
1

www.dacoromanica.ro

VLAHII DIN SERBIA MEDIEVALA

61

numelui imi pare romanica : sarac; Drakia, neam in Podgorica,


enaigrat din Stara Srbija. Caracterul romanic al numelui (drac) e mai
presus de orice indoiala ; Merulii, familie In Podgorica, originara din
Zeta. Rom. mar, articulat, merul (cf. la Drobnjaci : Merulja),
Din cercetarile lui Jovie'evid ar rezulta c unele din familiile care
poarta numele acestea sint irnigrate In Zeta nu de mult. Ca nume ale
vlahilor insa ele au, In tot cazul o mare vechime, dovedind ca teritoriul
Zetei cade In zona straveche a vlahilor de odinioara.
Ceva mai la nord, intre Zeta i Moraea, dar tot pe teritoriul Zetei
istorice, traiete i. azi tribul Piperilor. Erdeljanovid, care a studiat originea acestui intins tribl acum slavizat complet, este de parerea, cg Piperii
slut descendentii iliroromanilor numiti vlahi de catre poporul nostru".
Ei s-au mentinut aid gratie faptului ca tBritoriul acesta se afla In vecinatatea ormului Doclea, care a trebuit sa exercite o puternica influenta
rornanizatoare. De fapt, in partea sudica a regiunii Stijena, un tinut intreg
se numete Vlaka Drae'a, deci dupg vlahii care au locuit aici". Numarul
lor insa nu a putut fi considerabil. Sirbii au eolonizat treptat regiunea
Piperilor, traind panic alaturi de vlahi, pe care au izbutit a-i slaviza
numai incetul cu incetul. Slavizarea lor s-a terminat probabil cu vre-o
trei-patru sute de ani In urma, deci intre 1500-1600.
Dar nici pe teritoriul Piperilor nu gasim decit un foarte mic numar
de nume ale vlahilor. Coviritoarea masa slava le-a acoperit de mult pe
celelalte. Sigure sint : Mikuijica (Velja i Mala) ; piscul numit Vrh Draguljin" ; apoi Ljepurov Do (rom. iepure, cu
pastrat) ; i ipitor (un
munte), din rom. aipi, i Mijeli (rom. miel). La ele se va adauga, VlaNca
Draoa, in partea de nord a regiunii. Cu toate acestea trebuie s persistam
in parerea ca la origina Piperii au fost vlahi. 0 dovedete aceasta felul
Mr de viata i vecinatatea:cu alti vlahi, dar mai ales numele, caruia i se
pot gasi, de sigur, paralele in Italia, cum a procedat Jireeek, dar care,
cu toate acestea, famine numai la rornini nume popular : Pipdrus Petru
din povetile ardelene i atiti Piperi i Chiperi, pomeniti In Tara Romineasca 0.3Io1dova in evul mediu2.Dupa traditie intemeietoriifamiliei au fost

Vujo Radulov i Jovan Radulov, nume caracteristice romanice. In fine,


insui Erdeljanovi admite c o ramura a Mr, Mvgoki, au fost, de fapt
vlahi (de la nurnele rom. Moga, i nu de la ung. magas rom. Mogos
cum credea N. DrAganu). In tot cazul, putinele nume romanice pstrate
pe urma br arat ca Piperii s-au slavizat mai curind decit alti vlahi.
1 Srpski Etnogr. Zbornik, XVII, Postanak plemena Pipera, p. 221-528.
2 P. P. Panaitescu, Documentete Tarii Romtnesti, I, p. 277-278. Piper Stolnik (1472).
Cf. p. 282, 319, 324. M. Constachescu, Documente Moldovenesti tnainte de 6tejan cel Mare,

p. 108-109. Piperesti (1436).

www.dacoromanica.ro

62

VLAHII NORD-BALCANICI IN EVUL MEDIU

Piva e o regiune asezatg in vg'ile riurilor Komarnica, Piva si Tara ,


la apus de Durmitor si face part e din tinutul veal. al Efertegovinei, anexat
dupg 1875 la Muntenegru. Svetozar Torni6, care a studiat aceastg regiune1
n-a ggsit aid urme dare de vlahi, dar presupune prezenta lor,deoarece ei
sint mentionati in regiunile invecinate Drobnjaci, Gacko i Oputne Rudine._
Totusi Durmitorul e un nume care apartine nelindoielnic vlahilor, de ase-menea Murgule, un podis in PiRe i Kornat (un catun), precum i muntele
Kridica, care face parte din Volujak. Amintirea lor o pgstreazg i Vla.ki;
Usov, muntii din stinga Tarei, spre nord-vest de Borikovac. (IntereEante
ant eulrnile Durmitorului : _Pruta, Boje, Stulac). Cgtunele existg i azi
dar intre cele vechi n-am ggsit nume romanice. Cuvintul urciti se intre-

buinteazg in toatg regiunea.


Nici in regiunea Banjani2 n-a ggsit Svetozar Tomid decit un singurnume specific vlah
Bukurov Do.. Tribul Banjani, dupg JireCek, are
origine vlah. Tomi atribuie numelui vlah" intelesul de Oran", pentru
a interpreta mentiunea de la 1379 (-Placid de caton Dragasce de Bagnani),..

intilnitg in actele de la Raguza. Credem cg e gresit, cu atit mai mult, cu


cit la 1428 aceiasi Ban jani se numesc morlaci (Vitus Danielis de generatione-

Morlacorum Bagnani). AdgugAm toponimicul Lijerovo Polje (Cimpul lui


Ler), format din numele de persoang Ler. Regiunea Banjanilor e situatg
in circumscriptia _NUM, in nord-vestul vechiului Muntenegru. Turmeler
de oi le minau insg vara in muntii Durmitorului, unde Ii aveau cgtunele
(Banjski Katun).
Pe teritoriul familiei K16i, despre care se spune cg la origine an fost
albanezi, se ggsesc urmgtoarele numiri3 : Viahinja (o parte de hotar),
*Rana Rudina, Vlaki Brod i. Carina, Carine (rom. tarinti). De subliniat
e i formatia : Strunga Radie'eva i cuvintul strungaJ precum i numele
de familie : Lati (rom. lat), Mitul i 11Tutul (Micul Gjelos i Gjur Miculev)
Nuculovid (din rom. Onut). Termeni intrebuintati de ciobanii din Kai,
ping astgzi slut : urda i capica, (tapita). Numele muntelui Kurlaj din cornplexul Ku6ki Kom, ar fi aromin, dupg, Th. Capidan. Noi nu impartAsim
aceastg pgrere. Interesant e jocul Kalumper, practicat de femeile tinere din
regiunea Kutd ; el incepe cu un salut adresat egtre partenere : kalumper
perom care. Kalumper" inseamng dupg Petar Skok bung ziva",
e format din salutul grecesc Kokv hpleccv (acuzativ). Meglenorominii
cunosc de asemenea expresia4. 0 vor fi cunoscut probabil i vlahii din regiuI Naselja, 31 : Svetozar Tumid, Piva i Pivtjani, p. 379-530. Registrul de nume are.

lipsuri, Kmeica (p. 390, 392, 440), iar Vlaki Usov, pe hartA.

2 Ibid,m, 31 : Svetozar TomiC, Banjani, p. 277-378.


3 Ibidern, 4, p. 1-345 L St. Duid, 2ivot i obiifi plemena Mita, Kalumper" la p. 377_
T. Capidan, Meglenoromtnii, II, p. 169.

www.dacoromanica.ro

VLAHII DIN SERBIA MEDIEVALA

63'

nea cucilor. Numele Ku 5i (dr. cuo, pl. cuci) se intimping i la dacoromini,.


spre pild comuna Cuci in Transilvania (raion Ludus, reg. Cluj), Cuci(comuna Dozesti, raion Oltetu, reg. Craiova), Cuci (comuna Bozieni, raion
Negresti, reg. Iasi), Valea Cucilor (Tulcea), i e o porecl (au mincat cucul"),

cum aratI I. Iordan1.


Pe teritoriul de astgzi al Vasojevidilor, in estul Muntenegrului, pe
cursul de mijloc al riului Lim s-au pAstrat urmAtoarele numiri 2 : Vlahov
Grob, Vlaov Katun, Korbuliela Reka (rom. corb, corbul).
in regiunca Drobitjak, astAA in Hertegovina, avem denumirile Firlitor (asa se numeste o ruing, i un sat pe tairnul, sting al Tarei3, la marginea

platoului Iezera) ; cuvintul a pirli e de origine slavg, insg toponimul e


romanic, cum aratg forma adjectivului verbal in - tor : pirlitor. De asemenea
Serban, Merulja (de la rom. mar) si Bukur. Cca mai veche numire pe care

o atribuim vlahilor este ins/ aici binecunoscutul Durmitor (de la rom..


a durmi), pe care 11 InconjoarA azi din trei pArti tribul vast al Drobnjacilor4. Dupa. JireCek Inca in 1379 se pomeneste5 un Pripchus Radoslavich.
Vlachus de catuno .Drcbgnachy, iar la 1444 apare Radoe Slauerovich, Vlachus

de Dromgnazi, ceea ce ne indreptateste a presupune c

i acest trib ar fi

putut fi la origine vlah.


Aproape de mare, in Boka, un petec de Mc se numeste Dan6ulovina
(de la numele rom. DanJul), iar o apg, Matulovina (mai putin sigurg ; dar
ar putea s aibA la WA', un nume Matul). Laki Brijeg (VlaSki, Brijeg)'
ne trimite cu sigurantg la vlahi, ca i numele ce se 'mai intimpina, pe aici :
Prodan Radulov, Radule Babid i Radulovid.

Numele din urma se mai &este si in imprejurimile Raguzei7 :


Radulinovi, Radulovid, unde singurul toponimic caracteristic Kru6ica(sat), e amintit necontenit de la 1498 incoace. Formatiunile de nume
Vlahui6, Vlahovid, Vlasi i. Vldica ar putea reprezenta de asemenea
urme de vlahi, daa le-am putea dovedi vechimea. Ca pretutindeni pe
litoralul dalmatin si la Raguza, termenul vlah, a inceput a se intrebuinta
cu alt inteles, dup, ce vlahii s-au asimilat cu desgvirsire. S-a numit asa
mai intli mice tgran slay, din imprejurimi, apoi tgranii ortodoxi, refugiati
in nun:al' mai mare din regiunile ocupate de turci. Raguzanii i-au asezat
I. Iordan. op. cit., p. 284.
2 Naselja, 2, p. 513-611.
1

3 T. Ippen, Novibazar und Kossovo (Das Atte Rascien), Viena, 1892, p. 70.

4 Naselja, 1, p. 359-490.

5 Staat und Gesellschaft, p. 33.

6 Naselja, 9, p. 189-635.
7 Ibidem, 23, p. 1-228, Dubrovnik i Okolina [Raguza

Imprejurimilel, de Dr. Ilije

Sindik. Dam aici clteva nume, pentru a se putea face comparatie : Kantula, Defulovi, Dulcit,.
Komplita, Pupator, Rumora, Saraka, Skorsur.

www.dacoromanica.ro

64

VLAI-III NORD-BALCANICI IN EVUL MEDIU

pe refugiati in Peninsula Stagno (Puncta Stagni, Stonski Rat), dupd cum


aratd mkturii din chiar secolul al XIV-lea : In anii 1386 si 1387, consiliul
minor al republicii hotri sa, fie primite in Stagno familiile, pdstorii, animalele si turmele vlahilor, care se refugiazd de frica turcilorl, iar in 1390
se asezard tot acolo vlahi si sirbi, cu familiile si en vitele lor2.!Numkul ma
mare al cdtunelor vlahe din regiunea aceasta, in secolul al XV-lea poate fi
determinat de noua miscare de populatie, generald acum, si mai masiv
ea ori cind.
Tinutul Rama din Bosnia pastreazd un mai mare numfir de urme ale
populatiei vlahe de altdatd. Milenko S. Filipovid, care s-a ocupat de a cest
tinut, observd cd vlahii de aici se pomenese la 1480 si mai tirziu, dar cd ei
nu mai erau vlahi puri, ci pktori. De aceea intimpindm numele lor mai
des in regiunile muntoase : Vlah i. Vlainja, in sus de satul Oragac, Vlaki
Put, un drum de munte care trece peste Ljubua, spre Duvanjsko Polje.
(Vlah se numeste un loc in Oragac, iar Vlaina, Vlainja se intimpind ca
toponimice atit in Oragac, cit si in Polja). Numele comunei Lorelani (in

Duvno) are aspect romanic (dacd am admite forma Laurel > Ectur,
hipocoristic de la Laurian). Piskulja e un nume sigur de al vlahilor format
din radical slay cu art. -la. Kale (o holdd in cimpul din Erzdol rom. cale).
Capare (Tapare), o pdclure in 8 apa, de la rom. cap, termen intilnit de mai
multe ori la vlahii balcanici, Butvr-Polje (sat apropiat din Hertegovina)

-e de asemenea romanic butur (in Banat) sau buture scorburd, trunchi


scorburos, butuc". Inleresant e numele unei fisii de pdmint in comuna
SkrobuCani : Bu6er (dr. bucin <lat. bucinum, dr. bucenu, rotacizat buceru,
forma' foarte veche). Rotacism prezintd si numele unor familii din Gorita
si Dugo-Polje, anume Lagaruii; aid se recunoaste usor cuvintul legdnus

( <leagdn), care se intirnpind in Banat (pentru sufixul -vs, cf. numele


catunului Pagarithani, tot cuvint romanic rotacizat : <dr pagin).
numele familiei Kopila din BrCnje trebuie atribuit vlahilor la care vom
adduga pe Durmieviei (in Varvara), Antuloviei (in Gornji Vignjani),
Kalat (in Prozor ; cf. dr. inccilat, Ingrsat peste mdsurd, trupes").

La Rama s-au pdstrat mai multe numiri care amintesc catunele


vlahilor. Astfel Katuvi in Zahum, Maglica si in Gornji VAnjani ; Katunina, un loc lingd satul Kopdd ; Katuni6e, In Oragac, Zahum si pe rnuntele

Raduga, precum si in 86ipe, 8ovidi si Doljani. Cum vlahii faceau aici si


serviciul de pazd a drumurilor, termenii varda i. vardate ii amintese tot pe
1 C. Jireeek, Die Wlachen und Maurowlachen, p. 116-117.
2 Geleich-Thall6ezy, Diplomatariurn Ragusanum, p. 709-710 ; De mittendo et concedendo
Vlachis et Sclavis hominibus armorum cum eorum familiis et bestiamine, quod possint fugere et se
reducere et salvare in Stagno et in Puncta tirnore Turchorum lugientibus, si se voluerint ibi salvare

www.dacoromanica.ro

. .

VLAHII DIN SERBIA MEDIEVALA

65

ei : numele unui izvor in Gruidi, Lavarda


la vard4), dovedete ea ei
vorbeau Inca o 1imba' romanic in secolul al XV-lea i al XVI-lea.
Milenko Filipovi atribuie acestei populatii termenii bisericeti pastrati
Inca in regiune korisma i eivanI:je (lat. jejunium), dar ei nu sint
dela vlahi. Termenii baeina (sting, cdtun") i bae" (cioban de sting")
trebuie Insa explicati prin vlahi, ea i brzclar (un burduf in care se transportg brinza torba naoinjena od megne), pe care Dictionarul Academiei
Iugoslave ii deriva greit din ital. borsa : noi credem ca ar trebui mai
eurind adus in legatura cu o formatie ca brcidoaie, bradoaied putinit'a
pentru pastrat brinza", in Oltenia, Banat.
E interesant ca populatia sirbeaseg din tinutul Rarnei mai tie de
vechii locuitori, care au dispkut de mult, erede ins5, ea au fost greci (Grci)1.

in Visoka Nahija, studiata de Milenko S. FilipoviO, se gasese


urmatoarele urme l'asate de vlahi : Antul, spahie in Radovlja, dupa o
conscriptie din 1565/66 ; Botue, cirnp in Aljinidi (cf. Botaani, sat la Deeani,
secolul al XIV-lea) ; Budelje, parte de cimp in Luka (tot aici Latica i

dealul Vla0ova); Buddelje, o localitate i un munte (poate fi Budusel?);


Bukurovii, vechi locuitori in Visoko. Mosul" lor ar fi fost rdnit la Bucu-

reti. De aici numele. Dar Bukur e nume obinuit la vlahii din peninsul5, ; Vlagiei, sat sub dealul Dobri Musulmani ; Via ji, ease catolice
in Bukovlje, Plandigde i Ratonj (fiind catolice, nu sint vlahe) ; Vlaovili, familie in RiCice ; Vlasenica, ora in Bosnia ; Vlasenice sat In Solakovii ; Vlahinja, Vlahinje, sat in Bosnia ; Vlahinja, cimp in Vlahinja ;
Vlahinjaci, loc in Vlahinja ; Vlahova Gora in ZgdA6a ; Vlahovii, sat in
Skoparanovidi ; Vlagi, sat in Kopogidi ; Vla,kovo, loealitate ; Goronja,
loc in Crnce i in Popi ; Goronjii, tinut in,. Donji Zgogi ; Durme, emigrati
din Kralupa ; Durmii, o ramura de fam. in Dobuj ; Durmii, loc In Visoka

1 in, BogaljiCi ; Kalimbare, Kolimbare, cimp in Monjari, de la numele


de persoana Kalember (grec kalin imeran) raspindit de vlahi, Kopa5i,
sat ; Koronatje, deal in Kamenice, de la rom. eurunat < eurune ; Latica
localitate in Izbod i amp, in mune numiri, rom. lat ; 31116ugani, loe
in Visoko, rom. meiciucci; Mi6anovia, in Breza, famine i tinut in Mauro-vii ; MiJidi, tinut in Kula-Banjere, rom. mic, pl. mici ; Pule, loc in
Loznic ; Radulovia, tinut in Mamovii ; Sae, cimp in Seperci, rom. sac,
pl. saci ; Saci, holda in Banjer.
Milenko S. Filipovie considera ea nume vlahe i urmAtoarele : Andresko, cirnp in satul Kopogii, ar fi o formd adjectivala. Ea e de fapt o for1 Dr. Milenko S. Filipovi6, Barna a Bosni (Naselja, 35).
2 Naselja, 23, p. 191-644.
8 Jireek considera. toponimicul Korona ca fiind vlab, noi Ins ne Indoim.
b.

C. 2925

www.dacoromanica.ro

66

VLAHII NORD-BALCANICI IN EVUL MEDIU

matiune istroromina. Baku le, amp In Subotinja ; cuprinde forma articulatI romanicul Bacul. Cele trei toponimice Komina (cimp, deal, izvor) si
un altul, Komini (o coasa in Dobrinje) le derivg din limba greacg, dar admitind, dup'a, Dictionarul Academiei din Zagreb, ea, la sirbo-croati cuvintul
ar fi intrat prin mijlocirea limbei latine (cuvintul rominesc corespunzgtor
ar fi eamin). in fine, toponimicele Roman, Rumenata sau Rumaneta i.

virful de deal Rumanac le considerg de urme romanice, fEnd formate,


de la Roman nume de persoang rorninesc". Acesta din urmg Sing, e bizan-

tino-grecesc, dei chiar Petar Skok sustine caracterul shu romanic


Celelalte sint in mice caz discutabile. Komin cu inteles de cAmin",
vatrA" se intrebuinteazar in unele regiuni sirbo-croate apusene, poate
fi deci apelativul sirbo-croat.
Concluzia lui Filipovid meria s1 fie subliniata : e mai presus
de indoialit, c in toaa Bosnia au fost vlahi, in grupe mai midi
sau mai mari, care au fgcut legatura intre vlahii din Serbia i cei din
Croatia i Dalmatia. Grupurile de vlahi de aici se pot deci deosebi in dou'l

straturi distincte, unul stfavechi, al doilea imigrat ulterior2.


Glasinac, regiune in Bosnia, in rasgrit de muntele Romanija, o
faimoas statiune preistoricg i un binecunoscut punct vamal in evul mediu,.
a fost studiatg, de Milenko S. Filipovid, unul din cei mai reputati etnologi
din Iugoslavia3. Cum aceastg regiune face parte din Starivlahul conceput
mai larg i e situatg la apus de Drina, pare semnificativ faptul c'a,' nu ne-a

pgstrat nici un toponimic specific vlah. in onomastid, se intimping doar


.Furtul, nume identificat de Petar Skok cu rom. furt. Dupa," Milenkovid,
1ns5, familia aceasta a imigrat nu de mult in Bosnia din rgsgritul Hertegovinei, unde se numete i Pur1ilovid. Observam ca", i derivatia din rom.
furt nu pare de loc sigurg. De aceea sintem nevoiti a constata c aceast5,

regiune n-a avut in evul de mijloc populatie viaM. Milenkovid crede


dimpotrivg, intemeindu-se pe dou'd fapte : 1) Ca, erau prezenti i in alte
regiuni ale Bosniei i 2) cg prezenta lor e confirmatg prin toponimicele
Romanija, Stari Vlah i Mandra. in tot cazul, vlahii de aici s-au asimilat
cu populatia sirbg mnc in prima jumgtate a secolului al XV-lea, incheie
invalatul iugoslav. In ce privete numele Romanija, noi credem c n-are
nici o 1egAtur5, cu valahii, i cg mai curind pare a fi o reminiscentg a
stapinirii bizantine. Starivlahul i-a extins limitele in conceptia populafa
mult mai tirziu, cind notiunea autenticA a termenului nu se mai intelegea.
in ce privete ra'spindirea termenului mandra pentru aezgrile sau eau1 Glasnik Zem. Muzeja u Bosni i Herceg., XXX, p. 298.
2 Nrselja, 25, p. 212.
8 Didem, 32. Milenko S. Filipov:d, Glasinac, p. 177 423.

www.dacoromanica.ro

VLAI-III DIN SERBIA MEDIEVALA

67

nele pgstoresti, noi nu o putem atribui vlahilor, deoarece nu-i atestat


nicgieri in legAturA cu vlahii din jumgtatea nordicg a Peninsulei Balcanice, iar arominii n-au atins niciodatA regiunea aceasta. Se pare ca, autorii
Dictionarului Academiei Iugoslave sint indreptatiti s afirme c termenul
e imprumutat de la greci, i c rAspindirea lui se datoreste dominatiunii
turcestil. Numele Beatoviei, care se intilneste aici in mai multe localitAti (6avarine, Brajakovici, epkovi6i) este explicat de Petar Skok just
prin rom. beat. De altfel ei au venit in Bosnia din Muntenegru, cu un secol
in urm62.

Regiunea care face legAtura intre Sarajevo si Visaka Nahija,


denumitg VogoMe, arat'a de asemenea urme de vlahi3 : Vlainje e un eimp

in Gornja Bioas ; Vlahinja, sat in Ioganica ; vlagia, sat in Kopogi6i.


De remarcat numele Durme i Durmiei in Gornja Biaa, apoi Kerovie,
pe care nu 1-am mai intilnit si care ar putea s'A fie explicat de la rom.
eine, cu forma rotacizat6 are, in sirbo-croat'a ker (cine"). Familia care
poartg, acest mime e originarg din Kolagin i, &nig, cum ni se indicg, numele

ei adevArat e Sekiragi. In aceeasi comung, Joganica, o alt5, familie se


numeste Bunioviei, prin uimare forml nerotacizatA. Dar forma Buni
ar putea fi intr-adevr de la Bunimir. Interesanth e numirea Katuije, un
cimp in Kamenice (dacg s-ar putea deriva de la vechiul cuvint rom.
eatd, pisicg ; cf. Puscariu, Studii istroromive, II, p. 283). Familia Blagovi:ani in VogoRe a venit de undeva din jurul orasului Prizren, dar
miracle lor vechi era Bradar (rom. brad). i in Joganica intilnim un nume
asemAnItor Bradie, familie originara, din Brasina, regiunea Neretvei.
Breza e un cimp in Vogoke i altul in Kre', dar forma aceasta nu credem
ca, ar avea la baz6 vechiul cuvint romanic brinzd.

Colaboratorii lui Cvijid au studiat Inca trei regiuni din Bosnia,


situate, ce-i drept, in regiunile dinspre nord-vest, care, inssa, au si ele
citeva elemente interesante.
Astfel in Krajina Bosniei, in regiunea de mijloc a riului Una, studiat5,
de Milan Karanovid4, insemnAm : Alunovia, familie in Krupa, emigrati
din Lika (rom. a/un) ; Drakula, familie in GiabeA emigratii, nu de mult
din Lika ; Drakuliei, mime de familie In Gornji Bugevid (au venit din
Korjeni6) ; alte familii, in Turska Jasenica (originar din Lika), in Ostroinica, Bihad etc. : Radulovidi, nume de familie din Gorjevac ; Bukariea,

nume de familie in Grabei. Ar putea fi numele format din Bukur.


1 Naselja, 32, p. 256 258.

2 Mil. S. Filipovi , op. cit., p. 258.


3 Naselja, 26, p. 621 695.

4 Ibidem, 20, p. 281 654.

www.dacoromanica.ro

68

VLAHII NORD BALCANICI IN EVUL MEDIU

ei stilt originari din Lika ; Ltimitor, nume de voievod" din Bihad, poate
din rom. domnitor (cf. pentru mn> m, durnitale < dumnitille). Cf. 0 Dimitor,
munte, tot in Bosnia, in dreapta riului Sana ; Djal, familie in Bihad ;
Durmiei, familie in Vidovska, emigrat nu de mult din regiunea Ped.
0 alt5, familieo, in Peigrad, i o colonie a kudiilor. Kalember, o familie

originara' din Korjeni6, in Hertegovina. Un Kalemberovo Brdo gAsim


in Zborigte. Kalemberii au acela0 sfint patron ea 0 Drakulii ; Cinci,
familie in Varogka Rijeka, ar putea sa, fie arom. tzintzi, dar i pluralul
de la Cinac, tot nume de farnilie in aceemi localitate ; Vlako Groblje,
deal (507 m) in Cazin, dupa, un cimitir vechi.

De subliniat sint si numele 2ivulja (aezare noug) i Murginovac


(poate fi dintr-un rom. Murget). Muntele Lupinja (1189 m) i curiosul
Konjodor (nume de sat) nu pot fi considerate vlahe.
Si mai inspre nord-vestul Bosniei, in aa-zisa Sanina 2upa, de-a
lungul Sanitei, afluent al Sanei, sint putine urme caracteristicel : Vlani
Biljani, un sat denumit astfel de musulmani ; azi se cheama% Srpski Biljani. Prin urmare vlah = sirbese. Vlaka Voda, un izvor in Smailbegova
Prisjeka ; Vlaki Budelj, sat numit Srpski Budelj. Forma numelui Budelj
pare a reaminti un dr. Budei ; Vlethka Sanica, sat denumit de musulmani
aa, altfel numele ei e Srpska Sanica.
Evident dr aici nu avem a face cu reminiscente ale populatiei vlahe,
ci cu sirbi ortodoc0 numiti vlahi de catre musulmani. Nume intr-adevar
vlahe sint : Radulovac i Raduloviei ; primul 11 intilnim de dou'a" ori
(cimp in Turski Biljani i altul in Hrustovo), al doilea, o latur5, a satului
Budelj. Serbula, familie in Megjegje Brdo, venitil recent de pe la Petrovac. Discutabil este Kasari, izvor in Gornji Budelj. Nu ar putea fi ceisar
(de la cas).
In Bjelajsko Polje i Bravsko, regiune situatg la sud-vest de Krajina
in apropierea Unei, sint 0 mai putine asemenea urme2 : Serbulina Vodica,
izvor in Smoljana. erbula, familie in Smoljana venita in secolul al XVIII-lea

din Banjaluka. Raduloviei, familie in Cimete venit5, din Prkos ; alt5,


familie in Vrto6e, venit5, in secolul al XVIII-lea din Donji Lapac ; alta
in Bravska, imigratl recent din Grahovo. Kreco, nume de familie In
Petrovac ; emigrati recent din Varcar Vakuf (rom. cret). In Krnja Jela,
un nume Ketenigte, locul cAtunuhii.

1 Naselja, 26. p. 245-304.


2 Ibidem, 20, p. 281-654.

www.dacoromanica.ro

VLAHII DIN CROATIA


Vlahii din Valea Cetinei

Vlahii din Croatia apar mai intii in istorie cu prilejul luptelor ce


s-au dat impotriva lui Mladen Subid de Bribir', ban al Croatiei, comite
al Zarei, principe al Dalmatiei si al doilea ban al Bosniei2. Puternicul
magnat croat cu ambitii regale, dusmAnit de o bung, parte a nobilimii
croate de pe litoral, slAbit de alianta oraselor rebele Sebenico si TraA,
care erau sprijinite in mod efectiv de &are republica venetiang,, nu gg,si
in vara anului 1322 aliati mai credinciosi, cu sprijinul cg,rora sg, poatg,
tine piept banului slavon Ioan Baboni, decit pe vlahii care, intocmai
ea si locuitorii din Polizza (Poljica), fuseserg, totdeauna tovara'si credinciosi ai familiei sale3. Asa trebuie sg, intelegern informatia cronicarului
Miha Madii de Barbazanis, care era contemporan cu aceste evenimente,
desi cronica sa e defectuoasg, tocmai in locul care ne priveste4 : Tandem
banns .21Iladenus, videns se esse confusum et devictuni sine bello, misit comi-

tem Georgium fratrem suum ad regem Ungariae, ut sibi impenderet auxilium. Semper adhaesit amicitiae et auxilio Vlacorum et Policianorum. . .
Cum, cu drept cuvint, observg,3. F. 8.igie, intre auxilium i. semper lipseste
un cuvint, crIci numai asa se poate explica evidenta confuzie ce o face

autorul intre ajutorul" asteptat din partea regelui si ajutorul vlahilor".


1 Bribir sau Breberio fl derivA Skok (Prilog k ispitivanju hrvatskih imena mjesta, p. 1.
ltr. din Nastavni V jesnik, XXII, 1914) din Barbaria prin intermediul unei forme Berberium.
2 Lucius, De regno Datmatiae et Croatiae (ed. Schwandtner, III), p. 327. Cf. Szdzadok,
28, p. 783.
3 Despre aceste lupte vezi i Vjekoslav KlaiC Bribirski Knezovi od plemena Subid do
god, 1347 (Zagreb, 1897), p. 122 i urm.
4 Schwandtner, Scriptores rerum Hungaricarum, Dalmaticarum, Croaticarum et Slavonicarum veteres ac genuini, III (Viena, 1748), p. 647.
5 Rad 153, p. 10 fn articolul Miha Madijev de Barbazanis de Dr. Ferdo gtido A se vedea
la bibliografie talmAcirea titlurilor de arti croate.

www.dacoromanica.ro

70

VLAHII NORD-BALCANICI IN EVUL MEDIU

Dar, oricum ar fi, din informatiile acestui pretios izvor contemporan aflam,

pentru intiia data, de existenta vlahilor In Croatia. Se pare chiar ca'


elementul vlah constituia partea cea mai mare si mai insemnata a armatei
banului Mladen, cad cronicarul nostru urmeaza astfell : Item loannes
Banus Babonig cum suis sequacibus persecutus est Mladenum usque Buiscam, ibi yugnam fecit magnam cum Vlacis, non modicam quantitatem
bestialium, hominum et jumentorum accipiens ... Banul Mladen se retrasese in fata fortei superioare a dusmanilor sai ping la Bliska, o localitate,
pe care ig.i.6 o identifica cu satul Bisko, situat spre sud de Sinj si spre
vest de riul Cetinei2, unde vlahii sad dadura lupta cu banul Slavoniei si
suferira infringelea care le casting, nu putine pagube in oameni si vite.
Fara indoiala ca banul Mladen gasise valea Cetinei ea Bind potrivita pentru retragerea trupelor sale, deoarece in apropiere erau cetatile
intarite, unde, in caz de nevoie, se putea refugia, dar si pentru Impreju-

rarea ca acest tinut era locuit de vlahii sai credinciosi. Prada in vite o
lila deci dusmanul invingator de la vlahii din imprejurimi, care locuieso
statornic valea Cetinei, dupa marturia documentelor croate.
Aceste marturii sint legate In secolul al XIV-lea si, in Mina parte,
chiar si In jumatatea dintli a veacului urmator, de istoria unei familii
puternice, a Nelipidilor, care ajunsera stapini ai cetatilor si vlahilor din
tinutul acesta. Astfel, cind regele Ludovic se impaca cu familia Nelipi6i,
in toamna anului 1345, vilduva Yladislava si fiul salt minor Ioan obtinura

confirmarea posesiunei asupra cetatilor din districtul Cetinei, avind,


in schimb, sa predea regelui cetatile Knin, Paitelj, Srb, Stog si Unac :
ob hoc ... castrum nostrum regale Zyn vocatum cum districtu eius Cetina
apellato et quibusvis pertinenciis, item castrum Brechewo cum kampo qui
vocatur Pogle, simulcum universis ipsorum tenutis, villis, possesionibus
et eorum incolis seu populis Croatis et Olachis . .. Cetatea Sinj e situata
spre vest de Cetina, iar spre nord-vest, ling5, riul 6kola, se Intinde Petrovo

Polje. Pe acest teritoriu se gaseau deci asezarile vlahilor, care, ca si in


Transilvania, Bateau in strinsa dependenta de anume cetati si erau cunoscuti cancelariei unguresti tot sub denumirea de Olachi. Regele Ludovic
intrebuinteaza acelasi termen cu privire la vlahi si In anul 1372, cind confirma3 din nou posesiunile cneazului Joan Nelipii cum comitatu Cetine

nec non villis, incolis ...


In aceeasi vreme insa cancelaria venetiana li numeste Morolaci, ca
si pe vlahii din celelalte parti ale litoralului dalmatin. Astfel, in anu11344
1 Schw-mdtner, op. cit., p. 648.
2 TC:vrtevce, TC.vri.vx, Zentina, Centena [sec. X].
a Smiciklas, Codex Diplomaticus, XI, p. 249-252, si XIV, p. 441.

www.dacoromanica.ro

VLAHII DIN CROATIA

71

zenatul signoriei intervine, la ruggmintea vkluvei comitelui din, Knin


i a fiului sgu, Ioan Nelipid pe lingg Grigorie Kurjakovid, sa' le restituie
cele doug cgtune de morlaci (duos catunos suorum Morolacorum), pe care
le de-tine de la ei 1.
Cel din urm6 Nelipid, Ivanig, fiul lui Ioan2, una din cele mai marcante
personalitgti ale regatului croat in jumatatea prima a secolului al XV-lea,

In cursul luptei tragice pe care a dat-o pentru a-i salva proprietatile


intinse, pomenete de repetate ori de vlahii sau morlacii sAi. Puternicul
ban, neavind nici un fecior, cguta s5, asigure fiicelor sale motenirea bogat
ce avea s5, o lase dupg moarte. De aceea se infrgti cu Nicolae Frankapan,

comitele de Veglia i de aceea ii m6rith fata Ecaterina dupg Ioan (Ari)

Frankapan, fiul influentului magnat din Veglia, pe care, ca patrician


spalatin, in prealabil 11 adoptase, dupa, dreptul roman. Acelemi motive
1-au determinat, in fine, s5, zglogeascl fiicei sale, rind pe rind, cetatile
-i proprietgtile de care dispunea. In mai multe din aceste documente
de z'alogire banul Ivanig face mentiune i de vlahi. Astfel, cind in mai 1424,

zMogete fiicei sale pentru suma de 15 mii galbeni cetatea Sinj cu comitatul Cetina i Travnik, el acordg et omnes suos Vlachos ubique in dominio
et tenutis suis et alibi ubivis residentes et commorantes . . ., cu alte cuvinte,

li acorda i pe toti vlahii, care sint i stau In domeniul i stApinirea sa


i oriunde altundeva ; documentul urmeaza, astfel : cum universis eorundem castrorum et comitatus villis, possesionibus, proventibus, redditibus,
-tributis, terris cultis et incultis . . . et generaliter quibuslibet utilitatibus
et pertinentiis eorundem quomodocunque et qualiterewnque vocitatis et apellatis, ad dicta castra et comitatum et wlachos pertinentibus et spectantibus . . .3.

Formula aceasta care mentioneazg pe vlahi algturi de cetAti i


comitate, ni s-ar pa'rea neobinuit'a, daca, n-am tinea seam'a de imprejurarea el i ei erau grupati intr-o organizatie proprie. i ca., departe de a
fi numai pAstori ori numai iobagi legati de glie, ei erau in posesiunea unor
-anume privilegii. Aceasta apare clar i din textul celorlalte acte de zglogire
ale banului Ivanig, dar mai virtos o dovedesc citeva diplome, care ni s-au
pAstrat din aceemi epoca% i pe care le vom discuta mai jos.
In anul 1434 banul Ivanig Nelipid zglogete fiicei sale Ecaterina

Frankapan, pentru suma de 50 mii de galbeni, cetgtile Sinj, Travnik,


ea6vina, Omiglje, Clissa, Kljud, Kami6ac, Zvonigrad ac etiam omnes
nostros morovlahos et catunarios ubique in dominio et tenutis nostris exis1 Mon. SI. Mer., II, p. 219-220,

2 Turul, 1907, p. 70 1 urm. Dr. Sufflay Milan ; A Nelipicsiek haggatika [Motenirea

Nelipicilorl.

3 Mon. Hung. Hist., XXXV, p. 201-202.

www.dacoromanica.ro

VLAI-III NORD-BALCANICI TN EVUL MEDIU

72

tentes et habitantes1. Actul de zAlogire e datat la 24 mai 1434 i in temeiu/

acestuia vicebanul Domga de Vladihovici introduse, in 15, iunie 1434,


pe Caterina Frankapan in posesiunea cetatilor Travnik, Sinj, cu comitatul Cetine, i a vlahilor si (castrum Fsyn cum comitatu Cetine, Castrum,
Trawnik, in regno Croatie existentia et omnes wolachos ipsius ubique in
dominio ipsius ac alibi ubivis residentes et commorantes cum universis . . .
in quorum castrorum et provincie, ac volahorum et pertinentiarum earundem
dominium et possessum ipsa domina Chaterina se et heredes suos legitime
statui et introduci vellet2, ceea ce capitlul din Knin. se grabi sg, execute,
indeplinind toate formalitg,tile (ipsi pariter accesissent ad predicta -castra
et provinciam sen comitatum Cetine ac wolahos et universas tenutas, metas
et pertinentias, vicinos et commetaneos eorundem illac convocassent et corany

eisdem introduxissent et statuissent memoratam dominam Catharinam et


suos heredes iure premisso videlicet titulo pignoris predicte ipsis incumbents
tenendum, prossidendum, utendum atque conservandum in quolibet castra
ac comitatu et walahos3.

In ajunul mortii sale contele Ivanig fu invitat de regele Sigismund


sg, ia parte, impreung, cu Frankapanii i alti nobili la ocupatia teritoriului
din Bosnia (terra Homljan) pe care il detinuse voievodul Sandalj. Din.
scrisoarea regelui &Are banii Nicolae i tef an Frankapan (26 aprilie
1445), se vede c regele s-a adresat cu acest prilej i vlahilor si, intocmai
aa cum se adresa i celorlalti magnati i nobili ad trii 4.
In curind dupg aceasta insa," se stinse banul Ivani, eel din urma,
vlAstar b'arbAtesc al familiei Nelipi . Motenirea pe care o ls o lu ginerele

(Ioan) Frankapan, care se intituleazg, cnez al Vegliei, Modrussei,


Cetinei i Clissei i ban al Dalmatiei i Croatilor" i de fapt e stpin pe
un teritoriu intins, de la Tersatto linga, Fiume spre sud, ping, la Almissa,
i gura Narentei. Regele Sigismund ins'a pretindemoiile Nelipi6ilor, care,
dupg, dreptul ungar, ar fi urmat sg, treacgi in posesiunea coroanei, inlipsg,
de erezi bgrbgteti. Hani Frankapan se opune, chiar i cu putere armatg,,
sAu Ani

i astfel izbucnete lupta singeroasg, pentru motenirea Nelipiilor

5.

Fazele acestei lupte nu se cunosc mai de aproape. Probabil ins&


ca, armatele regelui de sub conducerea lui Matko de Talovac au atacat
1

Mon. Hung. Hist., XXXV, p. 250-251.

2 Ibidem, p. 254.

3 ibidem, p. 255-256.

4 Ibidem, XXXV, p. 266 : idcirco eisdem fidelitatibus vestris firmo nostro sub edicto precipimus et mandamus, guatenus visis presentibus, guantocius tier! poterit, cum subsidiis el auxi-

His fidelium nostrorum illustris regis Bosne, et magnificorum Georgii filii Wogzlai et lohannis fuji
Iwan comitis Cetine, comitum Corbavie ac nobilium et watahorum did! regni nostri Croatie guibus

scripta nostra superinde direximus, prediclam terram Horn( fan. .

5 Klaid Vjekoslav, Kreki knezovi Frankapani, I (Zagreb, 1901), p. 224 si urm. Cf.
Turn! (1907), p. 80-84.

www.dacoromanica.ro

VLAHII DIN CROATIA

73

pe ginerele lui Ne1ipi pe teritoriul sau, unde avu s lupte cu vlahii, care
statura si de astadata alaturi de banul rebel. Serviciile vlahilor, excelente
Vara Indoia1, Indemnara pe banul llan s confirme legea vlahilor"
cu drepturile de care se bucurau In aceasta parte a Croatiei i s ne lase
unul din cele mai pretioase documente privitoare la vlahii din Peninsula
Balcanica.
In august 1436 banul Talovac izbutise s patrunda ping sub cetatea
Sinj, pe care Frankapan o apara cu Indaratnicie i succes. In octombrie
1436 Frankapan mai rasplatea Inca pe un vlah credincios cu o proprietat e
sub cetatea Sinj, In vreme ce oastea lui Matko Talovac suferea pierderi
singeroase. Numai moartea lui Hani Frankapan, care se sfirsi in Impi ejurari misterioase, puse cal-At acestor
Legea" vlahilor din Croatia e cuprinsa, in privilegiul banuluiHan
Frankapan, care a fost publicat mai intii dintr-o transcriptie latina, apoi
si dupa originalul cirilie de Radoslav Lopaic 2. V. Jagi a tiparit 3 acest
document dupa o copie din sec. al XVII-lea. Iata, in traducere, textul
complet al acestui interesant document :
In numele tatalui i fiului i sfintului duh, amin. Noi cnezul Haiti
Frankapan, cnez al Vegliei i Modrusei, al Cetinei si Clissei etc. ban al
Dalmatiei si al croatilor, dam de stire, prin acest hrisov deschis al nostrul

fiecarui om caruia i se cuvine, ca au venit In fata noastra, cinstitii

ei

bunii barbati, fosti supusi credinciosi i drepti ai banului Ivanig Ivanovi6,

toti vlahi buni : Vigan DubraWid, Ninoe Sankovid, Tomag Rodjevid,


Matiag Vuke'id, Mili Ostojid, Dragi Prodanovid, Blaz Koi, Hrela Golegevi , Vukat Vojnovid, Ivanig Grobaki, Budan Grubgid, Bilosav Draievi ,
Elovac Draiivojevi, Radivoj Vitkovi, Bulat Rustraii, Ivan Poznanovi
si toti ceilalti vlahi buni, rugindu-se i cerind de la noi bunele i cinstitele

lor legi obisnuite, pe care le-au avut sub fostul lor domn, banul Ivanig
Ivanovi si sub tatal acestuia, cnezul Ivan. Iar noi cumpanind i vazind
dreapta i cuviincioasa lor rugaminte i cerete, am primit pe bunii barbati
mai sus amintiti, fosti supusi credinciosi ai banului Ivanig, de supusi
pentru noi i erezii nostri si le facuram, deteram i confirmarAm obisnuitele
lor legi cinstite i bune i drepte, pe care le-au avut prea drepte i prea
bune sub fostul lor domn, banul Ivani 0 sub tatal acestuia, cnezul Ivan;
si sub care legi s-au servit ei i batrinii lor. Iata i acelea bune legi :
1. Mai intii sa nu fie peste ei vreun cnez cu forta. Daca vreun cnez
le-ar fi urlt, au sa se sfatuiasca cu noi, sa aiba voie a-I schimba.
1 Turul (1907), p. 82 83.

2 Mon. Hist. jur. SI. Mer., V, 1, p. 8 11.


3 Arany fiir slay. Phil., XIV, p. 156 157.

www.dacoromanica.ro

VLAHII NORD-BALCANICI IN EVUL MEDIU

'74

2. Care vlah are sat, sg slujeascg cu uncia, iar care n-are sat (sg
serveascg), &glare cu scut si cu sabie ori cu sggeti si cu sabie.
3. Cine, poruncindu-i-se (I), nu merge la rdzboi, are sa plgteascg
sase libre, din care a zecea parte se cuvine voievodului vial. . .
4. Calul ostAsesc sg nu i se ia in zglog pentru nici o ving.
5. Sa, nu se bat5, in rgstimpul de la Sin-Stefan ping la Sin-Martin.

6. Iar cind pleacg la thzboi, doug pgrti sg fie soldati, iar a treia
parte sg se ingrijeascg de Ming si iepe.
7. Si sg nu fie peste ei voievod nici un croat, ci unul dintre ei sg
le fie voievod, care le va porunci si se va sfgtui cu cnezul nostru.
8. Si judecata sg le fie sub Sinj, si la judecata lor s5, nu sadg nici
un croat, ci enezul si juzii bor.
9. Si cnezul si juzii lor sg aibg a descinde de doug ori pe an intre
vlahi, intre toti cei insirati mai sts cite unul.
10. Si sg nu fie intre ei pedepsiti cu silnicie, ci pe fiecare sg-1 judece
cu judecath dreaptg.
11. Si din fiecare gloabg sg le faming o treime, iar juzilor li se dg a
zecea parte din gloabe, iar din venitul nostru a zecea parte de gloabe
cnezului.

12. Iar dacl ar cgdea asupra cuiva gloabg, sg i se ia o oaie pentru o

librg si o vacg pentru sase libre. Si sg i se dea termen ping in ziva a


dougzecea, iar dacg n-o rgscumpgrg pia, atunci, s5, o piardg.
13. Fiecare easg are sg dea la Sf. Gheorghe un berbece sau o oaie
fA un tap (ovan prihodnik) i un cas, iar cine-i asa de sgrac cl nu are cas,
va da un veronez, apoi un galben dupg fuml- dupg legea lor 74 de bolantia,
eine are cai si treizeci de oi, iar cine-i. . ., sg-i dea si doi galbeni sau imbri.
14. Toamna de ziva Sf. Martin sg aibg a da, dupg legea Mr, cite un

dinar de fiecare cal, in afath de cgtunari si dvornici.


15. Iar in Cetina sg nu dea tergoving nic5,ieri.
16. Si s5, nu fie spinzurat nimeni dintre ei pentru nici o via,.
17. Si mai sus-amintitii bgrbati toti buni cgtunari, slli ting
pentru sine jumgtate din venitul de galbeni de la oamenii Mr, cum a fost
sub fostul Mr domn banul Ivanis.
18. Si sg nu fie silit vlahul care insusi nu are o sutg de libre, a-i da

altui vlah o sutg de libre.


19. Si sg nu fie dator a da domnului slugi ngimite, nici slugi de cai.
1 In textul lui JagiC, care are alt interpunctie, pasagiul acesta s-ar traduce astfel : apoi
un galben (WO fum, 70 dupa legea lor si patru bolantia eine are cal si 30 de oi, iar cine e In
Bo /ica si doi ducati sau un imbri, toamna de S. Martin". Evident, transcrierea lui Jagid, cu
interpunctia data e gresit si schimba intelesul textului.

www.dacoromanica.ro

VLAHII DIN CROATIA

75

20. *i. sirbul sa nu dea In judecata pe vlah, nici vlahul pe sirb.


21. i sa nu fie intre ei (aici textul e deteriorat), nici martor, nici
jurator, vi nimeni (Entre ei sa' nu fie oficial, nici sa nu fie jurat, in afar5
de 4 bolantia.
22. i sa nu dea ierbarit la munte, nici in iernatice, nici aiurea, unde
n-au dat nici pe vremea banului Ivani.
23. *i. croatii sa nu Ong vlah in afara de un pastor.
Dupa aceasta cnezul vlah 0 toti bunii barbati scrii mai sus, toti
catunarii, s-au rugat de noi 0 s-au legat cu credinta vi sufletul Mr ca ne
vor Beryl credincios nou vi urmailor notri, iar noi ne-am fAgaduit 0
am dat la aceasta cuvintul nostru domnesc, ca vrem sa-i confirmAm in
toate legile Mr mai sus-scrise vi sa le tinem legile In vecii vecilor, pentru
ei i ramavita Mr, pina cind ne slujese drept vi credincios. Drept care am
dat acest hrisov deschis al nostru, cad toti acevti mai sus scrivi barbati
buni, catunari, cu fratii vi catunele vi comunele Mr s-au filgaduit, au primit
0 s-au legat, cu credinta vi cu sufletele Mr, ca ne vor sluji, ei 0 urmaii
Mr, pe noi vi ramkitele noastre, drept vi credincios cu capetele, cu averea
i cu toata puterea lor, i nu ne vor parasi pe noi 0 pe urmavii novtri,

impotriva nici unui om. Scris In Clissa, luna martie 18, in anul de la
naterea lui Hristos 1436.
*i. la toate cele zise mai sus ne-am legat tare, pentru ca sa fie cu
sfatul vi cu buna lor vole".
Importanta acestui act consista nu numai in faptul, ca ne-a pastrat o
veche lege" a vlahilor din Croatia Impreuna cu organizatia Mr, ci vi In
faptul ca risipevte parerea aproape generala, vi totu0 eronata, ca vlahii
de pe coasta dalmatina 0 din Croatia. erau numai nivte pastori nomazi.
Dimpotriva unii catunari pomeniti aici, In numar de 14, aveau 0 sate,
iar altii, devi mai saraci, erau Inzestrati totui cu anume privilegii.Aceti
11

vlahi buni", care tin la autonomia lor, pe care o ingradesc In chip cuminte,

se disting, In fine, clar atit de croati, cit i de sirbi.


-Until din catunarii pomeniti In legea aceasta, anume Vigan Dubravi,
Grigorie i cu nepotul au Miclauv, fura rasplatiti

cu fratele sau

pentru serviciile lor cu o donatiune speciala de catre banul Han2. Acesta


le dete o movie care mai Inainte formase posesiunea postolarului lurid
In Cetina, sub cetatea Sinj, 0 In satul SochaCa, tvi Inca una, tot sub Sinj
care fusese a lui Iurko Galardi, 0 anume tot pamintul, viile, gradinile 0
finatele ce-i apartinusera 1
1 Mon. Hist. jur. SI. Mer., VI, 1, p. 148.

www.dacoromanica.ro

76

VLAHII NORD-BALCANICI IN EVUL MEDIU

Aceasta donatie facuta unui vlah e ultimul document iscalit de


banul Rani Frankapan, care muri, curind dupg aceasta. Vaduva sa Ecate-

rina fu nevoita sa se impace cn regele ungar pentru a salva pe seama


fiului ei minor macar motenirea Frankapanilor. Proprietatile familiei
Nelipid fura' donate de Sigismund. noului ban croat Matko de Talovac,
care ajunse astfel domn i peste vlahii din Cetina.
De la familia Talovac n-au lamas decit foarte putine documente,
in care sa se mentioneze i vlahii lor din Cetina. Astfel in 1443 Vigan
Dubravi cu nepotul sau Miclau obtinura de la banul Petru de Talovac
iernaticul Koprivno, muntele Prvedrina i cimpia ,*"irna", pentru serviciile lor credincioase 1
In 1471 regele Matei don& vlahului sau (Walacho nostro) Martin
Dehonijevid din Koprivno i neamului sau, silitea Lovazidi situata in
jupania Cetinei 2 In anul 1476, cneazul Lacko de Talovac facu pe Mic1au
Dehojevid cnez vlah al tinutului vlah dup l. legea vlaha, in aa chip cum
1-au ales vlahii, aa Ii confirmrn i 1-am confirmat, cit va tri, c vrem
sa-1 tinem i nu-1 vom cobori la mai putin in viata sa". Urmeaza3 formula
obiouith in asemenea litere de confirmare, care ne aduce i citeva infor-

matiuni noug : Drept aceea i-am dat cuvintul i credinta noastra domneasca, sa nu dam crezare niciodata nici la o pir impotriva sa, care
nu i s-ar spune in fatar i nu s-ar gasi cu dreptate, ca-1 vom ajuta spre
folosul san i ca-1 primim i 1-am primit de dreapta i credincioasa sluga

a noastra, pentru a ne servi drept i credincios dupa legea vlaha".


In primele decenii ale sec. al XVI-lea dieta croata caracteriza pe
vlahii din Cetina astfel : Wolahi de Cetina. . . inter ceteros hy sunt insigniores, ceea ce vor fi fost, de fapt, in temeiul privilegiilor citigate pentru
eredinta i pentru stralucitele lor virtuti militare4.

iahii regali
Documentele croate arnintesc adeseori pe vlahii regali sau pe vlahii
regatului Croatiei (Volahi regni nostri Croatie, omnes Volahi regni nostri
Croatie, Olahus regalis), care erau supui ai regelui i stateau sub jurisdictia banului croat en reedinta in Knin. Sub aceasta denumire avem

sa intelegem deci pe vlahii din banatul" croat, apartinatori mai virtos


cetatii Knin. Ei sint, MI% indoial, acei morlaci pe care, dupa cum ne
1 Mon. Hist. jur. SI. Mer., VI, 1, p.
2 Ibidem, V, 1, p.

156.

3.

3 Ibidem, p. 11-12.
a Mon. SI. Mer., 38, p. 43.

www.dacoromanica.ro

VLAHII DIN CROATIA

77

relateaza" ambasadorul ormului Trail, in ahul 1348, ii reclama vicebanul


din Knin, deoarece s-au Mcut vinovati de rebeliune impotriva regelui
ungar si s-au refugiat apoi sub protectiunea ormului Trail', Se pare ca,
aceti morlaci au luptat contra regelui Ludovic cu prilejul thzboiului pe
care 1-a avut cu Venetia si cu orasele dalmatine. De altminteri tim ca,' in
astea lui Ludovic se aflau i vlahi recrutati unii din tinutul Cetinei, unde

elementul vlah dispunea 0 de o organizatie militar, dar 0 din banat",


-made erau destul de numeroi, pentru ca, in secolul urmAtor, & fad, o
parte integranth a banderiului Banatului.

Un document interesant din sec. al XIV-lea ne-a pastrat (1376)


numele lui Petar Marti, care se intitula comes Tiniuii et Holachorum,
din care se poate deduce iniportanta elementului vlah din preajma cetAtii
Knin 2.

In 6 mai 1430, regele Sigismund zglogeste lui Nicolae Frankapan i


Hermann de Cilia orasele Biha6 si Scardona, castelul Repaciu, cethtile

Sokol, Nka, Rmanj, Knin, Lab, Vrhrika i Ostrovita, dar i pe vlahii


regatului croat, precum i comitatele Lika i Poljica 3.
In asemenea chip se pomenesc aceti vlahi ai regatului Croatiei"
si in diplomele de z6logire ale aceluiai rege, date in 6 aprilie 1431 si
16 ianuarie 1434 tot lui Nicolae Frankapan, comitele de Veglia 4.

Acelorai vlahi se adreseazI, in anul 1436, banul Matko Talovac


<universis et sing ulis eatovariis seen capitaneis Volacorum imperialium et
Tegalium in dicto regno Croacie existentium et eisdem Volachis presentem
noticiam habituris salutem cum dilectione) pentru a-i Intiinta e s-a incheiat
armistitiu intre regele Sigismund i republica venetian6, invitindu-i s'a%

respecte strict acest armistitiu.5. In fine, tot atre ei se indreapth i serisoarea regelui Matei din 18 octombrie 1468 : Dalmatie et Croatie banin
necnon katunariis et comitibus valahorum 6,
Nu tim dacA am putea inira la vlahii regali i pe conationalii lor
din Lika, despre care vom vorbi mai jos, dar considerind documentele de
1 Smitiklas, Codex Diplomaticus, IX. p. 442.

2 Thallbczy, Illyr. Albanische Forschungen, vol. I (Munchen i Leipzig), p. 497.

3 Mon. Hung. Hist. Diplom., 35, p. 231-233: castra nostra regalia et civitates infra scriptas videlicet civitatem Byhygii cum toto eius territorio, item castrum Zokol cum omnibus tenutis

et pertinentiis ac castellum Rypach similiter cum universis pertinentiis, praeterea camra Choka
..Ermyn, thiniense, Laab, Verhlicky et Ostrovicza apellata modo simili cum omnibus ipsorum lenutis
districtibus et pertinentiis, item civitatem Scardone cum tolo territorio, necnon valahos regni nostri
Croatie, item comitatus de Lyka et de Polycya
predicta castra nostra, necnon civitates, casteth ,
valahos et comitatus prenotatos cum singulis suis utilitatibus et pertinentiis...in pacifico el gaiety
ilominio prescriplortun castrorum, civitatum, castellorum et valahorum et comitatuum...

4 Ibidem, p. 235-237, 248-249 : item omnes valahos regni nostri Croatie...

5 Mon. SI. Mer., XXI, p. 89.


6 Mon. Hung. Hist., 38, p. XXX.

www.dacoromanica.ro

etc.

VLAHII NORD-BALCANICI IN EVUL MEDIU

78

zAlogire ale regelui Sigismund, aceasta se poate afirma en preciziune


despre vlahii din preajma ceatilor Knin, Vrhrika i Ostrovita. Indeosebi
despre vlahii din Vrhrika face mentiune un document al regelui Matei,
care In anul 1463 acorda lui Ivan, fiul lui Paul 6ubreti din Vrhrika, pe
toti vlahii din neamul Tulid, din preajma cetgtii Vrhrika 1.
Vlahii regali, asezati si ei In &tune, avurg, s sufere paguld chiar
din partea conationalilor. Astfel, din scrisoarea vice-banului croat
(31 octombrie 1399) aflgm &A, vlahul regal Than Trani elich (pro parte Iohannis Tranicich olachi regalis) a pirit pe Brayk Merucich, vlahul comitelui
din Krbava, c ar fi nv1it hotete, Impreung cu c6tunu1 sgu, asupra cgtunului regal, jefuindu-i si prdIndu-i de toath averea Mr. Ei au Mut pe Ioan
si pe vlahii Mil au rAnit de moarte pe femeile lor, i-au dezbracat de haine
si i-au lsat numai pe jumAtate vii 2
Cercetarea fcutg, de cAtre capitlul din Knin a constatat c1 de fapt
vlahii comitelui de Krbava au btut ase vlahi regali i pe o femeie, lumud
17 oi si o sabie si omorind doi cai ai vlahilor regali 3.

Evident, In cazul de fa ta. e vorba de o ceartg Intro du atune


vlahe Invecinate. Vlahii regali se dovedir, impreunl cu caunarii Mr,
mai slabi.
Intr-o listh In care s-au consemnat d'arile din Croatia., de la Inceputul

sec. al XVI-lea, un rol Insemnat joaca' vlahii din Knin : Item Walachi
Tinninienses dicati fumis 11110,
, facientes fl. He XXV. Item ex istis
dominus solus relaxavit ipsis Walachis fl. XXV, de isto dominus non recordatur relaxasse. In numAr destul de mare erau la Obrovt : Item Walachi Petri Tarnok ad Obrovacz fumi 1110 XI, relaxavit per disposicionem
dominus Karolo comiti, facientes fl. 110 VI, apoi : Walachi Pauli Chrobre-

thyth in finibus fuerunt dicati fumis XVI, facientes fl. VIII, quos relaxavit dominus per literas... if ychak cum Walachis Sarkonis fumi XXIX,
facientes

fl. XX relaxavit dominus Sarkoni... Item, ut superius, ad

Obrcwacz pertinentes fuerunt dicati fumis Inc XI, facientes, fl.


I

IP

VI4.

Rad. Lop06, Hrvalski L'rbari, In Mon. Hist. jur. SI. Mer., V, 1, p. 3.

2 Mon. SI. Mer., XLII, p. 109-110 : quod pridem Brayk Merucich olachus rnagistri

Pauli fuji Klruli comfits Corbavie cum suo catuno lairocinaliter super ipsum lohannen et catunurn
eius irruendo omnibus bonis apud eos repertis depredasset, ipsumque lohannem el ad ipsum pertinentes olacos ac eorum mulieres letalibus vulneribus af fecissent et vestibus spoliatos setnivivos
relinquissent nullis eorum demeritis aut culpis exigentibus...

3 Ibidem, p. 110-111 : quod ipsi sabbato proximo post festum omnium sanctorum ad
catunum lohannis Tranicich accedendo sex olachos regales et unam mulierern in eodem catuno
diris vulneribus sauciatos fide vidissent oculata scivissentque ab omnibus, quibus decuisset, palarn
et occulte diligenter investigando, quod otachi Mreucii vorati comitum de Corbavia more Ictirocinfo
veniendo dictos olachos vulnerassent, decem et septem oves recepissent et asportassent, el duos equos-

eorundem olacItorum regalium interlecissent et unum gladium similiter recepissent propria eorum
p otent ia med ian le.

4 Mon. Hung. Hist., XI, p. 16-19.

www.dacoromanica.ro

VLAHII DIN CROATIA

79

Un noroc deosebit ne-a pgstrat o serie de documente pe temeiul


cArora se poate restabili istoria mai mult decit secularg a unui neam de
vlahi regali, care s-au asezat in anul 1365 in satul Vid6eselo, situat Intro
Kerka i Zrmanja. Fiii lui Silan : Priban, Ratko, Dudan, Vojihna

Mladen, toti vlahi ai regelui in regatul Croatiei", obtinufa de la banul


croat, in 16 martie 1365, pentru serviciile lor credincioase, un teritoriu
regal, care apartinea banului, anume Wydchezelo, Intre Kegal si Zirmanja. Acest teritoriu stAtea pustiu si de aceea banul 11 acora,' vlahilor
pomeniti, pentru ca s-1 cultive i s6-1 populeze. Daca, deci vlahii ar izbuti

sa. atrag5, oameni, care ar construi case acolo, banul Ii elibereazg, de

toate sarcinile, pe un termen de trei ani, de la data sosirii lor. DupI


trei ani impliniti ei vor presta vlahilor aceleasi servicii, ca i cei1aii oameni
de seama bor. Vlahii ins60 mostenitorii lor vor avea s serveasai banului
Ii urmasilor sai cu armele si ea osteni (more armigerorum et woytanis)1.
Ceea ce ne atrage, mai !nth, luarea aminte asupra acestui document,

ca, banul intrebuinteazg aid termenul obisnuit vlahi". Se pare


ins ca de astadata vlahii regali" din ViReselo erau ca niste adevarati
e

nobili, carora, pe teritoriul obtinut, li se prestau anume servicii. Ei Inii


erau datori a face numai serviciu ostkesc. Despre posesiunea Vid6eselo,
pe care documentul o arat intre Kegal i Zirmanja, Klai crede c5, era
situata in vecinatatea satului Mari, care apartinea familiei nobile de
Kega12.

Mediul in care a ajuns neamul Silanestilor n-a fost insa nicidecum


bine dispus fatA de vlahii nostri. Vedem aceasta din diploma reginei Elisabeta, care in 12 martie 1385 porunceste banului croat s ocroteasca
pe fratii Dudan, Priban si Ratko, fiii lui Silan (Zylan), impotriva unor
vecini, si in special in contra lui Goislav, fiul lui Itukavi6, care le-a facut
multe nedreptgti i pagube in mosia lor numita Vichalaycyth". Vlahul
Dudan (Olahus noster fidelis) s-a plIns personal care regina, care a tinut
sa le asigure protectiunea sa, in chipul acesta3.
In 8 august 1407, banul Caroll restituie pe Milutin Danici in posesiunea sa Berdari din Zrmanja. Acest Milutin, care era din neamul Sillnestilor, afirma c'a a primit Berdari ca posesie nobilitara pentru serviciile
sale si ea o detine de doug generatii. Banul insa nu-i recunoscu dreptul
la Berdari, decit dupa ce examina pretentia sa impreuna cu nobilii croati

cu vlahii buni".
I Mort. SI. Mer., XLII, p. 3-4.
2 Ibidem, p. XXVI.
Ibidem, XLII, p. 4.
Ibidem, p. 6.

www.dacoromanica.ro

00

VLAIIII NORD-B XLCANICI IN EVUL. MEDIU

Berdari de care se pomenete aici forma de mult proprietatea familiei Keglevici, care se pare ca. de ast/ data, n-avea destulg influent/ pentru
a-i apgra moia. Abia dupl trei decenii Incepe procesul de revendicare al
lui imun Keglevici, in numele sau, al tatalui au 8tepan i al fratelui

sau Nenad. Judecata s-a tinut, mai intii in Knin de catre loctiitorul
banului i de nobilii croati ca juzi. iiiiiun Keglevici piri pe vlahii regali
Milutin zis Cupor, cu fii, cu fratii i cu tot neamul sau, pentru posesiunea
Berdarilor, si pe Nicolae Dudanovici, cu fratii i nepotii din neamul su,
pentru posesiunea Bahtici. Scaunul de judecat/ al nobililor din Knin,
in intelegere cu ambele parti litigante, hotgri sa supuna cauza spre deliberare banului Ivan Frankapan ; acesta ins, deliberind-o citva vreme,
o restitui din nou scaunului de judecat/ al nobililor din Knin, care fixa

termen pentru a judeca procesul pe ziva de 12 septembrie 1435. La


aceasta data se prezent/ ins/ numai 8iinun Keglevici. Vlahii amintiti, dei

au fost citati in mod legal, n-au venit la judecatl. Astfel, ei au riscat sl


piarda procesul, dup/ ce 34 de nobili vecini au jurat ca ambele posesiuni
Berdari i Bahticii au apartinut totdeauna Keglevicilor. Vlahii au fost
condamnati la pierderea celor doug posesiuni i la desp/gubire. Sentinta
aceasta fu confirmata apoi i de banul Ivan Frankapan i mai pe urma
i de catre regele Sigismund. La inceputul anului 1436, delegatul regelui
Stepan Mihanovici i canonicul din Knin, Mihail, au introdus in mod legal

pe Keglevici in proprietatea celor doll/ satel.


In asemenea dificila situatie se prezentar/ vlahii Milutin Danici
i Mikola Dudanovici la curtea din Buda, pentru a se plinge regelui Sigismind. Regele ii aseult i, considerind, far/ Indoial, meritele lor osteti, dete indata porunca (28 aprilie 1436) lui 8imon Keglevici sl restituie
vlahilor amintiti posesiunile Bathici (Bathy) i Berdari (Bredal).
In acest chip, vlahii Silaneti obtinura din nou cele d.ou/ sate pe care

le pierdusera in proces. Dupa moartea lui 8imun Keglevici, vaduva sa


Clara purt mai departe procesul contra vlahilor. Dar in vreme ce acetia
cautau sa obtina de la Keglevici Inca i un al treilea sat, Konjkice, vaduva

Clara cu fiul ei minor, imun, se str/duiau sa scoata pe vlahi i din


posesiunea Videeselo, care acum se numea Krivonos. *i. de fapt, dupa
moartea regelui Sigismund (1437), Clara Keglevici izbuti sa obtina o
sentint/ favorabila a banului Matko Talovac, confirmata pe urma i de
catre regele Vladislav, prin care i se recunoscu posesiunea celor patru sate.
Vlahii fur despoiati din nou de proprietatile lor, i de astadata li se lug
i Videeselo (Krivonos), la care aveau drept incontestabil2. Procesul ins/
1 Mon. SI. Mer., XLII, p. 9-10.
2 lbidem, p. 12-14.

www.dacoromanica.ro

VLAI-III DIN CROATIA

81

nu se termina nici cu aceast6 sentinta'. Vlahii erau reprezentati acum prin


Mikula Dudanovici, Radul Gerdovici, Alimer i Petru, fiii lui Milutin,
Iuan Ga166 i. Filip Jakusovid (Volachi huius banatus regni Croacie).
Totui ei nu furl in stare a dovedeasa i. cu documente scrise posesiunea
celor patru sate, i de aceea banul Petru Talovac pronuntl din nou sentinta in favorul Keglevicilor. Unii dintre vlahi nu mai apelarI in ce privete satele Krivonos, Bahtici i. Berdari ; dar Ivan Gal 6.i.6 i Filip Jakusovid atacarl sentinta in partea care privete posesiunea Konjkica, despre
care afirmau a au obtinut-o prin donatiune de la regele Ludovic in anul
1384. Cercetindu-se mai de aproape documentul, s-a constatat ca, el e

falsificat, Rind datat doi ani dupl moartea numitului rege. Astfel furl
respini. vlahii 1 de catre banul Petru Talovac, in ziva de 27 iulie 1444, iar,

In 13 octombrie 1446, sentinta aceasta nefavorabill fu confirmatg i de


catre guvernatorul Ioan Huniadi 1.
Seria documentelor, care privesc acest proces nu se isprgvete aiei.
Se pare cl vlahii notri, ca buni soldati, incepur a. a fi din nou apreciati
la curtea regal./ din Buda, a clrei politic/ gravita acum spre tinuturile
primejduite de turci. De aceea regele Ladislau2 innoi, in 24 iunie 1453,
pentru vlahii si (Wolachorum regalium regni Croacie) dreptul la posesiunea Vid6eselo, numit5, i Krivonos (nove sue donacionis regie titulo).
Intre vlahii care fur/ obligati a respecta conditiile in care se acordI in
-tinutul de acolo asemenea posesiuni, se amintesc acum : Radan i. Iura,
fiii lui Gerd, Stawew" fiul lui Welay, Ladislau fiul lui Kermen de Kri-vonos, precum i. Micola i Joan asemenea de Krivonos.
In ziva urnaltoare, in 25 iunie 1453, regele Ladislau confirm/3,
pe seama vlahilor Ioan, fiul lui Radol i Petru, fiul lui Milutin i a celorlalti
frati ai lor (Wolachorum regalium regni Croacie), posesiunea Berdari. tn
fine, tot regele Ladislau, considerind serviciile credincioase ale lui Gheorgh.e
Radega fiul lui Gridovici din Krivonos i al fratilor si ( Wolachorum regni
Croacie), le d/ruiete posesiunea Vid'eeselo, care acum se chiarn5, Bahtici

i Krivonos. Frati condivizionali ai pomenitului Gheorghe apar Wladu,


frate bun, apoi Stayer i Ukota, nepoti ai lui Dudan, i Ostoia i Mateiu,
fiii lui Vlateu, precum iVladislavGilanovici iRadoslav fii ai lui Krinunovi

Regele Matei Corvin porunci de asemenea banilor croati4, in 23


iunie 1463, 8/ apere pe vlahii Milutin Danid, Gheorghe a lui Mikula Gradovid i Stayer Dudanovj (fideles nostros Wolahos . . . in dicto regno nostro
Croacie commorantes) i in special sa-i ocroteascI fat de 8imun Keglevi,
1 Mon. SI. Mer., XLII, p. 14 15.
2 Ibidem, p. 15-16.
3 Ibidem, p. 16.
4 Ibidem, p. 17.

6.

c. 2923.

www.dacoromanica.ro

VLAHII NORD-BALCANICI IN EVUL MEDIU

82

care Ii molesteaza In posesiunile Krironos, Baci i Bredal. Dar regele Mad,

avu In curind ocazie sa confirme din nou (13 dec. 1463)1 sentinta
banului Petru Talovac din anul 1444, care fusese recunoscuta si de catre
Joan de Hunedoara i s asigure astfel Keglevicilor clreptul la toate cele
patru sate in litigiu. Desi 8imun Keglevi6, fiul Clarei, Ii cistiga, merite

deosebite pentru regele Matei, totusi intro posesiunile acestei familii


insirate la 1479 nu gasim satele Brdari, Bahti6i, KonjMica i Videselo.
Se pare ca, vlahii nu le-au dat din mina, ci le tineau cu puterea2.

Cind, in anul 1486, acelasi rege trimise in Croatia doi comisari,


pentru a asculta, cerceta i judecata toate cererile locuitorilor, i se infatisa
In Senj Ivan Keglevi6 cu rugarea sa se judece definitiv procesul familia
sale cu vlahii care si de astdata shit pomeniti cu numele : Radych Gulje-

vie, Radmil (Radunel) Babi6, Neozgot Guljevi6, Radu Skali6, Matei


fiul lui Bartolomei Therchyimchich", Toma Ga1e16. Comisarii regali
datura ordin (12 oct. 1486) capitlului din Knins sa introducl pe fratii Ioan
Petru Keglevi6 in posesia satelor Brdari, Bahti6i i KonjUica, iar in
28 octombrie 1486 pronuntara o sentinta'4, In temeiul careia VidCesela
(Krivonos) avea s raining vlahilor, care de fapt
obtinut de la ban&
Nicolae Szechy ; dar se pretinse ca," celelalte trei sate, anume Brdare,
Bahti6i i KonjOica, vlahii le-au ocupat fara de nici un drept si de aceea
ele furl atribuite definitiv fratilor Keglevi6.
Vlahii nostri, adresindu-se direct regelui, incercara s schimbe sentinta nefavorabill, de astadata insa f5r izbinda. Regele confirma sentinta
comisarilor sail si In 1 aprilie 1487 porunci capitlului din Knin5 s introduca
pe Keglevi6 In posesiunea celor trei sate, ceea ce se si executa In curind.
Lupta era pierduta i vlahii, convinsi de aceasta i ei, cautara s fug
buna.' Intelegere cu Kegley-Mit in ceea ce priveste satul KonjUica, intelegerea se Elm in 28 mai 1487 intre 8imun Keglevi6 si vlahii Matei, fiul

lui Bartolomei Terhunac", Toma Gao6i6, Milovan Filipovid, Jacob


Ratkovi6 8i Joan Paulovi66. Vlahii recunose, in textul conventiunii, ca,
au tinut posesiunea Kongeical pe nedrept, cu forta i puterea. De aceea o
restituie pe de-a Intregul Keglevi6ilor i nimicesc toate dovezile 'documen-

tare, pe care le-ar avea despre satul pomenit. Daca' ar strica Intelegerea de fata, in viitor vor avea s plateasca o amenda de o mie
galbeni, i anume jumatate domnului lor, iar jumatate Keglevi6ilor.
1 Mon. SI. Mer., XLII, p. 18-19.
2 Ibidem, p. 21.

3 Ibidem, p. 22-23.
4 Ibidern, p. 23-28.

Ibidem, p. 29-30, 30-31, 32-33.

6 Ibidem, p. 33-34.

www.dacoromanica.ro

VLAHII DIN CROATIA

83

in schimbul acestei declaratii, 8imun Keglevid renunta la despggubirea


ce i s-ar fi _euvenit din partea vlahilor.
In ce privete insa posesiunile Berdari i Bahtidi, dreptul de proprietate se cercetg Inca o data i se judeca in scaunul de judecatg al nobililor
croati din districtul Kninului (in sede iudiciaria nobilium Croatorumsedis
Tyniensis). La aceastg judecata se ceti mai bath documentul din 1435,
care relata despre o asemenea cercetare, in cursul cgreia 24 nobili jurati
depuseserg mgrturie in favorul Keglevidilor, dovedind, ca vlahii au detinut
satele Berdari i Bahtidi numai cu forta i cu puterea. Cetindu-se toate
acestea la scaunul de judecatg, unul dintre vlahi, anume Luka Gerdovid
din Krivonos, fratele lui Radio i Radmil, ridicindu-se in edinta, marturisi

public sa posesiunea Bahtidi totdeauna a apartinut Keglevidilor. Atunci


vlahul RadiO Guljevid ceru sg-i fie inggduit a proba dreptul sgu cu anume
nobili vecini i cu anumiti vlahi. Scaunul Ina, nu a primit ace ast g procedura,

sub cuvint c asemenea marturie, dupg obiceiul regatului croat, pot depune
nobili cu reputatie bung, iar nu coloni sau vlahi. Dimpotrivg juratii atestara incg o data ca satele amintite au apartinut de drept totdeauna Keglevidilor, i ca vlahii au violat i jignit drepturile lor in aceste moii. neindu-se aceasta, vicebanul, care prezida judecata, se ridica i chemind de

o parte pe vlahi i pe nobilii adui de ei pentru a asculta mgrturia lor,


invita i pe jurati sa ia parte, care refuzarg. Joan fiul lui Simun KegleviO
Insa, ducindu-se intre ei, protesta impotriva acestei proceduri, cerind o
despggubire de doug mii de floreni aur1.
1 Mon. SI. Mer., XLI I, p. 35-37. Reproducem aici contestatia lui Ivan Keglevie : Tandem
Iwan f ilius dicti Simonis exurgens dixisset : Domini iudices et nobiles, optarem scire consuetudinem
honorabilis sedis vestre in eo allegando et inquirendo, quales (vicini) et commetanei in facto possessionario ad faciendam inquisitionem et attestacionem iusta consuetudinem regni Croacie esse debeant?
Qui iudices iurati ac clii universi nobiles unanimi voto dixissent, el eorum consuetudinem hanc fore
allegassent, quod homines nobiles boni opinionis et fame, et non cotoni simplices sive Wolahi in facto
vttestacionis possessionum aut possessionariorum pro vicinis el commetaneis eligi et assumpni debeant
et non alii, dempto si quis Wolahus vigore iurtum imperalium aut regalium ef fectus et nobilitatus fuisset.
Tandem iterum ipsi indices et nobiles in eadem sede dixissent et ad supradictum vicebanum propo-

suissent : Domine vicebane, si vobis placet, omnes quotquot sumus in hoc regno Croacie, iurare
possumus et non denegamus, quod dicta possessionis Berdari et Balttichi iuridice el hereditarie
ab avo et aliis predecessoribus antefati Simonis eidem et filiis suis predictis semper pertinuerint
et pro nunc iuridice pertinent, nisi quod dicti W olachi semper eidem Simoni in prefatis possessionibus vicluViam et iniuriam intulerunt et quod eorum consuetudo non esset, contra huiusmodi iura
regalia cc sentencias adiudicatorias et diversas donaciones, inscriptiones et statutorias iuramentum
prestare, sed quod sine omni iuramento huiusmoei iura in eorum vigore conservare deberent. Quibus
peractis antefatus vicebanus exurgens de sede predicta convocasset antefatos Wolahos et mobiles
predictos extra scdgm volens attestacionem eorum audire, et vocasset eciam iudices ipsius sedis
iuratos ad ipsom attestacionem audiendam. Qui iudices respondissent allegando, quad ipsi ad
eandem allestaciot en audiendam decedere nollent, ex eo quia nichil cum ipsis in sede iudiciaria de
consuetudine facto in premisso iudicasset. Tandem supradictus Iwan filius Simonis accessisset
inter dictos Wolahos et nobiles, qui ipsam atlestacionem facere debuissent, ipsos ob huinsmodi
iuramento et attestacione contra iura et privilegia ac adiudicaciones veteres et novas inhibendo,
protestalusque fuissel contra eosdem duo millia fiorenorum auri.

www.dacoromanica.ro

84

VLAHII NORD BALCANICI IN EVUL MEDIU

Dar nici bunlvointa banului nu a mai ajutat nimic vlahilor, cad


In 14 august 1489 regele Matei, confirrnind hotArirea adusit de comisarii
sAi, dArui pe vecie satele Berdari. Bahti6 si Konjkica lui 8 imun Kegle-

vii si fiilor s'ai Ioan si Petrul.


Kegleviii nu avura norocul sa, ramina nesupArati in posesiunile
parintesti. Invazia turceascA II sili, in curind, sa se refugieze de pe acest
teritoriu, ca si vlahii din vecinatatea lor.

Illahii din Lika


Vlahii din Lika, vechiul comitat, care era situat In preajma riului
cu acelasi nume, sint mentionati intr-o serie de documente din secolul
al XV-lea. Astfel, cind in august 1405, Eli lui Novae de Ostrovita, din
Lika, fac schimb cu comitele Nicolae de Veglia pentru cetAtile Ostrovita
si Cetina, ei acordA si pe morlacii sau vlahii lor2. De asemenea Ivanco
din neamul Mogorovich daruieste3 in ianuarie 1420 comitelui Nicolae
de Veglia partea sa, ce apartine cetAtii Ostrovita dimpreuna cu vlahii

numiti Sugari, ce stau In locul Igrischya". Departe de a fi de acord


cu Thallczy, care presupunea in Sugari" un cuvint de origina turcoavara (sungar, esungdr, movilA", fldhAnyAs"), mentionam imprejurarea el el se intimpind azi ca nume de localitate atit In Croatia, cit si
la rominii din Istria4.
De la vlahii din Lika ne-a rAmas un important:document, care ne
permite a pune citeva concluziuni cu privire la situatia lor juridica si
sociala. La 16 iulie 1433, cnejii Anton Tukovig6 si Ivan Herendig6 (knezi,
vladiki), apoi voievodul Paul si juzii vlahi (Paval voivoda i sudei vlaki),
anume Dian Mugkevig6, Juraj Ru2ig, Matijag Vlkotig6 si Matijag Jekig6,
precum si pristavii scaunului vlah (takoje pristava stola vlakoga), anume
Matul Rubanovig6 si Mikula Mu1gagig6, Ivan Sopkovig, Milota Pravi-

gig6, Lucaci Mi1unovig6, Tomas Aladinik, Franko Danilovig, 8imun


Bilkovig, Gregur Bekogevig si Bartol Ceprnig si toti bunii vlahi din
Croatia iscaleau un document, pentru a acorda un privilegiu (slobodgeiwu)
intregei proprietAti a bisericii Sf. Ioan din Lika. Aceasta proprietate se
descrie si mai de aproape : mai intii in satul elopeka, apoi in Kozli Rog,
1 Mon. SI. Mer., XLI I, p. 37-39.

2 Mon. Hung. Hist., 35, p. 138-139.

3 Ibidem, p. 188 : et wolactios sugari nuncupatos in_ loco Igrischga commorantes.

4 Ibidem, p. XXVIII, n. 6. Un Sugari mai eXistS si azi MO Karlobag. Nurnele de


famine Sugarci (In Margance) Naselja (Cvijid), II, 178. In Serbia veche sugare, sugarica sint
midi, care sug (Vasiljevid, Iuina St. Srbija, p. 126). Sugari fn Istria vezi Dacoromania, II,112

www.dacoromanica.ro

VLAHII DIN CROATIA

85

In Nadbrdo, i aiurea unde proprietatea bisericii se hotarnicete cu vlahii.

Nici un vlah sau vreun frate de-al nostru dintre vlahii croati n-are st
fad, nici un rku averii bisericeti, nu-i va paste pkunile, nici nu-i va aka
holdele sau finetele, nici nu va lua folosul cmetilor ski, nu va fura, nici

va face stricciune ori pagubk. Iar dad, ar fi trimi0 in vreo treaba, a


bisericii sau clack s-ar afla pe ling& bisericd, nici un vlah dintre noi et
nu fack vre-un ru ori pagubk on s jefuiasck ceva, ci, bine pastrind,
et o apere de tot rkul pentru Sfintul Joan ti spre mintuirea sufletelor
noastre". In caz c vreun vlah din comunele cnejilor ji juzilor amintiti
(i ki godi bi Vlah ndich op,6in) ar clca aceste dispozitii, va trebui at
plateasck domnului 50 de libre 0 tot atita ji comunithtii (strani). In fine
pentru executarea acestui angajament furk imputerniekti Ivan Sopkovis6

ji Iuraj ROW.
Biserica Sf. Joan, de care e vorba aici1, exist si azi, in rnuntii Vele-

bitului, aproape de Medak, iar vlahii, care erau awzati in acela0 tinut
dispuneau de cneji, voievozi, juzi ji pristavi proprii 0 se pare, ca. comunele (op,Mine) lor erau grupate intr-o organizatie asenanktoare cu a vlahilor din Cetina. AdugaM c titlul de vladika ce i-1 dau enejii vlahi,
dovedeOe c5 ei erau jefi sau capi ai acelei organizatii.
Diplome le regilor Ladislau ji Matei din 1453 0 1465, prin care se
confirmk lui Dujmo Frankapan posesiunea cetatilor Slunj, Ostrovica
ji Novigrad in Lika ji Ledenica in Vinodol, vorbese tot despre acejti
vlahi2, pe care, ceva mai tirziu, papa 0 regele Matei Ii scutese de solvirea
dij melor3.

Tinutul situat spre vest de Velebit ji numit Podgorje, era in secolul

al XIV-lea, plin de vlahi", cum spune Lopagid. De fapt, de la acejti


vlahi numiti de venetieni ji morlaci deriv in secolul al XVI-lea pentru
tinutul Velebitului denumirea de 2Iforlacca, iar pentru sinul mArii canale
de la Morlacca4.
De aceea cind comitii din Krbava confirmk la 1387 drepturile ceatii
Carlopago, stabilesc totodat ea, vlahii invecinati n-au voie nici s stea
ji nici sS, pasck vitele in tinutul aeelei cetA4i3. In 1392 se amintese vasall,
l Mon. Hist. jur. SI. Mer., VI, p. 132-133 : i ki godi bi Vlach nagich opgiin zlo uoinit

reeenomu imanju v senokosach, v gaich, v iti, v tegich, ali bi ga ki ta ii imanju retenomu, ki su

i ki naprid budu, ukral, ali ju sam uzel, ali bi poslom vile pisanim kim godi zakonom zlo ali
gkodu utinhl, da ostae gospodinu pedeset libar, a strani tolikoje, ki zarok plaglen ali neplaken,
a ta list da je turd, naprid i nage uUnenje i danje...
2 Mon. Hung. Hist., 35, p. 386 i 38, p. 84.
3 Mon. Hist. jur. Sl. Mer., V/, p. 2.
4 Vezi de pilda Mon. SI. Mer., XI, p. 23 : la Murlaca, ch'a da Segna ad Obbrovazzo
per cento miglia.
5 Lopalid, In Mon. Hist. jur. SI. Mer., V, 1, p. 2, dupb Kukuljevid, Iura regni Croatiae

et Dalm., I, p. 157.

www.dacoromanica.ro

VLAHII NORD-BALCANICI IN EVUL MEDIU

86

morolachi", care apartin cetatii Obrovatl, In Imprejurimea careia apar,


curind dupa aceea, Oliva vlahi. Un Danilo, fiul vlahului Ninoje Piavid
daruiellte In 1395, In fata capitlului din Nona, 30 de gonjaja" de parnInt
In satul PraHevica fratilor Dragutin, Dimitrie, Pribislav, Bogdan,Toma
Stojislav,.Dra'Znul i Marcu din Obrovat2. Dar organizatia vlahilor din
aceste tinuturi s-a pastrat i In jumatatea prima a sec. al XVI-lea. In
1521 regale Ludovic se adreseazas judicibus et toti universitati Walachorunt

sub castro nostro Ztharigrad, cind trimite In capitanatul din Senj pe


Ieronim Pete1eni

i pe Grigorie OrlovCi : qui vos regant et vobis preesse

debeant.

Morlacii din Dalmatia


tiriIe privitoare la morlacii de_ pe litoralul dalmatin apar, de0
In numar mai redus, Inca In veacul al XIV-lea. La Inceputul secolului
urmator, and republica venetiana se instala permanent pe coasta dalma-

tina, se generaliza denumirea de morovlah, morlac sau murlac pentru vlahi.


Sub acest nume apare deci aici populatia vlaha aezata In apropierea

ormelor (Spalato, Trah, Sebenico, Zara) ori In vecinatatea insulelor


(Curzola, Arbe, Pago etc.)4.
Astfel, clnd In 1357, banul croat Ivan Nelipid Incheia pace cu
orkenii din Sebenico, le recunoscu, in numele regelui, Intre alte drepturi,
i pe acela, ca vlahii sau taranii sa nu aibe voie a pate In districtul oraului pkunile sau iarba lor, fara de voia i ingaduirea ormului (item
olachy vel villani in districtu ipsius civitatis absque licencia et voluntate
civium pascua ipsorum seu gramina depascere non possint)5. Dup5, cum vom

vedea, vlahii acetia sint din regiunea Cetinei, deci supui ai banului
IvaniA, care IntrebuintRaza pentru ei termenul obiwuit al cancelariei
croate. Se pare ca, In toiul certelor dintre Sebenico i banul croat, vlahii
1 Arkiv za povjesnicu jugoslavensku, VII, p. 41 ; regale Ladislau doneazA lui loan de
Grisogonis din Zara cetatea Obrovac (1392) cum oppido, liberis et non liberis villis, hominibus
vasallis, morolachis, iobagionibus, teloniis etc.

2 Mon. Hist. jur. SI. Mer., VI, p. 2-3. Gonjaj e o milsur veche croat, de aceea se

adauga ad mensuram croaticam. Cf. Maturanid, Prinosi za hrvalski pravno-povjestni Nan&

(II, p. 326).
3 SI irine, V, p. 195.
4 Cu privire la influenta Venetiei avem acum vasta opera a lui Attilio Tamaro, La
Vnlie Julienne et la Dalmatie, vol. IIII, Roma, 1918-1919. Din partea croatil Insemnbm
remarcabila hicrare polemica a lui Dr. Ivan Strohal, Pravna povjest dalmatinskih gradova, Dio I,

Zagreb, 1913. Excelente himuriri sumare asupra Dalmatiei ne d i Dr. Matteo Giulio Bartoll, tn Schriften der Balkankornmission, Ling. Abt. IV, Das Dalmatische (Viena, 1906), cu o
bogata literatura.
5 Sm.ciklas, Codex Diplomaticus, XII, p. 438.

www.dacoromanica.ro

VLAHII DIN CROATIA

87

i-art minat turmele pe teritoriul dalmatin, unde nu erau prea binevAzuti.


Nici venetienii nu salutau cu bucurie sosirea morlacilor, de aceea dAdeau
ordin (1421) rectorilor din Zara, Sibinico, Trail i Spalato a nu primi pe
morlaci pe pkunile (ad pasculandum) din teritoriile lorl. Mkura aceasta
fu luat, probabil ea represalie impotriva morlacilor, care in mod Indrznet
jigneau interesele signoriei. Astfel, la 1412 morlacii luara, prin surprindere
oetatea Ostrovita, pe care venetienii o cumplraser5, de la voievodul Sandalj2.
In anul 1419, facind morlacii pagube ormului Zara, se luar6 mgsuri
ca in viitor s fad, negot in afar de ora. Aflind apoi venetienii c morlacii au inarmat corgbii (barchas) pentru a trece pe insule, fur5,' siliti a
lua mAsuri, pentru a-i impiedica3. Citiva ani mai inainte, Zara fu silit

a fixa pedepse aspre contra furturilor. Venetienii hotgrid, ea aceastg,


lege a fie publicatg in tot cuprinsul Dalmatiei, chiar i prin cAtunele
morlacilor, cind se vor gki in pkunile de pe teritoriul 114. In anul 1422
orkenii din Sebenico se pling c su1er5, nenumgrate pagube din partea
vlahilor regali" (per Vlahos regales), pentru ceea ce nu li se da", nici o
despggubire6. Vlahii regali pomeniti aici sint cei din banatul" Kninului,
care, la 1417, erau gata s atace Sebenico impreuna, cu alti slavi6 i care,
in 1403, furaserl oile orkenilor7.

Pentru a nu umbla nepedepsiti, dintr-un loc intr-altul, prin Dalmatia, dupg ce sgvireau vreun delict, se luara, rakuri (1422) spre a-i
constringe la satisfactie. Documentul respectiv, care inregistreazg plinguile orkenilor din Sebenico in dialectul venetian, IntrebuinteazA termenul morlachi", iar cind aceeai cancelarie inseamng raspunsul signoriei in limba latin, folosete consecvent denumirea de vlahi8.
Dar tim, In afarg de aceasta, c pstorii vlahi din Cetina i din
Bosnia apusean'A Ii minau regulat turmele pentru iernat mai la sud i
pe teritoriile ormului Trail. lin document din anul 1362 i extrasele de
documente fIcute de Lucius ne permit s5, urm5xim, aproape din an in
an, aceast5, coborire din munti a vlahilor, de care cetatenii ormelor dalmatine abia se puteau apara.
Documentul dat Tragurienilor de banul Nicolae de Seech in 25 martie
1362 prezint, in multe privinte informatii interesante2. CetAtenii ormului
1 Mon. SI. Mer., XVII, p. 66.
2 Ibidem, IX, p. 239-240.
3 Ibidem, XII, p. 298-299.
4 Ibidem, p. 181.
5 Ibidem, XVII, p. 170.
6 Ibidem, XII, p. 237.
7 N. Iorga, Notes et extr., II, p. 91.
8 Mon. SI. Mer., XVII, p. 149.
9 Smi6iklas, Codex Diplomaticus, XIII, p. 211-213.

www.dacoromanica.ro

VLAI-III NORD-BALCANICI IN EVUL MEDIU

88

s-au rugat adeseori de banul croat s alunge de pe hotarul lor pe morlaci


(particulam gentis Morlachorum), care sint ai regelui si care, incalcind

granita, coboar5, pe teritoriul orasului, on a1ii, intinzindu-si colibele


pe hotarul Tragurienilor (figendo tentoria) i minindu-si vitele si oile la.
adApat tot pe hotarul lor, le easuneazA nu putine pagube in senian'aturi
si lanuri de griu (bladis), precum si in vii, pkuni si poieni. Banul examinind de data aceasta rugAmintea lor, o gAsi just si vrednicA si, iesind
la fata locului, constat'a de fapt, ca' multi morlaci s-au coborit in hotarul
lor (quamplures Morlachos inter ipsorum confines et territoria descensus
ipsorum facientes), iar a1ii, asezindu-se in afarit de hotarul orasului (aliosque extra confines et terminos fixis tentoriis et domunculis factis), in colibe
i citsute, tree sg-si adape vitele si oile prin holdele si viile orasenilor,
cauzindu-le pagube mari. VAzind acestea, banul spune c desi ar fi trebuit
s alunge imediat pe morlaci de pe teritoriile altora, totusi a luat in considerare seceta cea mare i imprejurarea c mieii sint acum tineri, ceea
ce ar cauza cele mai mari pagube morlacilor, daca% ar fi aeum mutati 5i
a insistat pe 1ing6 cetAtenii din Trail 0, permitA ca morlacii s rgmin5,
pin6 la Sf. Gheorghe pe hotarul unde s-au asezat, cu exceptia locului
situat intre stilp i moarg, unde nu mai pot sl intre, lid S cuteze a-si
mina vitele si oile la ad/pat, si cu conditia sa% nu mai facg, nici o pagubit
i nici o injurie orgsenilor. Pe viitor insg, le flgAdui banul c1 nu va mai
ingAdui nici unui morlac ori vreunei semintii din neamul Mr de [a IncAlca
hotarul orasului (nullus morlachorum, nee aliqua gens de ipsorum
progenie).

Extrasele lui Lucius dovedesc c pgstorii vlahi coborau an de


an pe teritoriul acestui ora unde se asezau s ierneze cu turmele lor.
Astfel tragurienii ian mgsuri aproape in fiecare an pentru a-i alunga si
intervin la banul croat pentru a-i cere sprijinul. Asemenea mAsuri s-au
luat spre pildg, in 11, 20 si 27 ianuarie 1361, precum si in 4 si 15 decembrie, acelasi an, si 22 ianuarie 1362 ; apoi in 9 februarie 1363, 23 decembrie
1370, 23 decembrie 1371 ; 30 noiembrie 1375, 12 martie 1399, 22 noiembrie 1404, 17 martie 1405, 16 decembrie 14061.
1 Starine, XIII, Notae loannis Lucii de Fr. Raeki, p. 211-268. 1361, 11 lanuar. Miltatur ambassiator comiti Traguriensi qui est Jadre, ut una cum eo vadat ad banum et queretur
contra Vlachos et eorum cornitem.
20 lanuar. Vadat ambassiator nobilis cum examinatore et notario et tertio ad parks Bossigline, ut Vlachi sive catunarii exeant de territorio.

27 lanuar. Millatur ambassiator ad banum, el ostendat ei privilegium regale, in quo

comittitur bano, quod V lachos stare non permittat in territorio Traguriensi. Exponatur episcopo,
quod primincerius Vlachos venire fecit et tenet in territorio.
31 Mart. Ad postulationem bani permittuntur Vlachi stare in territorio usque ad terminum
recessus ipsorum, hoc est 8 maii, pro amore el beneplacito bani, cum quo tradetur ne amplius veniant,

alias mittantur ambassiatores in Ungariam.

www.dacoromanica.ro

VLAHII DIN CROATIA

89

In anul 1402 voievodul Hrvoje din Bosnia impreun cu comitele


Ivan (Nelipid) asigurI pe Tragurieni, in numele regelui Ostoja c nu vor
permite nici unui vlah sa r5min5, sau s pkuneze pe teritoriul sau in dietrictul oraOlui, i ameninta, pe vlahi cu o considerabilg pedeaps1 in bani,
care se va plgti atit in favorul sfapinului vlahilor, cit i. a comunei Trail'.
In curind ins venetienii ii schimbar atitudinea fata" de populatia
vlahg, clutind s atragg pe teritoriul lor cit mai multi morlaci. Acum
insui dogele Francisc Foscari scrie (1428) comitelui Alexandru Georgie
i. cIpitanului Marco Lipomano din Zara c5, aezarea morlacilor pe paminturile Dalmatiei e de cel mai mare folos, atit pentru signorie, cit ti
pentrv supuii sai de acolo"2.
Se vede c un numr oarecare de morlaci s-a aezat de fapt, pe teritoriul venetian, cad dupa ce au fost sistate osti1itile intre regatul Ungariei i republica Sf. Marcu, in conventia ce s-a incheiat gasim i urmatorul
articol : De acum nu se mai primete nici un vlah sau morlac (aliquis
Vlachus seu Morlacus) care ar vrea 0, se aeze pe teritoriul republicei,
ci se va alunga i se va da pe minile banului". De alta parte, banul Petru
fagaduiete ca va despgubi atit pe venetieni, cit i pe dalmatini ca ei
pe morlacii lor (cei, care s-ar. afla pe teritoriul lor dinainte de pacea do
la 28 iulie 1437) de pagubele ce li se vor cauza. Dacg insa vreun vlah
ori altcineva ar incerca sa s'avireasca vreun furt pe teritoriul republicei,
rectorii din Dalmatia sint in drept sa procedeze contra lui i s pretind'ii,
136 2, 2 2 Genaro. Tractentur regina cum banno et banissa per veto ellectos ad custodiurn
civitatis cum omnimoda auctoritate et provideatur de Vlachis.
1363, 9 Febr. Mittatur plazzarius ad eiiciendos Vlachos extra territorium.
1370, 23 Decembr. Mittatur unus nobilis cum comitiva ad recuperandas 166 bestias, que

capte fuerunt ad gusternam a Vlachis.

137.1, 23 Decembr. Mittantur ambassiatores ad vicebanum occasione Vlachorum.


1375, ultimo November. Franciscus de Georgio comes. Comes cum iudicibus et 8 sapienlibus habeant auctoritatem super facto Vlachorum tractandi, ne amplius maneant in districtu Traguriensi, cum domino duce, ducissa et comite Petro.
1397, 26 Novembr. Detur licencia quinque Vlachis, ut habilent pro certo tempore in uilla
communis de Opor.
1398,26 Octobr. Damianus de Nassis de ladra comes pro uno anno. Provideatur de quinque

domibus Vlachorum vel aliorum pro quinque annis ad habitandum in villa de Opor ad arbi-

trium regis.
139 9, 1 2 Mart. Procuretur, Ut Vlahi recedant de districtu Traguriensi.
1404, 22 Novembr. Respondeatur litteris comitis Celine super facto Vlachorum, at possint

h lc hieme manere in districtu Traguriensi.


1405, 17 Mart. Expellantur Vlachi de territorio.
1406, 16 Decembr. Expellantur Vlachi de territorio.

1 Mon. Hist. fur. SI. Mer., X, p. LXXXIX.

2 Mon. SI. Mer., XXI, p. 34 ; quia concursus Murlachorum ad terras nostras Dalmatie
est utilissimus tam pro nostro dominio quam pro subditis et fidelibus nostris dictarum partium,
el nulla alia utilior fieri possit, quam providere, quod pro herbalicis, que accipiunt ad fictum Gia
ordinetur, ut ante tractum dent medielatem al I ictus secundum morem.
cogi non possit

www.dacoromanica.ro

VLAHII NORD-BALCANICI IN EVUL MEDIU

'90

despggubire de la ban. Tot akia poate Insa, cere c i banul despggubire de


la reel orii Dalmatia..

Articolul acesta dldu prilej la discutii neplIcute Intro republicl


ci banul Croatiei. In 1439 fu trimis In Dalmatia Paulo Vall6resso pentru
a determina pe banul Petru Talovac s renunte la morlacii refugiati pe
teritoriul su2. Valleresso fu instruit s cheltuiascl orielt, i numai dacl
nicidecum nu se va putea, s5 permitg restituirea morlacilor. Totuci In
1455 Ir ca nu s-au Intors morlacii refugiati din Krbava i aezati In
pArtile Zarei i Nonei3.
In 1469 un nou Imputernicit venetian primi instructii sa' nu promitg
restituirea morlacilor, care sint liberi et sui proprii iuris i au venit de
bung, voie pe teritoriul signoriei4.
E limpede, deci, c Inc, Inainte de anul 1437 Incepuse o migratiune
masiva, a elementului vlah din regiunea Cetinei spre vest. Numgrul morla1 Mon. SI. Mer., XXI, p. 96-97: quod in posterum a die data presentium in atiqua terra
Dalmatie, opido vel villa, dominio et potestate ipsius illustrissimi domini posita non accer labitur
aliquis Vlachas seu Morlacus, qui in aliquo honore locorum predictorum predicti incliti dominii
habitare pellet, sed expellelur et manibus sue magnificentie restituetur, hoc tempore magnif ici
domini Mathconis et magnilici Petri antedicti ac magnificorum f ratrum suorum in dominio istius
.banalus existentiurn perdurante, promittens ipse magnificus dominus banus Petrus in futurum
molestias, damna sett robarias subditis prefati illustris dominii Venetiarum tam Dalmatinis quam
Morlachis,qui Morlachi in territoriis predicti illustrissimi domini ante ultimam treugam confectam
cum serenissimo d. d. imperatori Sigismundo Egre in 1437 die 28 iulii habitationem fecissent
et omnibus aliis in territorib illustris dominationis habitantibus dari non facere nec permittere
modo aliquo sub obligatione rellectionis omnium damnorum. Verum si aliquis Vlachus vel alius
furtive aliquid super territorium sepedicti incliti dominii acciperet, possint rectores Dalmatie, si
in potestate sua deveniret contra illum vel illos deliquentes procedere el iuris debitum ministrare;
et si in potestate magnif ici domini bani devenirent, ille vet fill, qui damna intulissent, ipso domino
bano requisito vel off icialibus suis, teneantur iusticiam contra illos ministrare, et de bonis suis
damna illata relicere. Et e converso etc.

2 Ibidem, p. 115 : Sicut intelligere poles, principalis causa, propter quam le mittimus
ad parks illas, est pro facto magnif ici domini Petri Tallovich, qui non cessat inferri damna
subditis nostris, et maxime Morlachis commorantibus' in aliis locis nostris.
3 Ibidem, XXII, p. 49. Deleggii contelui de Krbava afirnfa : che Ii diti suo signori hano
certi Morlachi, ii qual loro subditi, e como scchiavi de maxena Ii diti zenza special licentia
deli signori non puol partir del suo territorio, e sono obligadi servir de certe regalie depulate ali
diti signori, e per che da algun tempo in qua i hane comenza a fuzir e partirse del distreto
de i dili signori zenza loro licentia, e molti sono reducti in li distreti vostri de Zara e de Nona
ad habitar in grande damno e preiuditio deli deli signori ... etc. Doi ani mai tlrziu (1457) Ivan
fiul contelui de Krbava intervine din nou la senatul venetian In chestia morlacilor : Item
chome puol saver la vostra illustrissima signoria tutu Ii Morlachi abitano la montagna nostra ne
sono subditi et obligati chome sono i villani de maxenata de Pisola vostra de Candia, i quail
ne sono debitori, e quando ii velemo far astrenger, Ii paxino nel territorio vostro de Zara, per

la qual cossa gran danno ne torna . .. etc. (In textul latin : hos Murlachos esse servos de mexenada).
4 I bidem, 0, 451: Rectores autem nostri ex opposito negabant, Murlachos prediclos homines
liberos et sui proprii iu is se in dilionem nostram sponte sua recipientes banno predicto tradendos
esse, quoniam neque ius neque honestas id patitur, el nulla id exigit consuetudo. Quin immo contra
banni petitionem stint omnes predicte rationes: idcirco volumus, ut cum prefata regia maiestate
opereris el ell icias, quod res ista traditionis Murlacorum predictorum pro parte nostra, ut equiore
el honestiore declaretur, et rnutuo fiat inter bannum et rectores nostros, quorum subditis licilum
sit, quemadmodum liberi homines sunt, el sub ipso banno et sub nobis degere, prout ipsa inibuerant,

et nemini vis inferatur

www.dacoromanica.ro

VLAHII DIN CROATIA

91

.cilor care s-au urnit nu a fost nelnsemnat, de vreme ce croatii se piing


de marea paguba, ce o sufer6 din cauza clArilor neplAtite de ei. De alt4
parte, cit5, vreme oamenii banului afirmau c morlacii sint slugi la ei,
legati de glie, i c5, nu pot pleca fa,r5, permisiunea domnilor, am vgzut,
ea venetienii invocau dreptul de 1iber5, miscare a morlacilor si de liber5,
dispunere asupra persoanei Mr. Agravarea contributiilor, de o parte,
jignirea libertatii, de alta" parte, a determinat deci pe vlahii din Croatia
a se refugia pe teritoriul republicii.
Acesti nou veniti, departe de a fi numai p6stori, se indeletniceau
cu lucrarea pAmintului, cum dovedeste un document din anul 1465, prin
care cpitanul din Sebenico aranjeazg situatia agrar6 a supusilor de pe
pgrninturile orasului, pe care se easeau i morlaci sau tarani (qui Morlaci
seu rustici)l. Relatiile trimise la Venetia in secolul urmAtor de catre
rectorii i proveditorii Dalmatiei, vor dovedi, cu prisosintg, afirmatiunea
noastrl. De all/ parte, deveniti agricultori pe p5mintul venetian, Incepe
procesul de asimilare en populatia slav, covirsitoare in num6r.
Credem ins5, c5 nou venitii morlaci slut a se distinge de vlahii, care

veneau In Dalmatia, din interiorul peninsulei sau din Croatia pentru


a face obisnuitul negot de sare. Acestora li se adreseazg, regele Sigismund,
in anul 14122 : fidelibus suis universis et singulis mercatoribus, wlahis ut
puta et croatis cum rebus mereemonialibus in regno nostro Dalmatie procedentibus. Dintr-o relatie din Zara (1414), aflAm ea' sarea era imprtit&
dupl calitate. Tjnii functionari au f5,cut ins5, mai multe afaceri abuzive

din vinzarea srii. Cantitatea destinath morlacilor au vindut-o negustorilor pe pret mai urcat, decit cum era s5, se vincla" morlacilor. De aceea
se luar5, mgsuri pentru a suprima alouzu13. In anul 1422 Venetia reduse
pe tot teritoriul nou cucerit vama pentru sarea care se transporta de atre
morlaci la Narenta4. Cind, in anul 1419, orasul Sebenico suferi de o epidemie2,

fu nevoit a cere bani signoriei, Caci morlachii, care aduceau tot venitul
eamerei din Sebenico, prin mArfurile lor i prin sarea ce o luau, nu mai
yin in oras". Mentiunea turmarilor In Zara e chiar foarte veche. Astfel,
cind In anul 1352 acest oras vinde republicii venetiene toat sarea ce se
1 Mon. SI. Mer., XXII, p. 339 : Si vero esset aliquis, qui poneret aliquos Morlachos sive
rusticos super terris suis causa lutamandi et domandi dictas terras, hoc facere possit pro una
hyeme, quiMorlachi seu rustici pro aquis, quibus tali tempore usi fuerint dare teneantur consueta

illi ville, in cuius tenuta steterint, et cuius cquis usi fuerint.


2 Ibidem, IX, p. 213.
3 Ibidem, XII, p. 180.
4 Ibidem, XVII, p. 169.
5 Ibidem, XII, p. 285: epidemia. . que est causa, quod Mortachi, qui dabant quasi totam

utilitatem camere nostre, deinde propter eorum mercantias, quas ducebant, et propter salem nostri
.communis, quern emebant, non veniunt Sibenicum .

www.dacoromanica.ro

VLAHII NORD BALCANICI IN EVUL MEDIU

92

producea pe teritoriul Oa, Ii rezerva, 12 000 de maji pentru trebuintele


sale si ale morlacilorl. In 1417 se luara dispoziii, pentru ca morlacii s
dud, brinza la Zara, de unde avea sa, se transporte mai departe la Venetia2.

Tot atunci fu confirmat locuitorilor din insula Pago dreptul de a vinde


sare in Obrovat, unde aduc morlacii brinza i alte marfuri (caseum et
alias mercationes)3. i locuitorii insulei Arbe vind regulat sare morlacilor4.

Credem c pe litoralul adriatic care se intinde de la Senj ping, la.


Fiume si care se numeste de catre croati Vinodol (Valdevino), elementul
vlah s-a raspindit ceva mai tirziu, fie ea urmare a unei expansiuni firesti,
fie determinat de motive economice i politice. Pe acest teritoriu, posesori

erau Frankapanii, care promovara raspindirea vlahilor in acest tinut..


In afara de vlahii din preajma cetatii Ledenica, mentionati adineauri,.
stim ea cneazul _llartin Frankapan a daruit, la 11 aprilie 1468, bisericii
Sf. Marii din Crkvenica, pe un vlah cu numele Mikul3 , i intemeind iii
acelasi an ma'nstirea franciscang din Tersatto, Ii darui patru vlahi din
preajma cetatii Buccari i doi vlahi din preajma cetatii ovi, cu conditia,
sg serveasca manastirii, in acelasi chip, cum au servit ping atunci ceta-tilor pomenite6. In fine, despre vlahii din Vinodol mai dispunem de un
document, datat la 7 ianuarie 1470, prin care Martin Frankapan daruieste
bisericii Sf. Marii din Ospa de linga Novi si un vlah, care sa-i fie cmet
si pastor si sg-i serveasca cu toata casa lui (io,f5e im dasmo ednoga vlaha . . .
za kmeta nim i za pastira sa svu pinu i celu sluzbu, ka pristoj od nega ku,6e)7

Viahii din Veglia


Insula Veglia, care a stat vreme de mai mune veacuri sub stapinirea.

Frankapanilor, avea vlahi Inca din secolul al XV-lea. Intr-o donatie


facuta manastirii Sf. Ambrosie din Dobrinje, la 8 noiembrie 1321 se
pomeneste de pamintul vlahilor" (i do zemlje, he se zovu vlake), care se

hotarniceste cu proprietatea donata manastirii8.


7 Mon. SI. Mer., III, p. 237.

2 Ibidem, XII, p. 236 : ... ut Murlachi et alii hqbeant causam conducendi dictum caseum
el alias mercationes ad terram nostram ladre et deinde conducantur Venetias pro utilitate introituum nostrorum terre predicte, sicut consueti erant facere per elapsum.
Ibidem, XII, p. 235 : ... dicti de Pago conduxerunt et conducunt ad locum de Obrodvacz terre firme salem suum, propter quod Murlachi et alii dictarum partium conducunt cascunr
et alias suas mercationes ad dictum locum de Obrodvacz et alia loca circumstantia
4 Ibidem, XXI, p. 267.
3 Mon. Hist. jur. SI. Mer., VI1, p. 253 : Vlaha po imeni Mikulu
6 Ibidem, V1, p. 3.
7 lbidem, p. 77.
.

8 Ibidem.

www.dacoromanica.ro

VLANII DIN CROATIA

93

Influentei vlahe este a se atribui, cred, numele acelei Dragugla filia


Dimini de Besscha et uxor Balducii de Fumo, care se pomeneste intr-un
document din anul 1364, si, desi ne pare neobisnuit in terminologia unei
cancelarii vegliotel, credem a nu gresi daca sustinem c via donata in
anul 1371 de cetateanul din Bagka, Stanac si sotia sa, bisericii Sf. Duh din
Lubetingno era situat/ aproape de un loc denumit vlah", care se gasea
acolo (et hec vinea est prope Olacco versus smerch et apud ueresium luanni
Ilficulanich de Segnia et prope viam publicam) 2
Ca, presupunerea noastr nu este lipsita de temei o dovedeste imprejurarea ca, in secolul urmator, in 1419, chiar in Bagka se mentioneaza, un
Stanul fiul juratului Marin Vrantig", despre care cu toata siguranta
se poate afirma ca era de origina vlah3.
Din partea nordica, a insulei, ni s-au pastrat douil, documente, care
ne dau informatii mai detailate despre vlahii asezati pe Veglia. In cel
dintii4, din 10 noiembrie 1465, cneazul Ivan Frankapan stabileste hotarul
vlahilor de la Castelmuschio. Cneazul Ivan spune ca el i-a asezat pe acesti
vlahi la Castelmuschio, pe apa Krasului, unde aceasta se varsa in Orlet.
Vlahii insa au Mcut pagube cu vitele, dar mai ales cu porcii lor, locuitorilor
din Castelmuschio. De aceea contele Frankapan, voind sa, domneasca
pace i iubire" intre colonii" sai, dispuse a se delimita teritoriul morlacilor. Juzi ai morlacilor erau atunci Gherga Bodolis si Vido Menkovis.
Dupa, ce se delimitg teritoriul morlacilor situat aproape de salinele de
linga Castelmuschio si de soseaua ce duce de la Dobrigno la Castelmuschio,

contele Ivan churl/ atit pe cetatenii din acest oras, cit si pe morlaci
pentru a se publica granitele de care aveau sa se VIA, atit cei prezenti,
cit si morlacii, care vor mai veni. Daca, ar trece hotarul stabilit cu vitele ori
cu porcii lor, aveau, pe viitor, sa plateasc/ o pedeaps/ de cincizeci de libre.

Intr-al doilea document, dat tot de cneazul Ivan Frankapan, in


august 1468, se vorbeste de teritoriul acelorasi morlaci, care acum au
venit pentru a se aseza" de partea adversa a localitatii Castelmuschio
(Orainje), ce se numeste Orlet. Capii murlacilor erau atunci : primul jude
Vido Zenevrig, Ivan si Gherga Budu1ig6 si Petar, care se obligara din
nou a nu trece peste hotarul ce li s-a stabilit, sub pedeaps/ de cincizeci
de ducati de aur. In hotarul ce li s-a lasat era mai multa. pasune (panolativo), dar se gasea si pamint arator5.
1 Smiiiiklas, Codex Diplomaticus, XIII, p. 347.
2 Ibidem, XIV, p. 315.

3 Mon. Hist. fur. SI. Mer., VII, p. 117.


4 Ibidem, p. 244.
5 Ibidem, p. 254-255. P. Skok e de parere di termenul kapi e italian, nu romtnesc
(Glasnik skop. rt. drunva, III, p. 299).

www.dacoromanica.ro

VLAHII NORD-BALCANICI IN EVUL MEDIU

94

La finele secolului al XV-lea episcopul Donat din Veglia phI per


croatii i morlacii din Dubagnica i Poljica (eon tutti ii corvati et morlacchi;
di Dubasniza e Pogliza) pentru plata decimei din bucate, yin i mieiProcesul tinu de la 1488 ping la 1496 , cind se impAcg cu ei, dupg ce i se
promise cg va primi, in fiecare an, cite 40 de soldini de fiecare msg. In
anul 1504 se prezenth episcopul Donat la proveditorul din Veglia, cerindu-i pentru catedrala sa dijma de la bucatele din Dubagnica, sub cuvint Ca
e Vegliot i fiecare Vegliot nobil 1 colon, morlac sau croat (cittadino di
V eglia si nobile come popolar, et morlaco, over crovato...) trcbuie sg dea
decime de pe paminturile din Dubagnica. Ele formaserg inainte proprietatea unui Radac, croat sau sloven, iar nu morlac (che el primo patron
della possession. . . sia stato corvato cioe schiavon, et non murlaco, lo qua
haveva nome Radaz. . . apoi : corvatinus sive corvatus. . . natione corvatus),

i acela dgduse dupg ele decima bisericii Sf. Apolinar, ca i ceilalti croati
de acolo. Acest phmint, Radac 11 hiase de la un morlac (terrewum, quod
tempore comitis loannis quidam 1?adaz corvatus tenebat et possidebat, et
antea possidebat quidam Murlacus)1.

Pe timpul contelui Ivan Frankapan (1480) se spun urmgtoarele


despre plata decimei pe insula Veglia2 : Murlachi pagavano el decimo per

terratico et L. 3-12 per testa all'anno. Da nadal Puna lonza de porco ;da carneval un paro de galine : da pasqua un agnelo : da san Martin una
torta, et 50 ovi per uno, cara sette di legne per uno, et sei giorni di lavoro
alle vigne et terreni deli signor Andrea in fusta, et a tutti ii bisogni
dell'isola, et pagano i comuni, et viaggi, et tutti l'atri datij ordinarij.
De altminteri i dupg ocuparea teritoriului dalmatin de cgtre republicg

ggsim pe morlaci fAcind pagube orkenilor ori chiar negustorilor de pe


insule. In registrele senatului venetian de la 1422-1440 se ggsesc multe
sentinte In cauza furturilor i jafurilor sgvirite de morlaci i de alte
persoane3. In special insg, ni s-a pastrat informatia ca morlacii i alti
rguMcgtori au prddat i au maltratat pe mai multi negustori panicl
(1445)4, iar la 1452 un trimis din Pago se plinge cg se comit multe furtiaguri pe insulg, mai ales in animale i in sare, de &are morlaci i altii.
In anul 1441 republica scrie comitilor din Senja (Segna) cg morlacii lor
au rgpit de la trei albanezi fliinii, i alte lucruri, care se ggseau intr-o barca6.
1 Crn616, Ivan dr., Najslarija povjest Krekoj, Osorskoj, Rabskoj, Senjskoj i Krbavskoi
.Biskupiji (Roma, 1867), p. 137 139.

2 La Miklosich, In Denkschriften der kais. Akad. der Wissenschallen, XXX, p. 4 5..


3 Ibidem, XVII, p. 123 i urm.
4 Ibidem, XVII, p. 258.
5 Ibidem,

p.

448.

6 Mon. SI. Mer., XXI, p. 135.

www.dacoromanica.ro

VLAHII DIN CROATIA

95

Vlahii din Istria

E sigur ca,x) miscare a populatiei asezate In Velebit i Vinodol, la

nord si sud de Segna, a avut loc, foarte curind, nu numai spre insula
Veglia, ci i Inspre Istria. Aceleasi motive care determinau pe unii morlaci s coboare pe teritoriul oraselor din Dalmatia ale signoriei, au !raping

alte grupe dintre ei catre Novi si Buccari i, In fine, catre Istria. Dar aici
trebuie s deosebim, mai Intli, penetratiunea lenta a migratiunilor pastoresti, atestate atit de frumos in statutele orasului Segna, la sfirsitul sec..
al XIV-leal :Item quod quando Morowlachi exeunt de monte et vadunt versus
Gaccham, debent stare per dies duos et totidem noctes super pascuis Senie,
et totidem tempora quando revertuntur ad montem: et si plus stant, incidunt ad penam quivgentarumlibrarum. Acest munte" nu era Kapela apro-

piata, unde n-au lasat nici o urma, ci mai probabil muntii din nordul
Istriei. De aceea a gasit Thallczy mentionat in Tagliamento, in jumatatea
a doua a sec. al XII-lea pe un Radul2, iar Tamaro3 in anul 1329, pe un
Pasculus Chichio (Pinguent).

Desigur c, Impotriva acestor pastori a dat Imparatul Frideric III


ordonanta sa (1490) &are capitanul din Triest : Intelleximus certa relatione,
singulis annis, ex diversis regionibus, exteros quosdam homines, in nostram
praefatae urbis nostrae Tergesti extramontes sitam regionem, cum multis

pecudum milibus migrare, et totas hiemes ac autumni et veris partempasqua illa nostra depascere. Quiquidem et comoclas pecori suo caulas
struentes, et sibi ac familiae suae ignes immodicos continuis diebus ac noctib us parantes, ita silvas et nem7ra territorii nostri devastarunt, ut iam populus
iste noster inde vix usui suo ligna comparare habeat. Tum et saltus illos ita

ab advenis occupari, ut nostrae ditionis incolis vix armentis aut pecori


suo pascendo locus relinquatur. . . .4.
In jumatatea a doua a sec. al XV-lea, epidemia de ciuma, care bintui

furios, de citeva ori, a 'Alit populatia Istriei si a ldsat pustii multe din
paminturile sale6. De acum erau deci bineveniti i morlacii sau vlahui
care cautau adaposturi mai sigure dinaintea invaziilor turcesti, tot mai
amenintatoare. Inca In 1449 se_a,sezara astfel de morlaci la Bibali, linga
Buie, iar In 1490 venetienii primira morlaci refugiati linga Castelnuovo6.
Arhiv zu poviestnicu lugoslavensku, III, p. 141.
2 Tamaro, La Vnetie Julienne ..., I, p. 343.
1

3 Ibidern.

4 G. Vassilich, Sull'origine dei Cici, p. 64 si In n. 1.


6 Tamaro, La Vntie Julienne..., I, p. 434. Ciuma din Istria in anii 1456, 1467-1468,.
1476-1478, 1483, 1497, 1499.
6 Ibidem, p. 453-454.

www.dacoromanica.ro

VC

VLAHII NORD BALCANICI IN EVUL MEDIU

Dar si alte imprejurAri contribuir s atragl populatia vlahg, &are


Istria. 0 informatie precis/ si de mare important /. din surs/ venetian/ ne
spune, in anul 14581, ca. pe litoralul dinspre munti, urcindu-se acum de
curind dgrile de la 20 la 32 ducati, cea mai mare parte a morlacilor ineepind

de la Clissa si Segna pin/ la Fiume, s-au pornit la drum c/tre Istria. De


aceea ar fi bine a se reduce darile iarlsi la 20 ducati, cum au fost si mai
inainte, iar impozitul pe sare &A fie acelasi ea si in Istria, pentru ca s/ nu
aibg nici un motiv de a merge acolo.
0 cercetare amlnuntitA a arhivelor istriane ar putea larnuri, desigur
atit timpul In care s-au fixat acolo, cit i teritoriul pe care 1-au ocupat.
Attilio Tamaro a incercat o asemenea lucrare si a izbutit a ne da, pe temeiul

materialului publicat, informatii destul de precise. Pentru a reconstitui


tabloul miscgrii populatiei morlace spre Istria, in secolul al XVI-lea, vom
extrage in cele urm'atoare datele cronologice redactate de Invatatul italian2, observind ins/ c5,, in aceeasi vreme si poate ca in grupuri si mai
mari, curgea catre locurile scutite ale Istriei i populatia sirbo-croata din
Hertegovina si Dalmatia.
1510-1525. Cristofor Frankapan asaza la Mune i Seiane morlaci
refugiati.
1517. Morlaci refugiati intr./ pe teritoriul Triestului.
1530. Refugiati morlaci, albanezi si greci capAta adapost ripe terito-

riile de la Buia i Cittanova.


1532. Ferdinand I porunceste ca uscocii si deli, care yin din Bosnia,

86 fie asezati ling/ Pisino.


1538. Aloisiu Badoer transport/ in Istria din Banatul Kninului
(Banadego) 5000 de morlaci. (Ei nu rmin ins/ acolo).

1539. Ferdinand I distribuie cicilor teritorii intinse in regiunea


Carstului si a litoralului istrian.
1539. Doti/ mii de familii de morlaci cer voie sa intre in Istria.
Venetia le usureaza transportul.
1540. Colonii de morlaci tree de pe litoralul de ling/ Zara pe teritoriile de la Cittanova, Umago i Paren,zo.
1 Per la riviera de la Montagna, zoe terra ferma, novamente la Signoria vostra de ducati
20 in 32 havea cresudo ii dacii, per la qual cossa le mazor parte de li Morlachi comenzando
da Sclgsa et Segna fina a Fiume hano klk la via per Istria a tuor sali, perche quelli non sono
datiadi, et a volerli far retornar ali sali nostri, Ii quali portamo per la riviera ali porti loro,
le de necessita tornar el datio a ducati XX, chome era per avanti et etiam datiar Ii sali de Istria
che siano pari o veramente poner qualchue gabella su quel de Raspurch a quelli, chue vieno de
verso Fiume et Segna per sali in Istria, azo cite non habiano cason de vegnir (Mon. SI. Mer.,
XXII, p. 137).
2 Tamaro, La Vnetie lulienne . . I, p. 453-459.

www.dacoromanica.ro

VLAHII DIN CROATIA

97

1540: Pe Carstul de la Pinguente i. pe sesul de la Montoya au fost


asezati morlaci.
1541. Morlacii intemeiaza colonii (Radmani, Delich, Prodanich,
Rodolovich etc.) IMO Parenzo.
1556. Familii morlace din Dalmatia se fixeazg pe cimpia de la Po la.
1558. 0 colonie de refugiati morlaci se strAmut de la Zaravechia

la Torre in Istria.
1558. Morlaci dalmatini intemeiazg in Istria Villanova pe tarmul
canalului de Leme.
1560. Morlaci veniti dinspre sud reimpopu1eaz1 Torre, Abrega i
Fratta.
1570. Giovanni Filippini din Zemonico (1. Zara) aduce 40 familii
de morlaci la Sbandati (Parenzo).

1570. Citeva familii de morlaci se asaz5, pe teritoriul de 11120,


Valle.
1580. Refugiati din Zvonigrad au fost adusi la Promontore. Alti

morlaci de lingl Zara se asazA la Marzana, Pomer i Montiechio (toate


lingg, Po la)
1580. Morlacului Zuanne Mina, din Dalmatia, i se d'adurA citeva
teritorii la Maderno (Po la).
1583. Alti morlaci, la Pomer, Montieehio i. Marzana.
1585. Un num6r de 271 greci, morlaci si croati se asazI la Po la i
In imprejurimi.
1585. Alti morlaci sint adusi la Promontore.
1586. Imigratiuni de morlaci in Istria ; ei se asazI la Marzana,
.

Montieehio, Sissano i Lisignano (1. Pola).

1586-1587. Proveditorul Salomon instaleaa, greci si. morlaci in


orasul Pola.
1589. Morlaci sosesc si se asaz'a pe Polesan, in Valle i Cittanova.
1590. Proveditorul Memo aduce 25 familii de morlaci la Fratta.
1595. Morlaci colonizati pe muntele de la Arehe (Rovigno).

1599. apitanul de Raspo aduce morlaci pe plminturile pustii


de la Buie i Momiano.
La acest tablou, foarte instructiv, trebuie 0, adluggm insI o observatie : cg, in jumAtatea a doua a secolului al XVI-lea, morlacii din Dalmatia nu se mai disting ca o populatie deosebitg, iar vlahii din Croatia,

imprktiati de viforul turcesc, se asimileazA de asemenea complet cu


croatii. Totusi aceast afirmatie nu are nici ea o valoare absolutg pentru
morlacii din Istria, unde o seam5, din urmasii lor vorbesc si azi limba proprie si unde mrturii pretioase, din secolul al XVII-lea, atesteazA romani7. - C. 2925.

www.dacoromanica.ro

VLAHII NORD-BALCANICI IN EVUL MEDIU

98

tatea morlacilor si a cicilor pe un teritoriu mai intins decit al istrorominilor de azi. Evident ca,' multi dintre ei s-au slavizat numai in Istria.
Alte informatii ne yorbesc despre morlacii din Rovigno, care cerufa, In

anul 1526, de la orasul Triest, pe al cgrui teritoriu stgteau, un jupan propriu. Ei se luptarA mai in urmA pentru a-I p6stra cu orice pret1. Cind, in
anul 1524, Podesta din Mentone instiinta pe cgpitanul din Pisino despre
iminenta primejdie turceascg, el bgnuia eh' turcii sint intelesi cu morlacii
din Istria2. Mu HA vreme ayufa' sA sufere asemenea ba'nuialI si in alte
regiuni, ceea ce, in timp de fazboi, e lesne explicabil. Dar ei isi atraser
ura istrienilor si prin violentele pe care le svirseau si prin viata lor putin
obisnuitl cu ordinea ce domnea In noua patrie3.
Incepind cu secolul al XVI-lea, morlacii din Istria apar si sub denumirea de cici. Astfel, In anul 1500 intimpinAm pe un Ciccio da S. Michele
di Leme (in districtul Parenzo), alturi de Ciccio da Segnal. Bidermann
Vassilich si Klai6 cred cl prima mentiune a cicilor, cu inteles de populatie
deosebitl, se gaseste intr-un zapis al preotului Petru Frag 'Cid din anul 1463,

care povesteste ca tocmai atunci oameni de-ai contelui Ivan Frankapan,


facind o expeditie pe litoralul istrian, au prAdat ,localitAtile Bogliuno,
Vragna si Brest, si cg, in batalia care s-a angajat, au cAzut si cici de-ai
contelui Ivan (a 6ie" kneza Ivana 26 ... )5.
Acesti cici se mentioneaza apoi adeseori, mai ales in ordonantele
orasului Triest (1517) : Chichii, qui habitant in Charsia, apoi : Chichii et
Murlachi, qui non sunt amasati ant terrena non habent in territorio tergesti.
In 1523 : quod fiat aliqua bona provisio largo modo contra Chichios .. .6.

Intr-o scrisoare pe care Podesta din Capodistria o adreseazA catre


triestini se vorbeste si de Chichi detti difurlachi, ceea ce ne serveste ca
dovada c'a" ei erau identici cu morlacii7.
Un urbariu din anul 1523 cuprinde de asemenea informatii despre
noi asezari in Istria ale cicilor si anume in padurea de pe muntele Sf. Joan
(Sveti Ivanac) in valea Arsei, apoi In Ladschach (Leke) si Sf. Canzian,
cea dintli in Gorita, cea de-a doua in Gradiska2. Despre acesti cici se spune
ca -s-au refugiat din Croatia de teama turcilor, dar ca, indata ce se incheie
1 Bidermann, Die Romanen ..., p. 89 n.
2 Mon. Hung. Hist., 31, p. 286.
3 Tamaro, La Vntie lulienne..., I, p. 446 0 urm.
4 Bidermann, Neue Siedlungen ..., p. 366.

5 Mon. Hist. jur. SI. Mer., VID p. 237. Cf. Bidermann, Die Romanen, p. 86. Vassilich,.

Sull'origine dei Ciii, p. 60. Klaid, Foulest Hrvata.


a Vassilich, op. cit., p. 65 si urm.
7 Bidermann, Die Romanen ..., p. 87 (dup L'Istria, 1851, p. 125).
8 Ibidem, p. 86.

www.dacoromanica.ro

VLAHII DIN CROATIA

99

pace cu turcii, fug iarasi acasal. Totusi, in cursul razboaielor necontenite,


care pornira pe drumul pribegiei alte i alte noi cete de morlaci, nu mai
avura toti deli ragaz a se intoarce acasa, pentru a-si revedea casele
parasite.
Dar, chiar in aceasta epoca, in cele dintii decenii ale sec. al XVI-lea,
cind populatia flotanta, care, din interiorul peninsulei, tindea spre litoral,
apare sub deosebite numiri, avem o marturie clasica si despre originea
cicilor, pe care insasi curtea din Viena Ii identifica cu vlahii. Astfel, cind
la 22 octombrie 1538 Nicolae Iuriici scria regelui Ferdinand despre imi-

grarile noi, el vorbea in special de vlahii, care la noi se cheama vechi


romani (Waliichen, welchebei uns allt Rmer genennt sein)", iar regele tinea
sa-i rspund i sa faca distinctie intre Rasciani sive Serviani atgue Valachi,
quos vulgo Zytschy vocant. .. Evident ca cicii, dupa parerea oficialS,, erau

vlahi, iar acestia, dupa opinia generala, descendenti ai vechilor romani.


E firesc deci a presupune c termeni ca cici, morlaci i vlahi slut
nume deosebite, dar sinonime ale populatiei care ne preocupa in lucrarea
de fafa. De fapt, in afara de marturiile citate, se mai pot aduce citeva,
pentru a dovedi c deli s-au refugiat in Istria de .pe acelasi teritoriu pe
care am semnalat numeroase colonii de morlaci sau vlahi. .A stfel, in
9 aprilie 1529, baronul Nicolae Rauber scria regelui Ferdinand ca a luat
intelegere cu toti cicii care cu sapte ani inainte se refugiasera in Austria
gi in Karst, iar acum s-au intors la Obrovac sub stapinirea turceasca2.
Guvernul din Austria de jos scria la 8 februarie 1527 Ca banii Croatiei
primisera ordin de a inrola un numar de cici pentru caii cei mici (ein Anzall
Tschitschen zu den geringen Pferden in Crabaten3), iar, in 7 ianuarie 1528,
dieta din Kraina crezu c e necesar a opune Martolozilor un nurnar oarecare de cici (mit etlichen Tschitschen oder anderen, die nach Modrusch oder
Briindl gelegt werden knten, ein gegenwehr wider die Martalosen aufzurich-

ten), ceea ce se si executal. Dar in 6 si 9 septembrie 1530 fu oprit atit


cicilor din Istria si din Karst, cit i celor din afar./ de tara (ausser Eel&
gesessen), a cumpara cereale in Rudolfswrth si in Mottling5, i, aceasta,
pentru a preveni contrabanda. Citiva ani mai tirziu se face mentiune de

cici in legatura cu uscocii, care cautau a se aseza in sud-estul Krainei.


Dieta acestei provincii propuse in 1538 ea ei sa fie asezati la Starigrad.
Aici insa nu fura multumiti : petrecura rau iarna, si de aceea comisarul
1 Bidermann, Die Romanen. . . , p. 86-87.
2 A. Ivie, Spomenici Srba u Ugarskoj, I (ed. Matica Srbska), Novi Sad, 1919, p. 19.
3 Bidermann, Forsclumgen . . . , p. 366.
4 Ibidem.
6 /bidem.
6 I bidem.

www.dacoromanica.ro

100

VLAI-III NORD-BALCANICI IN EVUL MEDIU

regal Erasmus von Thurn prezenta regelui, la 1 iunie 1539, o petitie os


cicilor, pentru a li se da terenuri deerte In Karst i In Istria. Se pare ca
cicii nu au fost multumiti nici aici, deoarece in anul urmator o mare parte
din ei au fost ademeniti de catre un emisar turc a se Intoarce In Turcia,

probabil tot la vetrele pe care le parasiseral.


Informatia din urma confirma pe deplin presupunerea c cicii erau
refugiati din Bosnia i din teritoriul turcesc al Dalmatiei. De altminteri,
la finele sec. al XV-lea (1490), un martor bine informat, Iacob Unrest,
capitan in Carintia, spune in Cronica Ungariei, pe care a compus-o in
limba germang c tara cicilor e situata intre Croatia i Bosnia" (Czyschnlandt lig ovischn Wossen nn Krabaten)2. Tot aici Ii mentioneaza i Kuripei6, In cunoscutul su Itinerar (1530), dei Ii crede sirbi, care au venit
spune
de la Semendria i Belgrad. Sirbii, cicii i martolozii fug din Bosnia
el din pricina contributiilor grele q,i a stapinirii nesuferite3.

Imprejurarea c documentele Frankapanilor, care, In jumatatea a


doua a secolului al XV-lea, mentioneaza de atitea ori pe vlahi i pe morlaci,
nu cunose totuqi pe cici", ne face 0, credem c i aceasta denumire, ca

i cea de morlac ori chiar de vlah, a fost data de cercurile oficiale, aici
cele austriace i triestine, populatiei, care 8-a, refugiat In jumatatea 1ntii
a sec. al XVI-lea In Istria, Karst, Krajna i Gorica. Din aceea0 Bursa s-a,
incetatenit apoi i termenul4 de Tschitschenboden", cum cu un secol
mai inainte cancelaria venetiana introdusese termenul de Morlacbia"
pentru teritoriul locuit de morlacii din Croatia. De altminteri termenul
de cici e inlocuit, in secolul al XVII-lea, de catre episcopul Tommasini, cu
Morlacchi, iar Carmelitul Fra Ireneo della Croce5 spune lamurit c, cicii se

numesc in limba lor ru men.7) .

Insemnam, in fine, ca faptul relevat de P. Skok, dupa care populatia


slava a Istriei de azi se Imparte In vlahi i bejzake6, Ii gasete explicatia in
contopirea vlahilor cu slavii.
1 Bidermann, Forscluingen . . p. 366.
2 Klaid, Poofest Hroata, III, p. 18.
3 Rad., 56, p. 162, 164. Rinerarium Wegrayss Kun. May. potschafft gen Constantinopel
zu dern Tiirkischen Keiser Soleymann. Ano 1531. 0 noul editie, la Innsbruck, 1910.In aceasta din
urma, cicilor li se zice (Zisttzn). Cf. Kadlec, Valai a Valaske Prdoo (Praga, 1916), p. 7 si n. 3.
Bidermann, Forschungen. . p. 370 si 375.
5 A. Tamaro, La Venetie Iulienne..., I, p. 442. Celelalte marturii se vor cita mai jos pe
larg. Originea numelui cki rmtne necunoscut. Ea poate fi redus la slrbo-croat eiea frate mai
btrin, unchies, badea", dar mai probabil la numele unei persoane (Cf. Pasculus Chichio) care
va fi fost seful vreunei semintii a vlahilor. In Mon. Hist. fur. SI. Mer., V1, p. 60 si 61, am gsit
numele eitie, iar In Naselja (Cviji), urmtoarele denumiri : eieavica (I, 95, 194, munte In
Donje DragaCevo), eiino Brdo (III, 627, In Ibar), Oieevo (II, sat 1. Trebinje), In Jadar de asemenea un Okovac (IX, 701). Un eiteoo se gaseste la n.-v. de Imbinarea Moravelor. P. Skok crede
a gasi In el redublarea lui ce, prin analogie cu denumirile glokaoci, kajkaoci (Glasnik skop. ue.

dr., III, p. 298).


6 Glasnik skop. naulnog draka, III, p. 297.

www.dacoromanica.ro

VLAHII DIN CROATIA

101

Incheierile noastre nu se contrazic cu rezultatele la care a ajuns


M. Malecki in studiul sgu despre limba eicilor. Autorul dovedeste hotgritor cg cei mai multi cici din Karst erau slavizati in momentul cind s-au

deplasat in Istria (sec. al XVI-lea), vorbind un dialect gtokavian", cu


puternice influente Cakaviene". Ei au venit din asa-zisa regiune Zagorja,
sau chiar de pe coastele Dalmatiei. Mu lt mai vechi colonisti au fost insg,
cicii, care apartin la tipul buzecki", 0 care s-au slavizat in Istria si vorbese, de aceea, un dialect 6akavo-slovenl.
Vlahii se impriistie 0 se slavizeazg

Nucleul de vlahi care a izbutit a se inchiega in secolele al XIV-lea 0

al XV-lea pe un teritoriu ce se intindea cam de la gura Cetinei ping la


Fiume, s-ar fi intgrit fgrg indoial'g' tot mai mult, dacg vijelia turceascg
nu ar fi produs si acolo mari prefaceri politice, sociale i etnice. Indeosebi
ngvglirea osmanilor a fost pentru vlahi ea un puhoi care urneste 0 pietrele

mari, rupe trunchiurile bgtrine, sterge si acoperg orice urmg de viatg


civilizatg. Dar pe cind vlahii dintre Cattaro si gura Narentei dispar din
documente, dupg cucerirea turceascg, Inca* in jumgtatea a doua a secolului
al XV-lea, pe cei din Croatia ii ajunge aceastg tragicg soartg abia in jumg-

tatea prim./ a secolului al XVI-lea.


Este probabil cg incursiunile si prgdgciunile turcesti au urnit din
loc pe pgstorii vlahi din Serbia si din muntii Dalmatiei indatg dupg catastrofa de la Cosovo. Presupunerea aceasta o confirm/ informatiile raguzane
din anii 1389-1390. Dar e probabil cg tot atunci grupe mai mici si mai
mari de vlahi au inceput sg pgrgseascg si teritoriul primejduit din Hertegovina, pentru a-si cguta refugiu ori in Croatia, unde de fapt elementul
vlah se intgreste prin aceasta in asa mgsurg, inch e capabil de expansiune,

ori In preajma oraselor de pe litoralul dalmatin, spre care tindea, dupg


cum am vgzut, 0 populatia din tinuturile mai bogate ale Croatiei.
Dupg cgderea Bosniei (1463) turcii pradg de mai multe ori regiunile
croate, in care stgteau si vlahi (1468, 1491, 1517)2. Banatul de Srebrenica
si cel de Iajce al regelui Matei, care trebuiau sg pironeascg pe loc inaintarea
otomang, n-au fost in stare sg se mai menting.

In 1513 turcii atacg cetatea Sinj, care izbuti a se salva atunci,


cgzurg insg in miinile lor cetAtile mai mid ta6vina, Nutjak 0 Vir. In anul
1 Lud Slowianski, I, 1919 : M. Malecki, Gwary Ciciw a ich pochodzenie [Graiurile cicior

0 originea Mr], p. A. 45A. 48.

2 N. Iorga, Geschichte des osmanischen Reiches, vol. II, p. 145, 152, 264, 322, 393, 405.

www.dacoromanica.ro

VLAHII NORD BALCANICI IN EVUL MEDIU

102

urmgtor ocuparg cetatile Karin si KOrlat, dintre Zara 0 Ostrovita. In


anul 1522 czur i cetgtile Knin (1522) deodatg cu Scardona, 1111523,
Ostrovita, iar in 1524, 0 puternica fortgreafg Sinj. In ajunul bgtliei de la
Mohaci intreg teritoriul situat la sud de Velebit, in afarg de petecul de
pgrnint ocupat de venetieni, apartinea turcilor. Croatii abia mai tin acolo
cetatea Clissa, in apropiere de Spalato, i Obrovat, la poalele sudice ale
Velebitului, lingg, apa Zrmnjei. Dar turcii iau i la nordul Velebitului
doug cetgti, Unac si Rmanj, de unde stgpinesc teritoriile din Krbava

Lika si Gackal.
De aceea se refugiazg in toate directiile populatia croat i vlahg
din aceste teritorii ocupate : spre Slavonia, Carniolia, Carintia, Istria si
spre litoralul scutit al oraselor dalmatine. Locurile rgmase deserte, dupg'
ei, sub turci sau croati, le ocupg, alti pribegi, veniti acum din interiorul
peninsulei de sub stgpinirea turceascg,. Acesti nou veniti se numesc in
documentele din sec. al. XVI-lea de regulg Valachi", mai rar Rasciani
sive Serviani", sau, fiindcg s-au refugiat din tinuturile ocupate de turci,
si

Prebezi" sau

Uskoci,"2.

Acum nu se mai face distinctie intre acesti nenorociti bejenari, care


deodatg, cu pgmintul vechi 0-au pierdut i limba i caracterul vechi3.
Dupg ce au plecat algturi de cetele de croati, care ii covirseau cu numgrul

cu care impreung cutreerau regiuni curat slave, unde Ii cgutau Mc


spre a se aseza, procesul de asimilare a vlahilor din Croatia s-a terminat
in mai putin de doug generatii.
Astfel trebuie sg, renuntgrn a mai vedea in vlahii (rnorlacii, uscocii,
si

martolozii) din veacurile al XVI-lea 0 al XVII-lea o grupare deosebitg. Fireste c erau intre ei i urmasi de ai vlahilor romanici din evul
mediu", ne spune Klaid, i trebuie sg-1 credem pe invgtatul istoric croat
care cunoaste marea intindere a elementului vlah in regiunile pustiite4,
dar ei probabil erau in cea mai mare parte slavizati.
Documentele din aceste doug, veacuri (al XVI-lea si al XVIT-lea),
care vorbesc despre vlahi, sint tocmai de aceea foarte numeroase. Miscarea populatiunii care 10 cautg refugiu dinaintea turcilor mai intii, apoi,
dupg infiintarea granitei militare, hgrtuelile necontenite, in cursul cgrora
vlahii" joacg un rol insemnat, au dat destul lucru oficialitatilor croate,
Klai, Poujest Hrvala, III, 1, p. 4 si urm.
2 Cetele turcesti care nu primeau plata, ci numai o parte din prada (unbesoldle Tiirggen
und Valachen) se numeau Martolozi (de la cuv. grecesc armatolds granicer inarmat).
3 A se vedea i urinatoarele lucrari mai noua Naselja,
:
18, Dr. Iosip Mal, Uskotke Seobe
i Slovenske Pokrajine [Migratiunile uskocilor i regiunile slave], Ljubljana, 1924 ; Naselja, 21,
Dr. Al. Ivid, Migracift Srba u Slavonija [Migratiunile sirbilor in Slavonia], Subotica, 1926 si
Dr. I. Erdeljanovid, 0 poreklu Bunjevaca [Despre originea bunjevatilor], Belgrad, 1930.
4 Klaid, Poo/est Hrvala, VI, 1, p. 25.
1

www.dacoromanica.ro

VLAHII DIN CROATIA

103

-ungare i austriace. Totui dintre miile de documente care vorbesc acum


despre vlahii din interiorul Croatiei i din Slavonia, unde s-a constituit
din refugiatii turci o Vlahie Mica (Ma la Vlagka, Parva Valachia, Kleine

Wallachey), nu gasim nici unul care 0, fi pastrat urme sigure despre


romanitatea Mr. Ivi constatal, ca, in arhiva Curtii din Viena, cam ping,
la 1590, ref ugiatii se numeau mai ales pribeggen i profugae, iar de atunci
incoace, tot mai des Valtachen. Deoarece Ins/ aceti vlahi" erau de religie
ortodoxa i Curtea austriaca ii numete foarte des rasciani, Ivi crede ca
ei erau sirbi care In acea vreme populau Slavonia.
Aducem i noi citeva exemple pentru a dovedi cele spuse : Dieta
croata hotarate in 1565 ut cesarea maiestas Wolahos vel Wzkokos in bona
claustri Lepeglava inhabitantes ne patiatur. In 1567, tot Intre actele dietale
se vorbete de profugi Walachy vet Rasciani, iar in 1574 se pazesc muntii
Hochywrya et Medwednycza contra Walachos martholoczy vocatos. Un fran-

ciscan dalmatin afirma2 in anul 1575 ca turcii au luat multos captivos


Dalmatas seu Sclavonos Morlacos christianos usque ad 500. Comitele
George Zrinyi scria la 14 septembrie 1602 catre imparatul Rudolf quod
proxime decessor generalis capitaneus Carolstadiensis ex ditione Turcarum
quosdam Walachos seu Rascianos educens, locavit in avitica mea desertaqua
possessione Goymerye vocata. De aceea apoi, incepind cu 1595, episcopul
acestor refugiati se numete permanent episcopus Rascianorum sive Valachorum. De aceea, ca sa terminam aceasta serie de citate, nu se face nici

,o aluzie la specificul acestor vlahi nici in corespondenta atit de interesanta a lui Rafael Levakovi, un misionar care i-a desfaurat activitatea chiar intre ei3.
Totui urbariile din sec. al XVI-lea i al XVII-lea, in care se oglindete viata taranilor legati de proprietatile magnatilor, mai tradeaza prin
citeva resturi de organizatie veche originea vlahilor, care i-au pastrat
ping, tirziu o situatie exceptionala. In cuprinsul posesiunei apartinatoare
<1658) la cetatea Bosiljeva (a, Frankapanilor), astfel de situatie exceptionall aveau4 : 1. Vlahi Ponikve, 2. Popovo Selig6e, 3. Vitunj 1 4. Novi
Vlahi u Dubravi. In afara de obligatiunile obinuite i cele militare, ei
mai dadeau anual ierbarit, dup o silt*/ de oi, cite doua (na leto travarinu
od sto ovac po dvi). Numele sint toate slave : Obad Vidnjevid, Mileta
Knisid, Tomo Lali, Tomo Divid, Mihai Jurjevi, Vukovoj Radatovid ;
numai In Popovo Selige s-a mai salvat un Radul Peri. Vlagki sinovi,
1 A. Ivie, Seoba Srba i Ugarsku..., p. 10.
2 Mon. SI. Mer., XXIII, p. 313. Celelalte mentiuni aduse aici shit a se cduta In Mon.
SI. Mer., 39, p. 117, 163, 248, 413. Mon.Hung.Hist., 29, p. 294.
3 Starine, XX, p. 22-33. Ot. Rafo Levakovid, Vlasi u Hrvalskoj god. 1641.

4 Mon. Hist. jur. SI. Mer., vol. 1, p. 328-329, 348.

www.dacoromanica.ro

104

VLAHII NORD-BALCANICI IN EVUL MEDIU

copiii vlahi, care in 1666 obtin de la contele :Nicolae Erd6di pgmint, vie
i finate in Hotnja, cu indatorirea ca sg, dea in fiecare an cite un ducat i.
sg serveascl cu sabia i pura, sint farl indoial5, descendentii bunilor oiteni
vlahi din Banatul croat. Lopagid spune ca. vlahii din Vitunj au fost adui
din Petrovopolje de chlre contele Gaspar Frankapan in anul 1639, deci
din tinutul Cetineil.
In comunele Iwanowe, Razopanyk i Prylezye Inferior et Superior,
au fost adu0 vlahi (20 km de Karlovac), tot din Velebit, i. anume Wolaki
de Muskowcz, dupa," anul 1530, de cgtre contele Nicolae Zrinyi i. Stefan
Frankapan. Numele lor sint, in afafa, de dou6, toate slave : Mihovil Sestri6
Matko Suranovid, Iandrija :.Basarovid, Radi Ze Ckovid, Radivoj Subagid,
Joan Strahajevid, Milid Dubrovi, Iuraj Zelenkovi6, Petar Zelenkovid,
Inraj Dumid, Matija Kolan, Tomag Sestrid etc. In 1558 se pomenete
i un Ioan Buni62.
Cam in anul 1530 nobilul Ivan Kobasi6 de Brekovica a inceput sa.'
colonizeze In jurul cetgtii 2unaberak (Sichelsburg), pe care o detinea,
o seam& de Uskoci, care In documentele contemporane se numesc pribeg
seu Volahe sau ungurete : Trk olcihokat, pribgeket (1530) i se spine
de ei : qui salierunt de Thurcis ; qui de Turcia ad partes Christianorum
profugiunt. Dupg, moartea lui Ivan Kobasi6 (1533), regele Ferdinand era',
la 2umberak un capitanat, in care acord'a (1535) un privilegiu i. la trei
Uscoci despre care se spune cA, au venit din Bosnia (auss Bossen)3.
Cam tot in aceegi vreme, 1533, se pomenesc uscocii i pe teritoriur
c6pit'aniei din Segna, nude mai tIrziu i-au cltigat o deosebia faiml.

Este probabil a 0 intre uscoci era un numAr oarecare de vlahi


sau morlaci, fiinda ei se confund6 uneori cu acetia4 : Volahos vel Uskokos.
(1565), Vollachos seu Uschoccos (1629). Intr-un dialog al lui P. Sarpi, scris
in sec. al XVII-lea se spun urm6toare1e5 : Hebbe anco li martolossi, huomini.
Cristiani della Greca credenza, habitati ne gioghi ellda Morlacca, et ivi presso
onde anco Morlachi s'appellano et Vlachi, e forse anco Sochi finissimi ladri,

che danno la parte de frutti a Turchi, significando Mortolos in schiavonia


lingua et albanese: asassino da strada. . . Evident, m'arturiile contemporane
epocei de asimilare a elementului vlah in Dalmatia, fall informate, confunda.
denumirile atit de variate.
1 Mon. Hist. jur. SI. Mer., vol. 1, p. 67.
2 Mon. Hung. Hist., 30, p. 3-5.
3 Ibidem, 35, p. 443 0 Klaie, op. cit., VI, p. 25-26.
4 Mon SI. Mer., 39, p. 117 i XXIII, p. 384.
5 Starine, IX, p. 200.

www.dacoromanica.ro

VLAHII DIN CROATIA

105.

Vlahii i morlacii, astfel rasfirati, se pierdura in curind in mijlocuI


slavilorl. Numai resturile lor din Istria, despre care am vorbit, i-au pastrat

limba i specificul lor. Totui,lin Dalmatia crescu importanta morlacilor


in aa masura, incit in cursul secolului al XVI-lea Ii gasim pe toata coasta
dalmatina. Dar ei nu mai erau morlacii veritabili de odinioara. Refugiati
din Serbia, Bosnia i Efertegovina, unii din Croatia, ii s-au ataat in cete
mari. Amestecati acum cu populatia coviritoare slava, dupa ce 10 pierdusera situatia exceptionala in care au trait mai multe veacuri, vlahii s-au
slavizat complet ping la finele secolului al XVI-lea. Probabil c 0 in
Dalmatia se vor fi pastrat mici insule in care se va fi vorbit in limba lor
timp indelungat Inca, precum pare a ne dovedi autorul anonim al scrierii
despre Dalmatia. Dar aceti vlahi nu mai sint remarcati de nimeni. Nici

chiar venetienii care i-au studiat mai de aproape nu mai fac distinctie
intre ei i populatia slava. Dimpotriva, sub morlaci se inteleg acum toti
locuitorii slavi de pe litoral.
Giovanni Battista G-iustiniano2, care a fost sindic in Dalmatia in
anul 1553, descrie in Itinerarul" sau toata Dalmatia supusa Venetiei.
Morlacii aduc la Zara spune acest excelent cunoscator al vietii de
pe litoral bucate, 11n, paturi, cordovan, miere, ceara, roie i brinza.
Locuitorii din Zara le dau in schimb : pline, carissi, zahar, uleiuri, vinuri,
ceara alba 0 tot felul de coloniale. Veniturile acestui negot se urea anual_
la 13.000
14.000 ducati". In ora sint 1180 case. Tinutul sau are putini
locuitori i paminturile zac necultivate. Imprejurimea deci nu-i capabila
a alimenta pe oraeni, ci accasta o fac istrienii i morlacii..., care acorda
proprietarilor a patra parte din paminturile cultivate de ei. Averea mai

pretioasa a acestor tarani (contadini) e pusa la adapost in Zara. Ei nu


tin la dInii, prin satele lor, decit putine lucruri, din pricina primejdiei
turceti. Tocmai de aceea averea lor consista din vite pe care, cum spun
ei inii, le pot mina unde le place... In razboiul din urma s-au devastat
multe sate, astfel ca din cele 280, cite erau, n-au mai ramas decit 96, i
dintre acestea 85 sint prea mici, deoarece un sat nu are mai mult ca 5-6

case. Pe insule se era 33 de sate.


In itinerarul lui Giustiniano gasim apoi cam ace1ea0consideratii si
cu privire la morlacii din Sebenico i Tra43. Teritoriul ormului Sebenica
Dupd Bidermann, In Mittheilungen des historischen Vereines fiir Steiermark, XXXI,.
(Graz, 1883), staturile din Stiria acordarh, In anul 1537, o scrisoare de recomandare lui Vido
Vlahi" (p. 8). 0 colonie de vlahi cunoaste B. la Warnsee, unde la 1597 se mentioneaza un Blaz
Wugula (p. 16), iar In Skok pomeneste o familie Radolie, alta cu numele Turk (p. 24, 34). DuTA
Valvasor, vlahii din Carniolia vorbeau sl la 1540 romIneste" (Tamaro, vol. I, p. 442).

2 Mon. Sl. Mer., VIII, p. 198.


3 Ibidem, p. 203, 205, 208-209.

www.dacoromanica.ro

VLAHII NORD BALCANICI IN EVUL MEDIU

106

avea jur-imprejur morlaci, iar Ioannes de Quarzonibus spunel (1557) ea,

morlacii turcesti detin pe acest teritoriu nu mai putin de 32 sate. La


Trait, pentru ca 8'6 ajungi la morlaci, trebuia sa' treci peste zona muntilor2.
Comertul morlacilor cu orasul Spalato 11 evalua Giustiniano cam la 24.000
25.000 ducati anual3.
Caravanele morlacilor, care veneau s incarce sarea, minau citeodat5, si 500-600 de cai, ca la Sebenico, unde s-a cldit, in afarl de zidurile orasului, un depozit, pentru a nu lsa s intre in ora,5,; deodata, prea

multi rnorlaci4. Pe insula Pago treceau morlacii, cite 100, 200 ori chiar
300 de insi, pentru a lua cu forta sare5.
In vecinAtatea insulelor Brazza i Arbe se gAseau de asemenea morlaci6. Vorbind de orasul Nona, Giustiniano ne d5 o descriere interesant57.
Partea nordid, zice el, e frumoas5 i umbroas, fiind foarte multi arbori
si mai sint acolo i pkuni foarte verzi. Toti locuitorii se numesc morlachi,
.... Se hrAnesc cu lapte i brinza. Toat averea lor consist din vite.
Ei sint un neam de religie sirbeasc i eretic i supusi de ai turcilor".
Precum se vede, populatia vlahg, sau morlacg din Dalmatia, dupa'
ce si-a pierdut limba, si-a pAstrat totusi, impreung, cu numele su, i ocupatiile de mai inainte. Tot ei au riimas negustori i chirigii, care se impkau
cu toate stApinirile. Antonio Diedo, sindic si sot cu Giustiniano, spune5
cA dad, s-ar suprima comertul morlacilor cu dalmatinii, acestia ar muri
de foame : Morlacii aduc necontenit bucate, brinza, drnuri, miere,
cear, lInS, postavuri brute, diferite piei etc. si iau in schimb sare, peste
murat, postavuri, uleiuri, eoloniale, zahar, cearl aiM i alte m'arfuri".
Asadar, din jurnAtatea a doua a secolului al XVI-lea, cuvintele vlah
gi morlac, dupg, ce nu mai indicau specificul etnic al unei populatii, si-au
schimbat, de mai multe ori, intelesul. Astfel in Dalmatia vlah insemna

Oran", cum arata Vuk Karad2i in dictionarul slu si cum in 1672 o


spune clar Dr. Simon Gliubovaz in Storica dissertazione del Contado e
1 Mon. Sl. Mer., VIII, p. 203 si XI, p. 93.
Ibidem, p. 209, 210.
3 Ibidem, p. 215 216.
4 Ibidem, p. 205.
2

5 Ibidem, p. 260-261.
6 Ibidem, p. 219, 258, si XI, 22.
7 Ibidem, p. 253-254.
8 lbidem, XI, p. 3. Observ aici, di In Pravoslavna Dalmacija de episcopul Nikodim

Milal (Novi Sad, 1901), p. 169 se reproduce parerea lui Vinjali : L'anno 1527 f a' la prima voila,
.che i Vlassi, ora delli Morlacchi, professanti ii rito greco, si stabilirono in Dalmazia, doe nelle parte

della Liburnia e lapidia, che per avanti erano abitate dai Croati, i quali erano tutti di rito latino.
Cf. p. 149 unde Vinjali II numeste vlassi pastori. 0 alt cronicd dalmatin vorbeste la 1394 :
Motte nouve turbe di Vlassi (Morlacchi) per sotirarsi alle sopperchierie dei Turchi, abbandonano
la parte montuosa della Bossina dove esercitavono la pastorizia, discendeno in Dalmazia e si sta.biliscono fra i moult fin presso il mare. Cf. op. cit., p. 149.

www.dacoromanica.ro

VLASIII DIN CROATIA

107

Yerritorio di Zara : Acum toti taranii (abitanti della campagna) se numese

-vlahi (Vlassi)" Acelasi inteles, tgranul slay din Dalmatia", 1-a avut
i cuvintul morlac, ping in secolul al XIX-lea. La scriitorii raguzani din
secolul al XVI-lea si al XVII-lea vlah inseamna mai ales pastor". Dar
i ordsenilor de origine romanicd din Dalmatia li se spune de catre populatia

slava Vlasi. Mahomedanii din Bosnia numese vlahi, ping astgzi, pe


fiecare cre.stin, indeosebi pe taranii crestini, iar croatii catolici numeau
viczhi pe arbii ortodocsi care s-au refugiat in Croatia si Slavonia2.
intinderea arziirilor vlahe din Croatia
Facind o reprivire asupra asezarilor vlahe din intreg cuprinsul Croatiei si al litoralului sau, trebuie sa remarcam de indata c ei nu silt mentionati totdeauna dupg asezgrile lor, ci mai ales ca colectivitati plasate
in anume regiuni i conduse de anumiti cgtunari. Astfel, spre pildg, vlahii
de pe valea Cetinei erau rasfirati pe intreg cursul acestui riu, de la Vrhrika

ping in muntii Mosor. Indeosebi se pomenesc la Vrhrika, pe Petrovo


Polje, la Sinj si linga cetatea Nutjak, iar pe soseaua care duce de la Spalato in valea Cetinei, in preajma cetatii Klis. La Vrhrika sint mentionati
vlahii Tulii. Linga Sinj era Koprivno, in care cunoastem vlahi, ca si In
silistea sa Lovazi6i. Toate aceste asezgri erau legate de Neretva, in nordul
cgreia ii pomeneste un document din anul 14083. La Poljica sau in imprejurimile acestui oras ei Sint amintiti Inca' in veacul al XIII-lea (1285), and

atacg pe raguzanul Ratcus Obrati.


In preajma cetatii Knin trebuie s presupunem, de asemenea, un
.oarecare numar de asezari ale vlahilor, care vor fi atins valea riului Krka

pina la mare. Intre Krka si Zrmanja am intimpinat neamul lui Silan in


VidCeselo. Lingg apa Zrmanja si in preajma cetgtii Obrovac au existat
ping tirziu asemenea asezgri, dintre care cunoastem una cu numele Pra.4Jevica. Cele doug catune pe care le-a rapit contele Kurjakovid dela Nelipici,
erau situate probabil in partea sudica a jupei Krbava, unde vom aseza si

tunu1 lui Brayk Merucich.


Dintre vlahii din Lika amintim pe cei de pe proprietatile MogoroviCilor si indeosebi pe vlahii de la Ostrovica, iar in apropierea lor, in
Igrischya, pe vlahii numiti Sugari. In muntii Velebitului erau mai numerosi
1 Bidermann, In Oest. Ung. Revue, 1888-1889, p. 154.
2 Kadlec, Valai a Valaske Prdvo, Praga, 1916, p. 1 i urm., unde se citeazA toatA litecratura acestei probleme.
3 Tamara, La Vnitie Julienne..., II, p. 495, dupa Bulletino di arheologia e storia dalmata,

XIX (1896), p. 46.

www.dacoromanica.ro

108

VLAHII NORD-BALCANICI IN EVUL MEDIU

ti stim cg in Celopeka, Nadbrdo i Soz li Bog erau invecinati cu cgluggrif


de la biserica Sf. Ioan, aproape de Medak.
Din aceste asezgri vlahii au coborit In curind inspre litoralul dalmatin. In jurratatea a doua a secolului al XIV-lea, ei se pot urmgri Rugg
Trait (Tragurium), unde iernau regulat cu turmele de oi, iar la inceputul
sec. al XV-lea apar si la Sebenico i in preajma orasului Zara, ping la Nona-

unde erau emigranti din Srbava. In fine, tinutul situat spre vest de
Velebit, care se numea Podgorje, era incg in secolul al XIV-lea plin
de vlahi", dupg expresia lui Lopai6. Noi i-am cunoscut la Starigrad i
Karlobag. Pe litoralul ce se intinde de la Senj pin'g' la Fiume, asezgrile
vlahe slut mai tirzii, cgci ele se intimping numai in a doua jumgtate a.
sec. al XV-lea (Buccari, Tersatto, Eedenica).
Trecerea vlahilor de pe litoral pe insule se poate urmgri in cazul
Vegliei, unde Ii ggsim destul de curind rgspinditi pe intreaga ei suprafatg, la Baka, Dobrigno, Dubcdnica, Poljica 1 Castelmuschiol. Unii au
izbutit acolo, gratie numgrului mai mare, sg-si conserve limba ping in a doua.

jumgtate a secolului al XIX-lea. Dar stim cg in secolul al XV-lea ei an


cgutat sg se refugieze i pe celelalte insule dalmatine, unde nu II s-a pierdut

urma cu desgvirsire. Ancheta lui Lucijan Marcid, intreprinsg In insulele.


din fata Zarei si a Sebenicului 2, este foarte instructivg. Toponimia de
acolo aratg multe nume romanice, dalmatine sau italiene ; dar, intre ele,
existg citeva al cgror caracter ni se pare mai presus de orice indoialg.
Indoielnice .sint : Antulov (riu in epurine ; suf. -u/ e specific) ; Matuli
i Matulov (mai multe numiri, toate de riuri) ; Mikuli (riu in Ista)
Mikulidin (mai multe riuri sint asa numite) ; Tituli (riu In Tkun) ;.
poate i Bur6ul, Viduli, Karstul, Ri6uri altele, dacg tinem seamg cit

in zona aceasta influenta italiang este foarte puternicg. Forme sigure


romanice ni se par insg : Dumboka (mai multe nume de poieni i riuri ;.

cuvintul are fonetism bulgar, explicabil numai prin vlahi), Ma6ukat,


Ma6ukatin (ambele numiri de riuri ; de la rom. mdciucci, dupa' cum a.
bgnuit Puscariu, care vorbind. de Ma6kat din Rudnik, Stud. Istrorom.,
II, 288, presupunea la baza lui forma mdciucat); Mundel (rom. muncel <
lat. monticellus ; In Dalmatia o variantg Monde, Puscariu, op. cit., .291)..
Mrljane (sat in insula Pasman, de la rom. mnlan, termen pastoral rgspindit de vlahi. Cf. numele unui vlah _211r1 jan in docurnentul de la Prizren)..

Urme de vlahi pgstrate direct de populatia slavg sint putine :

Vlahov.

1 P. Skok este de pArere ca vlahii din Veglia shit originari din Velebit. Ca prob aduce.
numele Gerd, Gerdooi, existente In apropiere de Dobrinb pe Veglia: numele Scalich, pe Veglia,
Zgalie, iar Bahlia In Poljica se numesc Bajeii (Glasnik skop. nau6nog dr., Mr p. 295). In Pol-

jica Skok constat supravietuirea termenului cunastra rom. corastd".


Naselja, 26, p. 511-586.

www.dacoromanica.ro

VLAI-III DIN CROATIA

109

gi Vlaki (cite dual riuri poart6 acest nume). Pot fi i romanice : Arat
Qun riu In Mali Iz), Vaka (insulg lingI 2ag1ava), Longa (insura in Brbinje)

Kursar (riu in Sepurine). Lucijan Marci e de pArere ca, de la vlahi


au famas1 numele frecvente In onomastica insulelor dalmatine : Blasul,
Zaul, Vitula, Fizula, Radula, Kazula i Franula i toponimicele Bovkule,
Cavatul (o insura), Kreul, Bisage (mai multe insule), Daina (o
insul ling Kornat) i Duainka (numele unei insule). Caracterul romanic
al acestor din urm6 ni se pare insA cu anevoie de dovedit.
i

1 Op. cit., p. 530.

www.dacoromanica.ro

VIATA 5I FORMELE DE ORGANIZATIE LAUNTRICA


A VLAHILOR
Conditii sociale la vlahi

Vlahii erau proprietari de oi, vite i cai in rindul intii, am pute&


spune aproape exclusiv. Totui in Serbia se gdseau intre ei citiva care
posedau pdmint propriu i de aceea erau datori s dea bir din bucate
sau din yin, cum reiese din hrisovul regelui UroA Milutin, cdtre mdrilstirea

Ililandarului (1302-1309). Alti vlahi dispuneau de sate, cum dovedete


,,legea vlahilor" din hrisovul mdndstirii Banja. Acetia erau obligati sd
coseascd fin, cite trei zile, dar numai aproape de domeniul mAndstirii
i apoi sd, transporte in fiecare an cite un car de griu i unul de yin. Dintre
aceOia se vor fi recrutat i vlahii care, potrivit cu legea de la Sf. Arhan-

gheli, erau obligati a contribui cu munca lor la constructia de cetdti


(gradi da napraljaju). Nu vom considera insd, urmind pilda lui Kadlec,
pe maietrii fierari din cdtune drept meseriai. Proprietari de cai, vlahii
nu s-au putut lipsi, de sigur, de potcovarii atit de necesari chirigiilor,
care plecau adeseori pe drumuri indepdrtatel.
Nu vom insista nici asupra calitdtii de nobili a vlahilor mentionati
In 1280 i 1296 in hrisoavele reginei Elena i ale regelui Ura Milutin,
dei interpretarea lui Jireek e concludentd. Dar, in 1343 se pomene0e
cu numele un vlastelin (nobil) Radul din Strumica, in donatia fcutd
mandstirii Ifilandar. Considerind vechimea elementului vlah din Serbia,

nu ar fi prea surprinzdtor ca unii dintre vlahi s fi izbutit a se

ridica in rindurile nobilimei. Asemenea oameni capabili au fost BalEidii,


1 Kadlec, Valagi a Valagske Prduo, p. 144-145, fierarul Ruddl In hrispvul de la Banja

Alti asemenea maistori : Lejk Sluparevi, Miho Bradel 0 Marco Feor, tori priscari.

www.dacoromanica.ro

FORMELE DE ORGANIZATIE A VLAHILOR

111

proveniti dupa, Jire 6ek din vlahi, care au jucat timp de un secol un roI
insemnat In regiunea dintre Scutari 0 Zeta'.
In ceea ce privete conditia sociala a vlahilor din regatul lui Nemanjar

hrisoavele de la Banja si Daani fac deosebire intre voinici i caltori.


Cei dintii se gaseau, fara, Indoia1, intr-o situatie mai favorabila, i sint
identici cu poklonnici din documentul de la Prizren, care in afara, de darurile obinuite, obligati a le da manastirii, aveau dreptul a se zeciui singuri.

Intr-un document al regelui Stefan ITro II (1300) eatre manastirea


Sf. Gheorghe de linga Skoplje, se doneaza un sat2, in care Manota, ginerele

lui Dragotina, avea s lucreze mangstirii dupa legea voiniceasca", i


anume sa nu i se impovareze calul, nici s poarte sarcini". Institutia,voinicilor" ( = soldati) este fara indoiala o reminiscenta a stapinirii
bizantine, care i-a pierdut insa functiunea ce a avut-o odinioara i a
continuat s existe numai In numele unei categorii sociale. Jire6ek spune
despre ei c erau oameni liberi ; voinicii vlahi ins apar legati de mandstire
i obligati totui la unele munci.
Vlahii dildtori (kjelatori, de la cuvintul rom. cdldtor, din cale <

lat. callis) erau obligati a presta toate serviciile in legatura cu pastoritul, a-i da caii pentru transporturi si a indeplini serviciul de chirigii
ai statului sirbesc. Din modificarea pe care a adus-o tarul Dugan textului
original al hrisovului de la DeCani, se vede c erau considerati In aceeasi
treapta sociala ca i meropii, adica taranii sirbi legati de glie. Numele
si 1-au luat de la ocupatia lor, cad erau venic in calatorie i probabil
inea sub bizantini au fost considerati ca o categorie sociala. De aceea sub
Vlahoi oditai pomeniti de Cedren, Inca la 976, in regiunea dintre Prespa
i Ohrida, nu se pot intelege decit aceti vlahi calatori", a caror patrie
era in regiunea, dintre Prizren, Vranje si Morava apuseana, 1 nicidecum
aromini, la care nu intilnim niciodata o asemenea denumire, nici pentru
chirigii i nici pentru clasa sociala asemanatoare. Este meritul lui JireCek
ca a recunoscut, cu o deosebita agerime, originea numelui 0 a facut posibird identificarea vlahilor calatori.
Valea Cetinei i a Zrmanjei erau aconaodate pentru agricultur, ca
si litoralul dalmatin, care forma posesiunea oraselor. Vlahii asezati acolo,
in jurul cetatilor, aveau 1 pamint de cultivat, cum erau spre pilda Silnetii din Vid"deselo ori catunarii Nelipiilor, intre care unii dispuneau
de sate. Rolul pe care 1-au avut vlahii in Banatul croat nici nu s-ar pricepe
C. Jirdek, Geschichte der Serben, I, 424 ; vezi si M. Sufflay, Srbi i Arbanasi [ Strbii si
Albanezti], p. 127. In Giuraaevci (De6ani, 1330) se aminteste intiia data un Barba( Baffle. gufflay
afirma : BaMidii stnt de origina romtna sau vlahd, vorbesc ca albanezii, poseda o cancelarie
sirbeasca si se considera bastinasi In imperiul sirbesc".
2 Zak. Spom., p. 614.

www.dacoromanica.ro

VLAHII NORD-BALCANICI IN EVUL MEDW

112

bine, dad, n-am admite, din capul locului, intre ei o categorie de tarani

cu bunastare materiala. Mentiunea de morlaci sau rustici" de &are


capitanul din Sebenico in 1465 dovedeste lamurit afirmatiunea noastra.
Astfel Vigan Dubravad, un vlah de seama, avea sub cetatea Sinj (1436)

o proprietate cu pamint, vii, gradini i finat. Vlahii din preajma lui


Castehnuschio pe Veglia primisera de la Ivan Frankapan pe linga pkuni
si pamint arator (zenaje oraMe).
Exemplele, daca ar fi nevoie, s-ar mai putea inmulti. Dar organizatia civi1 i militara a populatiei vlahe din Croatia contribuie cu informath atit de bogate, incit ele lumineaz i problema aceasta in mod
suficient1.

Legea vlahilor" din Cetina i alte citeva documente ne dovedesc


ca' vlahii din Croatia erau de doua categorii. Unii traiau pe domeniile
71

regale si stateau sub porunca banului, care-si avea scaunul in Knin.


Celia lti erau asezati in preajma cetatilor ori pe proprietatile magnatilor
croati, cum erau Nelipi6ii, Frankapanii, contii de Corbavia sau Mogorovicii. Dar toti vlahii aveau o organizatie proprie, pe care o recunosteau,
pentru serviciile lor pretioase, atit regele cit i magnatii croati. Aceasta
organizatie inchegata, dupa o lege speciala, se numeste in documentele
croate strana vlagka, iar o data, intr-un document latin universitas Valaehorum. Se pare, ca o asemenea strana (lature) sau universitas se alcatuia
din mai multe sate (katuni fi opane), care aveau In frunte cite un catunar.
4.5eful civil al unei asemenea organizhtii era cneazul, pe care hi. valea Cetinei
ii alegeau vlahii, iar domnul feudal II con-Firma. Cneazul de acolo era vlah
si el i in afara de imprejurarea ca reprezenta pe domnul sau, avea si

atributii de judecator. El era seful scaunului vlah care se tinea in Sinj


en asistenta juratilor vlahi, cu care descindea In fiecare an de doua ori
prin toate catunele. Veniturile si le avea cneazul tocmai din amendele
dictate de judecata, i anume a zecea parte din ceea ce se cuvenea domnului. Juzii incasau numai a zecea parte din treimea gloabelor care
raminea catunarilor vlahi. Pe linga juzi cneazul mai era asistat si de catre

pristavi. Fiindca sintem la scaunul de judecata al vlahilor, trebuie s


spunem ca aceasta judecata se facea dupa dreptate" si nu cu puterea",
ceea ce inseamna ca avea sa se procedeze In conformitate cu vechiul obicei.

Nu ni se spune dad, scaunul judeca i in cauze criminale mai mari. Pro-

babil acest drept era rezervat banului ori domnului, dar atit stim, ca
vlahul nu putea fi spinzurat pentru nici o vind, cad aceasta era o moarte
prea rusinoasa. Pedepsele erau dictate in bani si se prevedea ca eine n-are
sa plateasca, poate da o oaie pentru o libra i o vaca pentru vase libre,
1 Mon. Hist. jur. SI. Mer., V, 1, p. 8-11, 145, 328.

www.dacoromanica.ro

FORMELE DE ORGANIZATIE A MLAHILOR

113

pe care insa putea sa le rascumpere pina, in ziva a douzecea. Pedepse


prea mari, pe care nu le puteau plati, erau oprite. Jurat putea fi vlahul
numai pentru sumele mai mari, ca patru bolantia. In Legea vlahilor"
Odra insa si o dispozitie, care dovedeste ca totusi ei erau, ea stare sociala,
inferiori nobililor. La judecatile obisnuite adica, ei nu puteau fi chemati

ca martori ori ca juratori, ceea ce evident era in detrimentul lor, dupg


cum se vede din procesul dintre Silanesti si Keglevii. Totusi, faptul ca
vlahii nu erau pur si simplu coloni, cum afirma Ivan Keglevi, il dovedeste atitudinea banului, dar si insusi titlul pompos de comes Valahorum,

pe care il purta cneazul din Knin.


Un fenomen caracterstic la vlahii din Serbia, la cei din Zeta si Her-

tegovina, precum si in hinterlandul litoralului dalmatin, de la Cattaro


Tina, la gura Narentei, era atunul. In Serbia, dupa NovakoviC, catunul
insemna o asezare pastoreasca, tot asemenea in Muntenegru (1435), iar
la Raguza putem spune ca el desemna asezarea caracteristica a populatiei
vlahe. In statutele orasului Cattarol se face distinctie clara intre diferide castro, foro, rure, catono et
tele soiuri de asezari (mittatur
locis: quicunque de ill,is, de castro, de villa, catuno, locho et foro venerit in
nostram civitatem 1419), din care se poate vedea ca prin cectun se intelege

asezarea pastorilor vlahi din imprejurime. In Croatia vlahii tradau in


conditii sociale mai avam ate si de aceea, desi in legea din 1436 se amintesc
Inca catunele lor, nu mult dupa aceea aflam totusi ca in Velebit asezarile
morlacilor se numeau ogine (-.--- communa).

In legatura cu catunul se pun mai multe probleme, a caror cunoastere poate BA aduca o contributie Insemnata, la dezlegarea inceputurilor
poporului nostru. Asa, mai intii, originea numelui. Jiraek credea2 ca, e
romanic : ital. cantone, fr. cantonner, mgr. katoicna lagar", katounko
a intim:le tabara". Jokl basal]. deriva3 din albaneza : katunt, participiul
de la verbul ndn Intind" ; deci cedun ar insemna cort, locuinta". Cu trei
decenii In urrna si noi am adoptat etimologia lui Jokl, care astazi pare a se
fi generalizat. Ni se parea ca raspindirea cuvintului s-ar putea atribui,
de fapt, originei sale vechi ilirice si ca cuvintul trebuie sa fie intilnit o data
si cu forma, rotacizata daca ar fi fost latin. Astazi WO, nu ni se mai par

convingatoare aceste argumente, deoarece raspindirea termenului e


legata exclusiv de migratiunile pastorale respective.
Cuvintul ceitun e luat cu siguranta din viata militara si numai .pe
urma s-a aplicat asezarilor pastoresti. 0 recunoaste si Jokl, aratind ca
1 Novakovi, Zak. Spom., p. 2.
2 Jiraek, Gesclzichte der Serben, I, p. 156 ; cf. Capidan, tn Dacoromania, II, 465.
3 Indogerm. Forschungen, XXXIII, 420-433.
13.

- C. 2925.
www.dacoromanica.ro

114

VLAHII NORD-BALCANICI IN EVUL MEDIU

termenul era Inca In uz In limba militarg a epocii lui Kekaumenos. Observatia e deosebit de pretioasg, fiindcg In acest chip se atesteaza vechimea.
termenului. Dar ceea ce voim sl subliniem Inca o data, este 1mprejurarea

el In textele vechi dacoromine, acest cuvInt nu este atestat decit tirziu,


probabil ca Imprumut literar. De altfel catunul nu este o forma de aezare

a romlnilor de la nordul Dungrii. Intrucit privete dialectul aromln,


acesta de asemenea nu-1 cunoate. E adevgrat ca Theodor Capidan credea

a-i fi dovedit existenta la aromlni, prin faptul ca 11 constatg ca nume


topic in Albania. Argumentul Baru nu ne pare insa convinggtor. Numele.
Lakatunl, o localitat<din muntii Tomor, la nord-vest de Berat, 1.i are
originea In rom. la ecitun. Capidan observa c prezenta lui este importantg pentru faptul ca este pentru prima oarg la aromini, cind. Intuinim
acest cuvint sub forma obikmuita la dacoromini i meglenoromini". Dar

tot dInsul arata ca. in dialectul aromin forma cuvintului ar trebui sa


fie ceitund, dupa ngr. xcroc3vc. In concluzie : la aromlni nu exista decit
o singurg urmg, despre calm, in proverbul nu fate cgtune", ceea ce, dupa

noi, este departe de a fi un fenomen general.


Aria de raspindire a cuvintului ceitun se poate deJimit a destul de precis..

Ea cuprinde teritoriul Serbiei vechi, cu o linie de hotar la nord, care merge


ping in Morava apuseana, apoi partea nord-esticg a Muntenegrului, Hertegovina, litoralul dalmatin, regiunea Cetinei i a Velebitului. E de subliniat Imprejurarea ea, Erdeljanovid Impartete Muntenegiul In doug zone :

in Katunska Nahija nu se mai cunoaqte termenul adult, In timp ce mai


spre est i nord-est, Indeosebi In Zeta, aezarile de la munte se numese
azi exclusiv elitune2. Aici, evident, s-au mentinut mai indelungat pastorii
Vlahi. In Bosnia nu se intilne*te ealunul pastoresc decit sporadic, In zona
de expansiune a migratiunii ce venea din sud-vest 3. Tot asemenea In
regiunile situate la nord de Rudnik nu intimpingm (Mune, ci numai sate :
In Ku6evo satul vlahilor" Radivoevei i tot ma Koarna. Ling& Rudnik
e satul de vlahi Vojkovei. Bunei In tinutul Brani6evo, linga Dunare, este
tot sat. Doug nume fac totusi exceptie, pe care le cunoatem ins*/ nu din
documentele medievale, ci din toponimia contemporang4 : Katun, sat In
districtul Krugevac j alt sat cu acelai nume Katun in Tempi& Ele nu mo1 Th. Capidan, Romlnii nomazi, Cluj, 1926, P. 158 si 168.
2 Naselja, 24, p. 97.
3 Skari spune : Totusi existA o zonl, i Inca la munte, ceea ce e deosebit de caracteristic, In care nu se gAseste numele de ediun, anume tinutul muntos dintre Bosna SuperioarA,
Neretva SuperioarA i Vrbasul superior, de la soseaua Sarajevo-Kalinovik i Ora aproape de
linia feratA Travnik-Donji Vakuf" (Glasnik, 111,1918, p. 228-229). Constatarea are o deosebitA
valoare, deoarece marcbeazA zona, care despArtea curentele principale de migratiune vlaha
spre Bosnia.

Novakovid, Selo [Satul], p. 42-43.

www.dacoromanica.ro

FORMELE DE ORGANIZATIE A VLAHILOR

P15

difica frontiera de nord a ariei stabilite, deoarece se gasesc la periferia ariei


de raspindire, primul la sud, iar al doilea la nord de Morava. Nu modifica
linia trasata de noi niei faptul c, in umadija, katun inseamna sat -Oggnese si ca Jire6ek constatg si in Bulgaria doua sate Eatunata i Katunica,
care pot sa fie si ele rezultatul unei expansiuni mai vechi sau chiar noug

de tot (in acest caz, tiganeaseg). La sud nu se poate defini atit de precis
aria de raspindire a catunului, dar nu vom gresi prea mult, dae5, ne oprim
nu departe de Skoplje. Mai la sud, Capidan nu a constatat decit o singura
data prezenta sa in toponimia Albaniei. El se gseste si In Elada, cum a
aratat Novakovid : o localit ate la sud de Arta se numeste Katun, alt sat
In Acarnania se cheamg Paleokatun i In aceeasi regiune un sat Vlahokatunl. Dar e evident ca aceste din urma numiri ca i Lakatun sint resturi
ale unor diaspore asvirlite la o distanta mare, fgra legating organieg cu
aria propriu-zisa a cuvintului. In aria aratata de noi insg termenul ceitun
e intrebuintat ca regula generala pentru asezarile vlahe i numai and vlahii
se desnationalizeaza i Incep a imbratisa modul de viata al taranilor agricultori, adopta in fine satul ca nume de asezare. Aria de raspindire a termenului ea:tun i a catunului este, in parte, identieg cu teritoriul rotacizant.
De aceea nu vom intimpina nici un ceitun in regiunile Nigului, pe Morava
de jos, in muntii Vlagi, de-a dreapta Drinei i nici In Bosnia ping la Sarajevo. In tot cazul, trebuie s'a tinem seamg Intotdeauna de constatarea lui
Miklosich ea forma sub care cuvintul a patruns la bulgari, la greci si la
sirbi, katun, katuna cu derivatele katungle, katunar, nu e cea albaneza
(katunt), ci forma romIneasca.
Mai la nord de Kopaonik, documentele sirbesti cunosc numai satul
(selo) ca asezare a vlahilor, dup5, cum am argtat mai sus. In afar'a' insa de
mentiunile vechi este caracteristic i faptul ea In teritoriul dintre Morava
Vidin, cuvintul katun nu se cunoaste nici in toponimie, nici in graiul
vorbit. Pentru o zona intermediara vorbetite bizara expresie si satul cat un
de vlahi cu numele Zarvince'. Este insg tot asa de caracteristic ea' nu gasim
nicaieri In documentele medievale din Peninsula Balcanieg euvintul daco-

romin sat, a carui mare vechime pare incontestabila. El nu se gaseste


nici In toponimia tgrilor slave din sud, dad, nu cumva am considera ea
atare numele regiunii Osat, din rasgritul Bosniei, In zona Starivlahului.
0 comuna de linga Tuzla se numeste Osatica. In hrisovul manastirii Banja
se Intimpina termenul osatnja njiva rcimpul osatuluiI2, ceea ce s-ar putea
talmaci prin cimpul satului", dad s-ar gasi o explicatie pentru o de la in.
2 Novakovid, Selo [ Satull, p. 43. Dupd M. Vasmer, Die Maven in Griechenland, Berlin,
1941, p. 315, paccxoxci-rouvov In Doris.

2 Dicfionarul Acad. lugoslave din Zagreb, s. v.

www.dacoromanica.ro

116

VLAHII NORD-B ALCANICI IN EVUL MEDIU

ceputul cuvintului. De aceea nu mai este de loc riscatg concluzia ca


satul" constituie un fenomen specific dacoromin, a clrui arie de r6'spin-

dire s-a oprit In evul mediu la Dunare.


C6sutele pgstorilor se numeau in Serbia klet, la Raguza kletige. In
documentul banului croat Nicolae Sechy din anul 1362 se precizeaz1 di
vlahii care iernau pe litoral, isi intindeau corturi i isi construiau casute
(fixis tentoriis et domunculis factis). Asa 6i-i inchipuie i Miklosich, dupl
cunoscutul vers al poeziei populare : Razapde Piperi katune {Piperii intinser6 calunele]. Care va fi fost termenul pentru cas" in limba vorbitg,
de vlahi nu stim. HotAritor e faptul c istrorominii au pgstrat pin azi
cuvintul casd. Dupai Capidan, cuvintul sirbo-croat ka5ara e imprumutat
din rom. ca,pioara. Erdeljanovi crede c termenul intrebuintat In Munte-

negru pentru colibele pdstoresti", glade, ar fi mostenit de la pgstorii


vechi. El nu este insA romanic. (Cf. toponimicul Gladna, In Banat).

La vlahii din Serbia intimpingm pentru ca'peteniile atunelor sau


satului felurite nume : sud, knez, elnik i primikjur 1
Primul e cel mai vechi (1198), pomenit de tefan Nemanja, care dgruieste Hilandarului judetia (sudstvo) lui Radu si George". Dar sudstvo
presupune, desigur, un sud, rom. jude, judec. De insemnat ca nici un
alt document sirbesc nu mai numeste asa vreo capetenie vlaha. De aceea

el pare de o mare vechime, pe care n-o prezinta decit unii termeni


de la vlahii din Bulgaria (Pudila Vlahul este gxxpvroc) i la aromini,
daca denumirea enkritoi i cea .de prokritoi, dat'a de Icekaumenos sefilor aromini, este un nume autentic al lor F,ti nu o adaptare arbitrar5, in limba greaca.

In Croatia insa unii dintre capeteniile vlahilor sint numiti (1436), dupa
legea" lor cnezi fi juzi (sudci). La dacoromini, primele judete din Oltenia (sec. al XIV-lea) poartg numele de sadstvo. Ele toate dovedesc simbioza ce a existat intre vlahi i intre un trib slay de la Dungre, in aceeasi
epoc6 in care anumite cuvinte slave au pItruns In toate dialectele romine.
Cele doua judetii" se gAseau in regiunea Prizrenului.
Intrebuintarea numelui knez e tot atit de veche, anume de la inceputul
secolului al XIII-lea, cind se mentioneaza in documentul de la 2i6a, cnezul
Grd din jupa Hvosno. Cnezul Voihna e amintit in hrisovul din 1282-1298
dAruit Hilandarului de Urog Milutin, In regiunea Hvosno sau Brskovo.
Ii gAsim si In hrisoavele de la De6ani i Prizren, iar raguzanii il traduceau :
comes catuni. In documentele sirbesti din evul mediu el nu se intrebuin1 tjn vlah de la Daani se numeste Prahlorovik", fiul prahtorului", care era o numire
greceasca pentru sef it de la sate. Krainik se cheama tot un vlah de la Detani. Institutia
crainicilor" nu existA In Peninsula BalcanicA, dar In regiunea Dibar existA numele Krajnikovci" (Naselja, 20, p. 97), oamenii din capul satului".

www.dacoromanica.ro

FORMELE DE ORCANIZATIE A VLAHILOR

117

teaza niciodata pentru a desemna pe sefii satelor, ci pe marii demnitari ai


curtii, ba char pe membrii dinastiei. Doi frati ai lui Nemanja se numesc
knezi", iar in secolele al IX-lea si al X-lea tot asa se intitulau principii
bulgari Boris si Simeon. In secolele al XIII-lea si al XIV-lea intimpinam
cneji si intre mai marii oraselor si tirgurilor. Inca din secolul al XV-lea
unii sefi ai triburilor muntenegrine se numeau cnezi, ea si mai marii eaunelor vlahe din Velebit. Pe litoralul dalmatin, comite ( = knez) se nume au
si capeteniile unor familii nobilitare, iar in Croatia puternicii magnati
Subii, Nelipidi etc. In secolul al XIV-lea acest titlu il poarta insusi dornnitorul Lazarl. Kadlec citeaza o mentiune documentara privitoare la prahtori i knezi, raportind-o la teritoriul bulgar. Aceasta ar fi singura atestare
a cnezilor in Bulgaria. Dar o asemenea identificare nu e nicidecum probabila2. Cnezatul a putut servi ca model vlahilor numai intr-o epoca indepartata, cind sensul acestui termen nu era atit de evoluat si cind o confuzie
era exclusa. Cel mai apropiat de termenul intrebuintat de vlahi in Serbia
ne pare knez hcpski (1300), demnitarul regal asezat in fruntea unei jupe.
Cnejii sint cunoscuti si la rominii din Transilvania, incepind cu secolul al
XIV-lea, in fruntea satelor. Institutia de aici insa e propriu-zis o creatiune
specific/ a sistemului feudal unguresc, care nu se aseamana aproape de loc
cu ceea ce intilnim la -vlahii Peninsulei Balcanice. Data numele lor ar fi
fost imprumutat de dacoromini tot in prima epoca a contactului comun cu
slavii, cuvintul ar fi trebuit sa tread, organic in tezaurul limbii romine.
ar nu acesta e cazul. El a Aram strain, in deosebire de termenii voievod,
logofdt, vornic, crainic 0 char staroste, a caror amintire o pastreazalimpede

poporul in numirile din folclorul sail de origine straveche.


Titlurile primikjur 0 6 elnik sint pomenite in hrisoavele din secolul
al XIV-lea. Dintre catunele daruite de Stefan Milutin manastirii din Banja
trei au in fruntea lor primikjuri : Bareljevo, Babojevci si Vojsilci, toate

trei in regiunea dintre Prizren si Pea. In hrisovul tarului Dugan catre


mangstirea din Prizren unele catune au de asemenea primikjuri in frunte :
Jan aiste (Dobrugnici), Kostraani, altele, ca Golubovci, un cne az. Mai marele

lor Bajislav e intitulat tot primikjur. Dupa Jireaek termenul e luat din
i e de origine lating, cu insemnarea de
primul oni inscris in lista de pe o tabla cerata (primus in cera). Ca termen
ierarhia bisericeasca (TcptIrqx-hptoc)

pentru catunele vlahe el dateaza din epoca stapinirii bizantine, care in


aceasta regiune a dainuit 'Ana' in secolul al XII-lea. Faptul ea sefii earava-

nelor vlahe de la Raguza au pastrat pina in secolul al XV-lea termenul


1 Jiraek, Staat und Gesellschaft..., I, p. 11 0 13.
2 Karel Kadlec, Valcdi a Valaske Prcivo [Vlahii 1 dreptul valah], Praga, 1916, p.446.

www.dacoromanica.ro

VLAHII NORD-BALCANICI IN EVUL MEDIU

118

de primichiur este o dovad a filiatiunii vlahilor din regiunea Raguzei ii

Hertegovina din elemente ce au venit din imprejurimea Prizrenului.


Celnicii sint cunoscuti in statul sirbesc ea mai marii asezgrilor vlahe
numai din inirarea cuprinsg, in art. 146 al Zakonikului lui DuAan : knezi
si primikjuri si vladalci si predstajnici si 6e1nici, care se vor afla capetenii in sate si ea'tune". In aceste din urma., mai marl erau cnejii si primichiurii, iar ceilalti, deci i celnicii, stgpineau in sate. Tarul intelege aici,
desigur, pe sefii satelor aromine, al cAror teritoriu il ocupase aproape in
intregime. Celnici in eAtunele vlahe din Serbia veche nu cunoastem, deFii
termenul e rgspindit mai ales in Bosnia si in orasele dalmatine. Dar in Serbia
magno celnico mentionat de raguzani (1285) e un demnii ar al curtii, care se
intilneste, si in secolul urma'tor, In persoana lui 1-11lAa, cumnatul cneazului
Lazar. In Bosnia celnicul indeplineste de asemenea o functie binecunoscuta la curtea domnitorilorl. In Dalmatia, cum am vazut mai sus, baciul"
('bravarius) angajat s ingrijeasegi de turme se numeste, Inca din sec. al
XIV-lea, Jelnik. Arominii au imprumutat cuvintul de la slavii cu care au

convietuit timp mai indelungat. La aromini, termenul2, atestat din sec.


al XI-lca incoace, a rAmas anchilozat, desemnind pina azi pe sefii fMcaxilor", In timp ce la slavi, In evul mediu, a evoluat paralel cu dezvoltarea

vietii de stat.
In regiunile apusene, de la Cattaro spre nord, sefii atunelor se
numesc catunari. Dupa Jire6ek, In documentele raguzane de la 1369 in_
coace apare3 adeseori cite un catunarius, caput cathoni sau caporalis catoni.
Hertegul Stipan Vuk6i6 se adreseaz4 in 1461 si catunarilor din teritoriile
sale : poruncesc voievozilor, cnezilor, jupanilor, vamcsilor, globarilor,
crttunarilor. ", iar in Croatia cAtunarul" apare In numeroase docu_
mente drept cpetenie a satelor vlahe. Fiind aria de raspindire a acestui
termen limitath, el ne usureazA a recunoate regiunea de unde au venit
vlahii in Croatia. Ea nu poate s5, fie alta deeit intinsul teritoriu muntos din

spatele litoralului dalmatin, de la Cattaro ping, la Narenta. Din acest


puternic teritoriu de tranzitie a vlahilor, un val mai veehi s-a revaxsat
in Croatia, iar, dupa', nAvglirea turcilor, al doilea curent a impins catunele

vlahe de aici spre Dalmatia de nord si spre Istria.


Ctunarii vlahi, care in Croatia erau sefii i reprezentantii satelor
si apa'rAtoiii autonomiei lor, aveau sarcina de a culege dri1e i taxele
plAtite de vlahi. Aceste dari le stringeau la Sf. Gheorghe : de fiecare casa
Jireek, Staat und Gesellschaft, IV, p. 40.
2 Th. Capidan, Romlnii nomazi, Cluj, 1926, p. 38-40.
3 Jiraek, Staat und Gesellsclzaft..., I, p. 70.
4 Miklosich, Mon. Serb., p. 485.
1

www.dacoromanica.ro

FORMELE DE ORGANIZATIE A VLAHILOR

119

-um berbece sau o oaie i un tap, apoi un burduf de brinza, in loc de care

cei saraci puteau plati un veronez, apoi un galben dupa fum. Din venitul
.de galbeni, jumatate era a catunarilor, ceea ce le aducea un venit considerabil. Aceasta dare dupa fum se pare ca o plateau vlahii pretutindeni, desi
nu totdeauna era luat galbenul ca unitate. Astfel regele Vladislay II elibera la rugamintea lui Marko MiAljenovi de Icami6ac pe vlahii (rWalachos),

,care stau In satul Bjela si care apartin cetatii sale cu numele Strecseny,
de darea unui floren1. Feciorii de vlahi" pe care contele Niko la Erdedi
i-a colonizat in Hotnja (1666) aveau s dea de ziva Sf. Martin cite un ducat
de fiecare casa2. Textul articolului respectiv din legea vlaha" in vigoare

in Cetina e deteriorat, dar poate c s-ar putea citi i astfel : un galben


de fum, dupa legea Mr". Cei mai bogati plateau, de sigur, i alte dari, cum
apare din continuarea textului deteriorat, iar toamna, de ziva Sf. Martin,
mai plateau dupa legea lor" si cite un dinar de fiecare cal. La alte contri-butii nu erau obligati, nici la amende catre sirbi, ceea ce se accentueaza
1ndeosebi, i nici nu erau datori a da domnului slugi naimite, nici slugi

de cai.
Pe insula Veglia sefii vlahilor se numeau (1468) capi (kapi od Murlakov), ceea ce reprezinta o denumire autentica pastrata de ei.
Dona din grupele de vlahi recunoscute aici se deosebesc i printr-un
alt aspect caracteristic : cei din Serbia medievala erau organizati In fratii,

bratstva, iar cei din preajma muntilor Visitor si Durmitor erau pe cale
.a se injgheba In triburi (plemena)3.
Novakovi6 a analizat cu multa competenta fratiile de vlahi mentionate in hrisoavele sirbesti. Ele nu se deosebesc de ale conationalilor
sirbi ; atit doar c, hind insirate toate capetele barbatesti, ne dau o
icoang mai depling, despre felul de organizatie i tendintele ce se observa
'in legatura cu ele. Dam un exemplu : In &Annul Leginovci erau 18 case,

constituite in fratii nu prea intinse. Capetenia br avea in fratie pe :


Lep6in, i pe fii sai Vojislav i Proboje i Ninoslav, l pe frate-sau Srdan,
pe fii sr:A Lep6in i Milten i pe mosul lor Radomir". Numarau deci cu
totul opt capete de barbati. Vlahii Tudori6evci aveau 29 case constituite
in fratii. *eful lor avea o fratie mai 1ncarcata : pe Tudorik i pe fii sai
lEfotilo i. *tefan si Bun si pe fii s5i Nikola i Tvrtko i Tvrde i pe fratele lui Tudorik, Rad si pe fii sai Vojsil i Volica i Bogoslav i Voihna
pe mosul lor Ba 6". Deci fratia lui Tudorik rnimra 14 membri, care traiau
2 Starine, 37, p. 48. Cf. cu privire la Strecseny, Mon. SI. Mer., 35, p. 216.

2 Mon. Hist. SI. Mer., V, 1, p. 409.

3 Dupa JireZek, Staat und Gesellschaft.. ., I, p. 27 pleme" e tradus In vechile decumente


datine ale croatilor prin &Thus, genus, generatio, progenies, parentela. Bizantinii o numeau yevsci.
,,Bratstvo" la raguzani se cheam fraternita, la greci ar corespunde termenului cppwrpice (fratria).

www.dacoromanica.ro

120

VLAHII NORD.BALCANICI IN EVUL MEDIU

impreun& i constituian o frAtie puternicl, in rap ort cu frtia lui Lep 6in, care
e mediocrI. Alte frAtii i Inca cele mai multe, erau injghebate numai din
doitrei membri. Exemplele sint luate din hrisovul de la De 6ani, din prima

jurnatate a secolului al XIV-lea. Vlahii m6n6stirii Banja de la inceputul


aceluiasi veac aveau mai putine fratii puternice si mai multe familii singuratice. Dar frAtia depinde in mare mAsur de situatia economic& a Orli
si de posibilit&tile de cistig ale membrilor ei. Be aceea for i marimea ei
variaz& dup epoci i regiuni. Totusi din comparalia tablourilor intocmite de Novakovid se desprinde clar tendinta de a inthri fratiile vlahe
Intre cele 226 case insirate in hrisovul de la 2f6a nici una nu are si frati sau
consingeni apropiati, ci se arat numai cApetenia casei i copii. Nu existau
prin urmare frAtii propriu-zise. 0 sut& de ani mai tirziu, cele 504 case ale
vlahilor mangstirii Banja sint impArtite in 59 frltii, in care sfateau impreung,
mai multi frati. In hrisovul de la De 6ani proportia fratiilor marl se intgreste
tot mai mult in defavorul caselor cu o singurg familie. Vlahii se adapteaz1

tot mai mult obiceiului local, asimilarea lor e in crestere.


Nu incape indoial& c progresul fratiilor" intre vlahii, din Serbia .
marcheaz& etapele slavizArii bor. Institutia e de origine slav, dar nu s-a.
generalizat si nu s-a perpetuat decit in unele regiuni. Imbr&tisarea ei de cltre

vlahii din Serbia este o dovada' a unei indelungate simbioze. Ea a existat


si la vlahii din Muntenegru i poate Inca si la cei din regiunea sudicl a.
Hertegovinei. Pentru aceast& presupunere vorbeste faptul cg, cele mai multe
din catunele vlahe pornenite la Raguza ii au denumirea dupg o apetenier
care va fi fost seful frAtiei. Pe acest intins teritoriu ins& organizatia tipic&
predominant& este impArtirea in triburi. Vlahii si-au insusit-o i pe aceasta,

astfel cap slut argumente puternice, care ne determin s considergm


unele din cele mai insemnate triburi : Banjani, Piperi, Drobnjaci, Zubci,
Nikidi i Bjelice ca fiind pornite din nuclee ale vlahilorl. Ele exist& Inc&
si azi, intr-un spatiu limitat la Muntenegru i regiunile invecinate.

Care din aceste doll& institutii e mai veche I Probabil frAtia, impru-mutat& de la slavi. Organizatia in triburi pare a se fi nAscut sub influenta
albaneza' sau albano-slavg, desi o au si croatii, dar in alta, forma,. Oricum,.
ea constituie o mArturie sigurg despre o indelungat& simbioz& sirbo-vlah&
In aceste regiuni, unde i inriurirea albanezg e foarte vechel i unde in see.
al XIV-lea ea s-a improspatat printr-o expansiune non& spre nord.
1 Vezi Jiraek, Staat und Gesellschaft..., I, p. 33 : Vlachi de caton Dragate de Bagnanj
(1422); Goitan Banilovich et Bogoslauus Dersimirich, Vlacchi de chatone de Dobrignaci (1376)
Radoe Staueronich, Vlachus de Dromgnazi (1444) ; p. 35 Micien Clapcich, Vlachus de Drob
gnach (1390). Cu privire la Zabel 0 Niksiei, vezi Jiretelc, Geschichte der Serben, I, p. 154. Observam ca nu exista o explicatie acceptabila a numelui Drobniacilor. Noi ne &dim la rom. drum,.

megl. rom. drumac.

www.dacoromanica.ro

FORMELE DE ORGANIZATIE A VLAHILuR

12T

Fratiile 0 triburile scot la iveala numai pe membrii barbateti.


Femeia nu apare in documente decit arareori, spre pilda in hrisovul lui
Stefan Um catre manastirea Hilandarului (1293-1302) in care vaduva
Taina" e aezata, in rind cu ceilalti vlahi i. e motenitoare deplina deci a
sotului ei, decedat fara copii. In hrisovul manastirii de la Banja se pomeneste

tot in rind cu ceilalti vlahi : sotia lui Ianj cu copiii" ; probabil ca sotia
vaduva era capul casei, in trap ce copiii erau minori. Aceasta o confirm&
Inca un caz, cind acelali hrisov inira de asemenea pe Velislava cu copiii".
Daca orfanii ramineau MA ambii parinti, documentul ii pomeneqte simplu :.

copiii lui Chiril" (p. 240), copiii lui Budislav", copiii lui Rad", copiii
lui Berislav". Aproape de litoralul dalmatin, cunoaltem pe Latita, sora lui
Gruboe Bersovid, care i-a cumparat o cingatoare sclavonl" de argint
i. aurita, in pret de 10 perperi, dar nu a platit-o. Numele cu aspectrominesc
din oraele dalmatine (Mara Torculazza, Margareta Vidulichia, Matulichia, la Zara 1527) arata influenta ce o atribuim vlahilor, intocmai ca i
numele Dobrula, Prvula, Radula.
Este insa batatoare la ochi frecventa. numelui Vlahinja 0 a derivatelor lui in toponimia iugoslava. De cele mai multe ori e vorba, credem

de o bacita" vial* ceea ce pare a indica de fapt felul nomadic al pastoritului, cind ciobanii vlahi nu se mai miwa periodic pe un teritoriu restrins, intre iernatic i varatic, ci se muta cu familiile lor la distante mult
mai mari.
Pastorii vlahi

Ocupatia de capetenie a vlahilor din muntii Bulgariei, ca q1 a celor


din intinsele vai i dealuri ale Serbiei medievale, o forma pastoritul. De
aceea Inca pe vremea Anei Comnena se confunda notiunea de vlah cu notiunea de pastor. Pendularea pastorilor vlahi intre iernaticele calde din
Tracia meridional/ i intre muntii din imprejurime e binecunoscuta in
evil de mijloc. In secolul al XIV-lea Kantacuzen pomene0e acelai fel

de pastorit, aceea0 pendulare a pastorilor intre muntii Rodope i litoralul invecinatl.


La inceput, stapin exclusiv peste muntii statului sirbesc, care desparteau jupele, era regele. Toti vlahii locuitori in munti trebuie socotiti,
prin urmare, supuii lui, datori a-i plati biruri nu prea grele. Mai tirziu
au obtinut asemenea proprietati i. mnstirile sau bisericile, pe baza de
1 C. Jireek, Das Frsienthum Bulgarien, Viena, 1891, p. 123.

www.dacoromanica.ro

VLAHII NORD-BALCANICI IN EVUL MEDIU

122

-donatie regalk. Vlastelinii, boierii, abia in secolul al XIV-lea vor izbuti


a-si asigura si ei munti. Trebuie sk subliniem deci imprejurarea ca nu cunoastem decit pe vlahii care au trecut in proprietatea mAnkstirilor sau a
boierilor, iar nu si pe aceia care au ramas si mai departe supusi directi ai
regclui.

In hrisovul de la Prizren se insira sarcinile pe care erau datori s le


suporte vlahii supusi regelui. Ele nu erau prea grele : fiecare da anual, dupk
50, cite o oaie cu miel si una stearp si tot in anul al doilea cite un cal
sau 30 perperi. Erau prin urmare si proprietari de cai, dar impozitul lor
de capetenie era cincizecimea. Aceasta trebuie sa, fi fost un obicei stavechi,
deoarece 11 gksim cu unele modificari si la dacoromini si la vlahii din Croa-

tia. Din celelalte obligatii impuse vlahilor la Prizren nu mai putem desprinde cu certitudine dack le datorasera si mai inainte regelui sau dad,
reprezentau sarcinile noi in legatura cu manastirea. Este totusi evident ca
indatorirca de a repara cetatile, care constituia o angara, e de origine mai
veche.

Trecind in proprietatea manastirilor, vlahii Ii vor duce si de acum


viata lor patriarhala. Unii ramasi fara indatoriri speciale, plktesc doar
dijmele cuvenite pentru pastoritul prin muntii manastirii si aduc astfel
venituri insemnate noilor stpini. Acesti vlahi bask nu erau scutiti de nici
o robota si de nici un bir obisnuit. Erau supus'i bisericii intocmai ca ceilalti
-oameni din sate, dupa cum spune Urog III in hrisovul dkruit episcopiei

din Prizren. Totusi se pare ca erau tratati ceva mai favorabil ; nu erau
-datori a face oaste si nu erau supusi decit jurisdictiunii judecktoresti a
Iisericilor la care apartineau. 0 situatie mai precisa le-a fost creata cind
domnii sirbi au inceput a le stabili anumite legi. Asemenea lcgi sau statute
s-au fixat mai tali pentru vlahii manastirilor de la Studenica si Mik gcvo.
Ele nu ni s-au pastrat. Obligatiunile la care erau impusi se vgd mai limpede din asa-zisa lege a vlahilor", cuprinsa in hrisovul de la Banja i in
doug din donatiile tarului Dugan, cea de la Vranje i cea de la Prizren.
Putem spune ca in general ei se ingrijeau de toate produsele pastoritului,

ca le revenea cresterea tuturor soiurilor de vite, si c5, li se prctindea sa


execute tot felul de transporturi. Vlahii acestia erau datori a presta anumite

cantitkti de blanuri de miel, a prelucra *Irina, a tese paturi si c1asne"1.


.De brinzeturi nu se aminteste printre dkrile impuse lor, dar faptul ca ii
se cerea transportul brinzei ne face sk credem ca erau obligati a da i anumite cantitati din accst produs atit de binecunoscut al pAstoritului.
1 Termenul 's-a pAstrat In Muntenegru si in regiunea Dibar : La Kai klagnje" este

a pAnurfi mai fin tesuLl (St. Daid, Zivot i obiaji plemena Kula Niata i obiceiurile tribului
Kuel], Belgrad, 1931, p. 72. In Dibar klalnji" e tot sucman (sukno), iar klalenik" haina ce
se Imbrac de femei peste amas. Naselja, 20, p. 62, 64.

www.dacoromanica.ro

FORMELE DE ORGANIZATIE A VLAHILOR

12a

Documentele mgngstirestd amintese i vlahi care pgsteau vitele,


caii sau oile mgngstirilor pentru anumitg, platg. Hrisovul de la De6ani
_ne d informatii interesante despre acesti vlahi. Unii aveau sg, ingrijeascg
lierghelii de iepe, altii pgsteau turme de oi i iargsi alii vite cornute sau
porci. Hrisovul de la Hilandar al regelui Milutin, durg ce spune ca, vlahii
dgruiti pentru paza hergheliei au a indeplini acest serviciu Big de platg,
431 cu rgspundere, adaugg, cg mai Inainte se acordau pgstorilor pe an cite
12 minzi. De aceea regele i-a eliberat de toate robotele regale, atit cele mari,
eft i cele mici, i anume de transportul bucatelor, al vinului, de insothca
.cailor si a ciinilor, a trimisilor de la muntele Athos si de cglgtorie la Athos
-cu mice sarcin5,. Vlahii mangstirii dela Daani, care erau putini i sgraci,
au fost scutiti de toate robotele i sarcinile domnesti, iar vlahii sgraci ai
mgngstirii de la Prizien erau obligati a lucra numai lina biselicii.
Luind drept punct de plecare pgstoritul aromin in muntii Bulgarici
Serbiei de la Inceputul secolului ad XIX-lea, Novakovie Ii considerg pe
vlahi mai mult sau mai putin nomazi, fgrg asezgri statornice, umblind
cu turmele dintr-un loc intr-altul. Documentele sirbesti insg, aratg clar
pe vlahi asezati in cgtune, mai tirziu in sate. Acolo unde nu se face mentiune

-despre asezgrile lor fixe, aproape totdeauna se aratg muntii ce ii s-au


acordat 0, care anume sg-i foloseascg pentru pgsunile de varg, si de iarn.
.Chiar in hrisovul de la 2i6a, pgpnile se deosebesc in vgratice i iernatice.
In donatiunea regelui Milutin din 1322 cgtre mIngstirea GraZanica se vonbeste de asemenea de sate, pgsuni, vgratice i iernatice. i hrisovul mgngstirii Lesnovo i donatia tarului Dugan (1353) cgtre biserica Sf. Nicolae din
Foinja vorbese de iernatice, pentru care trebuie s plteascg o taxg de ierbgrit (travnina). E vorba evident, de felul pgstoritului in transhumanta,
-care s-a exercitat in evul mediu nu numai in Serbia veche, ci i in Muntemegru, in Bosnia, Hertegovina i in regiunea litoralului dalmatin. Pgs--toritul nomad, cu ciobani care i transportg o datg cu corturile si familia,
dintr-un loc in altul, nu se poate concepe pentru evul mediu sirbesc. Dacg
ar fi fost nomazi, nu li s-ar fi putut impune insgrcingri care comportg o
mare incredere. Documentele pgstrate ne dovedesc Ca multi vlahi cultivau
vitele marl (boii) si mai ales caii. Intilnim apoi vlahi care aveau mosii In
sate, unde Imerau pgmintul. Vechimea unor asemenea mgrturii coboaig
chiar ping In epoca lui Simeon Nemanja. Hrisovul dgruit de Urog Milutin
mgngstirii Sf. George de lingg, Serava in Skoplje dispunind ca vlahii
sg facg o zi de clad, la arat, iar ceea ce arg sg i secere i sg, coseascg o anume

yortiune de fin ne aminteste el *tefan Nemanja i arhiepiscopul Sava au


luat mgsuri identice cu privire la vlahi in hrisoavele acordate manastirilor
-de la Studenica i Milegevo. In documentul de la Banja se pomeneste

www.dacoromanica.ro

VLAHII NORD-BALCANICI IN EVUL MEDIU

124

clar de vlahii care aveau sate, iar In numeroase alte hrisoave ii vedem datori a presta anumite biruri din bucate si yin sau a lucra vine mangstiresti.
Termenul de zemlja Vlahom (pamintul vlahilor) presupune de asemenea
existenta unor proprietari statornici, care nu-si mutau necontenit corturile, ratacind dintr-un loc intr-altul. Asezarile vlahilor le intimpinam adeseori ca locuri fixe pentru delimitarea mosiilor. Din documentul de la De6ani aflam ca granita unei mosii incepe linga abid, intre Jelganica si
Prizren de la vlahii manstirii Sf. tefan", a o alth granita trece pe linga.

Kumanovo prin vale linga casele vlahilor". Intr-un document de mai


tirziu al domnitorului Lazar (1389) catre manastirea Ravaniea se vorbeste
de granita lui Sarban (in regiunea Moravei, Mon. Serb., p. 198). In fine,.

amintim ea' intr-o lista din 1346 a averii manastirii Htetovo gasim pomenith si holda daruita de Fratila pentru suflet". .Acest Fratill e nethgaduit vlah si desigur departe de a fi nomad.
Pastori transhumanti, vlahii din Serbia se miscall periodic urcindu-se

primavara mai sus, la munte, de unde coborau numai toamna, spre a.


se aseza In iernatice. Vamticele" si iernaticele" se gaseau uneori in apropiere nemijlocith, althdata Ins/ erau situate la distante mai mari. Nu arareori par sa se fi produs conflicte Intro ciobani, cind se opreau in acelasi
sat, In drum spre munte sau la coborire, toamna. De aceea Zakonikul tarului Dugan dispune ca unde se opreste In sat vreun vlah sau albanez, in acej
sat sg, nu se mai opreasca altul venind pe urma lui. Dacg, va sta Insa cu de-a.
sila, 0, plateasca amenda pentru cearth si pretul pentru pasunat . Amendab
ce se lua in asemenea cazuri era de 100 perperi (art. 77).

Aici, e vorba evident, de ciobanii care Isi petrec viata Intreaga cm


turmele bor. Cei mai multi si mai ales proprietarii turmelor Isi au easele lor
pe care le cerceteaza pentru timp scurt, din cind in cind. Asa se practicI

pastoritul transhumant la dacoromini, pina aproape de zilele noastre


si asa trebuie sa se fi desfasurat si in Wile sirbesti, ping, la venirea turcilor,.

care au thiat posibilitatea acestor miscari periodice si au silit pe vechii


pastori 0, piece, impreuna cu familiile, In cautare de alte pasuni, sub regimuri cu mai mare siguranta pentru avutul bor. Observam ca. tarul Dugan
nu vorbeste de familiile" vlahilor, care merg cu turmele lor, ca Crnovunci din Bulgaria si Serbia, in sec. al XIX-lea, ci de ciobani vlahi sau
albanezi.

Trecerea pastorilor de la varatic la iernatic (planina 0 letate, varatic" ; zimite, iernatic") aducea insa proprietarilor venit mare. Pentru
pasunatul In iernatic pastorii plateau de obicei o taxa numit travnina.
(ierbarit), pe care o culegeau ierbarii (travni6ari). In Zakonikul lui *tefan
Dugan ni se arata in ce anume consista ierbaritul : la care boieri ar veni

www.dacoromanica.ro

FORMELE DE ORGANIZATIE A VLAHILOR

125

-vreun om sg, ierneze, are sa-i dea ierbarit de la 100 iepe una, de la 100 oi

una cu miel, iar de la 100 vite una".


Apreciind toate acestea, Novakovi6 pune urmatoarea concluziel :
In vechea Serbie pastoritul constituia una din cele mai importante ocupatiuni, nu mai putin importanta, ba poate chiar mai important& decit
agricultura". De aceea In Zakonikul lui tefan Dugan se prevede ca eine

alungg, meropi sau vlahi de pe mosia sa, sa fie pus in lanturi si tinut
astfel ferecat, ping, ce nu ii va rechema pe oamenii izgoniti2.
Ca si vlahii din statul sirbesc al lui Nemanja, vlahii din impreju-

rimea Raguzei se indeletniceau mai ales cu pastoritul. Am vazut ca ei


.eautau phsuni in Canali, in planinele" (muntii) raguzane ori in Puncta
Stagni, iar produsele oieritului le plasau pe piata acestui oras, unde se
bucurau de o buna faima. Regiunile muntoase din hinterlandul Raguzei
.crau foarte potrivite pentru pasunat si pentru cresterea animalelor. Croniearul anonim din Raguza lauda, in special, muntele Sf. Sergiu, care era

plin de ierburi si arbori, incit nu se vedea nici cerul, si In care s-au


asezat murlacii, coboriti din regiunile superioare ale Narentei, In
frunte cu catunarii lor3., Acesti murlaci" poate sa fi fost acum,
la sfirsitul secolului al XV-lea, Intr-adevar seminomazi" (termen
intrebuintat de Novakovi), Intrucit nu-si schimbau numai pasunile, ci
i locuintele.
Produsele oieritului vlah formau un articol foarte cautat In oral,
eaci vlahii aduceau regulat la Raguza brinza, careia i se fixa pretul
din an in an. Faptul ca acestui caseus vlachescus i se spunea chiar cu
numele rominesc brence, a fost subliniat si de al1ii4. Uneori se gaseau

pe piat prea putine cantitti din acest articol5, ca In anul 1336,


altadata consiliul orasului permitea si exportul brinzei vlahilor6, fireste
numai jumatate din cantitatea pe care Blazio de Grede va izbuti &a o
eistige de la vlahi ping, la 15 noiembrie 1357. Cit era de cautatg, brinza
In acest an la Raguza se vede din porunca data de consiliul mic, ca slavii
1 Novakovi, Selo [Satul], p. 45.

2 Jiraek, Staat und Gesellschaft ..., II, p. 25.


3 Mon. Sl. Mer., XIV, p. 1-3.
4 Didem, XXIX, p. 223, anul 1326 pot vinde caseum vlascescum follarios X pro

qualibet Libra; p. 253, a. 1328 : caseum possit vendere fol. X pro qualibet libra formadei

vlachesci ..., et fol. VIII pro qualibet libra cuiuslibet alterius manerii formadei ... ;Mon. Sl.
Mer., XIII, p. 197, a. 1357 : quod libra casei vlachesci vendi debeat foil. XII ; p. 211 : Cranoe
Opasa... dixit se habere scupinas brence XX ; p. 203, Gure de Gleya presentavit casei pecias
LXXX et scupinas V brence.
5 Ibidem, XXIX p. 392, a. 1336 : Give de Cranca possit vendere libram de quolibet
formadio vlachesco foll. X, sine pena et dampno ... deoarece nu se ghseste de vinzare In
Raguza de formadio vlachesco.
6 Ibidem, XIII, p. 194.

www.dacoromanica.ro

126

VLAHII NORD-BALCANICI IN EVUL MEDIU

vlahii s, n-o vindl in afarg de portile orasului, ci numai in piat61.


In 1420 consiliul hotari qudd easeus de Vlahia possit vendi ad foilaros
8i

quindecin pro libra2.

Pkuni, ludate chiar de Care contemporani, erau si in Croatia


unde se poate observa precis obiceiul pAstorilor de a-si schimba locurile
de pAsunat, trecind de la vasatice la iernaticele de mai la vale. Vlahii care
nelinisteau teritoriile oraselor dalmatine, an de an, erau desigur dintre
aceia care c'autau pg,sunile de iarng. Dupg informatdile din notele lui Lucius
se pare cg, veneau pe la sfirsitul lui noiembrie i plecau la munte indArg,t,
ca i ciobanii dacoromini, la Sf. Gheorghe. Migratiunile acestea aveau

drumuri obisnuite, pe care treceau pstorii vlahi in fiecare an. Astfel


morlacii care coborau din muntii situati la nord de Fiume si treceau
spre Gacka, aveau voie s, stea pe pkunile Senjei numai dou zile i doug

nopti, iar cind se intorceau la munte de asemenea nu puteau sta ma


mult.
Se pare a, turmele de oi erau numeroase, de aceea se pling necontenit de ele orasele dalmatine i venetienii. Ele apartineau vlahilor rgali"
si celor din valea Cetinei, care intrau i cu forta pe teritoriile dalmatine,
cu atit mai virtos, pentru ca' stpinii de acas ii incurajau i apArau.
De aceea a fost de fapt o mare gratie" pe case o deter'l voievodul Hrvoje
si comitele Ivan Nelipi raguzanilor, in anul 1402, luind m'asuri ca a nu
mai pascA nici un vlah pe teritoriul si in imprejurimea orasului TraiLIn anul 1383 Regina Elisabeta dispuse3 banului croat i dalmatin
Emeric Bubec s apere pe orgsenii din Sebenico impotriva vlahilor care
ocupau teritoriul i tinutul orasului si se asezau si in Bossilina (peninsula
dintre Trait si Sebenico). Tot asa opreau comitii din Corbavia4 pe vlahii
lor de a paste pe teritoriul orasului Carlopago (1387). 0 asemenea opreliste e fixai 5, si in statutul Poljizei, cam din aceeasi epocV.
1 Mon. SI. Mer., XIII, p. 186: quod nulla persona audeat vet presurnat emere extra-

portas Ragusii sed solummodo in platea caseum ab aliquo Sclavo vel Blaco sub pena perdendi casewn, quem ernerit, vet valorem ipsius.

2 N. Iorga, Notes et extraits, II, p. 180.


8 Kukuljevi, lura regni Croatiae ..., I, p. 125-126, la Vassilich, Sull'origine del
diet, p. 46 : noveritis nos percepisse, qualiter Olahi tam nostri quam loannis I ilii Nyelepciw
de Zelina, multa dampna, nocumenta, hornicidia ac spolia in districtu nostre civitatis antedicte
fecissent et comisissent, et continue facere non cessarent, in eo videlicet, quod dicti Wahl venientes

ad territorium et districtum dicte nostre civitatis, pascua ipsius civitatis ocupando

prefatos-

Olahos, tarn nostros quam prefati lohannis filii Ivan Nyelepciy, contumaces et rebelles, de ipsorum
districtu Sibenicensiurn expellere et removere . . . lnsuper committimus Vobis, ut nullus Olahus
per totarn Bossilinam possit neque valeat stare, pascui facere, nec morari ullo ternpore.
4 Ibidem, p. 46 : ut nullus Valachus vet alter quincunque aliqualiter sit ausus infra dictas

metas manere vel pascere aliqua animalia. seu facere aliquod laborarium.
5 Mon. Hist. jur. SI. Mer., IV, 1 : da niedan Politanin ne more driati Vlaha u Policitt
Aceast republicil tartineascE1 avea intre Ahnissa j Spalato 12 cAtune
ni na Polielcom
I In fruntea fiecdruia cite un cdtunar. De aceea unii banuiesc, cu drept cuvint, c originea

www.dacoromanica.ro

FORMELE DE ORGANIZATIE A VLAHILOR

127

Dar cind In urma prefacerilor politice i economice vlahii incepura

a se aqua statornic pe litoralul dalmatin, venetienii se convinsera 0


ei de folosul, pe care-I aducea pgstoritul 0 se silira a atrage pe teritoriile
ior cit mai multi vlahi, cgrora le puneau in vedere acum ii favoruri..
De aceea un cadastru din Zara de la mijlocul secolului al XV-lea aratg
p5k3uni arendate vlahilor lingl Nona, cum erau 0 la Novigrad i pe
limba de pamint de la cetatea Ljubal. Municipiul oraplui Sebenieo oprise
la 25 februarie 1383 cetatenilor sai de a arenda p5t3uni vlahilor, sub pe-

deapsa pierderii tuturor drepturilor cetatene0i. Dar in anul 1415 fu


retras5, din motive economics aceastg opre1i0e2.

Statute le oraplui Trail ne-au pastrat conditiile in care obipuiau


a da orkenii animale la pascut bravariului sau celnicului, care firelte
era vlah sau morlac. Aceti bravari, nuniiti i celnici, ca i in Spalato
ori pe insula Curzola, luau in primire vitele marunte (bestias minutas),
adica oi i capre, pe care le pkteau apoi cu pacurarii lor. Baciul (caci
acest termen corespunde aici lui bravarius) i pacurarii sai luau drept
plata a treia parte din produsul oieritului, indeosebi a treia parte din
brinza 0 ling, ori mai tirziu, 0 a treia parte din miei. Socoteala se facca
de trei ori pe an, mai pe urma la Sinta, Marie. In afara de aceasta, domnul
mai da baciului i ceva smint i un bou, pentru ca cl-si poata lucra un

petic de pamint, dar 0 din rodul acestuia era dator a da stapinului a


patra parte. De trei ori pe an ii. mai da stapinul 0 cite doug piini qi yin_
Baciul n-avea vole niciodata s in vite proprii mai mult decit un sfert
din numarul vitelor domnului au. De la fiecare vita ucisg ori crapat
baciul trebuia s aducg pielea in oral, in rgstimp de opt zile, i s-o dea
domnului. Sarcinile ce le-ar fi adus in oraq avea obligatiunea s5, le depung

numai in fata casei stapinului. In oraq ori in cetate baciul nu avea voie
raming timp mai indelungat. Baciul, in fine, era dator a izgoni de
pe papnile orasului pe morlacii care nu tineau vite de ale tragurienilor3.
Obiceiul de a lua cite un vlah pentru ingrijirea vitelor exista
in banatul croat. De aceea legea vlaha" restringe dreptul croatilor de
a tine mai mult ca un vlah, iar contele Martin Frankapan daruie0e manastirii de linga Novi un vlah" care OA fie cruet 0 pastor 0 sa-i serveasca
cu toata casa lui.
sa trebuie sl fie din vlahi. In sec. al XV-Iea se remarcd si In Poljica o puternica penetratie
vlahd. Astfel, In anul 1446, banul Petru se plingea Venetiei, cd oamenii ei i morlacii intra_
In Poliza spre marea sa pagubd. Republica rdspunse : Policia lull omnibus liberalis. Dupd cum
am arbtat mai sus, in 1486, regele Matias mentioneazd de-a dreptul pe vlahii din Poljica.
Cf. Bidermann, In Oest. Ung. Revue, 1888, p. 148.
2 Bidermann, In Oest. Ung. Revue, 1888, p. 147.
2 Ibidem.

3 Mon. Hist. jur. SI. Mer., X, p. 190-193.

www.dacoromanica.ro

VLAHII NORD-BALCANICI IN EVUL MEDIU

128

In citeva statute ale oraselor dalmatine intimpinam termenul celnic


pentru baciul turmelor. Astfel, in Spalatol celnicus e ciobanul mai mare
peste pastori, ca si in Trail (1402)2 : item quod quilibet cetnicus bravarius
vet pastor cujuscunque condicionis et sexus extiterit, non valeat, neque presumat modo aliquo colore vel ingenio habere. . . in districtu Tragurii de suis
propriis animalibus iuxta animalia domini . . . ; Etiam quod cetnicus cum
pastoribus teneantur.. . . reddere rationem domino animalium ; Insuper
quod quillibit celnicus vel pastor non audeat tenere penes se ullum
hominem, Morlaticum etc. etc. Tot asa se aminteste (1214) celnicul in
statutele comunithtii de pe insula Curzola3 : pastores sett celnicos. In

fine, cred ca, termenul acesta a dat la Raguza4 numele unui maiestru :
Zelnichi becharii.

Taxa pentru pkunat, ierbaritul, se numea si aici travarina care


vlahii o plateau la munte ori si in iernatice. Vlahii Nelipialor erau scutiti
de ea. Interesant e ca, in urbariile de mai tirziu, travarina era6 dupa,
100 de oi, cite doua" (na leto travarinu od sto ovac po dvi). Cantitativ
raspunde deci cincizecimei", desi in fond este cu totul altceva. Aceasth
taxa, se mai numea, dupa Lopagi, i suljevina. Administratorul domeniikr
fisculu,i Koderman o explica in anul 1675 astfel : census pecorum szule
vel trdvarina6. Dupa Maiurani6, sulj inseamna, darea supusilor Win*,
iar travarina, travnina, taxa vlahilor colonizati, platith pentru pkunile de
Ia munte7.
Probabil c i vlahii dalmatini stiau sa prelucreze lina pentru a
tese din ea plum* intocmai ca i conationalii lor din Serbia. Dar despre
aceasta nu avem decit o singura marturie : In anul 1466 capelanul Toman
Mategigd din Ugljan lasa, prin testament unui Zigul : vlaku suknu i beritu
( = sucman vlah i cciul)8.
In afath de aceasta, sint cunoscute din actele raguzane schiavinele"

vlahe, multh vreme la moda 9 : un fel de manta din stora groasa de


lina, denumith Schiavina morovlascha, sau schiavina vlachesca. Interesant
o ca, pe la 1400 imbthcAmintea thranilor din jurul Raguzei era toat a. de

culoare a1b, ea a thranilor romini din Transilvania de astzi. Rlspindire generala, avea in Serbia asa-zisul sakul, folosit deopotriva in palatul
Mon. Hist. jur. SI. Mer., II, p. 221.
2 Ibidem, X, p. 190-192.
3

Ibidem, I, p. 1, p. 84.

4 Mon. SI. Mer., XIII, p. 100.


5 Mon. Hist. jur. SI. Mer., V, 1, p. 328.
o Ibidem, p.
145.
7 Maturani, Prinosi
3

..., IX, p.

1401.

Mon. Hist. fur. SI. Mer., VI, 1, p. 253.

O Jireek, Staat und Gesellschaft

..., III, p. 19-20.

www.dacoromanica.ro

FORMELE DE ORGANIZATIE A VLAHILOR

129

iegal si in clsutele cioblnesti. Se tineau in el tot felul de lucruri. Dupa,


nume sdkul pare a fi de provenientl vlahl, mai ales el la Raguza sint
mentionati sacii vlahilor, mari si tesuti cu flori (saccus Vlacorum magnus

pictus 1416)1. Frumusetea unor asemenea teaturi se poate admira


pe opregurile morlacelor, copiate in sec. al XVIII-lea de abatele Fortis2.
In fine, credem el nu e simplil intimplare faptul el pinA astlzi regiunea
care produce covoare frumos tesute este cea dintre Nig, Pirot si
Vidin 3.

Influenta folclorului vlah din imprejurimile Raguzei se vede din


motivele de poezie pastoral/ reproduse de marii poeti Zlatari (sec. al
XVI-lea), Gundulid si Palmoti (sec. al XVII-lea) in felmite variante,
in care se poate reeunoaste cunoscutul refren al colindelor rominesti
Ler-Lerului Doamne :
7, Zovu6 Pana, Hoja, Lero, Dolerije"
sau :
Ah, Lero Lerijane
F3i

Doleriju i Lerijana
Inva.tatul croat Dr. Milovan Gavazzi4 analizind partile componente
ale refrenului legendar, le desparte in ehipul urmator : hoja, ler-o, doler-ije, din care se vede clar repetarea cuvintului ler, fenomen ce se intimplI si in colindele pastorale de la dacoromini : oi ler oi d'ai ler oi.
Ele trebuie s fi fost imprumutate de la pstorii vlahi.
Dar in temeiul lor Inca' o constatare se poate face : pastorii vlahi au
pgstrat pin/ tirziu cu Indlrltnicie formele stelvechi ale indeletnicirii lor,
ea si legendele pe care le-au adus din patria de origine. Am ardtat eg, in
traditia despre moartea tragicl a lui .Radule Vlah din cAtunele" Muntenegrului se poate distinge motivul care a inspirat pe autorul poeziei

populare rominesti Miorita. Dar acelasi motiv il mai gasim i in alte


colturi din vechea Crna Gora, pe unde au hoinlrit ciobanii vlahi : spre
pild/ la Bjeloge sau la fraliile din Petrov Dol, care 1-au inlaturat in
ace1a0 fel pe Batul (Bacul), puternicul cneaz de odinioarl al neamului
Kamatilor (Karnate)5.
1 Jireeek, Stoat und Gesellschaft..., III, p. 15.
2 Sextil Puscariu, Sludii Islroromtne, II, plansa IV.
3 NovakoviC, Selo [Satul], p. 65.
4 Nastavni V jesnik, Zagreb, 1923, vol. XXXI, nil. 6-7, p. 224-227. Cf. Studiul nostru :
Scriitorii raguzani f i relrenul colindelor noastre, In Anuarul Arhivei de Folelor a Academiei
_Romlne, IV (extras), p. 5-9.
5 Naselja, 24, p. 267, 523.
9.

e. 2925.

www.dacoromanica.ro

VLAHII NORD BALCANICI IN EVUL MEDIU

130

Turmarii vlahi

Dar vlahii din Serbia nu sint numai pgstori, ci in tot evul media
c cu transportul de mgrfuri, i Inca' pe o scarg atit de intinsr
inch par, cu drept cuvint, chirigii ai statului sirbesc. Indeletnicirea
aceasta o exercitau vlahii fie pentru a-si cistiga traiul de toate zilele,
fie pentru a presta obligatiunile ce le datorau regelui sau mgnAstirilor.
In cazul din urmg, chirigilicul era un fel de angarg si se numea in sirbeste
ponos, iar chirigii se numeau ponosnici. Hrisoavele regale ne aratg In ce
anume consta ponos"-ul : dupg hrisovul lui Urog:Milutin cgtre Hilandar
1309), vlahii erau obligati In general sg, facg transporturile, sg
(1302
dea cai i ciini de paza' sau apoclisiari, insotitori, si s indeplineascg
cgrgusia la muntele Athos. Cea mai grea obligatie a lor era insg de a
se ocupg

face transporturile de grin si vin ale mgngstirii, de pe proprietgtile Hilandarului, care erau In Imprejurimile Prizrenului si ale Ipecului, ping la

muntele Athos. In hrisovul de la Banja ei au fost impusi sg aducg in


fiecare an cite un car de griu i unul de yin i sg transporte sare pe seama
bisericii, fiecare 40 case cite zece care, de unde le va porunci egumenul.
Transportul brinzei de la munte le revenea tot. lor. La intemeierea mgngstirii De 6ani, vlahii au fost obligati sg aducg' din venitul bisericii sarea

legalg ; dael insg ar aduce mai multg, jumgtate sg fie a bisericii, iar
jumItate a vlahilor, rezervindu-se bisericii dreptul sg rgscumpere, dug
va avea nevoie, si cota din urmg. In confirmarea datg de tarul Dugan
acestui hrisov, s-a modificat dispozitia aceasta, impunindu-se la toti vlahii
si albanezii nagnstirii sg transporte sarea de la Sf. Serghie, prin urmare

nu o anume cantitate, ci cit va avea nevoie mgngstirea. Sarea legal&


reprezenta 200 cible, ceea ce dupg socoteala lui Milan Z. Vlajinac1, necesita povara a 50 cai, dacg se admite cg 4 cible intrau intr-o povarg de cal..
Tarul Dugan de altfel fixeazg de acum statornic obligatia vlahilor de a
cgra sare" (Prizren, 1348 1353) sau sg transporte sarea si ori ce va
fi de trebuintg mgngstirii" (Hilandar, 1334 1346).
Sf. Serghie, de care e vorba aci, era depozitul de sare de la gura
Bojanei, lingg Skutari. Dar cele mai cunoscute firguri de sare le aveau
raguzanii.

Republica raguzan dispunea in aceastg epocg (sec. al XIV-lea


si al XV-lea) de cele mai insemnate saline de pe litoralul adriatic, care
alimentau cu acest articol de primg necesitate o bung parte din nordul
Peninsulei Balcanice. Tendinta ei era, de a monopoliza vinzarea ori cel
1 Dr. Milan Z. Vlajinac, Zgon 111 kuhaenje van mega stanovania [Claca sau angaralele-

In afar de domiciliu], Belgrad, 1932, p. 58-59.

www.dacoromanica.ro

FORMELE DE ORGANIZATIE A VLAHILOR

131

putin de a atrage la depozitele sale pe toti vlahii care transportau en


caravanele sarea in l'auntrul peninsulei. De aceea se pomenese vlahii atit
de adeseori In cArtile republicii. Din materialul documentar ce ne st&
la dispozitie, se vede csa in anul 1318 a fost ales partitor salis Selavorunt
et Blachorum un anume Iunius de Camanol, iar in anul viitor Raguza
vinde2 pe credit Bare vlahilor 0 slavilor". Republica a avut toatg, grija
sa. fie cit se poate pe placul vlahilor. De aceea a ales la 1332 doi seruptatores et provisores, care aveau s& vegheze ca nu cumva sl li se faca,
vreo violent& vlahilor cind veneau dup& sare ( Vlachis venientibus pro sale)3.

In anul 1344 se trimite o expeditie la vlahi, pentru a-i determina


BA ia sare din depozitele oraplui4. La 1356 consiliul mic indemnizeaza,
anume cheltuieli quod -Radii venire. possint Bagusium3, In anul urnagtor
1-au trimis pe Orsica Frane de Bodacia la vlahi, iar In 1363 doi oameni
buni"7. Jupanul Senko, care detinea In secolul al XIV-lea litoralul dintre
Raguza 0 Stagno apoi Chelmo i Popovo, se adreseaz o data care raguzani, pentru a-i face 0 lui pret ca unui vlah". La 1397 intervin raguzaniio
2 2 ca vlahii a mearg& la locurile vechi, unde se vinde, dup& lege, sarea".
In 5 august 1409, intr-o discutie cu orgenii din Cattaro, raguzanii

raspund el nu renuntg la dreptul de a cobori pretul aril pe care o


vInd. Dar, de alt parte, se pling Impotriva agitatiei celor din Cattaro,
care seduc pe clientii lor, Vlacorum congregationes et cetus, prin daruri,
prin simonie 0 prin acordarea de preturi exagerate pentru marfa acestor
vlahiio.

Contractul, pe care-1 incheig, Raguza cu *tefan tirog, fiul marelui


Dugan, in anul 1357, avea menirea ssa asigure vinzarea 0 s'a organizeze

transportul srii in lAuntrul peninsulei. In conformitate cu conventia


incheiatg, vama comunalg a Raguzei avea 0, alimenteze cu sare districtele Drakevica, Canali, Trebinje, Vermo, Rixline, Chelmo 0 Bosnia,
impreung, cu vlahii din aceste districte, 0 In afar& de ei Inca 0 a patra
parte din toti vlahii care veneau din Serbia. La vama tarului luau sarea
toti sirbii care locuiau In afar& de districtele numite i restul de trei
fatrimi din imperiul sirbescn.
1 Mon. SI. Mer., XXIX, p. 111.

8 Ibidem, p. 143.
3 I bidem, p. 357.
4 I bidem, X, p. 159.

5 Ibidem, XIII, p. 149.


8 Ibidem, p. 187.
7 Ibidem, XXVII, p. 281.

8 Fr. Miklosich, Monumenta Serb ica, p. 247.


9 Novakovi, Selo [Satull, p. 49.
10 N. Iorga, Notes et extraits . . . , II, p. 123.

11 Mon SI. Mer., XIII, p.

184.

www.dacoromanica.ro

VLAHII NORD BALCANICI IN EVUL MEDIU

132

Cit de mare cireulatie comercial produceau vlahii cu caravanele


lor, ne informeazA propunerea fAcutd cam la inceputul secolului al XV-lea
regelui bosniac de trei negustori din Raguza : Zive, Maro i Martolita.

Ei ofereau einci sute de ducati anual pentru ehiria vdmii din Cattaro,
dar numai cu conditia ca vlahii regelui s transporte anual de acolo cel
putin zece mii de tovard" de sare, iar dacA in vreun an vlahii nu si-ar
lua cantitatea lor, sd nu fie datori nici sus-amintitii negustori a pldti
nimie. Luind de bazA, aceastd minim5 cantitate de sare, pe care credeau
cei trei raguzani cd o transportd din Cattaro vlahii, istoricul sirb eda
Mijatovi6 evalueazd la 75 000 mdji cantitatea de sane pe care o transportau
vlahii din cele patru tirguri principale de sare de pe malul adriaticl.
Cunoscind acest fapt e lesne sd ne expliedm de ce Stipan Vulaid
voievodul Bosniei, construieste in anul 1443 intArituri lingd Cattaro,
pentru a opri pe monad s intre in orasul supus republicii venetiene, cu
care era certat2. Mai inainte, in 1440, Stipan luase aceleasi mdsuri fatd
de Raguza i Ii trimise vlahii la Cattaro3.

Vlahii, care transportau cu caii lor marfa negustorilor raguzani,


ori aduceau plumb si ceard, si luau la intoarcere, de obicei, sare, se numeau turmari. Termenul tehnic pentru caravana vlahA, era turma, amintit
adesea in cartile raguzane de la 1312 incoace4. In documentele5 sirbesti,
se intrebuinteazd i termenul karvan, care de la 1359 era cunoscut si la
Raguza. Exemplele citate de Jirdek ilustreazd bine modul in care operau
aceste caravane.
Astfel in codieele din timpul lui Marino Geno (1278) e inregistrat
raguzanul Pasqua de Pecorario i un Blacus cu numele Vladimir Gostininich5. Vlahul a pus la dispozitie 150 de cai pentru un transport in orasul
comercial Brskovo (Brescuoa) pe pretul de cite 28 grosi un cal, pe durata
intregii cdlatorii. Pretul de chirie avea sd fie plAtit jumAtate in Raguza,
iar jumdtate la sosire in Brskovo. Asemenea inchiriere se numea eu un
termen imprumutat de la cordbieri naulicare.

Studiul admirabil al lui St. Dinji6 despre comertul Raguzei cu


caravanele in evul mediu" completeazd acum aceste informatii7. Din
expunerile sale, se vede cS raguzanii fdeeau comertul cu ajutorul vlahilor
1

Glasnik srpskog utenog durgtva [Buletinul societ4ii stiintifice slIrbesti], 38 (1872), p. 89.

2 Mon. Si. Mer., XXI, p. 175.


3 N. Iorga, op. cit., p. 368 si 473.
* Jireek, Die Wlachen. . p.119 si urm. Vezi si N. Iorga, Notes et extrails...,II, p. 111,

n. 6 i p. 124, 221. Aici e vorba super facto turmarum que jussu suo (Sandalj) vadunt Calarum.
6 Jiredek, Die Wlachen und Mauroivlachen, p. 119 si urm.
6 Ibidem.

7 In Jugoslavenski Istorliski easopis, III, p. 119-146 sub titlul Dubrovalka sredovjevkovna karavanska trgovina.

www.dacoromanica.ro

FORMELE DE ORGANIZATIE A VLAHILOR

133

din Imprejurime. Acetia insA nu treceau deck foarte rar Drina sau valea
riului Lim. De aici ineolo marfa se Incarea pe alti cai, pentru a fi transportatA mai departe. Statiile ultime ale caravanelor raguzane erau Brskovo, Prijepolje, Mildevo, Banja, Komarani, Breza, Brodarevo. In mord
ele nu depileau, de obicei, Narenta, ci se opreau la Konjica, Bradina sau
la Vratac. Un capitaneus turmae fitcea in Raguza oficiul de a ingriji i
supraveghea organizarea caravanelor. CApeteniile acestora erau ins&

luate dintre fruntalii vlahi 0 se numeau priraiehiuri sau eramaril. El


1ncheiau cu negustorii raguzani conventiile de transport, reerutau pe
turmari i rAspundeau pentru marfa. Plata li se da dup6 marra, i anume

jumgtate la plecare; iar restul la sosire. La transportul aril, obiceiul


era ca jum'atate s fie socotitA turmarilor drept taxg. 5efii caravanelor
primeau un comision deosebit, un gro pro consuetudine, ceea ce se numea
primichiurina i se socotea probabil dupg fiecare Incarcgturd, pentru care

luasera, raspundere ad riseum et fortunam suam. In prima junatate a


secolului al XV-lea se cunosc trei cramari vlahi deosebit de cgutati: Hlapae
Stancovich, Herak Mildevich si Dubravae Mili &yid.

Citeodat6 negustorii raguzani aveau pricin cu turmarii vlahi, de


pild In anul 1278 Petrus de Stilo cu Bogdan Morgassia2. A1t6dat'a sufereau pagubg i vlahii, ca in 1284 vlahul Gunja Dragoslalici, care se plingea

ca a adus vite i lIn'a," in ora i c pe banii cApAtati a cumpiirat marfa,


dar c intorcindu-se in Selavoniam a fost jefuit pe teritoriul raguzan de
eatre Milbrat, vintelerul nobilului Triphon de Iuda3.
De obicei turmarii se Inareinau 1 cu paza caravanelor, ca de exemplu, in anul 1280 Vladimir Gossamiri, care s-a obligat s transporte
vinul si marfa a doi raguzani i sg-i apere de hoti4.
In cursul rzboiului dintre raguzani i voievodul Rados lav Pavloviei
pentru Cana le (1430) s-a IntImplat c raguzanii au fost atacati i bLtui
de oamenii lui Rados lav, in muntii dintre Trebinje gi Bergatto, tocmai
1 Dini crede cA termenul cramar e de origine gerrnanA i anume irnprumutat prin mijlocirea saOlor din Serbia.
p. 120-121 : Die V II nouembris (1278) coram domino Marco
z Jireek, Die Wlachen.
Geno comite Ragusii et iuratis iudicibus Palma Marini Stephani, Lucaro Fuschi et Grubessia

de Ragnana. Crancus presbyter Blaccus productus per dominum Petrum de Stilo furavit de uerilate dicenda. Interrogalus per sacramentum dixit: Ego scio, quod diclus presbyter Petrus naulicavil mecum tredecim equos ad portandum vinum ad Brescouam et cum Bogdano Morgassia naulicauit undecim equos ad portandum vinum et unum equum ad equitandum. Et quando fuimus
in Boboue liute, dompnus Petrus dixit: Duo equi del ficiunt mild de vino. Et dictus Bogdanus
iuit cum dicto dompno Petro: Adhuc del icit mliii unus tercius equus vini. Et petebat illum dicto
Bogdano. El ipse Bogdan: Ego non habeo. Et poslea fuerunt inuenti duo sachi in tenda dicti Bogdani et ille qui portauerat vinum dicti dompni, dixit: Isti sunt sacchi in quibus full uinum acceplum dicto dompno Petro.
3 Ibidem, p. 120.
4 Ibidem.

www.dacoromanica.ro

VLAIIII NORD-BALCANICI IN EVUL. MEDIU

134

cind trecea o caravang de vlahi, 170 de oameni, cu povarg de 300 map


sare, venind din Raguza. Observind vlahii infringerea orgsenilor, aruncarg
sacii de sare de pe cai, incglecarg si. Mara* parte la goana dupg trupele

raguzane 0 la jefuirea bagajuluil.


Terenul de operatiune al chirigiilor vlahi se intindea Ina si mai la
sud, ping in Albania. De aceea conventia incheiata' in anul 1335 intre
raguzani si nobilii albanezi asigurg libertate vlahilor, albanezilor si altora
care vor s'a. ducg mrfuri la tirgurile 1012. 0 altg stire, din 1420, ne informeaz despre comertul cu Valona, de unde se transporta sarea la Narenta
pentru bosniecii tsi vlahii care aduc cearg, piei 0 alte mgrfuri si due de
acolo sare si postavuria. Un document croat din secolul al XV-lea numeste
pe vlahii negustori Orora li se ia taxa obisnuitg dupii negot : tergovina4.

Vlahii Nelipi6ilor au fost scutiti de tergovina. Transportul vlahilor se


fgcea pe cai si maxturiile din secolul al XVI-lea ne aratg destul de clar
eg, nu arareori porneau la drum caravane de cite doug si trei sute de
cai. Aceastg meserie a vlahilor din Peninsula Baleania, pe care au practicat-o sub bizantini si sub sirbi, au continuat-o 0 sub turci, in secolul al
XVII-lea oH sub croati, ping tirziu, dupg ce si-au pierdut nationalitatea.
Pigafette, care i-a vgzut in acest secol fcind pe postarii Portii otomane,
spune despre ei : N-au locuri obisnuite pentru schimbul cailor ; de aceea
cind simtesc cg oboseste calul de sub ei, iau calul celui dintii om pe care

II intilnesc. Ei nu merg in galop, ci in pas ineet, ziva si noaptea. De


multe ori se intimplg cg eel cgruia i s-a luat calul, dacg nu era vgzut,
sg batg pc curior. De aceea, dacg-i vede cineva venind, se abate din
drum 0 se ascunde pe cimpuri". Intre epigonii turmarilor intilnim 0
pe nevrednicii Morlachi overo chirisie6, arestati sub bgnuiala c au jefuit
lingg Trebinje caravana unui raguzan ce venea de la Semendria (anul
1528). Urbariul cetgtii Novi din Vinodol impune vlahilor, in fine, incg,

si. in secolul al XVII-lea, sg transporte sare de pe litoral si grill de la


croati.

La dacoromini olac inseamn6,7 curier, stafea, cal de postg, cgrucior de postg cu caii si surugiul lor" 0 e un termen introdus in timpul
stgpinirii turcesti. Cine oare se mai gindeste eg, acest termen e tot ce a
mai ramas din amintirea turmarilor vlahi ai Peninsulei Balcanice I
1 Jire6ek, op. cit., p. 115, Iorga, Notes et extrails, II, p. 173-174.
2 Mon. SI. Mer., XXIX, p. 385.
3 ibident, XVII, p. 49.
' Ibidem, IX, p.. 213.
6 Starine, XXII, p. 14.
6 Jire6ek, Die Wlachen..., p. 124.
7 I. Iordan, Name de locuri romtnesti tn Republica Populard Romind, p. 215.

www.dacoromanica.ro

FORMELE DE ORGANIZATIE A VLAHILOR

135

Vlahii ea soldati

Citeodata vlahii apar si ca soldati. In aceasta, calitate, sint remarcati


,o Mina vreme de catre scriitorii bizantini, sau mai bine-zis ei constituie
un material foarte cautat pentru recrutarile armatei imparatesti. Virtu-tile lor militare le-au dovedit in cursul rascoalei condusa de fratii Asan.
Dar informatiile ce le avem despre acest rol al vlahilor le-am infatisat
toate intr-un capitol precedent. i totusi cercetarea istorica de pia, acum
ni se pare ca a recoltat mult prea putin din materialul asteptat. 17n hrisov
al Imparatului Andronic Paleologul (1324) face distinctie intre astrateutoi
Vlachoi ;i o alta categorie, obligata la serviciul militar fata de imperiu,
pe care cercetatorul romin V. Bogrea o numeste cu drept cuvint strateutol
Vlachoi. Mentiunea documentara priveste regiunile situate in sudul Macedonieil, dar cita vreme stapinirea bizantina detinuse si mai la nord tentorii, in care locuiau vlahi, trebuie sa fi existat stratioti" si in aceste. 0
arata clar categoria de voinici", care a continuat sa existei sub cucerirea
sirbeasca, cu rol redus, fireste, si cu pierderea privilegiilor militare de altddata. In cadrele statului sirbesc, ei inceteaza tocmai de a functiona ea
soldati, desi o veche balada il arata crescut eu lapte de vlaha," pe cel
mai iubit erou al legendelor sirbesti, pe Milog Obili.
Vlahii din vestul Peninsulei Balcanice joaca mai tirziu un rol important ca soldati. Ei servesc ca mercenari pe raguzani, pe voievodul
Altoman (in regiunea orasului Cattaro) si pe tefan Crnoevi62. Jiraek

spune ca se recrutau mai ales din tinutul Narentei. Dar si in Croatia


se &sting vlahii ca soldati viteji si credinciosi. Am vazut ea, servese
si se lupta pentru banul Mladen Subid (1322) si ca apara cu aceeasi
credint, in oastea lui Ani Frankapan, mostenirea Ne1ipi6ilor. Mai tirziu
joaca un rol insemnat in luptele venetienilor cu regele Ludovica. Tot
ei sint cei dintii care, dup6, Tubero, lupta impotriva turcilor si servesc

apoi si in oastea banului croat Joan Corvin4. Numai vijelia turceasca


i-a putut infringe, dar e sigur ca intre uscocii si martolozzii de mai tirziu,
atit de temuti, era amestecat si un considerabil numar de vlahi.
Organizatia militara a vlahilor din Croatia o cunoastem mai bine
din legea" lor. In fruntea cetelor care porneau la razboi, statea un voievod.
Acesta nu putea fi croat, ci numai unul dintre ei. Vlahii care erau stapini

peste sate serveau cu uncia", adica plateau o dare de razboi, iar aceia
1 Bulletin de l'Institut pour l'tude de l'Europe sudorientale, VII (1920), p. 53.

2 Mon. SI. Mer., XXI, p. 437.


3 Lucius, In Schwandtner, III, p. 391-392. Cf. V. )(laid, Povjest Hroata, II, 2, p. 18.
Nlahii pun la dispozitie caii lor pe seama regelui.
4 Thallczy, In Mon. Hung. Hist., 38, p. XXX.
'

www.dacoromanica.ro

VLAHII NORD-BALCANICI IN EVUL MEDIU

136

care nu aveau sat serveau Ware eu sent i eu sabie ori eu sgeti i cu


sabie. Cetele care plecau la razboi erau impartite astfel : doug treimi
dintre ei aveau sa se bata ca soldati, iar cealalta treime trebuia sa se ingrijeasca de aprovizionare vi de eai. Din regulamentum insuryeetionale
generale aleatuit de dieta ungara in anul 1435, aflam ea armata eroata
se compunea din banderiul regal de 1000 calareti, banderiul banului croat,
cetele Raguzei, trei banderii ale contilor din Krbava, Cetina i SenjaModrussa vi din toti nobilii i vlahii regatuhd croat1.
Din serviciul militar al vlahilor se deduce privilegiul ea sit nu li se

ia in zalog, pentru nici o viii, ealul ostavese.


Vlahii erau obligati a porni la lazboi in orice timp, in afai de fa'stimpul de toamna, de la Sf. Stefan pina la Sf. Martin. Aceia care la chemare nu plecau, aveau s plateasca, vase libre, din care a zecea parte revenea
voievodului. In anul 1504, vlahii au platit i o dare de razboi, cum se vede

dintr-o consdiptie ce ni s-a pastrat vi in care se mentioneaza vlahii din


Knin, cei din Obrovac, din Vrlika vi din preajma eetatii Nutjak, de ling&
Cetina.

Cit de binecuuoscute erau virtutile militare ale vlahilor despre care


vorbim, o dovedevte2 i o scriere bizantina din jumatatea a doua a secolului al XV-lea, Thrinos tis Konstantinopoleos, care lauda mai ales vitejia .

vlahilor din Bosnia.


Biseriea vlahilor

Organizatia bisericeaseg, a vlahilor din jumatatea nordica a Peninsulei Balcanice apare ea o particularitate interesanta in lumina acestor
cercetari.
Prin hrisovul imparatului Vasile al II-lea, vlahii din toata Bulgaria"

au fost supuvi de-a dreptul arhiepiscopului din Ohrida. Prin Bulgaria se


1ntelege Intreg teritoriul anexat de bizantini, prin urmare nu numai partea
apuseana a Macedoniei, cu centrul in Ohrida. ci i regiunea din sudul Dunarii, care nu fusese incoiporata pin atunci. Prin aceasta Imparatul creeaza
vlahilor, intocrnai ea i turcilor vardarioti, o situatie piivilegiat, Ii eximeaza" adica de sub jurisdictia episcopilor bomb.. 0 asemenea situatie de
favoare au obtinut la inceput vlahii i In cadrul statului sirbesc. Regele
tefan Prvoven6ani Ii supune adica, pe toti \rlahii regatului su jurisdic1 Klai, Povjest Hrvata, III, 1, p. 18 : toturn regnum Croatiae et Vlachi in eo existentes
cum potentiis comm.
2 V Bogrea, In Anuarul Institutului de istorie nationaM, 1, 1921-1922 (Cluj), p. 379 (dupik

Ed. Elissen, v. 971).

www.dacoromanica.ro

FORMELE DE ORGANIZATIE A VLAHILOR

137

tiunii arhiepiscopului sirbesc, care i0 avea atunci re;edinta in manastirea


E vorba, desigur, despre vlahii ce se aflau in teritoriile de curind cucerite de la bizantini. In veacul al XI-lea, tot sub stapinirea bizantina,
favoarea deosebita de care s-au bucurat vlahii a obtinut o forma' 0 mai
(intazorri]) Tcrw
concret, infiintindu-se pentru ei o episcopie proprie :
f3Adawv, al carei teritoriu insa nu se delirniteazal. In vcaeul urrnator
aeeasta eparhie apare cu reedinta fixa, I ,9.p6vo.; ppEccv6-ric trot. (Wzow,
adica in Vranje2. Situatia acestei episcopii constituie o abatere de la normele

canonice. Ca a fost tolerata i chiar reconfirmata de Bizant i apoi de


regele sirbesc, pare a fi cel mai sigur indiciu ea reprezenta un drept eivtigat, recunoscut atit de autoritatile statului, cit 0 de biserica. Episcopul
vlahilor dispare apoi pentru citva timp, pentru a fi mentionat numai in
anul 1335, cu reedinta mai inspre sud, la Lerin sau Prilep. De aceea, se
pare ca sub sirbi el nu s-a mai bucurat de un tratament exceptional i mai
tirziu a disparut definitiv.
In listele pe care le cuprind daniile man5stirc0i, Novakovi6 constata un numar prea redus de preoti vlahi : doi pentru vlahii manastirii de
la Banja, Custodie i Dimitrie, unul pentru cei de la Hilandar i unul

pentru vlahii de la 2i6a, acesta din urrna cu numele Mic. Un Ioan,


preotul prea sfintei episcopii a vlahilor, iscale0e pe un manuscript din
veacul al XI-lea, pastrat in biblioteca bisericii Sf. Clement din Ohrida.
Parintele N. Popescu crede c aceastg, episcopie a fost a arominilor, ceea ce
insa nu pare probabil, cita vreme privilegiul autonorniei este aa de vadit
kgat de regiunea Moravei, iar sediul ei a fost in Vranje3.
Vlahii sau morlaeii naarturiseau i dup deplasarea lor aproape toti
credinta ortodoxa. Nurnai in Croatia gasirn i morlaci eatolici, turn erau

desigur cei ee in anul 1433 asigurau anume favoruri bisericii 8f. Joan
din Lika. In majoritatea lor insa i vlahii din Croatia erau erc0ini ortodoc0, ceea ce apare clar mai ales din scrisoarea episcopului Nieolae din
Corbavia (Krbava) catre arhiepiseopul din Spalato (1396)4 : Murlachinullam decimam solvunt, nec tempore meorum predecessorum solverunt. Pentru

cuvIntul ea nu erau catolici, nu solveau ei decime nici pe insula Veglia.


Un preot al vlahilor, Crancus presbiter Blaccus, se pomene0e in aetele raguzane chiar in 12785.
Byzantinische Zeitschrill, I, p. 257.
2 Ibidem, II, p. 60. Cf. studiul lui N. Bilnescu, Ethnographie el role militaire du theme
de Bulgarie, in Balcania, VI, p. 48-52 ; lectura 8pecoyou credem c e greOtil.
3 I. Snegarov, Istorija na Ohridskata Arhiepiskopija, I, p. 192. N. Popescu, Preoli de mir,.

Bucureiti, 1942, p. 14-15."


4 Farlatti, Illiricum Sacrum, TV , p. 98.
5 C. JireCek, Die Wlachen und Maurowlachen.

p. 120.

www.dacoromanica.ro

138

VLAHII NORD-BALCANICI IN EVUL MEDIU

Evolutia situatiei bisericesti a vlahilor din Wile slave ale Peninsulei


Balcanice ne duce la un punct de plecare foarte Indepartat, dincolo de cuce-

rirea imparatului Vasile II, pina, in vremea tarilor bulgari. In tot cazul,
In epoca de plamadire a poporului romin si acesti vlahi se gaseau la.
rasArit de linia Isaurilor (anul 731), care a impartit peninsula definitiv
in doua zone distincte : una bizantina, si ortodoxa, iar alta latina si
cat olica, 1

Scoaterea vlahilor de sub jurisdictia episcopilor locali si supunerea


lor de-a dreptul arhiepiscopului din Ohrida si mai tirziu, celui din 2i6a,
constituie o abatere de la dispozitiile dreptului canonic al bisericii A,skitene ca si crearea unei episcopii lipsite de un teritoriu propriu, bine
delimitat. De aceea ne socotim Indreptatiti a considera dispozitiile Impilratului bizantin drept o favoare deosebith, acordata unei populatii
vechi care nu mai dispune nici de un teritoriu propriu, nici de un numar prea important de credinciosi2.

1 C Jire6ek, Geschichte der Serben, I, p. 45. Cf. L. Duchesne, Eglises siparies (Paris,
1905), tn capitolul L'Illyricum ecclisiastigue, p. 273.
2 Vezi si Gybni M., L'evi-hi vlague de l'archevechi bulgare d'Achris aux Xle XIV
siedes, In Eludes slaves el roumaines, I, Budapesta, 1948, p. 148-159, 224-233.

www.dacoromanica.ro

CARACTERUL ETNIC AL VLARILOR


Numele vlahilor

Termenii vlah, morlac, morovlah etc., pe care i-am intilnit in izvoa-

rele bizantine, sirbesti, dalmatine, venetiene, bosniace sau croate, slut


numai nume deosebite atribuite resturilor de traco-iliri romanizati din
jum6tatea nordica a Peninsulei Balcanice de care populatiile conlocuitoare i dominante.
AstAzi nici termenul de vlah si nici cel de morovlah nu mai pastreazg
vechiul Inte les pe care 1-au avut cam pin a. in secolul al XVII-lea. In cele

patru veacuri i jumAtate care s-au strecurat de la nAvAlirea turcilor


pinA astzi, asimilarea acestei populatii, care era totusi numeroasA, a
fost atit de desvirsitA, incit termenii vlah ii morlac, pierzind vechiul Inteles, au evoluat secol de secol ori s-au adaptat noilor imprejurri localnice,
in asa chip, incit au putut s producl o confuzie 1 cu privire la caracteru
etnic al vlahilor medievali. In aceast privinta insa credem eg nu mai poate
sA existe nici o indoial.
Cel mai vechi monument literar slay in care gAsim termenul vlahi
-este Viata lui Metodie din secolul al IX-lea. Dar aid iz Vlah inseamn'a

Italia si pe italieni. Termenul s-a intrebuintat la Inceput de cgtre slavi


pentru denumirea Intregii populatii romanice. Atunci au invatat i ungurii
de la slavi s numeasc6 pe italieni olasz, iar pe romini oldh. In Peninsula
BalcanicA, termenul acesta a fost rAspindit tot de cgtre slavi, de la care
1-au imprumutat i bizantinii2. E firesc deci ca bulgarii i slrbii care nu
Vita Me (hada (la Niederle, Slouanski Starofitnosti, 112, p. 302), cap. V.
2 Motivul pentru care bizantinii au fAcut acest Imprumut de la slavi trebuie cAutat
1

In Imprejurarile istorice ale secolelor al VII-lea IX-lea : ei pierd In primele decenii ale secolului al VII-lea aproape Intreg teritoriul romanizat din junatatea nordica a Peninsulei Balcanice.
CInd revin ftntr-o parte a acestui terltoriu, vechea populatie romanicA a oraselor era acum

4:lesfiintatA, iar resturile care au supravietuit apar acum degradate sub raport social. Bi-

www.dacoromanica.ro

VLAFIII NORD-BALCANICI IN EVUL MEDIU

140

cunosteau all a populatie romanicg decit pe a vlahilor, aflgtori in mijlocur


lor, sg Ii numeascg cu acest termen. Dar incg in secolul al XI-lea mgrturiile istorice mentioneazg in orasele de pe coasta dalrnating si in preajma
lor, o altg populatie vorbind o limbg deosebitii, de a vlahilor i italienilor:
Existg de fapt documente slave in care si aceastg populatie dalmato-romanicg i anume raguzanii, se numesc vlahi. Astfel, cind banul
Matei Ninoslav din Bosnia confirmg (1234-1240) privilegiilel pe care antecesorul sgu, banul Kulin (1189) le-a acordat raguzanilor, se fixeazg i urmgtoarele : ako vjeruje Srblin Vlaha, da se pri pred knezem, ako veruje Vlah

Srblina, da se pri pred banom, adicg dacg pirgste vreun sirb pe un vlah,
s5, se judece in fata cnezului (raguzan), iar dacg pirgste vreun vlah pe un
sirb, sg se judece inaintea banului (bosniac)". Aiei cuvintul vlah inseamng
raguzan", de origing romanicg, iar srblin supus al banului din Bosnia".
eg termenul 'Oak, are aici acest inteles, dovedeste o diplomg a lui Stefan
Prvovealani (1215-1219), in care citim : i da ne jemije Srbiin Vlaha bez
suda, ceea ce intr-o lating contemporang sung astfel : et ut Manus nonapprehendat Raguseum sine indielo.

De altminteri acestea sint singurele documente care intrebuinteazg.


cuvintul vlah in acest sens.

n cancelaria regilor sirbesti rilmine permanent in uz termenul


vlah pentru a denumi resturile autohtone romanizate din cuprinsul tgrii
lor in secolele al XIII-lea, al XIV-lea si al XV-lea. Astfel, cind regina
vgduvg Elena (1280) face o donatiune mdngstirii Sf. Nicolae de pe insula
Vranjina (lauul Scutari), ea dispune ca : ot vlastel velikih ali malih i vladu.tih pro6ih, iii je Srblin iii Latinin iii Arbanas iii Vlah..., adicg : dintre
boierii man l. sau ink," i ceilait,i nobili, fie sirb, fie latin, albanez sau vlah,
eine ar indrgzni sg vateme sau sg ia ceva de la acest dint hrarn, sg-si
atragg minia i pedeapsa regelui". E clar c aici sirbii sint supusii statului sirbesc, c5 latinii sint orkenii de origine romanicg, i cg albanezii si
vlahii sint cele doug populatii autohtone din Peninsula Balconied,.
Intr-un document al lui Stefan Urc (1300), prin care se innoeste o
donatie acordatg unei mgngstiri de lingg Skoplje, se spune2 : i kto ulezi u1

zantinii nu mai recunosc pe acesti romanici ca facind parte din populatia de buil a imperiului.
Romei" sint de acum grecii Insusi. In Dalmatia lns unde dominatia bizantina nu s-a intrerupt
atit de brusc, vechea populatie romanicd a insulelor, care a reusit a rezista cuceririi slave, e cunoscutd de Porfirogenetul sub numele de Romanoi, In deosebire de Romei. De altd parte, slavii
meridionali vor numi pe bizantini de acum permanent Grci (greci), de build seamd sub Inriurirea romanilor balcanici. Rationarnentul acesta se interneiazii pe observatiile juste ale lui Jireeek (Geschichte der Serben, I. p. 79) si ale Ini Ernest Dihninler ( fiber die dlleste Geschichte der .Slayen in Dalmatien, tipdrite in Sitzungsberichie der kais. Akademie der 11 issenschalten, Viena, 1856,

vol. XX, p. 368).


1 Novakovid, Zak. Spomenici, p. 146-147, 144-146 0 Glasnik, 47, p. 304-311.
2 Ibidem, p. 618.

www.dacoromanica.ro

CARACTERUL ETNIC AL VLAHILOR

111

1ezi zabel iii Srblin, iii Vlah iii Bulgarin" adica : eine intra in acel loc
ingradit, fie sirb fie vlah sau bulgar" ; k4i apoi adauga: i vsaki kto prichodi
-na nj, ljubo ark ili Blgarin, iii Srblin, Latin, Arbanasin, Vlach..., adica :
oricine ar veni (la tirgul rnanastirii) fie grcc sau bulgar, fie shb,
latin, albanez, vlah", s plateasca vama legalf.
Aceea0 distinctie o face 0 cancelaria tarului Dugan (1345), cind scutete pe raguzani de plata vainii impuse de boierul Dabiiiv in Trebinje' :
,s5. nu ia Dabiiv raguzanilor nici vama, nici vreo alta taxa, nici negustorilor raguzani nici vlahilor i nici hirbilor..." ; iar intie oamenii dal-114i nnui

13oier din Igtip (1353) de ace1a0 tar, se aminte0e un lllanoo Vlah, apoi
un Gin Arbanasin, un Dragoslav Vlah, dar i un Dragoslav Srbin.
Prin urmare afirmatia lui Jirgek, ca, in secolul al XIV-lea toti pastorii (cu exceptia albanezilor) treceau drept vlahi2, trebuie luata In sensul
el vlahii ramin exclusiv pAstori, iar aceia dintre ei care se ocufiau cu agri-

cultura treceau drept sirbi i se pot considera serbizati. Chiar 0 in


secolul al XV-lea, cind vlahii incepusera a se impr4tia din pricina invaziunilor turceiti, termenul vlah era intrebuintat de cei din urma domnitori
sirbi3 cu vechiul sau inteles : Oricine ar merge din tara noastra pentru
negustorie la Raguza, fie sirb sau vlah, sau orice om ar fi, A, se dud, liber".
Acum 0im ca. de fapt in secolele al XIV-lea 0 al XV-lea un mare numar
de negustori, turmari san chirigii vlahi mergeau din interiorul peninsulei la Raguza, pentru a duce plumb, brinza ori alte marfuri 0 a se intoarce cu caravanele de sare.
Statutele ormului Cattaro, din secolul al XV Ica, ne au pastrat un
asemenea articol, in care, vorbindu-se de populatia dimprejurul cetatii,
se face distinctie intre albanezi, slavi i vlahi4 : Et si aliquis forensis seu
arbanensis, Sclavus vel Vlachus interfecit aliquem civem Catharensem et
iestibus non potuerit probari, apoi intr-alt loc : comes et judices habentes
Deum pro oculis possunt ipsum, arbanensem, Sclavum vel Vlachum poni
facere ad tormentum...
Deci atit in interiorul statului sirbesc, cit t i pe litoralul hudic al Dalmatiei, pina, in secolul al XV-lea, s-a intcles hub vlah pastor ul sau turmarul
ant ohton romanizat.

Totu0 invatatul sirb Stojan Novakovi credea5 c crau o data,


cum exista Inca si azi, intre grupurile de pastori nomazi din Serbia i de
aiurea, cete de pastori romaniei originari din Pind ;;i din Balcani, care
Novakovi, Zak. Spomenici, p. 306-307.
2 C. Jiree'ek, Staat und Gesellschaft..., I, p. 69.
3 C. Novakovi, Zak. Spomenici, p. 203-204, 218-221, 221-225, 227, 231-236.
4 Didem, p. 3.
6 Archly liir slavisclw Philologie, 33 (1912), p. 457.
1

www.dacoromanica.ro

142

VLAHII NORD-BALCANICI IN EVUL MEDIU

vorbeau un dialect romanic. Dar totul ne demonstreaz i existenta unor


grupuri sirbesti, analoge, care treceau de vlahi, deoarece semnificatia adevarata, a cuvintului exprima nu specificul etnic, ci starea nomadd, ca un
mod de trai opus celui urmat de agricultori". Pentru

sustine parerea, No-

vakovid citeaza marturia mai multor hrisoave din epoca Nemanizilor'.


Astfel, din hrisovul manastirii 2i6a invoca fraza : Iar venitul de la popi
sau vlahi sau oamenii birnici, ce este bir popesc, care se ia de la oameni,

a se ia toate pentru aceasta biserica", pentru a demonstra modu 1


in care sint pusi fata in fata. vlahii i agricultorii. B. Petranovid constata
odinioara2 c regele Stefan a putut intelege sub vlahi numai tarani

care lucrau pamintul : De aceea se vorbeste de birul ce-1 datorau


preotilor, iar birul 11 formeaz i azi bucatele pe care le dau tarani
in fiecare aq preotului". Petranovi vrea s spung 'ca in cazul de fata.
vlahii sint tratati intocmai ca i Omni i sirbi, in ce priveste obligatia
lor fata, de preoti. Noi adaugam c supunerea tuturor vlahilor din
regatul sirbesc sub jurisdictiunea i i constituie dovada peremptorie
e& erau socotiti drept o colectivitate parte. Nici canoanele nici traditia bisericii ortodoxe nu concep vreo discrirninare intro clasele sociale
apartinatoare aceluiasi popor. Dar nici dispozitia ce o ia regele Stefan De-

6anski in hrisovul sau : Sirbul sa nu se insoare intro vlahi iar de se va


insura, sit o duck intro meropi", nu confirma, parerea ea) aici e vorba numai

de pastori", caci eu prilejul unei revizuiri ce s-a facut acestui hrisov,


citdva ani mai tirziu, in loc de fraza sa, o duca, intre meropi" se zice sa
devina calator". Regele face de fapt distinctie intre sirbi i vlahiIi pentru
a impiedica legaturile de casatorie intre ei, Ii ameninta cu pedeapsa reducerii in stare de meropi, ceea ce corespunde rangului social al calatorilor".
0 asemenea masura luaserd in anii 1247 i 1273 si venetienii la Zara, oprind
casatoria orasenilor cu slavii3, pentru a preintimpina slavizarea orasului.

in fine, eel mai serios argument pentru parerea sa 11 &este Novakovi in majoritatea numelor slave care se gasesc la vialil. Fara indoiall'
a numele slave la vlahii din Serbia, ea si la cei din preajma litoralului
sudic ori din Croatia, sint mult mai numeroase decit cele proprii.

Dar acesta e un fenomen care Ii are explicatia in influenta covirsi_


toare slava, sub care au stat vreme de citeva veacuri.
Pe acesti vlahi din regatul sirbesc raguzanii ii cunosc deci si ii mentioneaza sub acela0 nume : Petrns juin& Peruoselaui, Blacus monasterij
1 Articolul su Les problemes serbes, In capitolul L'thnographie des pays serbes au moyen
dge ; les seigneurs, le bas peuple et la nationalit, p. 446-460 din op. cit. Ceva mai detailat discutil

Novakovid aceste chestiuni in Selo din Glas (XXIV), Belgrad, 1891.

Rad, XVI, p. 66.


3 Mon. Sl. Men, 1, P. 70

si 170.

www.dacoromanica.ro

CARACTERUL ETNIC AL VLAHILOR

14 X

de la Morada (1278), o mare manstire sirbeasca, al carei hrisov de inMtare nu ni s-a pastrat, dar despre care stim ca a avut vlahi, ca i celelalte
manastiri. De asemenea, se mentioneaza la Raguza i un vlah de Mileseval. Conventia din anul 1357 vorbeste lmurit atit de vlahii din Serbia
(Sclavonia), cit si de cei din Dradanica, Cana li, Trebinje, Vermo, Rudine,
Chelmo si Bosnia, deci despre vlahii de pe intreg hinterlandul muntos,
care era presarat cu catune de ale lor. In genere se poate spune c ragu-

zanii intrebuinteaza din secolul XIII-XV permanent numele de vlah"pentru populatia vlahilor din Peninsula Balcanica, en care veneau in
legatur. Dar tot asa numeau raguzanii i pe rominii din Tara Romineasca :
Vlachi voivode lifirce (1416)2.

Inca Jiredek a relevat imprejurarea ea de eiteva ori aceiasi vlahi se


numesc si in documentele raguzane morlaci. Astfel in anul 1367, cind fu
trirnis un raguzan ad Moroclachos, pentru a stringe mercenari, si in anul
1378, cind regele Tvrtko oferi Raguzei trei sute soldati ii tot atitia morovlahi. Acest termen de origine bizantina (Mccup613Accxo

vlah negru"),

corespunzind sirbescului Saravlah de mai tirziu, cuvint pe care venetienii


1-au preluat de la bizantini cind au stapinit Dalmatia (sec. al IX-Ica si

al X-lea), 1-au pronuntat mai intli Maurovidco, de la care s-a format


apoi Morovlaco (Statutul din Segna, 1388) i Morolaco ( = Moro(v)laco)
(1344, Mon. Sl. Mer., II, 219) si in fine Mor(o)laco sau Murlaco3. El se intimping pentru prima oara la presbiterul din Dioclea (sec. al XII-lea) si
e pus in circulatie In secolela al XIV-lea si al XV-lea, de care cancelaria
republicii venetiene. Prin influenta signoriei, termennl Morlacus a fost
adoptat apoi si de catre orasele dalmatine, care totusi nu-1 intrebuinteaza
in mod consecvent, ci alternindu-1 cu termenul Vlahus, aceFta din -arm&
incetatenit si la croati, impreuna cu variant a Olacus, din cancelaria angevina. Fireste ca aceasta regula general& se poate urm&ri numai pina catre
finele secolului al XV-lea, cad de la data aceasta, imprastiindu-se resturile

de vlahi de pe locurile unde au staruit citeva sute de ani, si-au pierdut


o data cu specificul i numele pe care-I purtasera mai inainte.
De aceea, in sursele venetiene, vorbindu-se de vlahii de linga Catt aro,
pe care raguzanul Mauro Orbini Ii numeste spre sfirsitul sccolului al XVI-lea

Inca tot Vulachi sau Valachi4, intimpinam termenii Murlachi, Morlachi

(Mon. Sl. Mer., p. 175, 436-437, XXII, p. 228, 308) in tot cursul

secolului al XV-lea.
1 C. Jiraek, Die Wlachen. .
2

Ibidem, p. 125.

p. 112, 113.

3 Aceasta etimologie-e data de Miklosich. RaCki, Novakovie, Jirecch, Kadlec, Vassilich,.


Tamaro etc. Apropierea more (mare)i vlah e imposibila. Ea nu poate fi Intiritii nici istoriceste,

dcoarece vlahii n-au stat pe litoral, linga mare, ci In hinterlandul litoralului.


4 II regno degli Slavi, p. 358.

www.dacoromanica.ro

VLAHII NORD BALCANICI IN EVUL MEDIU

1 t4

Cronica lui Miha Madii deBarbazanis folosete insa termenul de Wahl;


vorbind de cei din Cetina, pe care regele Ludovic Ii numete tot in 8ecolu1
al XIV-lea (1345 0 1372) 011achi, iar venetienii, in 1344, Morolaci (duos

catunos Morolacorum), cum ii numea i tragurianul Michoy Mathei in


anul 1348 (Morlaci)1. Aceleimi populatii i se da deci de unii numele de
vlah, iar de altii, numele morlac. Pastorii care incalcau hotarul tragurienilor in jumatatea a doua a secolului al XIV-lea, se numesc Vlachi in
extrasele documentare ale lui Lucius, iar in documentul din 1362, iara0
gens Morlachorum. In documentul din 1405, care prive0e de aproape pe

Frankapanii aflatori in stiinse legaturi cu venetienii, se vorbe0e de


morolaci san olahi (morolakis sen olakonibus; olakorum sen morolaeorum),
iar eind in 1437 .se incheie intelegerea intre banul Petru i republica Venetiei, se identifica cei doi termeni aliquis Vlachus seu Morlacus. Nu-i lipsit

de interes nici faptul ca, in 1422, cind se prezinta la Venetia o delegatie


din Zara, documentul cancelariei de acolo, inregistrind in dialectul venetian plingerile trimi01or, foloseste termenul Morlachi, iar cind inseamna,
in limba latina, raspunsul signoriei, folosete termenul de vlah.
In documentele croate, scrise latinete sau in limba croath aproape
consecvent se intrebuinteaza termenul Vlachus sau vlah. Numai o singura
data, in documentul cneazului Ivan Frankapan din anul 1468; de pe insula
Veglia, se foloseste i termenul Murlak, dar i atunci se explica : Vlasi
-al Murlaki2.

Indeosebi din privilegiul banului Ivan Haiti Frankapan se vede clan


ca sub vlahi avem s intelegem o populatie deosebita, caci vlahii din acest
document se disting atit de croati (Hrvatin) cit 0 de sirbi (Srblin). Deosebirea aceasta, apare i din documentul prin care regele Ludovic (1345)
doneaza NelipiCilor cetatea Sinj i districtul Cetinei cum.... eorum incolis
sen populis, Croatis et Olachis. Ea apare 0 din epistola raguzanilor (6 august
1426) catre regele Sigismund3 : Qui Teucri bis Crohatie fines hostiliter
in,vaserunt, predatique fuerunt ibidem magnam predam Crohatorum videlicet et Vlacorum ibidem permanentium, precum 0 din raspunsul pe care
dadura venetienii in 1450 oraplui Sebenico4 : predicta civitas vestra
Sibenici in maximum errorem ac scandalum cum ceteris vicinis suis Monachis ac Hervatis... incidet. Aceasta distinctie se face apoi in termeni de

tot clari, mai pe urmh, in documentul din 1504 de pe insula Veglia :


che el primo patron della possession, ... sia stato corvato cioe schiavon, et non
1 Cod. Dipt., XI, p. 442: ipsi Morlacchi inlideles domini regis
Ungariae, qui accesserunt
sub prolletione communis Tragurii...

2 Mon. Hist. jur. SI. Mer., vr1, p. 255.


3 G. Jireek, Die Wlachen..., p. 117.
4 Mon. SI. Mer., XXI, p. 322.

www.dacoromanica.ro

CARACTERUL ETN1C AL VLAI-111.0R

145

murlaco... ; apoi se mai intareste Inca, o data : corvatinus sive corvatus...


natione corvatus...
0 serie de marturii putem adauga la aceste documente, care dovedesc
c vlahii sau morlacii din vestul Peninsulei Balcanice constituiau o popu-

latie aparte, dupa originea lor, i c ei mai vorbeau o limba romaniel


pina in secolul al XVI-lea, pe alocurea i In secolul urmator. Din aceasta
limba deriva graiul care s-a vorbit in Veglia "Ana In secolul trecut, iar in
Istria se mai vorbeste Inca i azi.
Cea mai veche marturie este a Presbiterului din Dioelea (jumatatea a
doua a secolului al XII-lea)1, care povesteste cum au ocupat bulgarii Macedonia dupa ce s-au asezat In Peninsula Balcanica : (Inde debellando) totam
lifacedoniarn... post haec totam provinciam Latinorum,, qui illo tempore
Romani vocabantur, modo vero Morovlahi, hoc est Nigri Latini vocantur.

In marturia aceasta foarte pretioasa, din secolul al XII-lea, putem


constata doua lueruri de mare importanta. 1. Ca morovlahii erau considerati ca urmasi ai romanilor, o traditie istorica pe care o intimpinam cam In
aceeasi vreme si la scriitorii bizantini (Kekaumenos, Kinamos) si 2. Ca
numele morovlahilor e interpretat exact : Latini Nigri, ceea ce corespunde intelesului pe care 11 are cuvintul gr..Mccupoparc. Traducerea veche

croatO confirma aceasta interpretare svu zemlju latinsku, ki se onada


.Rimljane drahu, a sada se zovu Cmi Latini. De remarcat e numai ca din
versiunea croata lipseste termenul corespunzator pentru morovlah.
La inceputul seeolului al XVI-lea, Felix Petantius distinge tocmai in
regiunile muntoase pe vlahii bogati in turme de rascianii de linga, Dunare
i Sava2.

Dar in special despre vlahii din tinutul muntos (regio montana),


care e pustiu din pricina invaziilor acerbe ale turcilor (Turcorum erebris
incursionibus deserta iacet) i care seintinde ping in apa Cetinei, ne-a pastrat Domenico Negri (Geographioe commentariorum libri XI, Basileae,
1557, p. 103) urmatoarea marturie clasica3: homines proceri corporis ac
validi, venesti facie et qui Mane, licet corrupte, inter loquendum non pauca
proferant vocabula, segue Romanos fuisse, ibique prioribus temporibus
in, coloniam deductos pertinaciter asseverant : isti regionem montanam pene

omnem tenebant, nam his Turcornm crebris incursionibus deserta iacet,


sed nee haec soles etiam quae hactenus ac deinceps in provincia scribemus
interius a mari, ab aliis gentibus ant deleta nut dissipata sunt, praeterquae
2

Schwandtner, III. p. 478.


C. Jire6ek, Die Romanen in den Sleidien Dalm., I, p. 41-.

Ibidem.

1 O.

c. 2925.

www.dacoromanica.ro

146

VLAHII NORD-BALCANICI IN EVUL MEDIU

in montibus sita, ea enint restant ac in eorum potestate praeter pauca quae


ad mare esse diximus, ea maiori ex parte Veneti obtinent.
Interesantg este pa'rerea cunoscutului Ludovicus Cervarius Tubero
patrician al Raguzei i cgluggr benedictin pe insula Melita (a scris intre-

1490 1522), care, vorbind in ale sale Comentarii" despre incursiunile


lui Mahomed II in Bosnia, zice : Nam cum per illiricum inexplorato
utpote securus hostium, regulis, ut dixi, contra fidei religionem interfectis,
iter faceret : in eum Nomades Illyrici quos Valachos vulgo dicunt, duce
Vladislao Cossieio, e montibus qui Dalmatas a Moesis dirimunt, decurrentes,
impetum fecerunt, atque ita eius agmen, perturbarunt, ut bona ex parte Turcae

in fugam sese, relictis impedimentis coniicerunt. De altminteri Tubero


cunoaste i pe rominii din nordul Dungrii, la care le zice geti sau
morov
Scriitorii croati2 din aceastg epoch considerau pe vlahi i morovlahi
de aceeasi obirsie ca i rominii din Dacia romang. De aceea episcopul 8imun
Koie'i6 din Modrussa, care va fi avut prilej
cunoascg din nemijlocitg,
apropiere, zice : Pobediv Traian tu zemlju naseli ju Rimljan ; 6eso radi 1
nine tvrdet Morovlasi, da Rimljane sut, adiCh, : invingind Traian acea targ

(Dada), o colonizg cu romani ; din care pricing morovlahii afirmg


si scum ca, sint romani". Ori intr-alt loc : Sazida (Traian) most kamen na
Dunaju, po nemU gredijahu Rimljane od srbske zemle na rdeljsku zemlju i
morovlaku (construi Traian pod de piatrg pe Dungre, peste care trecuri
romanii din tara sirbeascg, in Transilvania i Morovlahia").

Ivan Pergosi, care a tradus in limba croatg Tripartitul lui Verboczy (1574), transpune astfel pasajul cunoscut din P. III, tit. XXV,
1 : lesu neki Vughri, neki su Sasi i nyemehy, neki su Chehi i Sloveni,
Schwandtner, Scriptores rerum hungaricarum veteres ac genuini, II (Viena, 1746)s
p. 225. Intr-un pasaj ulterior spune tot Tubero : Paucis post diebus, circiter quingenti Turcae,
parttm equites, partim pedites, praedae incitati aviditate, rursus in maritimos Dalmatas incursionem lecerunt ; qui quum temere in agrum Scardonitarum, natura rnontibus asperis rnunitum,
penetrassent, locorum angustiis, simulque Cossuli, ex co genere
hominis qui ae Romanos
pedant, astu, paene interclusi, vix inde, ad quadraginta ex suis arnmissis, praeda nequidquam
petita, evasere. Id sane taenuis admodum solatii fuit Dalmatis, pro tot cladibus per eos dies accepfis
(p. 240). Cam tot asa de interesant se eJcprini Tubero i despre romlnii de la nordul Dunrii :
Huius (Valahiae) incolae regionis, in parte magis, quam sub imperio Hungarorum degunt ; ab Hungaris lingua et institutis dillerunt ; romana enim lingua, licet non incorrupta, utuntur (p. 209-210)

itaque regiones hungarico imperio subiectas multae inco/unt nationes, guae inter se linguis
dif ferunt . . . alia nempe lingua Sclaveni . . . utuntur . . . alia Getae, qui ab ipsis Hungaris Moro-

Wald appellantur, his nempe sermo, quanquam non incorruptus, Romanus est (119). Despre regele
Matei : Hic autem Rex, quum paterno genere Geta esset, quam gentem ab eorum asperiore cultu
commodiore ad componenda verba graeca voce Morovlacos nostrates nuncupant, sese Corvinum,
ut dictum est, apellavit . . . seu forsan, consuelo Regum vitio, assentatoribus facile crediderit, se a
Romanorum civium veteribus colonis, qui Geticum agrum nunc quoque magna ex parte incolunt

progenitum est (p. 113). Se vede limpede c i Tubero, considerind pe romlni de morovlahi,.
11 stia si pe acestia din urma c apartin aceleiasi populatli ca i vlabil.
2 liken& lugosl. Akad., s.v. Morovlah, morovialki.

www.dacoromanica.ro

CARACTERUL ETNIC AL VLAHILOR

147

koteri kerstjansku veru valluju. Obertoga su neki Morovlasi, i Rusniaaki a


neki su Szerbli, i Bolghari, koteri Gharchku Bludnost naasledujn. Pergosi

traduce pe rolachi ai lui Verbczy cu Morovlasi, sub care intelege pe


rominii din Transilvanial.
Autorul anonim al operei Alter und neuer Staat des Knigreichs
Dalmatien (Nurnberg, 1718), care a utilizat pentru scrierea sa izvoare mai
vechi, spune : Die reehten Morlachen so in obbeschriebenen Gebiirge wohnen,
sollen und wollen noch von den alten .Rmischen Colonien iibrig seyn, und
annoch die Lateinische Sprache, obzwar zimlich corrupt, reden. Andere su-

chen ihren Ursprung in denen angrenzenden Lndern, von dar sie die Tiirkische Grausamkeit vertrieben (II, 105).

Celebrul lexicograf Iacob Mikaglia almgcete, in dictionarul sgu


(sec. XVII) : Moesia inferior, Dacia = morovlana zemlja"2.
Dar i dup ee s-au imprIstiat vlahii In Veglia, Carniolia i Istria,
mai gAsim relatri despre romanitatea lor. Astfel Conrad Gesner in Mithridates spune : In Adria versus Istriam, non procul Pola, insula est, quamVelam
ant Veglam vocant, bidui forte navigatione Venetiis distans, non parva, cuiss
incolas lingua propria uti audio, que cum finitimis illyrica et Italica commune nihil habeat. Gesner si-a luat informatiile de la protestanti veglioti3.
Scriitorul venetian Marc'Antonio Nicoletti (.1. 1596), vorbind despre
Carniola... provincia di Germania nell'estreme punte chiusa dall'Istria, dalla
Crovatia, dalla Carintia e dal .Friul, spune : E di,stinto... tutto ii paese in
tre Para : L'una vicina a Popoll delta Carinthia ; detta Carniola irrigua...
perche gode ii commodo... del Sano, della Lubiana e di altri Feumi.
chiamata seeea, per esser inuero tutta sassosa, arsicia e bisognosa

d'acque... vivono i Giapidi, o Carsi o Tarsi, che cosi gli chiama il gran Pio
secondo n,ell'Europa sua, huomini pastorali, di bello aspetto, di corpo dritto
et elevato, di pacienza bellicosa e di tanta altrezza, che cosi ignobili referiscono la lor prima origine alla nobilta 1?omana. Confondono cone schiave
molte parole Romane ma traviate dalla vera pronuncia e per non imprimer
alcuna macchia nel sangue non cercano la conversatione de' posteri con altri
maritaggi che con le persone paesane4.

In fine5, episcopul Tomasini de la Cittanuova (1650) scria el :


Li Morlaechi che sonno nel Carso hanno una lingua de perse, la quale in,
1 K. Kadlec, Stelana Verbecija Triparlitum (Belgrad, 1909, In ed. Acad.), III, 25, p. 211.
2 Rjeenik lugosl. Akad., s.v. moroulaki.
3 Bartoli, Das Dalmalische..., p. 202. Autorul crede tns cA Gesner a Inteles aici limba
dalmatit (vegliotA).
4

b idem.

5 C. Jiree'ek, Die Romanen in den Siddien Dalmcdiens, I, p. 38-91. Cf. Bidermann, Die

AIL

Romanen..., p. 82.

www.dacoromanica.ro

VLAHI

148

NORD BALCANICI IN EVUL MEDIU

molti vocabuli e simile alla latina, iar Ireneo della Croce, descriind pe cicii
din Obdina, Trebi 1i Padri in imprejurimile Triestului, spune c ei usano
un proprio (idioma) e particolare consimile al Valacco, intracciato con diverse
parole, e vocaboli Latiai i care, ceea ce e mai important : addimandansi
nel proprio linguaggio Rumeri.
Aceasta din urma informatie prezinta de fapt o capitala importanta

eaci aflam din ea, pentru intiia data, ca cicii de linga Triest se numeau
in limba proprie rumeril. Tot asa se vor fi nurnit ei i cind se aflau in Velebit,in Bosnia sau in vechile provincii Chelmo (Hum) ori Zenta (Zeta).
Astazi Insa istrorominii se numesc ei insusi vlasi". Numele de vlahi,
morlaci, cici sau 118COCi sint cum am mai vazut, date de oficialitatea
slava, venetiana sau austriaca, intocmai asa cum ungurii secole intregi,
i-au numit pe romini oldh, oldhok, vlahi, valahi, fara s pastreze in
documentele lor din secolele al XIII-lea
XVI-lea niciodata numele
adevarat2.
Limb a vlahilor

Documentele noastre scrise in limba veche sirbeasca, latina, it aliana sau sirbo-croata nu cuprind probe din limba vlahilor rasfirati In
provinciile slave ale Peninsulei Balcanice. Exista, totusi o serie intreaga
de nume de persoana si toponimice care arata romanitatea populatiei
vlahe sau morlace.
Dintre acestea3, in apus, cel mai vechi e numele lui Ozanulo remarcat

de Jire6ek intr-un document din anul 852 linga Spalato. .Negulus de la


1 Jiretek numeste pe vlahii balcanici stidliche Rumfinen", In deosebire de dalmatinische
Romanen i interpreteazh textul din Domenico Negri In sensul eh ei ii ziceau Inch romani
(Stoat und Gesellschaft ..., p. 24-25).
2 La mdrturiile citate de noi se poate adhuga o listh venetianh a personalului recrutat pe
seama galerelor. Ea face distinctie, in 1524, Intre nationi, care se chiamh Dalmatini, Schiavoni,
Murlachi. (Duph Lamansky, Secrets d'etal de Venise, p. 556, la Tamaro, La Vntie Julienne..., II,
p. 497).
In 1470, Gerardus de Collis vesteste eh In Modrus, aproape de Segna, shit adunati peste
20 mii de turci : et omni die cresce ii numero de Zingani, Morlachi, Bosnesi, et altre connatione

(Mon. SI. Mer., XXIII, p. 278).

NumArul mArturiilor care ar putea servi la altfel de interpretare e foarte redus. A stfel
la Raguza se mentioneazA un Vlacus slavus (Mon. SI. Mer., X, p. 267), care poate fi : sclav,
rob (cf. Vlacus famulus, ibid., p. 133) sau cum crede Tamaro : Vlah din Slavonia (Serbia).Venetienit Inch se exprimh o data neclar Morlacchi et altri schiavi gaiardi (ibid., XII, p. 237). In fine,

cronicarul raguzan Nicolae de Ragnina (circa 1545) foloseste expresia slavii sau murlachii"
(Mon. SI. Mer., XIV, p. 245). In aceeasth epoch lush morlacii erau, de 'Apt, rdsfirati si In mare
parte slavizati.
3 Cele mai multe au fost arAtate de Jiraek In Die Romanen ..., I, p. 38-41. Negulus,
Draculus l Dedulus le considerdm sigur romanice, dar avem temei sh credem ch Ozanulo (si
Andriulus), sclavi adult In Dalmatia, poarth mime ce tradeazh influenta dalmatinh sau venetiank (anul 852).

www.dacoromanica.ro

CARACTERUL ETNIC AL VLAHILOR

149

Zara Vecchia apare ea martor in anul 1070, apoi in anul 1080 (Mon. Sl.
Mer., VII, 134, 135) se mentioneazg, pc literal, un Petrus Draculus i Zorzi
Draculus, un Dedullus i un Chudulus (lingd Spalato). Din secolul al XIIIlea avem pe Vitule Iadrensis (1289) i pe vesselo filius quondam Domineul
habitator in districtu Iadre (1289) ; in imprejurimile aceluia*i ora.$ 8e amintete in 1277 un Pervosclavus Draguli, apoi in aetele raguzane Bon Biaeus
veteranus (1285) i Serban (1278).
Din secolul al XIV-lea ele sint tot rnai dese: Dobruius (in Traii,1319)
apoi In actele raguzane : Negul Vlacus (1323), Simon quondam Nenulli
(1331), Vladoe Ursul Vlachus (1372) 0 BjeloeUrsulovich Moroblachus (1376),
Musbradus Bueorovich Vlachus (1313), Buchorichi de Vragoudol de
Neuesigna (1373), un Blacho in caton de Cernul (1363), Arboriei, Arbulie i Drakul (Dracugl, Drakuljevie), ambele in Trebinje (sec. XIV-XV),
Obrad Radulinovich (1378) i Ratcho .DiduliC (1378 in Mon. SI. Mer., 38,
p. 164 i 181)_Danzull, un orbet, egruia consiliul mic Ii dete la 20 februarie
1403, suma de zece perperil, apoi un Danbcl (1467) in Bobani i in Trail un

Dobrulus (1319). Intr-un registru2 redactat la Zara in anul 1527 gAsesc


de asemenea citeva nume caracteristice : Vidul, Mara Torculazza, Margareta Vidulichia, Maria Vidulichia, Matulichia, Ilut pastor, Margarita de
Thomaso Milulovich, dar probabil i Catharina Franulichia i Juraj
Berbos ii un anume Hegulovid. Aiei apartin i numele de fernei Dobrula,
Drahtla, Prvula, Radula etc.
Mai la nord, eel mai vechi nume romanic e acel Radul in Tagliamento, care se pomene0e intre anii 1170-1190, apoi Pasculus Chichio
mentionat la Pinguente in 1329. Numele lui StanZut sin MarinaVranJiMa
prisanika (Veglia, 1419)2, apartine de asemenea unui vlah4. Tot astfel
mai putem inregistra5 pe Krstul Domjenige, jude in Carlopago (1460),
Mikulu (Crkveniea, 1468) 0 Mikul (Veglia, 1464), Zaul (1466), Matui
Rubanovi6, Drabzul de Obrovac (1395) *i jupan Crnul. Intre numele
culese de Strohalremarchm6 : Domulid, KrapuliC, Dragulov in Trail (1357),
PaskuliC, Radulek, PinculiC, Marandul, Mentul (Veglia, 1300), iar la
Tamaro7 gsim pe un Misul i MisuloviC. Pentru Bosnia observAm la Mi7 Cod. Dipl., VIII, p. 479.
2 Mon. SI. Mer., XXIII, 289 : RaIul, p. 565 ; Radulovie, p. 202 : Sekulovie.
3 Smiaklas, Cod. Dipl., XIII, p. 3, 5.
4 Mon. Hist. jur. SI. Mer., VI, I, p. 117.
5 Ibidem, p. 225, 241, 34. Cf. p. 263 : Dragula, p. 490 : Sekulovie, Tvrtko, p. 4 : Her-

bula, p. 257 : Cikuligen, p. 64 : Pula, p. 138 : Pogoreli. In Mon. SI. Mer., XXI, p. 254 : Cresulus

(poate Cretul). Intr-unul din clocumentele Keglevidlor Radmil se numeste exact Radunel.
6 Strohal, Pravna Poujest.., p. 78, 96, 07, 98, 100.

7 Tamaro, La Waite Julienne.., I, p. 463.

www.dacoromanica.ro

V LM-I I I

150

NO RD-B ALDAN ICI

IN - EVUL MEDIU

klosich 1 pe un Pavel Gazut, pe un Ralul i Dragulevi, iar intre actele


familiei Keglevich2apare Matijali Vitulovid, sudac stola humskoga i Vitulovid Iakovac, plemeniti 6lovik. Romanitatea numelui Kozul, Cossul e
atestatA si de cAtre Tubero Cossuli, eoc eo genere illyrici hominis, qui se
Romanos putant. Un Kozul vaivoda de Vzyn, Trawnik et Zkradyn este
pomenit la inceputul secolului al XVI-lea3. 0 deosebitA mentiune meritg,
numele lui Petar Zmantare, Smantare, in care ni s-a pgstrat cuvintul
smintin4 rotacizat4. Un asemenea rotacism ni s-a mai TA strat i in denumi-

rea satului Sare bire (Bosnia, 1458), lingl riul Tiga5.


intro numele de &tune vlahe in Serbia niedieval'a abia dad, avem citeva
pe care le putem deriva dintr-un cuvint romanic. Ursuloviei, Tudori6evci
(de la o formA rom., Tudor, Tudorit, sau Tudorik), Mutuloviei (jumgtatea a doua a secolului al XIV-lea), de la rom. mutul i Bunei (radicalul
slay si sufixul rom. -ei); Stanaor (Braga P6inja), Milior i Srbor (radicalul slay si suf. rom. -for), Mugurice (cuvint de origine albanez, dar cu r din
1 intervocalic, prin urmare romanic, vezi Puscariu, Stud. istrorom., II,
291) si Minzani (numele unui sat de pe Strumica, rom. minz). La ele se
adaugA numele muntilor Visator (i Visitor) i Durmitor, primul pomenit
mai intii in secolul al XIV-lea, al doilea in secolul urmAtor (Visalor este
derivat de la rom. visa ; cf. numele catunului vlah de la Raguza Visulo; in 1330 Visator, Mon. Serb. 94 ; dup6, Jiree'ek, ins din lat. videre,

deci a visa" ar corespunde fr. viser. Durmitor este derivat de la rom.


durmi; cf. Durmitor, in districtul Kragujevac, vezi i numele de persoanA, (
Durmiei). Aici apartine i numele muntelui Turtei (1330) (Daani), precum
Armasan (o localitate).
Onomastica vlah5, a hrisoavelor sirbesti este mai bogat. Cele mai
multe nume de persoanA, romanice sau cu aspect romanic, se pot culege
din cele patru hrisoave marl. Unele din acestea au o forma' din care se poate

lesne recunoaste numele autentic vlahe Buckat, Bukor, Bun, Gunja,


Mik, Singur, SerbanStoate in hrisovul de la 2i6a); Botoljan, Bukor, Dude2i6,Minuta, Opria, Sarban, Viinel, Kondre (cf. muntele Cindrel in muntii

Sibiului), Maelat, Mikul (in hrisovul de la Banjska) ; Bukur, Surdul,


$trbc (tirbet), Erecul, Motul (in hrisovul de la Daani) ; i Bradel, Fe6or,
Mrljan, Oparitul, Surdul, Sarban, Tatetik (rom. tatul), Ursulovik (in hriMon. Serb., p. 481-482, 504, 517.
2 Mon. SI. Mer., XVII, p. 41.
a Mon. Hung. Hist., 38, p. 260.
1

4 Mon. Hist. fur. SI. Mer., V, p. 99, 102, 106, 121, 124, In urbariile orau1ui Dubovad
(1579, 1581) : Petra Zmantare hisno meztho ; Pethar Zmantara, Petri Zmantara.
5 Rad, I, p. 157. P. Skok 11 considerA (Archiv za arbanasku starinu, jezik i elnologiju,
I I2, 1924, Belgrad, p. 334) : un compose a Pimpratif du verbe sari salire +-Acne qui correspond
A l'ital. Salimbene".

www.dacoromanica.ro

CARACTERUL ETHIC AL VLAHILOR

151

sovul tarului Duan). In alte documente mai intilnim :Barbarasa (rom.


harb4 rasa), Hada (rom. inneca), Pasarel (forma diminutivall de la rom.
pascire), Balta (rom. WM), Barbanei (derivat din barbd), .Pitikovid (rom.
pitic), Kukor (rom. cocor), Kukol (rom. cue), Bjukolaj (rom. buctilaie),
Balosin (rom. blos), precurn i Ba6 (doe. St. Ura ca,tre Hilandar 1302

1309, Mon. Serb., p. 57 si urm.) care e un cuvint raspindit de pastorii


viahi, si desigur Gagiul (1308, regiunea Scutari).
Dar In afara de acestea, documentele sirbesti ne-au pastrat un numar
si mai mare de nume formate cu sufixe romanice. Mai ales articolul rom.
-u/, cu forma amplificata -ula i -ule, sau serbizata -uj, a dat o recolt
bogatg de nume cu radical slay, dar cu aspect romanic : Dedol, Draguna
(2i6a) ; Bogdul, Bratula, Hegul, Radkula, Radul, Rajul (Banjska) ; Bratuj,
Dobruj, Dragdjuj, Draguj, Dragulin, Raduj (De6ani) ; i Dagul, Dajul,
Dojul, Drdul, Gradul, Hrajul, Hranul, Raduj, Radulovi, Rajul, Rasul,
Stajul, Stanul i Vladul (Arhangjel).
Numele acestea le-am putea Inmulti dad, am tine socotealg de regula
stabilita de Petar Skok 1 : caracter romanic au numai numele, In care
hipocoristicile slave In -a, -o, -e apar fara nici un sufix", de ex. Bun , Brajk,
..Neg,..1g ilk, Na, Budmil, Pomil etc.

Intemeiati pe acest material, Invatati ca St. Novakovi6 si C. Jire6ek au aratat In parte caracterul romanic al vlahilor care au purtat aceste
nume. Istoricul Stanoje Stanojevi pare a fi singurul care nu e de acord
cu o asemenea parere calificind-o inexact i gresita. Analizind primul
hrisov acordat Daanilor, dinsul a putut s stabileasa o serie Intreaga de
cazuri concludente i anume : 1. tatal are nume strain (vlah, albanez sau
bulgar), iar fiul, nume sIrbesc, 2. tatal are nume sirbesc iar fiul cu nume
strain, 3. mosul avea nume strain, iar nepotii au nume shbesti, 4. citeodata
mosul are nume sirbesc, iar nepotii, nume strain, 5. sInt cazuri cind mosul

are nume sirbesc, fiul nume strain, iar nepotii din nou nume sirbesti,
6. citeodata tatal i fiul poarta nume sirbesti, iar nepotii nume strain,
7. altadata mosul are nume strain, iar fiul i nepotul nume shbesc i, in fine,

8. prea adeseori fratii au nume deosebite : unul sirbesc, celalalt strain.


Prin urmare incheie Stanojevi6 numele de persoana din izvoarele
medievale sirbesti nu pot fi considerate ca informatie pe baza careia sa se
constate sigur obirsia persoanei respective 2.
Sintem departe de a judeca obirsia cuiva dupa numele ce-1 poart, dar
.cercetarea lui Stanojevi6 e susceptibila de oarecare obiectiuni. Mai intii
Glasnik Zem. Muzeja u Bosni i Herceg., XXX, p. 308. Cf. Bon Vlahus la Raguza.
1 Stanoje Stanojevie, Litna imena i narodnost u Srbiji sredniega veka [Numele de persoanA si nationalitatea In Serbia evului mediul, extras din lu2noslovenski Filolog, VIII,
1928-1929, p. 151-154.

www.dacoromanica.ro

152

VLAI-111 NORD-BALCANIC1 IN EVUL MEDIU

amestecul de nume ale vlahilor eu cele albaneze i bulgare ImpiedicA formarea unei incheieri concludente, deoarece raportul dintre masele covirsitoare sirbesti i dintre fiecare populatie amintitg, aid variazA, de la caz la
caz. In rindul al doilea, numele romanice sint foarte reduse In tablourile
intoemite de dinsul si nu sint cele mai caracteristice. In fine intre numele
straine dinsul a introdus i citeva nume biblice precum i grecesti (Mavren,.
Abas, Sapran, Progon, Prekala, Kaliman, Stayer). De aceea constatArile
sale sint interesante, dar nu dephn concludente. Ar fi desigur mai util, daca,
am supune unei asemenea analize listele de vlahi si de albanezi, fiecare
separat. In acest caz am obtine mai multe rezultate pozitive, dintre care
eel mai important este fAra' indoialg faptul c vlahii din Serbia, in ce priveste onomastica lor, se aflau chiar din secolul al XIII-lea sub o puternicI
inriurire sirbeasca, nu ins'a atit de covirsitoare ea s elimine cu totul prac-'
tica numelor romanice sau macar a celor romanizate. Asa se explica de ce
revin numele yechi romanice, dupa o generatde sau doua. E interesant

insa el putine din numele autentic vlahe se repeta i chiar mai putine
din cele ce au terng slay/ i sufixe romanice. Aceasta denot c numele
vlahe nu sint doar resturi de onomasticA traditionala, ei oglinda, vie
a unei realitgti sociale : vlahii din Serbia medieyalg, vorbeau Inca, cei mai
multi, limba stramoseasea.
Regula stabilith' de Petar Skok ne deschide o usita spre viata intim
a vlahilor, prin care se poate deslusi intr-o oarecare m'asura procesul de
asimilare rain care au trecut. Coyirsitoarea majoritate a numelor slave se
datoreste faxa indoiala mediului social sirbesc i influentei elerului, care,.

cu oarecari exeeptii, apartinea tot sirbilor. Dar foarte multe din numele
slave se intrebuinteaza i intr-o forma prescurtat. Felul in care se infatiseaza deci aceste hipocoristice depinde nu de botezul preotului, ci de
caracterul limbii in care se rostese. Hipocoristicile bulgarilor, sirbilor gi
ale croatilor se termina de regul in -a, -e, sau -o : din Bunislav slavii
formeaza numele Buna sau Buno sau Bunaa, din Vladislav, Vlada, din
.Radomir, Rada, din Dragomir,Draga sau Drage, din Chranislav, Chrana sau

Chrane, i tot astfel Sega, Ljuba sau Ljuboje, Brajko, Braja, Draiko,
.11Iile, Mirk, Paja, Prede, Dajko, Dobre, Grade, Goja, Eraja, Stane etc..
De la aceasta regula nu se face abatere. Vlahul insa' nu respect regula,
dad, poseda destul de viu spiritul limbii proprii. Bun, Drag, Rad, Stan,.
Vlad, sint formele care corespund mai bine limbii sale. Intrebuintind
aceste hipocoristice, el Ii tradeaza deci evident limba pe care o vorbeste.
Daca examingm din acest punct de vedere numele celor patru marl
hrisoave sirbesti, vom constata urmtoarele : vlahii manasthii Zia posal
cele mai multe hipocoristice cu caracter romanic (Buc, Bun, Kuk, Ded,,

www.dacoromanica.ro

CARACTERUL ETNIC AL VLAHILOR

153

Dragu, Drago, Grd, Milk, Mira, Beg, Net, Palen, Plen, Poneg, Pop,
Rad, Radii, Beata, Rug, Stan, Vlad, Yob* Ele sint de doug ori mai numeroase ca hipocoristicile slave si de trei ori mai multe ca numele i omanice._
La vlahii mandstirii Banja predoming hipocoristicile slave, iar cele roman ice,

desi mai putin numeroase, egaleazd pe cele autentice vlahe. La vlahii


din De6ani este mult mai neinsemnat atit numitrul hipocoristicelor cit
si numele neaose romanice, iar la cei daruiti de tarul DtAan mandstirii
din Prizren, hipocoristicile slave predoming, e drept, fata de cele romanice,
dar aiei intimpindm cele mai multe nume autentice vlahe.
Cresterea numdrului hipocoristicelor slave marcheazd, Mfg indoiald,
jintensificarea procesului de asimilare, reducerea celor romanice tradeazg
MO, in acelasi timp, sldbirea fortei lor de rezistentg. Caracterul romanic
al vlahilor de la ia se reliefeazd la inceputul secolului al XIII-lea mai
elar decit al celor de la Banja, in jumdtatea a doua a secolului al XIII-lea,
sau mai ales a celor de la De 6ani, in prima jumdtate a secolului mmtor.
Vlahii apartindtori mndstini din Prizren se afirmg totusi, prin numeroa-

sele lor nume, cn toate cg hipocoristicile slave intrebuintate de ei sint


de trei ori mai numeroa se ea cele romanice. Intre timp, unii vlahi s-au asimi-

lat deci, altii, deveniti bilingvi, se vor fi apropiat din ce in ce mai mult
de faza finalg a existentei lor milenare. Vom adguga ea' vlahii care
purtau numele acestea sint recunoscuti de insdsi cancelaria regilor sirbi
ea populatie deosebit i cd aceeasi cancelarie face distinctie intre vlahii
sdi i intre cei din Tesalia : Inisovul mandstiiii Sfintilor-Arhangheli mentionind pe un aromin Ii zice Dragja Vlahiot.
Toponimia i onomastica din tinuturile unde izvoarele istorioe au
ardtat existenta populatiei vlahe de odinioarg pgstreazd, de asemenea,
ping azi, urme netglduite despre limba vorbita, de ei.
Toponimice vlahe sint Butur-Polje, Korbulika Rjeka, .Kornet
Kornior, KruJica, Krnul, Kampuri, Lakustovo, Ljepurov-Do, Manat,
Miel, Mutulovci, Nahorevo, Negri,or, Pirlitor, Piskulje, Palator, Prijot,
Rotunda, Riori, Sakulica, Sae:, Surdulica, Sora, Taor, Taure, Cipitor,
Ursule, Vatoljevi, Kalja, Klonor, Lavarda, Sora sau Sore, Maluri, Cape,
Eagator, Gura, Valje, Trokujev Do, Carina, in care se pot recunoaSte usor
cuvintele romanice din care s-au format : buture, corb, cornet, coarnii,
cru6i, cimpuri (pl. de la cirnp), leicustei, iepure, meiciucat, mutul, neihor,
negrisor, pirlitor, piscul (s)pdlettorl, preot, rotunda, riuri (pl. de la riu), soare,
sacul, pl. saci, surdul, a atipi, taur, ursul, vdtui, calea, clont4or, la vardd,
soare, mal, pl. maluri, tap, legator, gura, valea, troe, tarina.
1 P. Skok a arkat (Glasnik Skop. nau6, dr. III,

p.

301) ea toponimicul Palaldr

(aproape de Drina) e romanic, fiind anurne un derivat din spaldtor.

www.dacoromanica.ro

154

VLAIIII NORD BALCANICI

tN EVUL MEDIU

Dintre antroponimice mentiongm urnigtoarele : Alunovia, Barbat,


Barbeli, Drakuloviei, Durmi4i, Kalat, Kreco, Meruli6i, Merulja, Miean,
Mit en, Piperi, Badulovii, Surduljani, Sugarci, utuljii, Serbul, Valnige,
formate din numele sau cuvintele romanice : alun, bdrbat, barbd, dracul,

a durmi, (in)cdlat, erg, mdr, mdrul, ilti6eni (de la mic), piper, Radii;
surdul, sugar, pit, verb, aluni6.
Adguggm cuvintele romanice trecute in lexicul sirbesc al unor regiuni,

uncle simbioza sirbo-vlah a ddinuit timp mai indelungat : brinza, baJ,


dos, deal, fi6or, gropa, porta, urda, urdenik, strunga, strunga6, fak, pasaran,

muscur. Ele au rgmas limitate la anumite graiuri locale, ceea ce este o


indicatie cg vlahii de acolo si-au vorbit limba proprie ping' tirziu incoace.
Limba romanicg s-a vorbit timp indelungat in regiunile sirbesti i in
partea de apus a peninsulei, citg vreme in Bulgaria e foarte probabil cg
a dispgrut nu mult dupg formarea celui de-al doilea imperiu. Altfel nu se
poate explica tIcerea izvoarelor istorice cu privire la vlahi, dupg stingerea
primilor Asgnesti. In regiunea Strumitei i in sud-vestul Bulgariei insg s-au
mentinut vlahii ping cgtre sfirsitul evului mediu. in Serbia ei aveau Inc

un caracter distinct, la inceputul secolului al XVI-lea, dupg mgrturia


lui Petantius i anume chiar in regiunea Moravei.
In Bosnia vlahii asezati in numgr mai mare in secolae al XV-lea
al XVI-lea si-au pgstrat limba incg un timb oarecare, cum aratg probele
de toponimie culese in Rama : Bu6er, Lagaru., Kapra, Kale (rom. bucin,
cigdriq, caprd, cale) dar mai ales toponimicul Lavarda (rom. la vardd),
care derivg de la o populatie ce vorbea incg o limM romanicg.
In Stara Crna Gora, dupg Erdeljanovli au mai existat si in secolul al
XVII-lea fragmente de vlahi care vorbeau o limb romanieg. Aceasta se poate
afirma cu mai multg probabilit ate despre vlahii de pe teritoriul kuOlor
unde ping azi se cunoaste forma romanicg a cuvintului struga : Strunga
Badi6eva i strunga6. Dui-A G Giuglea, acest cuvint foarte vechi a fost
transmis de pgstorii vlahi tuturor popoarelor invecinate. La sirbo-croati
cuvintul romanic devenind struga, dovedeste pgtrunderea lui inainte de
secolul al IX-lea, cind un + cons. putea sg dea u, ca in reflexele lui x,
paleoslav. In vechiul Muntenegru intimpingm de aceea formele sirbesti
Strugarevo i Strugari, tot asa in regiunea Kosmaj : Strugari. Forma
strunga n-a putut s-o incetgteneascg cleat o populatie care vorbea o limb&

romanicg i avea rol precumpAnitor in viata pastoralg. Imprejurarea cl


strunga6 s-a pgstrat ineg in limbajul local, ca termen comun, pare a dovedi
cg

limba din care a fost impiumutat s-a stins nu prea demult, dupg ce

vechiul x s-a transformat in limba sirbeasca' in u. Aceasta ne determing sg


.coborim ping in seeolul al XVI-lea sau chiar i numai ping in secolul al

www.dacoromanica.ro

CARACTERUL ETNIC AL VLAHILOR

155

DIVII-lea. In tot cazul, e caracteristic pentru regiunea Kuo'i cd, pdstreazd


un numr mai mare de cuvinte romanice care nu se Intimping in alte tinuturi sirbesti. Regiunea e imbibaitg, Intr-o anume parte, de albanezi imigrati In timpurile mai noi.
In regiunea din preajma orasului Cattaro, in secolul al XV-lea se
facea Inca* deosebire intro albanezi, slavi i vlahi, probabil pe baza
limbii vorbite. E interesant cd, la 1284 unul din martorii vlahului Gunja
i anume raguzanul Michael Gerdusii subliniazg faptul cd, cu prilejul
certei iscate, a auzit voci strigind in limba slavg (audivi voces clamantes
in lingva slavonica). Turmarii vlahi stiau toti sirbeste, cdci altfel ei nu
si-ar fi putut exercita meseria. Dar aceiasi vlahi, citi au mai persistat In
regiunea muntoasg, ce se intinde ping la Narenta, vorbeau incd in secolul
al XVI-lea In limba proprie, dupd mdrturia lui Domenico Negri, desi cum

se vede din listele lui DiniZ (jug. Ist. easopis, III, p. 134) si P. Skok,
onomastica lor este aproape in intregime slavd. Regiunea accasta reprezint g,

dupd cum vom vedea, un vad de trecere pentru vlahi, de unde vor pleca
mai intli spre valea Cetinei i spre Velebit, apoi spre Dalmatia de nord
si Istria. Dad, admitem cu Raai, cd, vlahii din Croatia s-au asezat acolo In
secolele al XII-lea si al XIII-lea, trebuie s presupunem c ei au fost
recunoscuti dintru inceput ca avind caracter propriu. De aceea au fost

tratati si in veacurile urmtoare ca un fragment de populatie aparte.


Sintem prin urmare indreptgtiti sa, sustinem cd, ei vor fi vorbit Inca si
in noua lor patrie timp destul de Indelungat limba proprie. Probele de
limba rdmase de la ei, desi foarte putine, pledeazd de asemenea pentru
aceastd pgrere. Dar procesul lor de asimilare va fi fost aici mai rapid decit
In alte parti si din pricing c unii s-au fdcut catolici si au ajuns astfel sub
inriurirea efectivg a clerului croat. Este foarte caracteristic faptul ca, in

neamul Sildnestilor din Brdari, care poart, nume autentice croate, intilnim o (lath hipocoristicul Vladu, Mid indoiald rornanic, precum ai
Radunel care se cld, in paranteza pentru a explica numele croat Radmil,
cum se precizead, de altfel i numele lui Milutin zis Kupor. Intrebuintarea acestor hipocoristice tradeaza graiul rornanic, familiar la acesti
vlahi, Inca i spre mijlocul secolului al XV-lea. Totusi nu trebuie pierdutg

din vedere imprejurarea cd, In preajma lor, pe insula Veglia si in Istria,


s-a vorbit si se vorbeste pina in ziva de azi limba vlahilor de odinioard.

Faptul acesta ramine cel mai puternic argument pentru romanitatea


vlahilor i morlacilor din Croatia si Dalmatia : resturile din Veglia, care au
lost in agonie aproape intreg secolul al XIX-lea, i frinturile de populatie
1 Dr. Gregor tremanik, Istoriski Spom. Dabrova6kog arhiva, seria III, p. 126.

www.dacoromanica.ro

VL

156

INYORD-BALCANICI IN EVUL MEDIU

istroromina, care si-au pastrat Inca limba proprie in Val d'Arsa i sub
Monte Maggiore.

De aceea nu sintem de acord cu parerea lui Erdeljanovi, care sustine

intr-unul din meritoasele sale studii, c desi in secolul al XV-lea vlahii


se disting clar de croati i sirbi, ei erart Inca de atunci asimilati de slavil..
In realitate cci mai multi vlahi care s-au mutat, de la 1450 incoace, din
Dalmatia de nord in Istria, vorbeau inch o limM romanica. Numai din secolul
al XVI-lea ineepe a progresa foarte rapid procesul lor de asimilare. Aceasta

i parerea lui Jire&k. E drept ch, ufflay sustine ca morlacii nu s-au


slavizat deck pe la sfirsitul secolului al XVII-lea (Od onda, za cijelo od
konca 17 vifeka, poslavevjeni &it i snafni Morovlasi, adica de atunci, cu
siguranta de la sfirsitul secolului al XVII-lea, s-au slavizat i vigurosii
morovlahi")2, dar pentru o asemenea constatare noi n-am reusit a gasi
alte probe, decit marturiile unor scriitori eontestati.
Parerea lui Petar Skok c toti acesti vlahi vorbeau dou'a, limbi,
slava in viata publica si o limb romanica, in cea particulath3, nu o
putem prirni decit cu observatia c bilingvismul constituie faza pre-mergatoare a4.imilarii complete. Un popor bilingv e sortit a-si pierde
limba proprie in cel mult doua generatii, iar vlahii din Peninsula Balcanica, legati atit de strins de populatiile bulgara, sIrb
i croath,
s-au mentinut totusi un mileniu intreg, ceea ce ne permite a presupune
ca limba slava n-a patruns in familia lor decit tirziu.
Nu este de competenta noastra a incerca o analiza mai amanuntith
limbii vorbite de vlahi. Citeva din caracteristicile ei insa, e neyoie a le
sublinia, fiindea, ne ajuth sa ne formam o parere istoriceste mai bine
sustinuta, despre originea i evolutia bor.
Una din particularitatile cele mai caracteristice ale limbii ylahilor
din intreaga jumatate nordica a Peninsulei Balcanice o constituie forma
-ul al articolului : DanM, Drakul, Gagini, Mikul, Mutul, Stanul, Surdul,
Ursul, Visul etc. Forma aromina a articolului -lu nu o intilnim
niciodata, in documentele medievale, nici in toponimia sau in onomastica
e

pastrata de la vlahi.
De asemenea, conservarea labialelor pare a fi un fenomen general
la toti acesti vlahi. Pentru a confirma en exemple constatarea aceasta,
ajunge sa citam numele cele mai cunoscute Dvrmitor, Visitor, Mijeli,
Visulovidi, Piaor (ling& Teteven, in Bulgaria).
Alt fenomen caracteristic este rostirea lui 6 si : Icrn6ica, Piti6i,
Manat, Makkat, hIarzini (sau inavgjini). In doua cazuri regula face
S

1 Erdeljanovi6, 0 poreklu Bunjevaca, Belgrad, 1930, p. 321-322, 248 i urm. i p. 322.


2 Dr. M. Sufflay, Srbi i Arbanasi [Strbii i albanezii], p. 81.
3 Dr. P. Skok, Dolazak Slovena na Mediteran, Split, 1939, p. 44.

www.dacoromanica.ro

CARACTERUL ETNIC AL VLAHILOR

157

exceptie un membru al familiei Gradi din Raguza e numit in Serbia,


i chiar in secolul al XV-lea, Cinculovi (Tintulovici). Chiar dad, am admite

la baza numelui cuvintul aromin tzintz, ceea ce pare dubios (si pentru
Cincofci din Bulgaria), trebuie s adAugAm ea, aceast1 poreel/ i se da
raguzanului in batjocurA i flu acas, ci in Serbia. Al doilea eaz este al
familiei Cinci din Krajina Bosniei. Numele apare ins/ i in alta' form/ :
Cinac ; deci poate sl nu fie arominul tzintz. Familia aceasta a venit prin
secolul ad XVIH-lea din Zeta in Dalmatia de nord si de aici s-a mutat
in regiunea riului Una in Bosnia. Ar putea sg fie, prin urmare, numele unui
aromin pornit st-si caute conditii mai bune de trai, impreuna cu urmasii

vlahilor din Zeta. Nu departe de muntele Vlainja, pe teritoriul tribului


Cuce, o parte a comunei Kevo se nurneste Cird (rom. cires), ceea ce
confirm/ regula generalP. Petar Skok derivA, in fine, numele vlahilor

Ifiluriei din cuvintul rom. picior (palatalizat

ki 6or).

Dar nou ni

se pare mult mai probabilA explicatia acestui mime din dr. chiciurd care
a dat i in Tara Romineascg, un asemenea toponimic2.
Stabilind astfel caracteristicile limbii vlahilor din jumAtatea nordid
a Peninsulei Balcanice sintem indrepatiti a exclude cu des/virsire presu-punerea ca, ei ar fi fost aromini. Constatarea aceasta o confirm/ i faptul
ca o bun*/ parte din vlahi au fost rotacizanti i c& descendentii bor din
Istria intrebuinteazg, ping, azi rotacismul (pronuntarea lui n intervocalic
ea r). De aceea se numesc aeestia din urmg rumeri < rumni. Pronuntia
aceasta o atesta in secolul al XVII-lea Irineo de la Croce, dar ea se intimping Inc/ de trei ori in documentele istorice : PagaruMni (1326), Sarebire
1458) i Zmantare in secolul al XVI-lea. Nurnele dtunului PagaruMni,

druit de *tefan Dugan mAngstirii Daanilor, are drept tema cuvintul


rom. peigin cu sufixul
Celelalte doll/ cazuri relevate de noi, Sarebire
< sare bine i Zmantare < sminting, an fost aprobate i de Skok i Purariu. Lingvistul de la Cluj observA ins/ ca, alte dou/ cuvinte : gunna (nurnele
lui Gunja) i Martini fac exceptie de la regulg, fiindd la primul avem
In latina, n lung, iar in mar tini a intervenit influenta disimilatorid a lui
r precedent. PagaruMni era un catun, pe care noi nu am reusit a-1 localiza
precis, dar bAnuim eg era situat in regiunea Titograd (Podgorita). Sarebire
era numele unui sat in Bosnia, ling/ Tig6a, un afluent al Diinja6ei (spre
apus de Drina), iar numele lui Zmantara 1-a avut in secolul al XVI-lea
un vlah mutat din nordul Velebitului In imprejurimile ormului Dubovac.
Cercet/rile mai nou/ an scos la iveara Inca vreo citeva cuvinte rotaeizate, rmase in urma vlahilor asimilati de mult de populatia sirbo-eroata :
2

Naselju, 24, p. 146.


lorgu lordan, Nume de locuri romlne*Ii

In R. P. R.,

www.dacoromanica.ro

p. 17.

158

VLAHII NORD-BALCANICI IN EVUL MEDIU

maruket, derivat de la rom. mdruche, dr. mdnuchi < lat. manuculus


toponimic in regiunea muntilor 8ar, spre sud de Prizren. Tot aid avem :
Konora, ngscut prin metatezg de la Korona (rom. curund, cunund). Aceearlit

temg, in Koronatie (care e rom. curunat) din Visaka Nahija (Bosnia)._


Korona se intimping 0 In Ka6er, o regiune in stinga Moravei. In Titograd
avem Burazerovidi, numele cgrora pgstreazg salutu 3 xcm. kola seara.
Neamul lor e originar din Grade, o localitate situatg mai la nord-vest,
dar de aici s-au mutat, cum a argtat Skari, In apusul Bosniei. InvgtatuI
Orb constatg ea" Burazeroviei derivg din Temni, regiune in stinga Moravei,

dar cg prima lor ob1r0e este a se eguta in Toplita, ceva mai spre miazgzi.
In Rama Bosniei, de line, frontiera de apus a Hertegovinei, avem doug
rotacisme : Buder i Laganthiei. Primul pastreazg cuvintul rom. bucin,
bucen (< lat. bucinum) rotacizat i preluat de populatia sirbg In forma,

Wen EagaruSiei are la bazg cuvintul a legdna < lat. leviginare <levis
+ aginare, de la care s-a derivat leagdn, dim legdnel, leg4na,s, leganut,
iar in Banat ldgeinue. Lagara corespunde formei intrebuintate in Banat.
In fine, Petar Skok constatg in insula Veglia toponimicul Funtura, care
e rom. fintin42.
Tinind seama de locul do provenientg al acestor cuvinte, putem
stabili aria initialg a rotacismului In teritoriul dintre Morava 0 Drina, spre
miazgzi de la muntii Rudnik ping in Kosovo Polje, iar In apus din Stari-

vlah ping cgtre muntii ar. De aici a iradiat acest fenomen lingvistie
o data cu migratiunea vlahilor spre apus i spre sud-vest i prin urmare Iii
acest teritoriu urmeazg sg citutilm ?atria de origine a istrorominilor, care

sint rotacizanti, precum 0 a vlahilor, din Croatia 0 Veglia, ace*tia din

urmg porniti in secolele al XI-lea .al XII-lea.


Teritoriul situat in dreapta Moravei nu pare Pa fi apartinut acestei
arii, cum arata. numele Valhi < rom. alunift.
Despre zona dintre Vranje Prizren nu avem nici o indicatie, dar
numele frgtiei mahomedane Aluvovidi <rom. alun, regiunea Titograd_
(Podgoritei), aratg c an existat aici i vlahi care nu rotacizau. In
acest caz Pagaruani i Xaruket trebuie atribuite unui curent de migratiune coborit din nord-est, cum se explic i cazul Burazerilor. Alnnovii
din Lika sint plecati probabil din Podgorita.
In tot cazul, aria rotacismului coincide cu aria rgspindirii termenului
cdtun, i aceasta ne permite s impArtim teritoriul locuit de vlahii balcanici in evul maliu In doug zone distincte. Prima i cea mai veche e zona
re se intinde, in stinga Moravei Mari, spre sud de la muntii Rudnik ping

1 Candrea-Densusianu, Dicf. Earn., s. v.

2 Arhiv za arbanasku slarinu, II., p. 333.

www.dacoromanica.ro

CARACTERUL ETNIC AL VLAHILOR

159.

la Vranje, iarspre apus, ping in Drina, pe tot cursul acestui riu. A doua
zong cuprinde teritoriul de contact cu dacorominii, in sudul Dungrii, de
la Timoc ping In Morava i de la Nig spre rgsgrit, ping dincolo de muntil
Baleani. In aceste doug zone, strins legate, trebuie plasatg patria de origine a celor doug dialecte balcanice : istroromin i meglenoromin.
Pucariu constatg o seam*/ de potriviri intre dialeetul istroromin
i intre limba vorbitg de vlahi : prefacerea lui dz i d in z i P, care ar
putea s'a, fie veche (de ex. Marlini, Zeei, 2urovie i probabil Buza) i redarea

lui ct protonic prin a (Bradel, Katun, Manat, Oparitul, Ratunda, Zmantare) ceea ce ar fi inceputul unei rostiri caracteristic e a dialectului istroromin. Formele Gjureski Do din Muntenegiu i Andresko (Bosnia) sint istroromine (sufixul onomastic -escu, Giadresku, Zelesko)1. Tot asemcncanumele
Porta (Krajigte-Vlasina) i Gropa (Ku6i) devenite caracteristice prin redu-

cerea diftongulni oa in o2. Deosebiri nu releva, decit una : diftongii au,.


i eu nu se schimbg, in av, (iv i ev, ci se pgstreaz5, sau evolueazg chiar
la ao, eo (io): Prijot, Taure, Taor. Ovservam insg cg apelativul din urmg,
intrebuintat ea toponimic, se intimping eu formele urmhtoare : Tavriei
(in Temnii, din stinga Moravei) i Tachorski Brijeg (in Bosnia), ambde
deci in zona argtat de noi ca rotacizantg ; de all parte, in Kolubara, la
capaul curentului de migratiune venit din tinutul dintre Timoc i Morava,
am constatat toponimicele Taor, Taorska Stijena, Taore, iar lingg Skoplje,
intre P6inja ,i Vardar, tot forma Taor. Observgm c in regiunea din urmg
noi banuim o infiltratiune dacoromin5, venitg dinspre muntii Bulgariei.

Pentru a aprecia istoricete aceste deosebiri, ne yearn nevoiti a


sublinia ceea ce reiese ,i din expunerile de ping aici, ea, vlahii, care aveau
sg vorbeascg dialectul istroromin, au plecat din teritoriul situat la stinga
Moravei cel mai tirziu in secolul al XII-lea i, aezindu-se in regiunea muntoasg a Dalmatiei, dintre Mora 'ea i Neretva, au format nucleul de unde a
iradiat populatia istroroming in secolele al XV-lea i al XVI-lea. Urmele
romanice din lirisoave i toponimia regiunilor sirbeti derivg ins5, in cea.
mai mare parte de la vlahii rgmai pe loc, in patria lor strgveche.
Nu tot aa de clar vedem raportul acestor vlahi cu meglenorominii
aezati pe Vardar, in regiunea Gjevgjeli. Prezenta termenului eittun ca unul
ce era impgmintenit in dialectul lor, ne determing s le presupunem patria
de, origine in apropierea imediata, a vlahilor din Serbia. Lipsa rotacismului

pledeaza, tot pentru o regiune situatg mai inspre rgsgrit, ca i faptul cA


.in teritoriile astgzi sirbeti n-au lgsat urme de limb, specifice dialectului lor.
1 SeXtil Pueariu, Sludii istroromine, II, p. 297.
2 Ibidem, II, p. 330. Pentru caracterul romln al numelui Gropa este 0 Erdeljanovi6,
Naselja, 24, p. 273.

www.dacoromanica.ro

VLM-III NORD BALCANICI IN EVUL MEDIU

Toponirnicele Mer, Merul, Merulja pot fi considerate megleno,


romine, ca 1 i termenul poturnata, intilnit la Mijaci din Mavrovol. Numele.
Vlasi, ce se d i azi locuitorilor din regiunea rnuntoaS6 a Pe'injei Supe.
rioare, ne reaminteste faptul e, meglenorominii se numese in graiul lor
v1a0. Presupunindule leagtinul str'Avechi in regiunea Strumei, contactul

en Rodope e foarte apropiat.


Deplasarea lor in asezArile de azi o atribuim epocii in care tureii au
acordat pretutindeni libertate de miseare populatiei vlahe, jumAtatea a
doua a secohilui al XV-lea si in secolul al XVI-lea, eind se vor fi mutat
vlahii din muntii Tomor in Albania, si cei din Gope i Muloviste, in
Macedonia de nord, precum si cei din regiunea Mavrovo.

Cf. Al. Rosetti, Influenla limbilor slave meridionale asupra limbii romlne (sec. V I XII),

p. 48 : pulurnari a Intoarce (ua)".

www.dacoromanica.ro

CONSIDERATII ISTORICE
Vechimea asezaHlor vlahe i resfirarea bar

Asezarile vlahilor din secolele al X-lea

XVI-lea ocup, dupa cum

am v/zut, un teritoriu destul de binecunoscut in jumatatea nordica a


Peninsulei Balcanice. Nucleele lor de capetenie se gasesc Inca' tot Inlauntrul zonei formate de romanitatea dunareanal, prin asimilarea populatiei
autohtone In primele sase veacuri ale erei noastre. Dar s-au produs i modificari insemnate. Romanitatea Moesiei Inferioare nu mai exista In jumatatea a doua a evului de mijloc, iar cele doug, Dacii sud-dunarene au pastrat numai fragmdntar resturile latinitatii de odinioara. Nordul Moesiei
Superioare, fasia ce se intinde de la Margum (Morava) pina la Sirmium,
In apropierea imediata a Dunarii, a fost de asemenea pierduta. La sud ins*/
provincia aceasta va adaposti timp de aproape nil mileniu pe descendentii
autohtonilor romanizati, pe care a va feri de asimilare doar izolarea lor
social/. i in Dardania se pare ca s-au mentinut in Intregime, iar in Praevalis poate numai in parte. Resturile care se constata dincolo de vechea
frontier/ a romanitatii balcanice, Iii Rodope, in valea Maritei i pe malul
Marii Negre, ba chiar si cele din jurul Sofiei, sint revarsari ulterioare, datorite mai ales felului de viata a pastorilor vlahi dar i penetratiei
slave si bulgare. Acesta e i cazul vlahilor i morlacilor din hinterlandul

litoralului dalmatin, din Bosnia si Croatia.

Vechimea acestei configuratii geografice a vlahilor presarati in masa


imensa a populatiei slave se poate dovedi prin numeroase mentiuni istorice.
Prima mentiune o avem din anul 976 cind, dupa liedrenos, un des-

cendent al tarilor bulgari, David, a fost ucis lIng loeul numit Stejarii
1

11.

C. Jireek, Die Romanen, I. p.13 i urm.

a. 20 25.

www.dacoromanica.ro

VLAHII NORD-BALCANICI IN EVUL MEDIU

162

Frumosi, Intre Prespa si Castoria, de care niste vlahi cglgtoril. Vlahif


cglatori" sint cei din tinutul situat la nord de Prizren, care se indeletniceau.
cu conducerea caravanelor, formind o clasg binecunoscutA de luisoavele
domnitorilor sirbi. Ei nu sint aromini (la care vor fi existat de asemenea

chirigii cgrvgnari, fgrg a se numi insg, niciodath cglgtori oditai"), ci


vlahi din zona nordicg, aflati in exereitiul rneseriei bor. Ceea ce tim despre

ei nu ne Indreptg,teste a-i considera asezati titre Prespa i Castoria2.


A doua mentiune e din anul 1019 ; In acest an, vlahii din toatg, Bulgaria" au fost supusi de-a dreptul arhiepiscopului din Ohrida. Prin Bulgaria
se intelege intreg teritoriul anexat de Vasile II imperiului sail, prin urmare
nu numai partea apuseana a Macedoniei, cu centrul In Ohrida, ci si nordul
dunarean. Am fi mai precii daca ne-am gindi la teritoriul celor 30 scaune
episcopeti, de sub a cgror jurisdictie au fost sco0 vlahii. Impgratul creeazg.
o situatie privilegiatg, vlahilor din toata Bulgaria, Inaturind jurisdictia
episcopilor locali. Hrisovul acesta ne arata Ina i starea lor difuzg,. Ei nu

sint compacti pentru a constitui un episcopat cu resedintg proprie, ci


resfirati In toata Bulgaria". Pe lingg, numarul redus, ce se deduce In
chip logic din text, hrisovul impgratului Vasile II ne d dreptul a consider%
pe vlahii din secolele al XIII-lea 0 al XIV-lea ea existind la Inceputul secolului al XI-lea : mai mult Inca, evident cgi situatia aceasta este o mote-

fire a imperiului bulgars. Daeg, este aa, vlahii din toatg, Bulgaria" reprezinta asezrile din Haemus 0 din valea Moravei, Indeosebi pe cei dintre
Brani6evo 0 Nig, dar tot aa i pe cei din Rodope si valea Vardarului,.
precum i pe vlahii stabiliti In teritoriul situat la nord de Skoplje. Se tie
c izvoarele bizantine Ana Comnena i Nicetas Choniates confirma.
pentru secolele urmatoare existenta lor In regiunea Haemusului, precum

0 mai la sud, In valea Maritei 0 in Rodope.


In tinutul Prizrenului 0 la nord de Skoplje atestarea documentarg
Intirzie ping In 1198 fid 1220, dar aceasta Intirziere e compensat de informatiunile bogate ale hrisoavelor manastiresti daruite de Nemanizi. Lingg,,
Skutari se pomenesc vlahii, mai frith, In anul 1280, cam tot atunci (1278>

Ins/ 0 In teritoriul Raguzei. Vechimea adinca a aezgrilor de vlahi de


Rugg, litoral e confirmatg, de Presbiterul din Dioclea (jumatatea a doua a
1 G. Murnu, Istoria romtnilor din Pind-, p. 9 : Trap& TIvaw paxcov oavrv
2 Mind cAlAtori, turmari (ponosnici), ei se micau de la un capat al peninsulei la celA

lalt. NI s-au pAstrat informatii i despre alte conflicte, pe care le-au avut in astfel de
drumuri : cel mai binecunoscut e descris de JirOek, in Wlachen und Maurowlachen, p. 115.
0 caravanA de vlahi atacA i jefuleite pe raguzanii bAtuti de Radoslav Pavlovit (1430).
3 I. Sntgarov, Istorija na ohridskata arhiep., I, p. 53-54, dupA care ImpAratul Vasile II

a cAutat sA mentinA toate legiuirile ce au existat sub tarul Samuil : De aceea a acordat_
poporului bulgar privilegiul de a fi administrat de conducdtori proprii i dupA oblcehull.
proprii".

www.dacoromanica.ro

CONSIDERATII ISTORICE

163

secolului al XII-lea), care Ii cunomte sub denumirea de morovlahi. Numele


de persoane din secolul al IX-lea, pe care nu numai Jiraek, ci i Stiff lay
le consider& incontestabil romanice, sint ale unor erbi, care au putut fi

adu0 din interiorul peninsulei. Dac6 s-ar dovedi ca atare, ele se pot
considera drept primele probe de limb& romanic6. Mai sigure sint Negulus
la Zara Vecchia in anul 1070, apoi Dram Ns FA Deduius, ling& Spalato in

1080. In fine, Raclul, pomenit in Tagliamento intro anii 1170-1180,


incheie lista mai elocventg, cleat ne-am fi a0eptat.
Ad luggim c 1ntr-un privilegiu al regelui croat Kregimir, din anul
1070, se mentioneaz& vlahi pe insula Pago (
uillas Pagi: Pecani,
Murowlani, viasia...), dacA' aceste toponimice reproduc exact textull.
In tot cazul ele se apropie de aspectele mai tirzii ale numelui vlahilor
0 se pot considera, alAturi de numele romanice intilnite In documentele
orawlor dalmatine din secolul al XI-lea, drept dovadg, pentru Inceputul
infiltratiilor vlahe In aceste regiuni.
Dar vechimea acestei configuratii geografice a vlahilor din nordul
Peninsulei Balcanice o dovedese i informatiile ce le avem despre feluritele

grupe care s-au constituit in cursul timpulni. Ele se diferentiazI una de


alta prin formele de organizare social i prin raporturile lor fata de statul
in care se adApostesc. Vlahii din Haemus dispun de cet'ati, dau ostaci
luptltori, iar cApeteniile lor conduc rAzboiul impotriva bizantinilor c ant
In stare s& creeze un imperiu nou cu o dinastie proprie. Ei reprezintg), prin
urmare, o populatie veche i In simbioz strins cu populatia slavobulgarl. Vlahii din statul medieval sirbesc nu ant factor politic, ei apar ca
pgstori, crescAtori de animale i chirigii. Cele doll& clase, voinicii i call-

torii, In care ant Inglobati, formeaz& mns, al&turi de agricultorul slrb,


izvorul de apetenie al veniturilor rii. In partea de nord a Serbiei aeza'rile
lor se numese sate, in slrbecte selo", In regiunea Prizrenului InsA, In
Kosovo Polje 0 in regiunea muntilor 8ar, &annul pare a reprezenta exclusiv
forma de acezare a acestor pIstori. C6tunul nu e acezare vremelniea, ci cu
o stabilitate ce se poate urnalri In documente. E adevarat c pAstorul vlah
se mic1 nelncetat, dar In. cele mai multe din hrisoavele sirbecti se fixeaz/
ci iernaticele, care shit o dovadg, nelndoielnic& despre micarile lor periodice. Transhumanta el prin urmare, prin excelentl, caracteristica p&stori-

tului vlah din Serbia, Zeta, Muntenegru, Hrtegovina 0 Dalmatia, ping.'


la venirea turcilog. Dar ei nu slut numai plstori de oi, ci dispun 0 de vite
1 Fr. Read, Documenfa, p. 81.
2 Afirmatia lui P. Skok, cA acesti viabi nan cunoscut asezArile statornIce", e desmintita de realitatile istorice ale evului de mijloc. (Cf. Dr. P. Skok, Dolazak Slovena na Mediteran, p. 126).

www.dacoromanica.ro

VLAHII NORD BALCANICI IN EVUL MEDIU

164

si cai, fac pe chirigii regatului i ai manstirilor, poarta cu caravanele de


cai marfurile raguzanilor i aduc Bare in interiorul tarii din depozitele lito-

ralului dalmatin. Vlahii din Serbia traiesc, in fine, sub conducerea unor
juzi, primichiuri i cnezi, i, cei mai multi, In fatii".
Cei asezati spre apus de Durmitor, in Muntenegru i Hertegovina
au avut de asemenea catunul ca forma de asezare omeneasca dar caracteristica lor de capetenie este viata in triburi, pe care n-o gasim la cei din
Serbia. Ea nu poate 0, fie explicata decit ca rezultatul unei simbioze
indelungate cu triburile albaneze i sirbesti din. aceste regiuni. Triburile
vlahilor au ocupat aici cele mai bogate pasuni nu numai In munti, ci
la poalele lor, de-a lungul podisurilor en. clim dulce. Ei erau exclusiv
pastori i chirigii. Toponimicele ramase dupa ei reamintese viata pastorala : muntele Durmitor, un altul Vistor (mentionat India data astfel,
pe urma tot Visitor) 0 Tipitor (de la rom. a atipi), Murgute (un podis sub
Durmitor) i Palator (rom. spaligtor), un vad pe riul Drina, unde se spala
lina. Triburile insesi poarta uneori nume plastice romanice : Alunovii,
Visulovi di, Bukurovidi, Piperi, o familie din insulele dalmatine Mrljani
(adica mirlani), un sat in Muntenegru se cheama Meuga (rom. ma' eiudt),
iar un kw In Visoki, (Bosnia), Mnugani. Dupa profesorul Erdeljanovid,
este inadmisibil a se crede ca slrbii au asteptat colonizarea vlaha "Ana

in secolele, sa zicem, al IX-lea sau al X-lea, pentru ca s5, afle de la


ei ca Durmitorul i Visitorul se cheama cu acest nume. Meritosul
antropogeograf adauga : e absurd a se presupune despre regiunile acestea

ea au fost, cu totul pustii, fara nici un rest de populatie veche, dud se


stie

eS,

ele erau bine populate. Invatatul sirb confirma deci vechimea mare

a asezarilor vlahe de aid : ele ne pot ispiti s coborim ping in epoca


ocupatiei slave din aceste regiuni, in secolul al VIII-lea, daca am aproba
rationamentul au.

Vlahii din valea Cetinei si din banatul" croat au un aspect


social cu totul deosebit. Ei slut agricultori asezati in preajma cet4ilor,
dispun de privilegii vechi i Ii traiese viata, am putea spune, intr-o

quasi autonomie", sub capi" proprii. Legea" lor vlaha constituie


o codificare de drepturi si nu un catastif de sarcini i obligaiuni, ca la
vlahii din imperiul tarului DuAan. Sint asezati in sate si In catune, iar
mai marii lor se numesc catunari". tmpartiti in unitati militare deosebite, servese cu credinta pe o seama, dintre magnatii croati, ca i pe banul
tarii. Daca nu traiesc exclusiv din pastorit, ca cei din regiunile situate
la sud de Neretva, ei mai tin totusi turme de oi, care se misca periodic
intro litoralul cu clima mai blinda si muntii Velebitului sau intre muntii
din nordul orasului Fiume si intre Gacko. Baal, marele istoric croat,

www.dacoromanica.ro

CONSIDERATII ISTORICE

165

alma inceputul infiltratiunilor vlahe in Croatia in secolele al XII-lea


i. al XIII-lea ; noi credem ins& ea ea trebuie datata en cel putin don/
veacuri mai inainte, pentru ea evolutia lor in noua patrie sa poata fi
explicat a.

Concluzia sigura ce se desprinde din aceste expuneri este, prin


urmare, ea' tabloul raspindirii geografice a vlahilor balcanici, vazut in
secolele al XII-lea
al XV-lea, este foarte vechi i. dateaza mult inainte
de secolul al X-lea. Evolutia lor social/ deosebita, precum 10. disparitia

totall a clasei orkene0i, distrusa la primul iure al slavilor euceritori


ci chiar a populatiei agricole, asimilata aproape :complet in secolele ce au

nrmat, confirma o asemenea concluzie. Pa'rerea lui Erdeljanovi6 ca'


sirbii an imprumutat de la vlahi numele Durmitorului 0 al Visitorului,
In pragul secolului al VIII-lea, pare astfel a avea un temei real.
0 alta constatare ce se impune, in temeiul cereetarilor faeute, este
el aria de raspindire a elementului vlah in Peninsula Balcanica, trebuie
considerata drept rezultat al unui indelungat proces istorie.
Mai intii, insai traditia istorica foarte veche, de0 pluteOe in intuneric, ne indeamna sa adoptam aceasta parere. Kekaumenos aduce pe
aromini din regiunile situate linga Dunare i Sava, prin Rascia din veacul
al XI-lea,1 crede deci intr-o micare de la nord la sud. Presbiterul din
Dioclea, care a trait in jumatatea a doua a secolului al XII-lea, considera

pe mororlahi de origine din provincia latinilor"2, sub care nu se pot


intelege decit teritoriile romanizate din nordul peninsulei, mai ales ca
deplasarea vlahilor o atribuie venirii bulgarilor. In fine, i autorul anonim
al descrierii geografice din anul 1308 crede a Oi a masa intinsa de vlahi
care locuiesc in Macedonia, au venit dinspre nord spre sud, alungati de
nnguria. Traditia se bazeaza pe o realitate istorica prea binecunoscuta :
navalirea slava* a impins elementele autohtone de la nord spre sud i. de
la est spre vest, iar expansiunear,politica bulgara din secolele IX i. X a
determinat aceeai directie curentelor de migratiune.

Este adevarat ea nici izvoarele istorice privitoare la teritoriul


bnlgar, nici cele din Serbia nu ne-au pastrat vreo care despre micari mari
ale vlahilor. Cei din Byzia, care apar in apropierea Constantinopolului
i sint trecuti in Asia Mica, privesc sfiritul secolului al XIII-lea f}i. ant
pastori veniti sail ierneze turmele de oi, iar vlahii coboriti la Athos Ii.

aezati temporal acolo, poate sa fi fost aromini. Harta ne am-a ca kii


vlahii din Rodope i din rivalea Strumei s-au desprins din ramura nordica,
2 G. Popa Lisseanu, Dacia In autorii clasici, II, p. 123.
2 Schwandtner, Scriptores rerum hungaricarum etc., III, p. 478.
3 G. Popa Lisseanu, lzooarele istoriei romtnilor, II, p. 17.

www.dacoromanica.ro

166

VLAHII NORD-BALCANICI IN EVUL MEDIU

fie ea rezultatul unei expansiuni pastorale, fie impini de valul navalitorilor.

Aceeai interpretare o dam si pentru vlahii din Anchialos si Mesemvria


si pentru cei din valea Maritei. Ei too se gasesc intr-un teritoriu, care
apartinea zonei grecesti si de aceea e cu neputinta a-i considera autohtoni.
Exista insa i documente care admit posibilitatea pentru deplasarea
vlahilor : cind tefan Nemanja daruieste vlahi manastirilor din Hilandarr
lntr-o regiune nou ocupata de la bizantini, el ia toate masurile ca acestia
sa nu se refugieze in teritoriul fiului sau, al marelui jupan sirbesc, adica

de la Prizren spre nord-vest. Regele Urd Milutin in hrisovul daruit


Hilandarului dispune (12821-1298) : Cine vine din tara streina, din
afara de regatul nostru, la sf. biserica, fie panic, fie vlah, fie orice strein,
sg fie al sf. biserici". Se admite deci un curent de migratiune. Intre vlahii
manastirilor sirbesti, unul se chiama Ban, altul Dunav i un altul Human,
ceea ce arata, daca nu originea, cel putin o influenta de la nord. Bugarski

Katun, pomenit in donatia manastirii Banja, la inceputul secolului al


XIV-lea, indica originea din, Bulgaria ; vlahii au venit, poate, nu de mult,

dintr-o regiune supusa celui de-al doilea imperiu. Vlasi Sremljani ai


manastirii Mani (1330) dovedeste originea nordica, din Sirmium, a acestor
vlahi, al caror sat exista' si astazi. Intre cuvintele de origine slava, ale istro-

rominilor, invatatul Miklosich a gasit uncle, care n-au putut fi imprumutate In Istria, nici din limba croatilor, nici a slovenilor (demboc adinc",
dobindese, grumb, timpese, unditd). Ele se explica numai prin limba bulgara.
Forma Dumboka se aude si azi in unele insule din Adriatica, pe unde s-au

retras vlahii din acelasi val care a ajuns si In Istria. Lucijan Marci
atribuie influentei romanice pronuntarea cu nazalg a unor cuvinte slave
din dialectul acestor insule situate ling5, Zara i Sebenicol. Credem c are
dreptate, cu atit mai mult ca1 in acelea0 insule intimpinlm i alte nume
cu caracter pronuntat romanic : Mao"ukat, Munel. 0 asemenea directie de
migratiune, plecat de pe teritoriul lingvistic bulgar, o dovedeste si numele
unei familii din Stara Crna Gora2, anume Gjalei ; in ea se recunoaste
uor un derivat de la cuvintul bulgar del, care in forma romanica se pronunta
deal. Djalei, cu fonetismill muntenegrin (cf. djed = ded), inseamna
9, locuitori din deal", deleni", dar persistenta acestui cuvint nu se poate
explica decit prin Inriurirea unui element strain, adica a eelui vlah.
Cuvintul se gaseste insa si In Krajina Bosniei, in Biha6, unde o familie
se numeste tot Djal3. Nu gresim deci, daca consideram si forma acestui
cuvint drept calauza pentru a stabili directia migratiunilor vlahe.

1 Naselja, 26, p. 530.

2 Ibidenz, 24, p. 176-177; sat In Ceklina.


s Ibidem, 20, p. 495.

www.dacoromanica.ro

CONSIDERATII 1STORICE

167

Documentele raguzane ne ingAduie s constaam micarea de migra-

liune a vlahilor.numai in secolele al XIV-lea i al XV-lea, dud insg, pare


-destul de intens. La 1332, un -ealuggr se obligg, atre raguzani s'a determine pe Vlahii din cincizeci de &tune a se aeza pe teritoriul lor. In Stagno
_nu veneau vlahii numai pentru a ierna turmele de oi, ci unii s-au aezat
,chiar statornic (sec. al XIV-lea). Micarea de populatie din preajma litorahilui dalmatin o atesa in 1461 Stjepan Tomagevi, cind face o donatie

in Buljina, spre sud de Stoc : un cAtun de vlahi, care sint i care vor
mai veni". MArturia din urmg, dateazg, ins din epoca in care migratiunile

spre nord ale populatiei sint provocate de presiunea turcilor, en toate

ol ele se intetesc numai atre sfiritul acestui secol 0 in eel urmg,tor.


ITn studiu al lui Vladimir Skarid despre originea populatiei In

mord-vestul Bosniei ne arat1 a a existat de fapt i in veacurile anterioare

cuceririi turceti o permanentA migratiune de la est spre nord-vest,


.nu numai a populatiei sirbeti, ci 0 a celei vlahe. Fostul director al Muzeului din Sarajevo, cAutind sg, stabileasc filiatiunea satelor din regiunea
.amintitA a Bosniei, a dovedit mai presus de orice indoial i micarea de
migratiune a vlahilor de la rAsIrit spre apus 0 de la sud-est spre nord-est .
Astfel satul Ardomelje, situat in tinutul Ljubugk, Vlasi Hardomilii shit mentionati de voievodul Iuraj in 1434, 10 are originea la
Kudi din Muntenegru. Drobnjaci din Muntenegru au plecat de pe Kosovo
-uncle, Intro Ferizovi i 8tina1ja, o inAltime se numete tot aa. Putin

mai la sud, in Skopska Crna Gora, la sud-est de Kakanik, existl de asei St. Tomid, care a studiat pe Drobniaci, sustine
,e e in afarl de orice discutie faptul c Drobnjacii din nord (1376) sint
tcoloni de ai celorlali. In,nord-vestul cimpiei de la Gacko se aflA un sat
cu numele Nadinii, ai arui intemeietori au plecat, desigur, din atunul
Tlah Golubovac, la marginea eruia hrisovul lui Stefan Dugan pomenete
.un loc : Nadih-nin-Laz"2. Coincidenta, dupg, Skari, nu e intimplAtoare,
ci pare sigur c vlahii de ling5, Prizren s-au mutat spre Gacko. Vlahii
.Banjani pomeniti in secolul al XIV-lea bIng Raguza au locuit odinioara;
,i in sudul Muntenegrului, de unde au plecat mai spre nord. Asthzi un
linut intreg din aceast5, provincie se numete Banjani. Locuitorii din
Rig jane, sat ling'a Knin, sint veniti de lingA Risno, Vlasi Rigjani" ai
secolului al XIV-lea. Vlasi Podcrnji de ling Cattaro (1438) s-au mutat
:sub Kamegnica, in Bosnia. Mirilovii, frAtie in Muntenegru, pomenith
_menea un Drobnjak.

1 Vladislav Skari, Porijeklo pravoslavnoga naroda u sjeverozapadnoj Bosni [Originea


-populatiei ortodoxe In Bosnia de nord-vest], aparut In Glasnik zem. Muzeja u Bosni i Herceg.,

.XXX (1918), p. 219-266.


2 Cf. numele lui Brayan Nadichnich de cathono Riegoevich (1409), In lug. Isl. 6asopis,
III, p. 128.

www.dacoromanica.ro

168

I LAHII NORD-BALCANICI TN EVUL MEDIU

in secolul al XV-lea s-a asezat mai la nord, lingg Sebenico, In paroliiaBaljka. Oparnice, familie In parohiile Gerzov, Bara6i, Gornja i Vartaisi terenul Oparifa, in Dolnji Ratkov, circumscriptia Klju6, reaminteste
satul Oparide din Leva6 In Serbia de thskit. Pe drumul dintre Levad
si In acest tinut e situat satul Opara, in muntii Travnikului. Ad'augg,m c

faimosul voievod Radivoje Opragid (1450-1500) Ii tthgea originea


poate tot din vlahii acestial. Vlahii Bobani ai voievodului Sandalj (1428)

erau asezati in Hertegovina, unde au venit din sudul Durmitorului.


Asthzi shit In Sovidii din Bosnia. Un vlah din Croatia (1436) se cheamgh
Tomag A1adini6, exact numele pe care 11 are si un sat din Dubrava Herte-

govinei. Dar un asemenea nume nu se mai &este nicgieri pe teritoriul


serbo-croat, de unde urmeazg, c Tomag face parte din acelasi neam cu
intemeietorul satului Aladini d. Deosebit interes prezinth doug, sate :
Pilatovci 2i Burazeri. Pilatovci slut vlahi binecunoscuti In secolul al XV-lea,

din documentele raguzane. Ei au plecat intr-acolo din Kopaonicul de


sud, iar asthzi slut asezati in Muntenegru, intr-un sat cu acelasi nume,
In Oputna Rudina. Numele Burazerilor din Dubita, in nord-vestul Bosniei,
a pg,strat rotacismul de odinioarg, ea i Burazori (rom. bune-zori .;
cf. denumirea Zlojutro, la Ku& In Muntenegru). Skari6 Ii identificg, cu
neamul Burazerovii din Temni6, tinutul Moravei, originari din Toplita,

In estul Serbiei. Existg, prin urmare, in tinutul Moravei, o regiune In


care rotacismul era un fenomen obisnuit. Din aceastg, regiune vor fi
plecat i ceilalti vlahi cu nume rotacizat, i dacg nu-i doar o intimplare,
ar fi destul de caracteristic faptul c numele lui Sarebire, de IWO' Drina,
II putem reduce ca origine tot la aceasth zong. Petar Smantare, care s-a

mutat din Lika la Dubovat are aceiasi strveche origine, ca i Burazerovi i.


Aceste constatAri sint suficiente pentru a ne convinge cg,, oricit de
vechi ar pgrea asezkile vlahilor din regiunile apusene ale Peninsulei Balcanice, ele Ii datoreazg, originea, totusi, unei expansiuni care a Avut loc
In secolele indepg,rtate ale veacului de mijloc. Ele Ant, cum am spus-,
rezultatul unui indelungat proces istoric, ale thrui contururi se pot Ina
descifra. Miscarea de la ththrit &are apus se vede destul de clar, dar tot
asa se disting i drumurile care due spre Scutari, Durmitor i Faa. Skari
e de pArere in aceasth privinta, c drumurile pAstoritului au servit i ca
drum de migratiune. Probabil ea are dreptate, deoarece expansiunea lenth
si atit de indelungath nu se poate explica altfel. Legatura neIntrerupth
1 Glasnik Zem. Muzeja u Bosni i Herceg., IV (1889), p. 78.

www.dacoromanica.ro

CONSIDERATII ISTORICE

169-

dintre aaezarile vlahilor in evul mediu este de asemenea un argument


puternic pentru aceasta parerel.
Astfel, tirile istorice i incheierile lui Skari , verific ate 0 prin iden-

titatea sfintului patron" pe care 11 serbeaza neschimbat toate neamurile


ortodoxe slrbeti, chiar i acelea ce au la origine vlahi slavizati, ne permit
sg stabilim mai precis drumul facut de vlahi pina in valea Cetinei 0 in
Banatul croat. Morlacii i istrorominii trebuie considerati drept punct
extrem al micarii care a plecat din regiunea Moravei, tinind directia mai
intii spre apus i apoi spre nord. Toponimia teritoriului situat la sud si
apus de Rudnik, din care nu avem mentiuni documental e, ne conduce

de la Ursule rHegrior, prin MaNcatla Pirlitor (tot atitea nume vlahe)


0 de aici spre bazinul Durmitorului, de unde migratiunea a patruns de
o parte spre Zeta 0 Muntenegru, de alta parte spre nord-vest, pentru a se
revarsa in intreg tinuful muntos al litoralului dalmatin. Acest curent de
migratiune a mers paralel cu altul lansat din sudul Moravei apusene si
de la Kopaonik spre vest, catre Durmitor, dar 0 in spre sud-vest, trecind
prin regiunea Visitorului, tot spre Zeta. Ambele valuri trebuie sa fie
foarte vechi, fiindca au avut timp sa se diferentieze in urma simbiozei
indelungate cu populatia sirbeasca, covir0toare ca numar. De aceea, In
Muntenegru, in fruntea catunelor stau cneji,. care s-au infadacinat atit
de adinc, inch manifesta tenclinta de a se constitui in triburi, eita vreme
mai la nord, In tinutul dintre Durmitor 0 Mostar, catunarii formeaza
specificul populatiei vlahe.
Dintre catunarii aceatia unii s-au mutat la Poljica, altii In valea.
Cetinei i 1ntre Krka i Zrmanja. Aaezarea lor indeplinita in secolele al
XI-lea sau al XII-lea are caracterul unei colonizari, care le-a atribuit
drepturi pe care vlahii au atiut sa le apere veacuri de-a rindul.
Din acelaai nucleu puternic de vlahi (dintre Zeta ai Narenta) a-a.
revarsat in secolele urmatoare aproape fara incetare un alt val, care a tinut
insa numai directia catre litoralul de nord al Dalmatiei. In secolele al XV-lea.
0 al XVI-lea, sub presiunea turcilor, migratiunea spre coasta dalmating se

inteteate i virful coloanei ajunge astfel pina in Istria. Istrorominii 10 pot


urmari precis linia pe care au parcurs-o din regiunea Raguzei ping in Veglia
sau in Val d'Arsa. Mai putini (Entre ei vor fi coborit din Lika i Krbava,
dispunind aici vlahii de o bunastare ce nu se parase0e cu uaurinta. Aceatia
din urma vor pleca numai in secolul al XVI-lea spre regiunile croate situate
in afara de zona primejdiei turceati. Fenomenul rotacismului 1-au pastrat
1 Harta anexat la acest studiu arata mai presus de orice lndoiala aceasta legatur neintreruptd, 1mpotriva celor spuse de Jiredek (Geschichte der Serben, I, p. 157 : da die Wlachen in
Serbien, Bosnien und Kroatien nur eine sporadische zusammenhanglose Bevolkerung bildeten..).

www.dacoromanica.ro

VLAHII NORD-BALCANICI IN EVUL MEDIU

170

insa cu toii, atit cei ancorati in Istria, cit i cei mutati din Velebit In
Imprejurimile oralului Dubovac (Petar Zmantara).
Constatari judicioase facute de invatatii iugoslavi ne ajuta sa l&murim i originea aezarilor vlahe din Bosnia. Dupg, Rados lav Lopagid
adica, nu se poate gasi nici o urma de vlahi in numeroasele documente care
privesc regiunile Krajinei bosniace din imprejurimile localitatilor Prijedor,
Xamengrad, Klju6 i Bigde. De asemenea nu se pomenete nici un vlah
de ambele laturi ale Kapelei i nici In urbariul de la Modrussal. Prin aceasta
se elimina din raza migratiunilor vlahe o buna parte din teritoriul Bosniei
de vest. Dar, dupg Vladimir Skarid, In regiunea muntoasa dintre Bosna
Superioara, Neretva Superioara i -rbasul Superior, dela drumul Sarajevo Kalinovik i pima aproape de linia ferata avnik Donji Vakuf,
nu se Intimpina nici un catun2, ceea ce pare deosebit de caracteristic. Daca
aceasta din urma constatare este exacta', atunci vlahii de linga Sarajevo,
cei din Vega& i Visoko, precum i cei care mai la nord de Travnik au
lsat urmele cunoscute (Vlagi Planina, Vlagka Gromila, Lup), trebuie

.considerati drept rezultat al unei migratiuni care a venit dinspre Faa


de o parte, iar de alta parte din Hertegovina.
Vlahii din ambele nuclee erau rotacizanti, dar lipsa catunului In spaiui arAtat mai sus este o dovada c infiltratia lor nu a fost prea intensa.

Poate de aceea s-a oprit Intr-o zona anurnit i n-a mai trecut riul Vrbas,
decit intr-un singur punct, cu directia spre muntele .Dimitor, linga care
ian riu se numete Inca i azi Serbalovac (dim in limba sirbo-croata Inseamna

fum" ; Dim,itor ar Insemna deci fumegator" ; Serbalovac e un derivat


din numele rom. $erban)3. Mentiunea catunelor lipsete i In Glasinac,
regiune situata la est de Sarajevo, ceea ce ar fi o indicatie ca migratiunea
-din Starivlah n-a trecut pe aici.
Cercetarile acestea ne-au convins ca nici vlahii din valea Cetinei,
nici cei din Istria, n-au urmat drumul cel mai scurt, care i-ar fi condus,
prin Bosnia, pina la litoralul Adriaticei, ci au facut un lung Inconjur prin
regiunile muntoase ale Hertegovinei i de-a lungul litoralului nordic al
11

Dalmatiei pina sa ajunga in noua lor patrie. Cimpul Andresko din Kopogii

dovedete o forma istroromina, care nu poate fi adusa decit din partile


Hertegovinei. Toponimicele vlahe identificate In
Rama confirma de asemenea aceste Incheieri.

_nord-vestice ale

1 Mon. Hist. fur. Si. Mer., V,, p. 1.


2 Shark, op. cit., p. 228-229.

3 P. Skok : Zu den rumiinischen Orts- und Personennamen auf dem serbo-croatischen Ge-

ibiet, In Zeitschrift far romanische Philologle, XXXVIII, p. 551-553. Cf. Th. Capidan, Ra,porturile lingvistice slavo-romtne, p. 145.

www.dacoromanica.ro

CONSIDERATE! ISTORICE

171

In fine, subliniem incg, o datg, constatarea cg, migratiunea din secolul

al XVIII-lea a adus un val de imigranti noi in Krajina Bosniei i In regiunile


riurilor Una kti Sana. Intre acetia au fost i urmai ai vlahilor de altadata,
acum complet slavizati. Bradari (originari din Prizren), .Durmidi (din
Pee), Drakulii (din H3rtegovina), .Kalemberi (din Hertegovina, respectiv
Muntenegru).
Vechimea alezgrilor vlahe din Stara Planina i Sredna Gora amine

Ina problematicl. Aspectul dacoromin al toponimicelor pgstrate aici


confirmg bg,nuiala ea unele din acestea sint rezultatul unei expansiuni
pastorale, care a avut loc in secolele al XIV-lea al XV-lea, .1 a plecat
dinspre Nig pe drumul din valea Nigavei. MiFarea aceasta trebuie sg, fi
fost destul de puternicg, pentru a patrunde ping, in Sredna Gora i pentru
a se resfira, de la Sofia spre sud-vest, ping, la frontiera sirbeascg, de odinioarg,

unde numele Banior tradeaza originea acestor vlahi. In stinga Moravei


rsgritene nu am reuit a constata nioi o urmg, de asemenea infiltratie.
Numele Valnig (din aluni) se intimping, tot in regiunea Nigavei, far/
.a fi rotacizat. Dacg, incheierile acestea se dovedesc intemeiate, mezahle
de vlahi din centrul Haemusului, amintite de bizantini in secolele al XII-lea
i al XIII-lea, au fost deplasate acolo intr-o epoca foarte veche.
Tot aa de veche trebuie sg, fi fost i micarea pornitg, inspre apus
din acelai nucleu, situat intre Timoc i. Morava, care a lgsat urme ping,
aproape de Drina : vechiul sat Vlaka, Bunei, Simedru (Smederevo) si
muntii Vlai6, o ramificatie a Cerului, atesteazg, o asemenea miqcare, chiar
dacg, am fi inclinati a atribui numirile vlahe din Kolubara, Podgorina,
Ragjevina i Iadar pe seama unei rnigratiuni recente (Ernule, Ki5er, Taure,
Vletaeio,

Vlajidi, Vlaka Megja, &.arbane).

Regretatul N. Draganu a aratat, cu deosebit eruditie, ca, intr-o


epocg anterioara tirilor din documentele istorice, a existat un curent de
migratiune vlaha ping, in Panonia. Dinsul presupune ca aceti vlahi
au plecat din Moesia Superioarg, i, trecind Sava i Drava, s-au rgspindit
de-a lungul Panoniei. Drumul lor e indicat in S:rmium prin mentiunea
la 1295 a unei villa Vlach i a apei Valachyza, atestatg la 1292 i. a toponimicului Radulfalva (1406). Tot aici se pomenete in 1395 Uhrinc, care ne

reamintWe pe Ukur, fiul lui Ivan Borojevie (rom. uptre = usor ; cf. numele Usurel, in Transilvania, Ufurei in Vilcea i Mehedinti, Usuratii
Dancu in Cahul)1. i o scrisoare a banului de Maya (1376-1378) vorbete
1 N. Draganu, Ancienneti el expansion des Rournoins d'aprs la toponymie, Ponomastigue
et la langue, In Balcania, VI (1944), P. 423-463. Cu privire la LT furei, cf. I. Iordan, Name de

locuri romtnefti In R. P. R., p. 276. Toate toponimicele mentionate se pot localiza dupa
N. Draganu, Romlnii tn veacurile IX-XIV pe baza toponimiei
(a se vedea i harta sa).

www.dacoromanica.ro

a onomasticei, Buc., 1933

VLAHII NORD-BALCANICI IN EVUL MEDIU

172

de vlahi in preajma Mitrovitei, pe care, arogindu-qi calitatea de cneaz dupa


dreptul unguresc, un anumit Bran intentiona sg-i stringg la un loc. Vlahii

urmau sa fie culesi in Ma6val. Ca acest val de migratiune si-a avut


punctul de plecare intre Timoc si Morava o dovedeste numele gemena din_

Panonia, nerotacizat, apartinind deci altor vlahi decit celor din zona
Itudnik-Drinja6a. Vlahii din Panonia n-au lgsat de altfel nici urme
de cgtune.

Impraltierea populatiei vlahe din nucleele strgvechi trebuie atribuita in primul rind modului de via i conditiilor sociale Intro care a fost
nevoitg, a-si duce traiul. Vlahii din tgrile slave ale Peninsulei Balcanice

au apartinut pretutindeni clasei de jos a color .legati de un &Capin si


lipsiti de libertate. Singurii care s-au bucurat de oarecare drepturi, sub,
bizantini, bulgari i sirbi, au fost doar voinicii". Toti ceilalti vlahi sint
supusi, asemenea paricilor i meropilor, constituind proprietatea marelui
jupan sau a altor domnitori, mai tirziu a manastirilor sau a vlastelinilor..
De aceea cauta sa se refugieze de la un stgpin la altul, tinind drumurile
pgstoritului, cunoscute lor. Pasunile bune i conditiile mai prielnice de
trai vor fi fost totdeauna hotaritoare. Asa se explicg, migratiunea lor de-a
lungul coastelor dalmatine i spre Bosnia, Inca inainte de venirea turcilorCucerirea otomang raiscg din loc toata populatia cresting din aceste tg,ri
grabeste dezagregarea nucleelor rgmase neatinse. Dar oricit de multi
vor fi plecat inspre nord i inspre apus, o parte a lamas totusi pe loc, cum
dovedeste toponimia i onomastiea din regiunile unde i-am identificat.
Asimilarea lor constituie un proces care a luat sfirsit in multe tinuturi mai
curind, in altele mai tirziu.
In lumina acestor cercetari triunghiul lui Weigand : Prizren-Nis-Sofia7
in care invatatul german stabileste leaggnul respectivei populatii, se dove-

deste drept ipotezg lipsitg de suficienta documentatie istoricg. El nu


cuprinde decit o mica' parte din teritoriul ocupat de vlahii balcanici, omitind intreg spatiul ce se intinde de la N4 la Dunare, reducind regiunile
Starivlahului, Durmitorului i Visitorului i atribuind. o densitate inexistenta elementului vlah din Bulgaria vestiea (in lucrarea sa Ethnographie
von 111 akedonien), intr-un teritoriu ee nu a apartinut zonei romanizate, ci
celei grece sti 2.
Vlahii si morlacii, p. 107.
2 C. Jiraek precizeazA In urmAtorii termeni frontiera zonei romanizate : (sie)umging Naissus und Remesiana mit ihren lateinischen Biirgern, whrend Pautalia (Kiistendil) und Serdica
(Sofia) samt der Landschaft von Pirot in das griechische Gebiet gehrten; zuletzt wendete sie sick
tangs des Nordabhanges des HOmus zur Pontuskiiste [Ea Inconjura Naissus i Remesiana cu.
cetAtenii Mr latini, In timp ce Pautalia (Kustendil) i Serdica (Sofia), Impreund cu regiunea

Pirotului apartinea la zona greacA ; In fine o cotea de-a lungul versantului de nord al Hae-

musului spre litoralul pontic]. Vezi Jireek, Geschichte der Serben, I, p. 38 39.

www.dacoromanica.ro

CONSIDERATII ISTORICE

173

Vlahii i albanezii

Teritoriul in care, algturi de cgtunele vlahe, se intimping i cgtune


albaneze, este cel de la Scutari ping la Raguza, iar in est, ping la Prizren.
Simbioza albano-vlahg se poate dovedi aici, prin urmare, pe bazg documental* desi hrisoavele sirbesti nu ne aratg prea strinsg aceastg convietuire : cgtunele vlahe sInt prezentate totdeauna deosebit de cele albaneze
Erau, evident, i unii i ceilali, pgstori. Vlahii insg apar mai numerosi
si ea un element de bazg al regatului. In vechea Serbie asezgrile albaneze
sint rare de tot, ca si In nord-vestul Raguzei, unde numai numele Burmazi
i poate Bolami al unor vlahi a pgstrat pink tirziu amintirea lor. Si totusi
simbioza vlaho-albanezg trebuie sg fi avut aici o vechime adincg. 0 aratg
de o parte pgtrunderea cgtunului la albanezi, iar de altg parte evoluarea
spre triburi a frAtiilor vlahe. Cgtunul nu este un fenomen general la albanezi, iar inchegarea In triburi a rgmas chiar i pentru sirbii supravietuitori
ai cuceririi turcesti legatg de o zong restrinsg. Influenta albanezg se vede

i in onomastica vlahilor din Serbia (Npimati, Ginovik, Tus, Hotul),


dar trebuie s5, observgm cg numele albaneze intre vlahi sint foarte reduse
la numgr. In Prizren, intre oamenii dgruiti Bisericii mintuitorului, ggsim
algturi de un Diva, Rad fierarul, .Dobroslav aurarul i altii, pe un Ljel
pe un Gon, ambii albanezi, dar i pe un Bad Krasavigt i pe nepotul sgu

de frate Surdul, evident vlahi.


Toate aceste consideratii iie fac sg putem stabili cu destulg certitudine cg asezgrile vlahilor din regiunile in care au ajuns in contact cu
albanezii, shit foarte vechi. Ele pot sg dateze din epoca ce a premers
revgrsgrii elementului sirbesc in regiunea dintre Scutari Prizren si
Raguza (secolele al VIII-lea al IX-lea). Parerea aceasta o sprijing
Erdeljanovi, cind presupune ca un fapt sigur c vlahii au transmis
populatiei sirbesti din vechiul Muntenegru toponimia autohtong preslavg
(iliric
i romang).
In acest caz, fireste, nu se mai poate vorbi de o migratiune, ci de
faptul el acesti vlahi reprezintg ultimele resturi ale populatiei romanizate
din vechile provincii Dardania i Praevalis. Numele riului i muntelui
Visitor, a comunei Vlahinja, sub muntele Pagtrik, la frontiera de azi a
Albanieil, mentionate in prima jumktate a secolului al XIV-lea, precum

Vlaaa Dra6a, care apus, ar marca limitele extreme ale presupusei


patrii initiate.
Tot asa de sigur pare insg cg un asemehea spatiu restrins nu ar fi fost
suficient pentru a cuprinde leaggnul" in care s-a foi mat aceasta populatie.
1

lstoriski Casopi.s, IV, 1952 : Rad. Ivanovi, Delansko Vlastelinstvo, p. 174 i 194.

www.dacoromanica.ro

VLAI-III NORD-BALCANICI IN EVUL MEDIU

174

Regiunea dintre Scutari i Raguza nu este un centru de iradiatiune pentru vlahi, ci punctul extrem al liniei parcurse de migratiunea lor

pastoralg. Erdeljanovi a argtat in chip convinggtorl, cum au coborit


vlahii din Zeta in vechiul Muntenegrn i nu invers, cum ar fi trebuit sf
se intimple, dacg am considera regiunea Scutarg- Prizren - Raguza
drept patrie stigveche a vlahilor. Studiul amgnuntit al vechiului Muntenegru ne invatg, in fine, cg aceastg regiune ar trebui consideratg mai
curind ca un ultim refugiu al pgstorilor vlahi. Nicgieri pe teritoriul iugo-

slay urmele vlahe nu sint atit de strins legate de istoria triburilor i


frgtiilor ca pe acest pgmint. Nicgieri indeletnicirea pastoralg nu a lgsat o.
comoarg mai bogatg de termeni ca aici. Dar populatia sirbo-croatg i-a
asimilat in cele din urmg. Putini dintre ei au plecat inspre tinuturile nordice, cei mai multi au famas pe loc i s-au contopit in masa coviritoare
a sirbilor muntenegrini. Albanezii au izbutit EA-1 refacg de doug ori (secolele al XIV-lea i al XVII-lea) vigoarea de expansiune, vlahilor insg le-a.
lipsit orice putintg de refacere, nu numai in Muntenegru, ci aproape pretutindeni in jumtatea nordicg a Peninsulei Balcanice ; ei reprezentaur
la sfiritul evului mediu, faza din urmg a unui proces istoric care a inceput
in regiunea Dungrii i Moravei i se termina acum in vgile Durmitorului,
in atunele muntenegrine, in preajma litoralului dalmatin gau In karstuf

arid al Istriei.
Rap orturi interdialectale

Vlahii descrii de noi se deosebesc de aromini (macedoromini,


sirbete Cincari), prin limba ce au vorbit-o atit in Bulgaria i Serbia
medievalg, eft i in Bosnia i de-a-lungul litoralului dalmatin. Se pare
cg in veacurile mai indepgrtate ian exista intre aceste doug grupe o zon5 .
prea largg de desprtire. Aezarile vlahilor din Serbia se pot urmari ping,
la Skoplje i Tetovo; ba chiar i mai inspre sud ping in Babuna, iar in
rasarit ping care tip i valea Strumitei. Indeosebi silitea Piti6 donatg.

in 1335 de tarul Dugan mangstirii Treskavac din Prilep dovedete cg.

vlahii din nord ajungeau ping aici. La Lerin, episcopul vlah a avut
o bisericg, pe care a vindut-o cu oamenii, cu viile, cu cimpul, cu izvoarele
i cu toatg stapinirea i drepturile". El abandona teritoriul tarului sirbesc.
i se retrggea spre sud. In 1355 tot tarul Dugan dgruiete2 Hilandarului
1 Naselja, 24, p. 97. De aceea vechii pAstori" se numesc l azi in Muntenegru ze6an1"(oameni din Zeta).
2 Documentul a fost publicat de Alex. V. Soloviev, Doud contribulii la Maltz( statului
tarului Dugan, In Glasnik Skopskog naudnog druglva, II, p. 25 i urm.

www.dacoromanica.ro

CONSIDERATII ISTORICE

175

metohia manastitii Sf. Petru din Koritza, impreuna cu muntii Koprivna


si Lokvica, asa & nimeni sa nu-i pkuneze cu de-a sila, nici nobil mic
sau mare, nici vlah, nici albanez". E drept ca nu dispunem in cazul de
fao de niciun criteriu pentru a stabili carui ram apartineau acesti vlahi,
totusi credem ca e mai probabil sa fi fost aromini. Pe Stiumita nu avem
iarki nimic caracteristic pentru a putea deosebi pe vlahi, cleat doar numele vlastelin" -ului Radule, care e meglenoromin. Luind drept sprijin
informatiile lui Kekaumenos, trebuie s consideram toata Macedonia .
situata la sud de Ohrida, Prilep si Bitolia ca o veche zona de expansiune
a arominilor. Tot asa trebuie socotita si regiunea Vardarului si foarte

probabil valea Strumei, pe unde si-au facut drum mai tirziu pastorii
nomazi ai arominilor spre muntii Bulgariei. In acest caz, vlahii care tulburau linistea calugarilor din Athos, in secolul al XIV-lea, unii poate si
mai curind, trebuie sa fi fost tot arominil. Este de remarcat ca in veacul
al XIV-lea expansiunea aromina spre nord se inteteste si se incruciseaza
cu valul de migratiune al albanezilor, care ia o directie chiar opusa, catre
sud. Miscarile acestea au fost favorizate de cuceririle tarului Dugan,.
dar, pornite o data, ele au persistat si s-au intensificat in tot timpul stlpinirii turcesti. Nu incape deci indoiala ca arominii s-au intilnit cu elementul din grupul de nord, atit in epoca veche, cit si cu putin inainte de
slavizarea completa a vlahilor din Serbia. Capidan a aratat ca in graiul
unor aromini din Albania exista o particularitate care-i apropie mai mult
de dialectul dacoromin2. Felul de articulare a substantivelor masculine.
se face intocmai ca la dacoromini : lupul, lacul, berbecul, pentru formele
corespunzatoare aromine luplu,laclu,birbeclu. Concluzia sa este ca aceasta.
particularitate, care lipseste la ceilalti aromini i,i se gaseste in partea de
miazanoapte a Macedoniei numai la arominii care dupa grai se dovedese
originari din Albania, ar putea fi un indiciu ca peste elementul aromin
s-ar fi putut suprapune o data o alta populatie vlaha. Aceasta, pentru
Albania, nu putea fi deeit populatda despre care ne vorbesc documentele
sirbesti". Intr-un singur punct istoricul nu poate sa fie de acord cu incheierea sa : in realitate arominii s-au suprapus aici peste diasporele vlahilcr
nordici, si anume in epoca de expansiune viguroasa din secolele al XIV-lea
al XV-lea. Observam & termenul dacoromin" nu-i potrivit aici. Dar
oricum se va fi petrecut acest proces, el se poate urmari destul de convin-

gator in aceasta regiune.

1 Drumul arominilor spre Bulgaria apare plastic pe harta lui J. Cvijid, La Ptininsuel
Balkanique, p. 170 : Formes de la proprit rurale. Despre vlahi la Muntele Athos a se vedea
T. Bodogae, Ajuloarele romtneti la rnandstirile din sftntul rnunte Athos, Sibiu, 1940, P. 29-30,.
90, 113, 156, 301.
2 Th. Capidan, Romtnii din Peninsula Balcanied (extras din Anuarul Institutului de
Istorie Na(ionald, 1928), Bucuresti, 1924, p. 111-112.

www.dacoromanica.ro

176

VLAHII NORD BALCANICI IN EVUL MEDIU

Aa spre pild, in tinutul Mijaci 0 in cimpia de la Mavrovo,1 spre


nord-est de Dibar, in valea riului Radika, un numar mai mare de nume
topice mgrturisesc despre existenta acelormi vlahi nordici: Durmigica (tul-

pina durmi-, Mira palatalizare), parte de hotar in Magorce ; Katunigta,


marginile satului Rostuge ; Lok (rom. Zoo) nume topografic in Trebigte ;
Strung, nume topografic in Nistrovo (rom. strung), i ca nume in Volkovija. Dupa Toma Smiljanid, cuvintul e vechi slay i inseamng strunga",

noi credem ca e romanic 0 ea apartine dialectului meglenoromin ;


Cuculj (Tutul) in Lazaropol 0 Kagtel in Rostuile. Onomastica e 0 mai concludentai : Gugulevei, familie in Galinik ; tot aici Cudulovci, familie in
Lazaropolje, de origine vlaha, din Rosoki (aceemi regiune) ; Jankulovci, famine in Galisenik 0 in Jan6e ; Jonuzovci, tot din Galie'nik (rom.
Ionut, diminutiv din Ion) 0, in acela0 sat, Sandulovci. In fine Negrevci
(rom. negru) famine in Treson6e 0 in Gori, unde se cheamg Negrovci (farg
palatalizare) ; Cipul (Tipul) in Nistrovo i SukulovciinNidorovo. Anchetatorul n-a inregistrat decit famiiile sirbeti, in cazul de fatg cele sirbizate,
dar nu 0 cele arornine sau albaneze. In terminologia localg cuvinte romanice sint : zira (rom. air); ba4 ilo locul unde se adung vara oile" ;

ba6, ciobanul care prelucreazg laptele" ; vatra, cgmin" (rom. vatrei);


piperki, rom. piper ; pitulica, mincare de Ming", rom. pita; poturnata,
cind ua nu e incuiata, ci numai inchisa, ; i se mai zice atunci 0 kognata
(cuvintul apartine dialectului meglenoromin) ; fi6ur, baiat de ajutor in
sting" ; urda, rom. urdel; urdenik, piatrg ce se pune in foc, pentru a
fierbe cu ea urda" ; 6eregnar, luna lui mai" (dacorom. ciresar). Dintre
aceste nume i cuvinte, mai ales Durmigica, Negrevci 0 piperki ne dovedesc ca nu sint imprumutate de la aromini, ci de la vlahii nordici, spre
care ne indreaptg t3i articolul -u/ in numele _Drakulovci, Iankulovci, Cipul
etc. Smiljani e de pgrere ca in. Mavrovo locuitorii cei mai vechi au fost

aceti aromini" (Kucovlasi), dar ea ei au fost sco0 din munti de cgtre


Mijaci. Cind s-a petrecut aceasta nu se poate stabili, dar vlahii sint acum
in cea mai mare parte asimilati, ceea ce reiese din tipul lor caracteristic
care s-a pastrat ping astzi la locuitorii din partea locului.
Thin urmare e mai presus de once Indoiala cg a existat o infiltratie
de vlahi nordici 0. in teritoriul Albaniei 0 Macedoniei care adgpostete
azi pe aromini. E cu neputinta insg a fixa vechimea acestei infiltratiuni
.0 extinderea ei. Faptul ert in comunele Muloviste 0 Gopes, situate la
noid de lacul Presim, se continua, ea 0 in Albania, vechiul fel de arti1 Naselja, 35, p. 7 121.

www.dacoromanica.ro

CONSIDERATII ISTORICE

177

.culare (m,usatul, mind, omul)1, poate servi ea indieatie c loeuitorii de


aici au venit din regiunea Vardarului superior.

0 miscare a elementului aromin spre nord, prin Prizren catre


Serbia Veche, nu o putem identifica nici in lumina documeatelor, nici
a toponimiei. Daca Insa, numele lcurlaj din muntii Kom se reduce intradevar la o combinatie de cuvinte aromine, o infiltratie a lox devine pro.
babil i pentru o epoca mai veche. Ramine insa bine stabilit c pina, in
secolul al XIV-lea nici un nume de vlah din hrisoavele sirbesti nu tra,deaza
forma, aromina, ceea ce nu poate sa, fie o simpl intimplare. Numele cel-

nicilor" din Bosnia i din hinterlandul dalmatin nu este un argument


In favoarea expansiunei aromine spre nord. El este un termen imprumutat
de aromini de la un trib slay en care au convietuit undeva, Inainte de
a se deplasa In teritoriul ce-1 ocupg astazi.
Petar Skok atribue numele kalimberi arominilor. Am aratat insa,
ca el se intimping, azi numai la meglenoromini i c poate sa derive din
regiunile unde vlahii au avut contact cu grecii. Intimplator se poate
urmari filiatiunea acestui nume i peregrinarea lui indepartata. El se
gaseste azi in regiunea Visoko, din Bosnia, unde unui cimp, in Monjari,
se zice Kalimbare, Kolimbare. In Krajina Bosniei un deal din satul
Zboriate se cheama, Kalemberovo Brdo, dar acesta e i numele unei familii
Kalember, despre care se stie el a emigrat din Korjeni (in Hertegovina).
In aceeasi regiune mai exista un nume, a carui origine se poate reduce
O

la aromini : Cinci din Varoaka Rijeka. De insemnat este apoi c Drakulioi


din Gornji Buaevid ti trage originea tot din Korjeni i serbeaza acelasi

dint patron ca i Kalemberii. Erau, prin urmare, inruditi. Dar numele


Drakulioi este raspindit mai ales in Zeta si pe litoralul sudic al Dalrnaiei. De aiei s-au raspindit i spre sud si in Hertegovina, cu ei Irnpreunii,
Ii Kalemberii. Aceeasi origine trebuie s o atribuim i lui Kalimbare din

Visoko. Purtatorul numelui a fost un vlah alungat de soarta intr-un


linut indepartat. Asezarea lor in Bosnia nu e veche, ci cel mult din seco-

lul al XVIII-lea, deplasarea spre Hertegovina poate sa se fi petrecut


o data, cu inaintarea turceasca spre Muntenegru (sfirsitul sec. al XV-lea

sau al XVI-lea). In epoca aceasta insa, nu mai poate fi vorba de un


amestec al lor cu vechiul element vlah, care a fost de mult slavizat complet.

Intre toponimicele culese de anchetatorii Academiei de stiinte


din Belgrad, noi n-am intimpinat decit numele Muncela (Naselja, III),
in valea Ibarului cu aspect aromin. El se poate atribui pastorilor aromini
care au circulat In aceasta, regiune in secolele al XVIII-lea si al XIX-lea1 Th. Capidan, Aromtnii, Dialectul aromtn, Buc., 1932, p. 383.
2926.

www.dacoromanica.ro

178

VLAHII NORD-BALCANICI IN EVUL MEDIU

Numele Mena (in Bulgaria), Meru lidi (in regiunea Podgorita) i. Meru lja
(la Drobnjaci), dad, deriva din mer, dr, mar, sint meglenoromine. Numele
de persoana Merut, intimpinat la un vlah din Croatia in secolul al XV-lea

(Merucidi), poate fi explicat i prin dr. mieriu, mieriu, albastru", deci


//om eu oehi albaftri". Regiunea din Bulgaria, unde se intimpina toponi.micul Mer, apartine de altfel zonei cercetate de pastorii nomazi ai arominilor in secolele din urma ale dominatiei otomane.
Ceea ce am expus aici e aproape tot ce se refera la o expansiune
veche a arominilor spre teritoriul in care s-au aflat vlahii i. rumerii medievali. E putin, desigur, dar suficient pentru a dovedi el teritotiile in care.
au trait unii i altii, se pot clar delimita.
Raportul vlahilor balcanici fata de dacoromini nu poate fi lamurit
definitiv, din pricina saraciei de infounatiuni vechi i a toponimiei adupa
de imigranti in chiar teritoriul de contact. Stiii le ce le avem inFa dovedese

mai presus de orice indoiala existenta unui strat vechi romanic, atit
in tinutul dintre Vidin i gura Moravei, eit i mai la sud, pe cursul superior
al Timocului, i catre sud-est, in directia muntilor Balcani (Stara Planina)..
Linia de contact cu vadurile de trecere aiatate de Cviji6 nu se prelungete

pe cursul Dunarii mai in jos de Vidin, nici mai sus de gura Moravei.
Lipsa nomenclaturii vechi romanice, dincolo de punctele numite, confirm/
aceasta constatare. Nu trebuie uitata imprejurarca ca, pe portiunca mentionata a Dunarii, n-a existat o granita politica in tot timpul dominatiunii

avarel, deci pin./ la inceputul secolului al IX-lea contactul dintre cele


doug maluri nu era impiedicat de nici o masura cu caracter strategic
sau politic.
In favoarea unui contact prelungit i intens intre regiunile din dreapta
i stinga Dunarii pledeaza i identitatea sau, in tot cazul, marea asemanare a dialectului vorbit de vlahii infatiati de noi en dialcctul dacoremin..
E rindul lingvitilor s explice raportul dintre aceste doua glaiuri.
Istoricul se marginete a constata Ca in temeiul cercetarilor facute in acest

studiu, nu. se pot distinge, cel putin intr-o epoca ce se poate controla la
lumina istoriei, deci de la sfiritul secolului al X-lea, incoace, migratiunile masive, care sa fi plecat din Moesia Superioara spre nord-est, in Banat

.5i Oltenia. Dimpotriva totul vorbete in favoarea unei micari pornite


din regiunea Dunarii spre sud i de la Morava spre vest, i anume Iii
Insi perioada de patrundere a slavilor in Peninsula Balcanica, dar i
in secolele urmatoare, in mai multe valuri. Daca ar fi avut loc o migratie
spre regiunile din nordul Dunarii, ea nu se poate admite decit inainte
1 C. Jiraek, Geschichte der Serben, I, p. 106, 120, 123.

www.dacoromanica.ro

CONSIDERATII ISTORICE

179

de secolul al X-lea, in perioada obscura a istoriei noastre. In secolul al

XI-lea se constata caracterul difuz al vlahilor din toata Bulgaria" si


prin aceasta se verifica implicit neputinta de a iradia spre nord o populatie
atit de numeroasa ca cea dacoromina.

Dar impotriva unei asemenea ipoteze, caci si ea este Inca numai


o ipoteza, vorbeste aspectul social si politic cu totul deosebit, sub care
apar rominii In nordul Dunarii, din momentul cind Ii vedem la lumina
istoriei. Organizatia vietii patriarhale la rominii din Tara Romineasca
se deosebeste fundamental de ceea ce am vazut la vlahii din Serbia.
Tot atilt de deosebit este si aspectul pe care il prezinta rominii din Banat
in secolele al XIV-lea si al XV-lea. Ceea ce pare identic se reduce la formele

stravechi de viata primitiva : juzii" i judecia" reprezinta, fara Indoiala eel mai vechi tip de organizare a rominilor, iar obiceiul de a face

plata impozitului cu venitul dura, oi (datul oilor" in Transilvania,


denumit de straini cincizecime") trebuie considerat de asemenea ca un
rest al organizatiei primitive ; legea vlahilor" din regatul sirbesc Ina
are un inteles cu totul deosebit de dreptul valah" (ius valahicum) din
Banat 0. Transilvania (In primul caz legea" cuprinde catastiful obligatiilor feudale, ce ii s-a impus vlahilor, iar, dincoace de Dunare, dreptul
valah" constituie o norma juridica valabila in raporturile launtrice ale
comunitatii romIne, reprezentind astfel resturile unui stravechi drept
consuetudinar) ; ler"-ul colindelor noastre, atestat si la vlahii din impre-

jurirnile RaguzEi, devenit acum un cuvint neinteles, trebuie explk at


de asemenea prin inigratiile din Epoca de formatiune a poporului romin ;
Kadlec pretinde c itermenu1 cneaz ar fi la noi un import din Balcani,
ignorind faptul c la sirbi i muntenegrini se denumeste astfel egpetenia

catunului sau al tribului, pe and, in Tara Romineasd cnejii reprezinta


o clasa sociala, a rnosnenilor liberi, iar in Transilvania indeplinesc functia

de reprezentanti ai feudalilor si nu se confunda cu juzii sau primarii


satelor. Acelasi invatat ceh subliniazal i identitatea numelor slave,
asezind alaturi numcle vlahilor ddruiti manastirilor sirbcsti de a rominilor
maramureseni, mentionati in documentele ungare din secolele al XIV-lea
si al XV-lea. Dar asemanarea numelor slave, care se constata In secolul
al XIV-lea in Oltenia si in Transilvania, cu cele constatate la vlahii din
Serbia, presupune existenta unor modele (calindare) bisericesti comune.

Ele sint o dovada neindoielnica pentru legaturile rominilor din nordul


Dunarii cu biserica sirbeasca sau cu episcopia vlahilor din secolele al
XII-lea al XIV-lea. Prezenta la noi a unor nume atit de rare ea Zavida,
1 Kadlec, Valai a Valaske Prkvo [Vlahil i dreptul valah], p. 437-450. Onomastica
romIno-slavd :

p. 451 si urm.

www.dacoromanica.ro

180

VLAHII NORD IiI1LCANICI IN EVUL MEDIU

Strez, Miroslav, Desa, familiare intre membrii dinastiei Nemanja, pledeazA

in favoarea acestei presupuneri.


Dar dacorominii n-au importat nimic nici din formele organizatiei
de bazA a semintiilor slave, diferentiate distinct in Peninsula Balcania,
ping, In secolele al X-lea al XI-lea. Tot ce au Imprumutat se poate
explica prin persistenta Indelungat a unui vechi strat de slavi In provinciile din nordul Dunarii i prin influenta cultural'a a slavilor meridionali.
Nici liniile de migratiune i mai ales tendinta permanent, ce ar
fi trebuit s existe, de a se miva spre Dunre, nu o observam la populatia
vlahA studiatI In aceste pagini. Spre sfiritul evului de mijloc, dud sIrbii
se refugiaza, in cete masive pentru a se sustrage dominatiunii turceti,
coloniti noi din Oltenia i Banat ocup5, terenurile libere din valea Timocului i din regiunea Mlavei. Ei reiau orientarea spre malul drept al Dundrii

i restabilese astfel contactul, care, din sec. al VII-lea incoace, n-a fost

Intrerupt decit pentru Intervale scurte.


Dovedirea acestei teze apartine insA unuralt capitol al istoriei romine

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIE
Anuarul Institutului d istorie national& an. I (1921) si urm. Cluj.
BANEsCU, N., Les premiers tdmoignages byzantins sur les Roumains du Bas-Danube (Extras
din Byzantinisch-neugriechisclze Jahrbcher, III, 1922).
0 problemd de istorie medievald: crearea ;i caracterul statului AsdneVilor 1185, Bucuresti, 1943.
BARTOLI, DR. MATTED GIULIO, Das Dalmatische, In Schriften der Balkankomission, Ling. Abt. IV,

Viena, 1906.
BIDERMANN, H.I., Die Romanen und ihre Verbreitung in Oesterreich, Graz, 1877.

Neuere slavische Siedelungen auf stiddeutschem Boden, In Forschungen zur deutschen Landes und Volkskunde, vol. II, fasc. V. t
BODOGAE, T., Ajutoarele romtnefti la mandstirile din sfintul munte Athos, Sibiu, 1940.
BRATESCII, C., Romtnii din Bulgaria de est a evului media (Bucuresti, 19421.
CAPIDAN, Th., Dialectul aromin, Bucuresti, 1932.
Raporturile lingvistice slavo-romlne, Cluj, 1923.
.

Romtnii din Peninsula Balcanicd, Bucuresti, 1924.


Rominii nomazi, Cluj, 1926.

COSTAOHESCII, M., Documente moldovenesti Inainte de $lefan cel Mare, Iasi, 1931.
Ciarne, DR. IVAN, Najstarija poujest Kreekoi, Osorkoj Rabskoj, Senjskoj i Krbavskoj Biskupiji.
[Cea mai veche istorie a episcopiei Vegliei, Usorei, Arbei, Segnei i Corbaviei],

Roma, 1867.
CVIJI6, JOVAN,La Pininsule Balcanigue, Paris, 1918.
CREMOgNIK, DR. GREGOR, Istoriski Spomenici Dubrovaekog Arhiva [Monumentele istorice
ale arhivei din Dubrovnik], seria III, Belgrad, 1932.
Dacoromania, Cluj-Sibiu, 1921, I urm.
DANICId, G., Rjetnik iz knjitevnih starina [Dictionar din antichitiiti literare].
DRIRDJEV, BRANISLAV, Filurdfije u Crnoj Gori u vremenu Skender-bega Crnojevida [Filurgii
din Muntenegru In timpul lui Skender-beg Crnojevi] tn Zapisi, 1940 (Noul
inaccesibil).
Nato o vlakim starjainama pod turskom upravom [Ceva despre cpcteniile vlahe sub

administratia turceascab In Glasnik Zem. Muzeja u Bosni i Hercegovini, Sarajevo,


1940 (Noud inaccesibila).
DRAGANu, N., Ancienneld et expansion des Roumains d'apres la toponymie, I onomastigue el la

langue, In Balcania, VI, Bucuresti, 1944.


Rominii In veacurile IX XIV pe baza toponimiei si a onomasticii, Bucuresti, 1931.
DRAGOMIR, SILvru, Originea coloniilor romIne din Istria, In Analele Academiei Roinfne,
Bucuresti, 1924.
Vlahii din Serbia In sec. X XV, In Anuarul Instilutului de istorie nalionald, I,
Cluj, 1922.

Vlahii i morlacii, Cluj, 1924.


DoeId, ST., 2ivot i obieaji plemena Kuea [Viata

obiceiurile tribului Kual, Belgrad, 1931.

DOMMIER, ERNEST, Ober die iilleste Geschichte der Sloven in Dalmatien,

www.dacoromanica.ro

Viena,

1856.

VLAI-III NORD-BALCANICI IN EVUL MEDIU

182

ERDELJANow, DR. IOVAN, Postanak plemena Pipera [Formarea originii tribului Piperilork
in Srpski Etnografski Zbornik, XVII, Belgrad.
0 poreklu Bunjevaca [Despre originea Bunjevatilor], Belgrad, 1930.

FILIP0vId, DR. MILENKO S., Gornja Peinja [P6inja Superioaral, In Srpski Elnografski
Zbornik, IV, 3, Belgrad, 1955.

FRIEDWAGNER, DR. MATHIAS, Ober die Sprache wed Heimat der Rumdnen in ihrer Frhzeit
(extras din Zeitschrift far Romanische Philologie, vol. L IV, fasc. 6), Halle, 1934.
GELZER, H., Ungedruckle und wenig bekannte Bistiirnerverzeichnisse der orient. Kirclze, In
Byzantinische Zeitschrilt, II, Leipzig, 1893.
GIVRESCII, C. C., Despre Vlahia Asdnestilor (EXtras din Lucrdrile Institutului de geografie al

Universildfii din Cluj, vol. IV).


lstoria romtnilor, vol. II, Bucuroti, 1937.
Glasnik Skopskog nauenog drunva [Buletinul societatii stiintifice din Skoplje],
II, Skoplje.
Glasnik Srpskog egenog draftva [Buletinul societatii stiintifice strbe] I-LXXV,
*
Belgrad, 1872-1892.
.
.
Glasnik zern. Muzeja u Bosni i Hercegovini [Buletinul Muzeulut Regional din
*
Bosnia si Hertegovina], I-XXX, Sarajevo.
1-1ADII-VAULJEv16, DR. I., Jedna Stara Srbija, Belgrad, 1909.
HURLER, C., Die Walachen als Begrnder des zweiten bulgarischen Reiches der Aseniden,
Viena, 1879.

HURNitrzARI, E., Documente privitoare la istoria romlnitor, 12, Bucuresti, 1890.


JIRSCRR, C., Geschichte der Serben, vol. I, Gotha, 1911.

--

--

Das Frstenturn Bulgarien, Viena, 1891.

Die Handelsstrassen und Bergwerke von Serbien und Bosnien, Praga, 1879.
Die Romanen in den Stddlen Dalmatiens weihrend des Mittelallers (In Denkschrif ten,

Phil. Hist. Klasse, vol. 48-50), Viena, 1901-1903.

Glasinac u srednjem vijeku [Glasinac In evul mediu], in Glasnik Zem. Muzeja u


Bosni i Hercegovini, IV.
Staat and Gesellschaft tin mittelalterlichen Serbien, I-IV , Viena, 1912-1919.
Die Wlachon und Maurowlachen in den Denkmdlern von Raguza, In Sitzungsberichte
der k. bmischen Gesellschaft der Wissenschaften, hist. - phil. Klasse, Praga, 1879.

IoRDAN, IORGO, Num* de locuri rominesti In R.P.R., Bucuroti, 1952.


IORGA, N., Geschichte des osmanischen Reiches, II, Gotha, 1909.

des Roumains et de la Romanit orientate, vol. III, Bucuresti, 1937.


-- Histoire
Istoria Romtnilor, vol. II, Bucuresti, 1936 (capitolul Sian
rniscdri vlahe
Balcani, p. 331-342).
- Notes et extraits, I-V, Paris, 1899.
IPPEN, T.,Novibazar und Kossovo (Das &le Rascien), Viena, '1892.
i

in

Istoriski Casopis, I -V, Belgrad, 1950-1955.


IvANOvI, RAD., Detansko vlastelinstvo [Proprietatea feudald a Deaanilorl, In Istoriski Casopis,
IV, Belgrad, 1952.
ICatunska naselja na manastirskim vlastelinstvirna [AseziIrile de Mune pe proprie-

Utile mththstirilor], In Istoriski Oasopis, V, Belgrad, 1955.


WI& DR. AL., Migracije Srba u Slavoniju [Migratiile Strbilor In Slavonia], Subotica, 1926.

Spomenici Srba u Ugarskoj [Monumentele slrbilor din Ungaria], I, Novi Sad, 1919.
KADLEC, K., Stefana Verbecija Tripartitum [Tripartitul lui Stefan Verbdczi], Belgrad,
1909.

Valedi a Valakke Prdvo [ Vlahii i dreptul valah], Praga, 1916.

KLAM, V.TRAosLAy, Bribirski Knezovi od plemena Subi do god. 1347 [Comitii de

Bribir din

neamul Subicilor pfnh In anul 1347], Zagreb, 1897.


Krai knezovi Frankapani [Comitii Frankapani din Veglia], I, Zagreb, 1901.
Povjest Hrvala [Istoria croatilor], vol. I-VI, Zagreb, 1899 si urm.
LuoMS, I., De regno Dalmatiae et Croatiae (ed. Schwandtner, Scriptores rerum Hungaricarum,

--

Dalmaticaram,
Croaticarum et Slavonicarurn veteres ac genuini, III)
Viena, 1748.
MANDId, DR. 0. Dom., Postanak Victha [Originea vlahilor], Buenos-Aires, 1956.
MAL, DR. JOSIP, Uskoeke Seobe i Slovenske Pokrajine [Migratiunile uscocilor i regiunile din

Slovenia], Ljubljana, 1924.

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIE

183

MALECIII, M., Gwary Ciciw a ich pochodzenie [Graiul cicilor L originea lor], in Lud Slowianski,

1919, Cracnria.

1LAiortAN1d, I.,

Prinosi za hrvalski pratmo-poojestni Rjeenik

narul istoric-juridic al croatilor] Zagreb, I Ill.

[Contributll pentru dictio-

MI6Ovid, U., 2ivot i obilajiPopouaca [Viata 5i obiceiurile Popovtilor], Belgrad, 1952.


1111KL0sICH, FL, Monumenta Serbica, Viena, 1858.

Lieber die Wanderungen der Rumdnen in den dalmatischen Alpen und den Karpalen
(In Denkschriften der k. Akademie der Wissenschaften, Phil. Hist. Klasse,

30 Band), Viena, 1880.

IOLA NIEODIM,Pravoslavna Dalmacija [Dalmatia ortodoxal, Novi Sad, 1901.


4,

Miltheilungen des historischen Vereines fr Steiermark, XXXI, Graz, 1883.


Monumenta historico-juridica Slavorum Meridionalium, I X, Zagreb, 1877-1915.

Monurnenta spectantia historiam Slavorum Meridionalium, IXLIII, Zagreb,


1870-1918.

4,

Monumenta Hungariae Historica. Diplomatarium, Budapesta vol. I (1878) si urm.


1111t1vU, G., Istoria rominilor din Pind. Vlahia Mare, Bucuresti, 1913.

Romtnii din Bulgaria Medievald, Bucuresti, 1939.

INUTTAVIEV, P., Proizlzoddl na Asenevci [Originea Asnotilor], in Makedonski Pregled, IV,


Sofia, 1928.
Vojnigki zemi i vojnici vd Vizantija prez XIII XV u. [Mosille voinicilor l vol-

nicii bizantini In secolele al XIII-lea pima la al XV-lea], Sofia, 1933.

Naselja i poreklo stanovnigtva [Asezrile i originea populatiei], vezi Srpski Elnografski Zbornik.
NIKOLAEV, VsEv0L0D, Potekloto na Asenevci i etnieeskijat charakter na osnovanata ot tech
ddrfava [Originea Ashnestilor i caracterul etnic al statului intemeiat de 6],
* a

Sofia, 1944.

NIBTok, ION I., Originea Romtnilor din Balcani si Vlahiile din Tesalia si Epir, Bucuresti, 1944.
NOVAROVId, STOJAN, Balkanska Pitanja [Probleme balcanice], Belgrad, 1906.
Les problemes serbes, in Archly fr slavisclze Philologie, 32-33, Viena, 1913-1914.
Prvi osnovi slovenske knjifevnosti meg ju balkanskim Slovenima [Primele temelii ale

--

--

literaturii slave la slavii din Balcani], Belgrad, 1893.


Selo [ Satul], In Glas_Srpske kr. Akademije, XXIV, Belgrad, 1891.
Zakonilc Stelana Duktna [Codul lui Stefan Duan], Belgrad, 1898,
Zakonski Spomenici srpskich drfava srednjega veka [Monumentele juridice ale

statelor slrbesti din evul mediu], Belgrad, 1912.

PA.NAITESCII, P. P., Documentele Tarii Rominesti, I, Bucuresti, 1938,


PEROJEVId, M., Povjest hrvatskih zemlja Bosne i Hercegovine [Istoria tkilor croate ale
Bosniei si Hertegovinei], I, Sarajevo, 1942.
PHILIPPIDE A., Originea Romtnitor, vol. I II, I asi, 1925-1928.
LISEANII, G. PoPA, Izvoarele istoriei Rominilor, vol. 1-15, Bucuresti, 1934-1939.

Dacia in autorii clasici, Bucuroti, 1943.

PIISCARIII, SEXTIL, Etudes de linguistique roumaine, Bucuresti, 1937.

Studii istroromtne, I II, Bucuroti, 1906-1926.


Inlluenla lirnbilor slave meridionale asupra limbii romtne (sec. VI XII),

ROSETTI, AL.,

Bucuresti, 1953.

u sjeverozapadnoj Bosni [Originea


populatiei ortodoXe din Bosnia nord-vestical, in Glasnik Zem. Muzeja u Bosni i
Hercegovini, XXX, Sarajevo, 1918.
SKOK, DR. P., Dolazak Slovena na Mediteran [Venirea slavilor In litoralu] mediteranean],
Split, 1939.
Prilog k ispitivanju hrvatskih imena mjesta [Contributie pentru cercetarea toponimicelor croate] (extras din Nastavni Vjesnik, XXII), Zagreb, 1914.
SKRITAm, A., Zilico eparlzisko vlastelinstvo [Proprietatea eparhialh a Zicei], in IstoSKAEIC, VLADISLAir, Porijeklo pravoslavnoga naroda

riski easopis, IV, Belgrad, 1952-1953.


Codex Diplomaticus Regni Croaliae, Dalmatiae etc., I XIV, Zagreb,
1904-1911,
SiiiiGAROV, I., Istorija na ohridskata Arhiepiskopija. [Istoria arhiepiscopiei de Ohrida], I,

SmaKidts, T.,

Sofia,
*

1942.

Spomenik Srpske kr. Akademije Nauk [ Spomenik al Academiei regale de stiinte


din Serbia], vol. III.

www.dacoromanica.ro

VLAHII NORD-BALCANICI IN EVUL MEDIU

184

Srpski Etnograjski Zbornik, Prvo odeljenje (sectia Intli) : Naselja i poreklo


stanovnigtva [Asezarile i originea populatiei], 1 34. (Numerotatia eu cifre romanepriveste ZborMkul, care are mai multe sectii):,gditat de Academia sirbeascA 4e stiinte.

Srpski'Elnogralski Zbornik. Cetvrto odeljenje (sectia IV) : Rasprave i gragja


(studii si material) 1 l urm. (Editat de Academia slrbeascA de stiinte).
STANWEVId, STANOJE, Lilna imena i narodnost u Srbiji srednjega veka [Onomastica si
nationalitatea In Serbia evului mediu], In Mlnoslovenski Filolog, VIII.
* ,
Starine Iugoslov. Akad. [ Starine ale Academiei Iugoslave], Zagreb, I si twin.
STROHAL, DR. IVAN., Praona poujest dalmatinskih gradova [Istoria juridicd a oraselor
dalmatine], I, Zagreb, 1913.
gii6, DR. FERDO, Miha Madijea de Barbazanis (In Rad lugosl. Akad., 153).
gIIFFLAY, DR. MILAN,

A.

Nelipicsiek

Budapesta, 1907.
Srbi i Arbanasi [ Slrbii
TAAIARO, ATTILIO,

hagyatika

[Succesiunea Nelipicilor],

In

Turulr

albanezii], Belgrad, 1925.

La Vnlie lulienne et la Dalmatie, IIII, Roma, 1918 1919.

JIRVER SUPPLAY, Ada et Diplomata Res Albaniae Mediae Aelatis Inastrantia, II, Viena, 1918.
THALLOCZY, L., Illyrisch-Albanische Forschungen, III (Mnchen und Leipzig).
TRIPCEA, DR. TEODOR, Romlnii dintre Timok i Morava ln lumina trecutului lor istoric,.
Bucuresti, 1945.
THALLOCEY

TRUHELKA, DR. CIRO,

Historieka podloga agrarnog pitanja u Bosui [Temeiurile istorice ale

problemei agrare din Bosnia], In Glasnik Zem. Muzeja u Bosni, XXVI, 1915..
LISPENSKIJ, I., Obrazovanie vtorago bolgarskago carstva [Formarea celui de-al doilea imperiu
bulgar] , Odesa, 1879.
VASMER, M., Die Slaven in Grieclzenland, Berlin, 1941.
VASSILICH, G., Sull'origine dei Cici.

Sui Rurneni dell'Istria.


WEIN:LIND, G., Rumdnen und Aromunen in Bulgarien (XVII Jahresbericht des Mstituts f iir
rum. Sprache zu Leipzig, 1908).
Die rumdnischen Dialekte der kleinen Wallachei, Serbiens und Bulgariens (JahrMI cher, VII), Leipzig, 1900.
VILSAN, G., Les Roumains de Bulgarie el de Serbie, Paris, 1918.
VLAJINAC, DR. MILAN Z., Zgon iii kulutenje van mesta stanovanja [Zgon.-ul sau colindatul In
afarA de localitatea ocupatA], Belgrad, 1932.

WNW, N. van, Taalkundike en historiese gegevens betreljende de ondste betrekkingen tussea


Serven en Bulgaren, Amsterdam, 1923.
Zbornik (vezi Srpski Etnograjski Zbornik).
ZLATARSKI, V., Potekloto na Petra i Asena, vodaeite na vdzstanieto v 118,5 god [Originea lui
Petru i Asan, conduciitorii rAscoalei din anul 1185], Sofia, 1933.
XENOPOL, D., L'empire valacho-bulgare, In Revue Ilistorique, XLV II , Paris. 1891.

www.dacoromanica.ro

INDICE DE NUME
Abas

152.

Aladinie, Toma, vlah 168.


Aladinge, Tomas, pristav al scaunului
vlah 84.
73.
Alban
albanezi 20, 21, 25, 28, 36, 39, 40, 56, 62,

94, 96, 111, 124, 134, 140, 141, 155, 164,


173, 174, 175.
Alexandru, Georgie, comite
Alexis Comnenul 12.

Alimer, fiul lui Milutin, vlah

89.

81.

159.

19.
Andria
148.
Andriulus
Andronicos 111 26.
Andronic Paleologul, lmpArat 135.
Anghelos, Isac
12.
Anonimul (autor) 147.
Anonimul" raguzan, cronicar din see. XV 43.
Ansberlus, cleric
34.
Antuloviii, famine 64.
arbanas-i (albanezi ) 140, 141, 156.

Arboriei
Arbalie
Arbulii

149.
149.
55.

aromini (Kucovlasi)

Raboni, loan, ban slavon 69, 70_


Bacul 66, 129 ; vezi i Baiul.
Bacule (Balule ), trib 39.
Baculi (Balla), fr5lie
59.
119, 151.
Badoer, Aloisiu 96.
Badych, Gulivh, vlah 82.
Baiazid, sultan 35, 51.
Bajislav premikjur 28, 117.
Bajlidi 108.
Bakula 48.
Bala 19.
Balducci de Fumo 93.
Balosin
151.
Bete.

Allman, Al ikola, voievod 39, 135.


Alunoviei 154, 158.
Alunoviii, famine
67.
Alunovii, frAtie
60.
Alunoviei, trib 164.
Ana Comnena 11, 12, 121, 162.
Andresko

Arsenie, episcop 24.


Asan, Asemesli
11, 12, 135, 154.
avari
178.

Balii
110.
Balla 151.

Ban, vlah
Banulovci

166.
53.

Bandar 48.
Banilouich, Goilan, vlah
43.
Banjani (morlaci vlahi ), lrib 62, 120, 167Barb
14.
Barbace
53.
Barbanel 151.
Barbarasa 150.
Barbet -- 53, 154.

Barbat, Balgi

13, 14, 15, 116, 118,


137, 162, 165, 174, 175, 176, 177, 178.

Barbalovac

Barba

53.

53, 154.

www.dacoromanica.ro

111.

INDICE DE NUME

186

Barloli, dr. Matteo Giulio - 86, 147.


Bartolomei Therchyimchich", vlah - 82.
_Basarovie, Jandrija - 104.
Baful (Bacul), cnez - 129.
Baful, vezi Baculi.
Bala le, vezi Bacule.
Bali' testi - 59.
Bdnescu, Nicolae - 11, 137.

Bogoslav - 119.
Bogoslauus Dersimirich - 120.

Bliful, trib vlah - 59.


Beatovidi - 67.
Bekosevie, Gregur, pristav al scaunului

vlah - 84.
Be lice, neam - 39.
Belie - 34, 35, 54.
Bencun - 48.
Berbos, lmaj - 149.
Berilo - 19.
Berislau - 19, 121.

Ivan - 38, 58 ; tatl lui Ulur ,

Borojevid - 59.

Bersovid Gruboe, fratele Latitei - 42.

bezjake" - 100.
Bidermann - 98, 99, 100, 105, 107, 127, 147.
Bilkovi5, gimun, pristav al scaunului

vlah - 84.
Bilosav Dralevie, vlah - 73.
.bizantini - 26, 31, 111, 119, 134, 136, 137,
139, 140, 143, 163, 166, 171, 172.
Birzan, vezi Burzani.
Bjelice, trib - 120.
Bjeloe, trib - 39.
Bjukolaj - 151.
Blacus - 132.
Blacus veteranus, vezi Bon.
Blagoveani, familie - 67.
Blasul - 109.
Blau Koeie, vlah - 73.
Blaz Wugula - 105.
Blazio de Gerde - 125.
Blgarin - 141.
Boban - 48.
Bobani, vlahii B - 168.
Bocanus Tollanovich - 45.

Bodogae, T. - 175.
Bodolise, Gherga, jude al morlacilor - 93.
Bogdan - 19, 86.

Bogrea, V. - 49, 135, 136.


Bolami - 173.
Bon, Bon Vlahus (Blacus veteranus), vlah 42, 45, 149, 151.
'Boris; principe bulgar - 117.
Borissavus Boicovich, vlah - 45.
Bormaxi, vezi Bormazi.
Bormazi (Bormaxi) - 45.
Borojevid,

Berislav, tatal lui Rudiljanin, vlah - 42.


Berriuci, vlah fiul lui Vidach - 42.

Bogavec Bogunovich, vlah - 45.

Bogdan, Dragoslav al lui B - 41.


Bogdan, I. - 22, 35.
Bogdan Morgassia - 133.
Bogdana de la Sana, erb - 41.
Bogdul - 151.
Bogetta, Nenchovich, vlah - 45.

Bosgnani, vezi bosniaci.


Bosnesi - 148.

bosniaci (Bosgnani) - 47.


bosnieci - 30, 134.
Bradar, familie - 67.
Bradari, vlahl slavizati - 171.
Bradari, vezi Bardari.
Bradef - 150, 159.
Bradel, Miho, priscar - 110.
Bradie, familia - 67.

Braja - 152.
Brajk - 151.
Brajko - 152.
Bran, cnez - 172.
Branisclav, vlah, fratele lui Dobrosclauus -42.

Branislav, vlah - 42.


Branislavus de Negomir, vlah - 42.
Branko, vlah - 48.
Brankovie, Gheorglze - 29, 30.
Brankovie, Gheorghe, despot - 30.
Brankovie, Gregor - 30.
Brankovie, Vuk - 30.
Brate - 60.
Bratigna Drobrognago, vlah - 42.

Bratimir - 19.
Bratoslav, Dobrolin, fiul lui B. - 41.
Bratoslav, Mania - 21.
Bratuj - 151.
Bratula - 151.
Bratulj Milinie Moroblachus - 44, 45.

www.dacoromanica.ro

INDICE DE NUM

Brayan Nadichnich - 168.


Braychus Stiepoevich - 45.
Brayk Meruchich, cdtunul lui B. M. - 107.
Bratescu, C. - 12.
Briza, Partho de B. - 36.
Baba lo - 48.
Bubec, Emeric, ban - 126.
Buc (Bun - 152.
Buchorichi - 149.
Buckat (Bufcal) - 19, 150.
Bucorovich Musbradus olachus - 149.
Bucur - 14.
Budan Grubi, vlah - 73.
Budei - 68.

Budin - 19.
Budislav - 19, 121.
Budmil - 151.
Budulde, Gregor - 93.

187

Burzan, vezi Burzani.

Burzani, frAtie (rom. Blrzan, Burzan, Bursan) - 60.


Bulk - 49.
Caloiurch Mircetich - 45.
Candrea - 158.
Cantacuzen, Joan 26.
Caparki (sau Vasii), familie - 56.
Capidan, Theodor - 39, 40, 60, 62, 113, 114,
115, 116, 118, 170, 175, 177.

Carsi - 147.
Carol, ban - 79.
Carol, comite - 78Cedren - 111.
Cessigusso, Leonard de

Budulge, Ivan - 93.


Bukarica, familie - 67.
Bukor - 19, 150.
Bukur - 65, 67, 150.
Bukuroviei, locuitori - 65.
Bukuroviei, trib - 164.
Bulat Kustrafie, vlah - 73loulgari - 172.
.bulgari mahomedani - 13.

Bulgarin - 141.
Buljanci (romtni band(eni ) - 57.
Bun - 19, 45, 59, 119, 150, 151, 152.
Buna - 152.

- 42.

Chiarach Radovani Drasenovich, vlah - 43.


Chiperi - 61.
Chiril - 121.
'Choniates, Nikelas - 11, 126.
Chrana - 152.
Chrane - 152.
Chranislav - 152.
Chrobrethyth, Paul, nobil croat - 78.
Chudulus - 149.
Ciccio da Segna - 98.
Cici - 95, 96, 98, 99, 100, 101, 126.
Cinac - 157.
Cincari ainfari ), vezi inacedoromtni.
Cinci, familie - 68.
cinci (tzintzi) - 14, 157, 177.
Cinculovi - 157.

Buni - 67.
Buni, loan - 104.
Bunimir - 67.

Bunia - 152.
Bunjevac - 156.
bunjevafi - 102.

Cinghiane, turc, tigan - 59.


Cipul (Tipul) - 176.
.
Clara, vdduva lui Simun Keglevi - 80, 82.
Corb - 54.
Corvin, loan, ban croat - 135.
Corvinus (Matei) - 146.
Cossicius Vladislaus - 146.
Cossul - 146, 150.

Bunislav

Costdchescu, M. - 61.

Bunioviei,, familia - 67.

Bunislav - 45.
Bunissich Vladil moroblachus de zlocrnha -43,

- 152.

Buno - 152.
Bunoza - 48.
Buntuliei, familie - 58.
Burazeri - 158, 168.
Burazerovidi, famine, neam - 60, 158, 168.
Burmazi, vlahii B. - 173.
Bursan, vezi Burzani.

Crancus, preot vlah - 133, 137.


Cranoe Opasa - 125.
Crciun (KpccTCol!,v-v) - 26.

Cresulus (poate Cre(ul) - 149.


Crnce (Truk), familie - 65.
Crntie, dr. Ivan - 94.
Crni Latini (latini negri) - 145.

www.dacoromanica.ro

INDICE DE NUME

18 8

Crnjac 48.
135.
Crnoevie, $telan
Crnojevid, Ivan 39.
Crnovunci
124.

Dehonijevid, Martin, vlah 76.


Dejanovid, Kostandin (Constantin) 29, 31..
Delje, fratie 38.
Densusianu
158.
Dersimirich Bogoslavus, vlah 43.

(Irma, jupan 149.


70, 97, 120, 134, 144, 145, 166.

croati

Crstul Domjende 149.


Cuce (Tule)
157.
Cupsor, Mitutin zis C. 80.
Custodie, preot
137.
Cvijid, lovan
12, 13, 16, 33, 52, 53, 67,
84, 175, 178.

Dimitrie

93.

86.

45, 132, 133, 155-

173.

Djal, famine
68, 166.
Djaktc (fratie), vezi Mikovidi.
Djalci 166.

45, 155.

eudulovci, famine

Dimin din Ballea

Dian

CUM 100.
eubretid din Vrhrika, Paul,

Didulich, Ratcho 149.


Diedo, Antonio, sindic 106.

Dimitrie, preot 137.


Dinjie, St., istoric iugoslav

Zelebija, Kasum, emir 51.


eepimati 173.
eeprniee, Bartol, pristav 84.
149.
Cikuldea
eremoenik, Gregor

Desa
180.
Desimir 19.
Defalovid
63.

Dobre
152.
Dobrec Visuloviei
44.
Dobrild (Domprilan)
26.

78.

176.

Dobroein, hal lui Bratoslav, vlah


Dabifiv, boier

29, 141.

daci", vezi romtni.

Dobroslav

dacoromtni
14, 54, 116, 124, 159, 180.
Dagul 151.
Dajko
152.

Dobroslav, aurar 173.


Dobrovie, Vukosav, vlah
Dobruj
151.
Dobrula 121, 149.
149.
Dobrulus
Dojul 151.

Dajea 19.
Dajul 151.
dalmatini 47, 103, 106, 146, 148.

Damianus de Nassis et de Jadra

Domazet

89.

Daneul 63, 149, 156.


Dan6u1 dirt Brda 59.
Daneulovci, famine
53.
Daneulovidi, famine
59.
Danie, Milutin, vlah 79, 80, 81.
Danilid 31, 32.
Danilo, vlah 86.

19.

48.

Draculus (Petrus)

29.

David, descendent al tarilor bulgari


Deeanski, vezi .Flejan lime Deeanski.
Ded 152.
Dedol
19, 151.
Dedulus
148, 149, 163.

161.

76.

149.

Draculus Zorzi 149.


Drag
152.
Draga 152.
Dragae, cApetenie de cbtun
Drage

Dehojevie, Micldus, cnez vlah"

43.

Domenico Negri 145, 148, 155.


Domincul 149.
Domprilan, vezi Dobrild.
Doinea de Vladihovid, viceban
72.
149.
Domulid
Donat, episcop 94.
Dorotei, calugr 30.
149.
Dracut
Draculus,
148, 163.

Daniloviej, Franko, pristav al scaunului


vlah 84.
Dankovie, Giurp
Danzull 149.

41

Dobrosclauus, fratele lui Branisclav, vlah

43.

152.

Dragid Prodanovid, vlah


Drag/a Vlahiot 153.

www.dacoromanica.ro

73.

42.

IND10E DE NUME

_Dragomir
.Dragoslav

65, 67, 68, 154, 171.


Durmii, familie
Durmikvii, familie 64.
Diimmler, Ernest 140.

152.
19.

Dragoslav al lui Bogdan

41.

,Dragoslav Dobreti 21.


Dragoslav Srbin 29, 141.
Dragoslav Vlah 29, 141.
Braga' 153.
Dragotina
111.
Dragu
153.
Dragugla 93.

Ecaterina, fiica banului croat Ivani Nelipi6


sotia banului Ioan Frankapan 71, 76.
Elena, regina 20, 37, 110, 140.
Elisabeta, regina 79, 126.
Elisseu, editur 36.
Elovac Drativojevid, vlah
73.
Erasmus von Thurm, comisar regal 100.
Erdeljanovi, dr. I., antropogeograf slrb

Draguj 151.
Dragula 149.
DraguleviC

Dragulov

37, 38, 40, 58, 59, 60, 61, 102, 114, 116,
154, 156, 159, 164, 165, 173, 174.

150.

Draguli (Pervosclavus)
Dragulin 151.

149.

Ertl& li, Nicolae, conte

149.

Farlatti

Draguna 19, 151.


Dragutin 86.
33, 34.
Dragutin, rege

Drakia, neam

180

Faor

104, 119.

137.
150.

Feeor, Marco, prisiicar 110.


Felix Petantius 145.
Ferdinand I, rege 96, 98, 104.

61.

Drakul
156.
Drakula, familie 67.
Drakulidi
68, 171, 177.
67.
Drakulidi, familie

Fgorci

Drakulovci
Drakulovii

176.

Filipovi, Milovan

51, 60, 154.

Fizula 109.
Fortis, abate 129.
Foscari, Francisc, doge 89.
Fra Ireneo della Croce, carmelit

Dra !leo

53.

Filipovi 66.
Filipovi, Milenko S., antropogeograf

48

51, 54, 64, 65, 66, 67.

152.

Drain& 86, 149.


Dralul 151.
Drell la 149.
Draganu, N. 39, 61, 171.
Drman, voievod bulgar 34.
Drobnjaci, trib (pleme) 61, 63, 120, 167.
Dubravac, Mili6evi, cramar 133.
Dubravei, Vigan, vlah 76, 112.

82.

Frankapanii, magnati croati

100.
46, 72, 73,

76, 92, 100, 103, 112, 144.

Frankapan, Ant (Haat, loan, Ivan), cnez

Damitor, nume
68.
Dunav, vlah 166.

al Vegliei, Modrussei, Cetinel si Clissei


si ban al Dalmatiei si croatilor", fiul lui
Nicolae Frankapan 71, 72, 73, 75, 76,
80, 93, 94, 98, 112, 135, 144.
Frankapan, Caterina 72.
Frankapan, Cristofor 96.
Frankapan, Dujmo 85.
104.
Frankapan, Gawar, conte
Frankapan, Martin, cnez 92, 127.
Frankapan, Nicolae, ban, comite de Veglia
71, 72, 77.
Frankapan, tefan, ban 72, 104.
Franula 109.
Franulichia, Catharina 149.

Durme

Fralae, Petru

Dubrovi, Milie

104.

Dudan, vlah 79, 81.


Dudanovi, Mikola, vlah
Dudanovi, Stover, vlah

80, 81.
81.

Ducange
12.
Duchesne, L. 138.
Dueid
63.

Du lid, ,g, antropogeograf


Dumi, luraj 104.

67.

Durme, emigrati

65.

39, 46, 62, 122.

98.

Fratta, Martin, romIn

www.dacoromanica.ro

36.

1NDICE DE NUME

190

Fre

- 124.

Goja - 152.

Frederic Barbarossa, (imprat) - 34, 95.


Friedwagner, dr. Mathias - 35.
Furdilovie (Furtul), famine - 66.
Furtul, familie, vezi Furdilovie

Golomeik, .Radovan - 29.

Furtula - 50.

Graeanica, mAnAstire - 123.

Gon, albanez - 173.


Gossamiri, Vladimir, turmar - 133.
Gostininich, Vladimir, vlah - 132.
Grade

Gabardie, lurko, nobil croat - 75.


Gagiul - 151, 156.
Gal (din Gabriel) - 57.
Gai Ma,

luan, vlah - 81.

Galeid, Toma, vlah - 82.


Gavazzi, dr. Milovan - 129.
Gazul, Pavel - 150.
Gazze, Aloise de G. - 47.
Gelcich-Thalldcy - 64.

George, fiul lui Woyzlaus - 72.


George, fratele banului Mladen - 69.
George, judet - 17, 116.
Gerardus de Collis - 148.
Gerd, vlah - 81, 108.
Gerdovid - 108.
Gerdovid, Luka din Krivonos - 83.

Gerdovi, Radul, vlah - 81.


Gerdussi, Michael - 155.
Gesner, Conrad (autor) - 147.
Getae, romfni - 146.
gefi - 146.
Giadresku - 159.
Giapidi - 147.
Gilanovie, Vladislav, fiul lui Krinunovi - 81.
Gin, Arbanasin - 29, 141.
Ginovik - 173.
Giovanni, Filippini din Zemonico (Zara )-97.
Giurafevci - 111.
Giurescu, C. C. - 11, 15.
Giustiniano - 106.
Giustiniano, Giovanni Battista, sindic In Dal-

matia - 105.
Give de Cranca - 125.
Gjalci, familie - 166.
Gjur Miculev - 62.
Gjuraevski - 25.
Glegievich Bogdan, vlah - 45.
Gliubovaz, dr. Simon - 106.
Glubigna, morlachi de - 44.
Goislav, fiul lui Kukavi - 79.
Goitan Banilovich - 120.

152.

Gradi - 157.
Gradul - 151.
Grci (greci) - 65, 140.
Grd, cnez - 18, 19, 116, 153.
greci - 21, 22, 96, 97, 115, 119, 177.
Gregoras - 12.
Gregorie, ma gistrat - 41.
Gridovid din Krivonos, vlah - 81.
Grigore (Dubravei), vlah 75.
Grk - 141.
Grubessia de Ragnana - 133.
Gruboe, vlah, stbpinul unui chtun - 42.
Gruboe Bersovid - 121.

Grupsa Sudich In Ceruona - 43.


Gugulevdi, familie - 176.
Guljevid, Radid, vlah - 83.
Gundulie, poet - 129.

Gunja - 19, 150, 155.


Gunja Dragoslavid, vlah - 41, 133.
Gure de Gleya - 125.
Gydni M., istoric maghiar - 138.
Hadil-Vasijlevie, dr. I., autor de monografie,.

sfrb - 53.
Hamza Beg, voievod - 51.
Hard Frankapan, vezi Frankapan AnZ.
Ilegulovid - 149.
Herak, cramar 133.
Herbula - 149.
Herendie, Ivan, cnez - 84.
Hermann de Cilia - 77.
Illapac, cramar - 133.
Hopf - 12.

Hot - 53.
Hotilo - 119.
Hotul - 173.
Ilrajul - 151.
Hranul - 151.
Hrela Goleevie, vlah - 73.
Hrvoie din Bosnia, herteg, voievod - 30, 89,.
126.

www.dacoromanica.ro

INDICE DE NUME

Hungari
Hurmuzaki

Ian 21.
Iana Fecioara
Ie lifa

81.

18.

Jacob, mitropolit

lanj

Ivan beg 38.


Ivan Borojevie 171.
Ivan Crnojevie, domnitor muntenegrin

146.

Huniadi, loan, guvernator

Ivan, fiul contelui de Krbava 90.


Ivan, fiul lui Paul eubreti din Vrhrika
Ivan (Nelipid), comite, vezi IvaniL
Ivan Poznanovie, vlah 73.
Ivan Vlahul 42.

29.
46.

121.
38.

lirdek

13, 14, 15, 16, 17, 18, 20, 26, 30, 32,

33, 34, 37, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 49,
52, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 110, 111, 113,
115, 117, 118, 119, 120, 121, 125, 128,
132, 133, 134, 135, 137, 138, 140, 141,
143, 144, 145, 147, 148, 151, 156, 161,
162, 163, 169, 172, 178.
Ilija 19.
iliro romani 61.
Iliricus homo

146.
149.

Ilul (pastor)
Ioan, fiul Vladislavei
70.
loan, vlah 78.
loan, fiul lui Ivan Nelepi 126.
loan de Zetina 126.
Ioan, fiul lui Simun Keglevi6 83, 84.
loan de Hunedoara 82.
loan de Krivonos, vlah 81.
loan, fiul lui Radol, vlah 81.
loan de Grisogonis

loan, preot

86.

137.

Ion 176.
lonuf
176.

Jankulieevci, familia

Jelege, Matija

84.

55.

84.

Jankulovci, familia
176.
Jireeek, vezi lireeek.

Jokl, N., lingvist 39,. 113.


Jonuf (Jonuzovi), nume 54.
Jonuzovci

176.

Jonuzovi, vezi Jonuf.


Jovieevie, antropogeograf
jugoslavi
36, 170.
Juraj, voievod 30, 48.

61.

KaIat, familie
64, 154.
Kalemberi, familie de vlahi

Ippen, T.

100,

107, 110,

51, 65, 68, 171,.

177.
38.
63.

Irineo della Croce

Kalemberovo Brdo
148, 157.

Kalogeorge Repana

istrieni 98, 105.


istroromlni
98, 116, 158, 166, 169.
italieni 139, 140.

Iunius de Camano

131.

Iura, vlah 81.


luraj, voievod 167.
lurie, postolar 75.
luriid, Nicolae

98.

68.

Kaliman 152.
Kalimbare 177.

138.

78.

Jagie, V., filolog 22, 73, 74.


Jakusovie, Filip, vlah 81.

39, 46, 47, 48, 49, 87, 101, 126,

131, 132.
lovievi, A.

38.

Ivani (Ivan, Ivanovich), ban, conte de Nell


pie 72, 74, 75, 86.
Ivanovid, Ivani, ban, vezi Nelipie.
Ivanovie, Radomir, istoric iugoslav 22, 25...
31, 32, 36, 173.
Me, dr. Al., istoric Orb 99, 102, 103.

Kadlec, Karel, istoric ceh


117, 143, 147, 179.

157, 171.

Isauri

Ivanco, din neamul Mogorovich


Ivanil Grobaei, vah 73.

14, 50, 53, 56, 59, 63, 134,

lordan, Iorgu
lorga, N.

19T

22.

Kalumper, joc i nume


KaluZniackij

Kamate, vezi Kamali.


Karnali (Kamate), neam
Kantacuzen

62.

18.
129.

121.

Kantula 63.
106.
Karacifie, Vuk
Karanovie, Milan, antropogeograf

www.dacoromanica.ro

67,

INDICE DE NUME

192

Kukor
151.
Kukuljevi 85, 126.

143.
Karavlah
Kazula 109.
Keevi, trib 60.
161.
Kedrenos
Kegleviei, famine
150.

80, 81, 82, 83, 84, 113,

Kuripeschitz, autor

Keglepi, loan
82.
Keglevi, Ivan
82, 113.
Keglevid, Petru 82.
Keglevid, gimun, fiul lui Stepan si al Clarei

80, 81, 82, 83, 84.


Kekaumenos 114, 116, 145, 167, 175.
Kermen de Krivonos, vlah 81.
Kerovid

67.

Ketenifte, locul catunului

68.

Kinamos
145.
Klai, V jekoslav, istoric croa I

69, 79, 98,

Kornplita
63.
Kondre
150.
KopilaN, familia

15.

100.

71, 107.

Ladislau, nut lui Kermen de Krivonos, vlah


81.

Ladislau, rege
81, 85, 136.
Lagaruliel, familie 64.
Lakustovo (rom. LAcust5)
53.
21.

Lamansky
148.
Lati 62.
latini 20, 21, 37, 53, 54, 141, 115.
140.

Latifa, sora lui Gruboe Bersovid


Laur > Laurel 64.
Laurian 64.

104.

42, 121.

Lazar, cnez

30, 117, 118.


53, 124.
Lacusta, vezi Lakustovo.

Lazar, tar

64.
65.

Kopoftei, familia
Korda 48.
Koroleja (Koroleki ), famine
Kosti, Mihailo M.
53.
Kovaeevi
22, 31.
Kofiei, Simun 146.
Kota( 48 ; vezi si Cossul
Kraja
152.

Krajnik, vlah

140.

Kurjakovi, Grigorie, nobil

Latinin

128.

Kolan, Matija

Kuripdie

La la

100, 102, 135, 136.


Kobasie, Ivan, nobil 104.
Koderman

Ku lin, ban (Bosnia)


Kaman, vlah 166.
Kupor 155.

Laurel < Laur


56.

64.

48.
Lentar 48.
Leko

Lepein
119, 120.
Ler
62.
Levakovie, Rafael, misionar

Lid, albanez
Ljuba

116.

103.

173.

152.
152.

Krajnikovci 116.
Krapuli 149.
Kpccrotivriv, vezi Craciun.
Kreco, familie
68, 154.
Krecul (Creful)
150.

Ljuboje

Krdimir, rege croat

Lucaro, Fuschi

Longo, vlah 59.


Lopafic, Radoslav, istoric croat
104, 108, 128, 170.

Lucan (Lufan)

163.

73, 78, 85,

19.
133.

Krinunovie, vlah 81.


Krlagani, fr5tie
60.
Kucovlasi, vezi aronttni.
Kai, familie, trib 39, 40, 46, 62, 122,
154, 155, 168.
Kudelin, voievod bulgar 34.

Lucius I., istoric croat

Kuk 152.
Kukavie, nobil croat

Macedoromlni ( Cincari)
174.
Maekat 150.
Maderizovie, Riza, fnvatat musulman

Kukol

151.

79.

69, 87, 88, 126,

135, 144.
Ludovic, rege

70, 77, 81, 86, 135, 144.


Lungurci, neam 54.
Lutovac, dr. M., antropogeograf 54, 55.

www.dacoromanica.ro

35.

INDICE D NUME

Madrapa

48.

Mal, dr. losip 102.


Malecki, M., lingvist 101.
Ma gage, boier 26.
Mandie, dr. 0. Dom 48.

Mehmed II, sultan

Mangjini, familia 54.


Manoo Vlah 29, 141.
Manota, ginerele lui Dragotina 111.
Marandul 149.
Maras 48.
Marcie, Lucijan, antropogeograf 108, 109,
166.

Marco, Geno, comite de Raguza 133.


Marco, Lipomano, din Zara. capitan 89.
Marco 86.
Marino, Geno 132.
Marko Maljenovid de Kamieac 119.
Marko lia, familia
57.
Marko lin

48.

51.

Memo, prove ditor 97.


Menkovise, Vida, Jude al morlacllor
Mental
149.
meropi
125.

93.

Merturi, trib albanez 36.


Meruchich, Brayk, vlah 78.
Merucia
178.
Meru lia, familie 15, 61, 154.
Merulja
61, 154.
Meruf, vlah 178.
Metodie

Mic

139.
19.

Mic, preot

137.

Michoy, Mathei
Micien Clapcich

144.
120.

Micleius, vlah, nepotul lui Vigan Dubravtie 75, 76.

Micolae de Krivonos, vlah

Maro, negustor 132.


Marsigli, conte 35.
Marta lila, negustor
132.

81.

Micul Gjelos
62.
Miculanich 93.

martholoczy, vezi martolozi.

Mar/id, Petar, comite al vlahilor

77.

martolossi, vezi martolozi.

martolozi (martholoczy, martolossi) 99, 100,


102, 103, 135.
Ma/el, rege 49, 76, 77, 78, 81, 82, 84, 85,
101, 146.
Matei, fiul lui Bartolomei ,.Therchymchich"
82.

Mateiu fiul lui Via tcu 81.


Matel, din Rasteno, negustor 42.
Matei Ninoslav, ban din Bosnia 140.
Mafia Vokad, vlah 73.
Matija, jude vlah 84.
Matko de Talovac, ban croat 72, 77.
Matul 63.
Matul Robanovige 149.
Matulichia 149.
Matu lid
48.
maurovlkco
143.

Maurovlahos (vlah negru)


143, 145.
Mavren
152.
Mafuranie 86, 128.
meglenoromin (dialectul) 159.
meglenoromfnei (patria)
159.
18

54, 62, 114, 159, 160, 175,

meglenoromtni
177.

60, 107.

znahomedani

193

Miean 154.
Mieanovia, familie 65.
Mieen
154.
Mieovid, Lj 47.
Miha Madii de Barbazan, comisar 69, 144.
Mihai Jurjevid 103.
Mihail, canonic 80.
Mihanovici, Stepan, delegatul regelui
O.
Mijaci 160, 176.
Mijatovid, Ceda, istoric Orb
132.
Mijatovie, Stanoje, antropogeograf 57.
Miljolid (< Milul), nume 60.
Mik 150.
Mikaglia, Iacob, lexicograf 147.
Miklosich, Fr. 17, 21, 23, 48, 94, 115, 116,
118, 131, 143, 150, 166.
Mikovidi (Djalac), fratie 60.
Mikul 150, 156.
Mikul, vlah 92.
Mikulid 48.
Mikulu
149.
Milan Z. V la jinac, istoric agrar
130.
Mita 48.
Milbradada Clapovieh, morlac 45.
Milbrat, paznic de vie 41, 133.

C. 2925

www.dacoromanica.ro

INDICE DE NUME

194

Mrgela - 19.
Mrljan, vlah - 108, 150.
Mrljani, familie - 164.
Mugos - 60.
Mugogi - 61.
Mulgagige, Mikula, pristav al scaunului vlah -

Mile - 152.
Milenkovie - 66.

Mileta Knisi - 103.


Mille Ostoji, vlah - 73.
Mili eerie Dubravac, vlah ,-- 49.

Milk - 151, 153.


Millen - 119.

84.

Milosclavus Gleiavich, vlah - 42.


Milosti de Bosna, erba - 41.
Milog - 46.
Milogevich, cramar - 133.
Milteni, Ljuboje - 44.
Milulovich, Thomaso - 149.
Milunovige, Lucaci, pristav al scaunului

vlah - 84.
Milutin, vlah - 81.
Milutin zis Cupsor (Kupgor), vlah regal - 80,
155.

Milutin, vezi telan Milutin.


Miorija, poezia - 39, 129.
Mircea (voievod, 1416) - 143.
Miriloviei, Irtie - 167.
Miroslav - 19, 20, 180.
Mirog - 153.

Mirga - 152.
Misul - 149.
Mt lul - 62.
Mladen, vlah - 79.
Mladen Subie de Bribir, ban al Croatiel - 69,

Muncela - 177.
muntenegrini - 170.
Murgd - 68.
Murgit - 55.
Murlachi - 137 ; homines liberi - 90.
murlaci - 94, 125.
murlaco - 143.
Murnu, G. - 11, 12, 162.

Musa, pretendent turc - 35, 48.


Mugkevige, Dian, jude vlah - 84.
musulmani - 68.
Mutaleiev, P. - 13.
Mutul - 156.
Mutulovi Raja - 53.
Mysi, vezi vlahi.
Naie, nume - 59.
Naiu - 59.

Mogorovich, neam - 84, 107, 112.

Nedulovii, nume - 57.


Neg - 151, 153.
Nega - 152.
Negrevci, familie - 176.
Negrovci, familie - 176.
Negul - 151.
Negul vlacus - 149.
Negulus - 148, 163.
Nekata - 151.

Mops - 61.

Nelipii, familie - 70, 72, 73, 76, 107, 111,.

70, 135.

Mtga, cumnatul cnezului Lazar - 118.


Moesi - 146.
Moga - 60, 61.
Mohamed ll 146.
mohamedani - 51.

112, 117, 128, 135, 144.

Morovlaco - 143.

Nelipii, loan, cnez - 70, 71.


Nelipi, loan, ban croat - 86.
Nelipid loan, comite - 126.
Nelipi, Ivanig, fiul lui Ioan, ban croat -71.
nemanizi - 29, 36, 162.
Nemanja, dinastie - 60, 111, 117, 125, 180..
Nemanja, vezi ,telan Nemanja.
Nemanja, telan, jupan - 17, 31, 116.
Nenad (Keglevi) - 80.

moroolahi (= rom. din Transilvania) - 147.

Nenigi, Gheorghe - 28.

morovlagki - 147.

Nenuli, Simon - 149.


Neozgot Guljevie, vlah - 82.

morlac (din vlah f i more) - 143 ; sensul termenului m. 87, 106, 107, 144 ; colonii de
m. -96, 97 ; rn. sau rustici- 91, 112 ; in. slavi

m. - 105 ; m. slugi, le gaff de glie - 91.


Morlachi - 148.
Morlaki seu olacones - 144.
Morolaci" 70.

Motul - 150.

www.dacoromanica.ro

INDICE DE LOCURI

Nerad 19.
Nef 151, 153.
.Nicolae din Corbavia, episcop 137.
Nicolae de Ragnina, cronicar
148.
Nicolae de Seech, ban
87.
Nicolae de Veglia, comite
84.
Nicoletti, Marc' Antonio, scriitor 147.

- 139.
Nigri Latini - 145.
Nikodim Mita, episcop - 106.
Nikola - 119.
Mafia, trib - 120.
Ninoe Sankovi, vlah - 73.
Niederle

- 23.

16, 50, 119.

18, 21 22, 23, 26, 27, 28, 31, 32, 33, 34,
39, 48, 52, 113, 114, 115, 119, 120, 123,
125, 129, 131, 137, 140, 141, 142, 143, 151.
Nuculoviei
62.

- 62.

Obad Vidnjevid, vlah 46, 103.


Obeina, sat 148.
Obilie, Milo 135.
Obrad Glegievich, vlah 45.
Odroggnacha Vlachi
44.

Off a, Sergi, romtn" - 36.


Olac - 134.
Olaccus (prope olacco in Veglia) - 93.
olachi - 83 ; ovel villani - 86.

- 143.
- 126, 139, 148; vezi i romini.

Panaitescu, P. P.
Paris 12.

Orloveid, Grigorie - 86.


Orsica Frane de Bodacia - 131.
Osmani - 29, 101.
Ostoia, fiul lui Vlatcu - 81.

Ostoje, rege
48, 89.
Ozanulo (Osanulo)
148.

Petru, fiul lui Milutin, vlah


Petru, fiul lui Simun Keglevi

Petrus filius Pervosclavi


142.
Petrus de Sub
133.
Piavidi, Ninoje, vlah 86.

Picinego, loan de P.
Pinculid
Pinguent

Oparitul 150, 159.


Oparnice, familie
168.
Orbini, Mauro 143.

- 61.

olasz, vezi italieni.


Oliver, lovan, despot

- 28.

- 133.

Pasarel 151.
Pasculus Chichio ( Pinguent ),ef de semintie
95, 100, 149.
Paskuli 149.
Pasqua de Pecorario 132.
Paul, voievod 84.
Paulovid, Loan
82.
Pavlovid, Radoslav U., antropogeograf 19,
48, 56, 57.
Pavlovid Radoslav, voievod 49.
Pedrid, sat 148.
Pergond
147.
Pergoeie, Ivan
146.
Perovi, Marko 37.
Petantius 154.
Petar 93.
Petelenid, leronim
86.
Petranovie, B.
142.
Petrovici, Emil 35.
Petrovid, Petar Z., antropogeograf 57.
Petru, ban croat 89, 127, 144.

Pigajette

- 129.

Palmotie, poet

Olacus
oldh-i

ollachi
144.
Onuf
62.

153.

Paja 152.
Palma Marini Stephani

Novae de Ostrovija, nobil croat 84.


Novakovid, Stojan, istoric strb ,- 12, 16, 17,

Nuful

Pam -

Ninoslav, Matei, banul Bosniei


Nixa Buchana 42.
Njegoslav

195

- 134.

Pilatovci, vlahi

- 149.

81.
84.

- 42.

- 168.

- 95.

Pintar 48.
Pipdrus, Petra 61.
Piperi, familie, trib 57, 61, 116, 120, 154,
164.

Pitikovid

- 151.

Piu II, papa

- 147.

Plen
19, 153.
Podesta din Capodistria
98.
Podesta din Mentone 98.

- 149.
- 19.

Pogoreleid

Poligrad

www.dacoromanica.ro

INDICE DE NUME

196

Pomil

.Radivol Voxich Drobgnach


Radivoje Opraid, voievod

151.
153.

Poneg

Pop 19, 153.


Popa Liseanu, G. 11, 12, 165.
137.
Popescu, N.
Popi, familie 65.
Popovci (Vlasi) 47.
Pod irogcnetul, Constantin 34, 140.
Povrten
19.
Prahlorovid, vlah 116.

Pravii5, Milota, pristav al scaunului vlah

Prede

Priban, vlah

42.

143, 145, 162, 165.

Radomit V idacovich, vlah


Radoslav 42, 162.

63.

Radoslav, fiul lui Krinunovi 81.


Radoslav, Serdan al lui 41.
Radoslav Pavlovici, volevod 133.

Radu Skali, vlah

45.

82.

Radii/ 151.
Radul 60, 95, 149, 151, 163.
Radul, nobil 110.

119.

152.

Prvovcniani, vezi Stefan Proovenani.


Radul Peri 103.
Prvula 121, 149.
Radula
109, 121, 149.
Pudild Vlahul 116.
Pupator 63.
Radule BaeM 63.
Puscariu, Seatil 34, 52, 55, 58, 67, 108 Radule Vlah, chpetenie vlahd
Radule vlastelin" 175.
129, 150, 159.
Quarzonibus, loannes de

42.

42.

Radoslavus Vladoyevich, vlah


Radu, jude 17, 116.

79.

Pribislav 86.
Pripchus Radoslavich Vlachus

152.

Radomir vlah. fratele lui Prebr

152.

Prekala 152.
Preljub, boier 26.
Presbiterul din Dioclea

Proboje
Progon

Radkula
151.
Radman 48.'
Radmil 155.
Radmil (Radunel) Babi6, vlah 82, 149.
Radmil (Gerdovie) 83.
Radmir 119.
Radoe Stauerovich, vlah 63, 120.
Radol, vlah 81.
Radolid, familie
105.
.Radomir

84.

,,Prebezi", vezi vlahi.


Prebr, vlah, fratele lui Radomir

45.
168.

149.
Radulek
63.
Radulinovi
Radulinovid, Obrad

106.

Raki, istoric croat

38, 59, 129.

149.

88, 143, 155, 163, 161.


Rad 119, 121, 152, 153.
Rad, fierar 173.
Rad Krasavit, vlah
173.
Rada 152.
94.
Radac
.Radach Bogavcich, vlah
45.
Radan, vlah 81.
Radat 48.
Radega, Gheorghe, fiul lui Gridovld din Krivonos, vlah 81.
.Radi &Irak
30.

Radulov, lovan 61.


Radulov, Prodan 63.
Radulov, Vujo 61.
55, 57, 58, 63, 67, 68,
Raduloviei, nume
149, 151, 154.
82, 143 ; vezl l .Radmil.
Radunel

83.
RadM (Gerdovid)
.Radimir
19.
Radi
153.
Radivol V itkovil, vlah

.Ralul

73.

Radu
153.
raguzani
29,

30, 40, 41, 42, 43, 47, 48,

50, 51, 63, 107, 118, 119, 129, 131, 132,


133, 135, 140, 141, 143, 144, 162, 164, 167.

Rajul 151.
Rakojevii, vlahi

44.

149, 150.

rasciani 99, 102, 103, 145.


.Raspo, chpitan
97.
Rasul
151.

www.dacoromanica.ro

1NDICE DT- NUME

197

57.
Ram liti, nume
Ratcus Obrati 42, 107.

Schwandtner, istoric maghiar


145, 146, 165.

Ratko, vlah

Sclaveni

79.

Ratkovid, Iacob

82.

Rauber, Nicolae, baron


Rddunel

99.

Senko, jupan
131.
Serakili, famine 60.

12.
66.

Roman
Romanen
145, 148.
romani
99, 145, 146, 148.

Serdan

119.

Serdan al lui Radoslav, vlah

.Romanoi
140.
Romel
140.
160.
Rosetti, Al.

serviani 99, 102.


Sestrid, Mihail 104.

Rubanovig, Matul, pristav al seaunului vlah

Sigismund, rege

Sestrid, Tom

84.

Rumdnen (sOdliche)

rumeri" (cki)

42.

148.

100, 148, 178 ; < rumini

104.

72, 76, 77, 78, 80, 90, 91,

Silan, vlah

79.

Sildnesti, neam 79, 107, 111, 113.


Simeon, tar bulgar, 12, 117.
Simeon Nemanja 123.
Sina 19.

Sindik, dr. Rik, antropogeograf

157.

Rumora
63.
Runios
35.
Rusnaaki 147.

Singur

147.

Salimbene
150.
Salomon, prove ditor
Samuil, tar 162.

84, 85.

Sinj

74.

strbi

26, 100, 113, 134, 137, 138, 140, 164,

72, 87, 168.


Sandal/ Hranji 46.
Sandfeld, balcanist 35.
Sapran 152.
Saraka 63.

Skarid, Vladimir 50, 114,

158, 167, 168,

169, 170.
Skeja, vezi Scheia.

Skok, dr. Petar 34, 35, 43, 45, 46, 50, 55,
62, 66, 67, 69, 93, 100, 108, 150, 154; 152,

97.

Sandalj, voievod din Bosnia

44, 47, 485

153, 155, 156, 157, 158, 163, 170, 177.


Skoparanovidi, familia
Skorsur 63.

65.

Skrivanid, A., istoric iugoslav 19.


slavi 11, 100, 105, 131, 139, 140, 143, 148,
165, 178, 180.
146, 156, 166,
sloveni
168.
Smantare 150 ; Petar
Smidiklas, istoric croat 70, 77, 86, 87, 93,

104.

sasi 30, 133, 146.


Sava, arhiepiscop 123.

149.

Smiljanit, Toma, antropogeograf 176.


Sntgarov, I., istoric bulgar 137, 162.

Scalich
108.
Scardoniji
146.

Scheia (Skeja), familia


144, 148.
schiavon-i

63.

19, 150.

172.

Ruf(5, Juraj, jude vlah

Sarpi, P.,

41.

144.

Ruditjanin, fiul lui Berislav vlahul


Rudolf, fmphrat 103.
Rug
19, 153.

rusniaki

116.

SelciraH
67.
Sekulovid
149.
Senko
47.

Resit, Michael de R. 47.


Richter, Ed.
50.
Rim ljane (roman 145, 146.
Roesler

146.

sclavus (= sclav) 141.


Sechg, Nicolae, ban croat

155.

69, 70, 1355

54.

104.
Sochi (Vlacid)
Solakovidi, famine 65.

www.dacoromanica.ro

MICE DE NUME

1,98

4re/tan, nume rom.

Solitnan (Suleiman), sultan 35, 100.


Soloviev, Al. V.
17, 31, 174.
Sopkovigg, Ivan, nobil croat 84, 85.
Spiridon, patriarh 30.
Srb lin (= supusul banului din Bosnia)

Stefan

140,

141, 144.

Stajul 151.
Stan 19, 152, 153.
Stan Gudoie

29.

Stanac (din Baka)

93.
133.
149.

Stancovich, cramar

Stancu sin Marina


Stangul

156.

Stangul, fiul juratului Marin VranCik

93.

152.
Stanimir
19.

166.

Stefan Prvovengani, rege slrb


Stirbej
150.

151.

151.

stari vlah(= vlah bdtrtn) 33.


Starihna Stankovig, vlah 49.
starovlahi (= popor care a lost lnainte de slrbi)
38.

Stayer (vlah)

81.

Stepan, tatll lui Simun i Nenad Keglevid


Stepan Medoevich, vlah 45.

Stiepan, ban 50.


49.
Stipan, principe

strateutoi vlachoi
strati-oft

Strez

Strung

gukulovci

23, 180.

117.

176.

176.

57, 154.

Tamaro, Attilio 86, 15, 96, 98, 100, 107,


143, 148, 149.

Tarnok, Petru, vlah

104.

Surdul 53, 150, 156, 173.


Surduljani 53, 154.

Such Knall, vezi Milutin.


Syrgianes, comandant bizantin rebel
82.

36, 40, 46,

Taina, vAduv 121.


Talovac, ban
73.
Talovac, Lacko de cnez 76.
Talovac, Matko de ban croat 76, 80.
Talovac, Petru de ban 76, 81, 82, 90.

86, 149.

Stuparevld, Lijk, prisacar 110.


Sugarci, familie 53, 84, 154.
Sugari, vlahl 84, 107.
Suleiman, vezi Soliman.

Szechy, Nicolae, ban

68.

gimun, fiul lui Simun Keglevid 80.


gigid, dr. Ferdo, istoric croat 69, 70.
Subaid, .Radivoj 104.

gurman 48.
gutuljigi, nume

135.

Surcinovid, Matko

176.
150.
150.
154.

gujjlay, dr. Milan, istoric croat


71, 111, 156, 163.

104.
135.

Strohal, dr. Ivan

garban
gerban

gubigi

86.

Strahajevie, loan

80

17, 57, 136, 140.

Sandulovci

gerbul
gerbula, familie

81, 152.

Stawew", fiul lui We lay, vlah

Stojislav

(frog Milutin, rege 20, 21, 22, 23,

27, 31, 33, 34, 37, 110, 116, 117, 123, 130.

StanIfovig, Hlapac, vlah 49.


Stanojevi Stanoje (istoric slrb)

Stanul

Stefan, despot 30.


Stefan, rege
16.
Stefan (I rege Incoronal) 31.
Stefan cel Mare 61.
Stefan Dugan
16, 24, 26, 27, 28, 29, 30, 31,
32, 33, 36, 47, 56, 111, 117, 118, 122, 123,
124, 125, 130, 131, 141, 151, 164, 167,
174, 175.
Stefan Nemanja
19, 36, 123, 166.
Stefan Urog, tar, fiul marelui Dulan 47,131.
Stefan Urog Deganski, rege
19, 20, 23, 24,
28, 40, 111, 121, 122, 140, 142, 151tefart

Stang

57, 63, 149.

119.

Tarsi 147.
Tatetik (din tat-ul)
Tatul, nume 59.
26.

78.

150.

Terhunac", Bartolomei, vlah,


Thalloczy

46, 77, 84, 95, 135.

www.dacoromanica.ro

82.

INDICE Cr NUME

Therchgimchich" Bartolornei, vezi Terhunac"


Bartolomei.
Tihomir 19.
Toman Matei6

128.

Uskoci", vezi vlahi.


Usurafii-Dancu 171.
Usurei
60, 171.
Usurel
171.

149, 121.

.traco-itiri
139.
Tragurienii 87, 88, 89.

Traian, trnpAratul

Uur

Traniach, loan, vlah regal 78.


T. if an de luda
41.
Trifunovski, lovan F., antropogeograf

Uurinc
54.

56.
133.

35.

Trulielka, dr. Ciro, istoric bosniac 43, 45,


46, 51.
Tubero Lud. Cervarius 146, 150.
19.

Tudorilevci, vial!
Tudorik 119.
Tudorif (Tudorik)

Turchi

150.
84.

106.

29, 35, 40, 47, 55, 63, 64, 81, 98,

173.

Tordoe din Bosna, erb

41.
Tvrtko TortkoviC, regele Bosniei

/ zintzi

Valleresso, Paulo
90.
Valni
171.
Valnie, familie
53, 154.
Valvasar
105.
Vasidi, vezi CapariCi.
Vasil
19.

13, 136, 138, 162.

48.
VasiljeviC
84.
Vasmer, M.
115.
Vasojevi6 63.

99, 100, 102, 103, 104, 106, 124, 134, 136,


139, 145, 146 160, 163, 167, 169, 172.
Turk, familie 105.
Tus

12.

103.

Vasilj

TukoviV, Anton, cnez


Tulle, neam 78.

turd

Valenciennes, Henri de

Vasite II, Impa.rat

119.

59, 171.

171.

Vallachen

Trtpcea, Teodor

Tudor

38.

(Thu BorojeviC, fiul lui Ivan

146.

Triphon de luda, nobil

56.

Ursulovich Bjeloe
149.
uscocii
96, 99, 102, 103, 104, 135.

86.

Torculazza, Mara

UriliC, Radomir 21.


Uro, vezi tefan Uro.
Uro Milutin, vezi lefart Milutin.
Uroevi, Atanasie, antropogeograf
Ursul
156.
Ursul Vladoe vtachus 149.
Ursulidi, familie
58.
Ursuljice, toponimic
58.

100, 147.
Tommasini, episcop
-Torna RodjeviC, vlah 73.
49.
Toma, Stefan
Tomaevid Stjepan
49, 167.
Tomie, Svetozar, etnograf 62, 167.
Tomo Divi
103.
Tomo Laiii 103.
Tornsa

199

68 ; (aromln)

157.

Veis

95, 98, 126, 143.


99.

26.

Velebit, ruunti
148.
Velimir
19.
Velistava
121.
veneti
146.
venefieni
49,

85, 87, 90, 92, 95, 102, 105,

126, 127, 135, 143, 144.

Tipul, vezi Cipul.


Ujlak (Ilok), Nicolae de

47, 48, 143,

Vassilich, G., istoric italian


Vechi romani (Alt-Romer)
Vegliot (dirt Veglia)
94.

49.

Verbeci, vezi Verbaczg.


VerbSczy
146, 147.

Ukota, nepot al lui Dudan, 81

Vesselo

unguri 139.
Unrest, Jacob, cilpitan
.Urcafi Vigneviei 45.

Vidach, vlah, tatal lui Berried


Vido Vlah" 105.

100.

Vidal

149.

149.

www.dacoromanica.ro

42.

INDICE DE NUME

20o

din Ohrida) - 13 ; V. (vorbese rumInestel"

Vidulichia, Margareta - 149.


Vidulichia, Maria - 149.
Vigan Dubraveil, vlah - 73, 75.
Villehardouin, Geoffroy de V. - 12.
Vinfalie - 106.
Vintichius, cAlugAr - 43.
Visul - 156.

- 105.
Vlahii Nelipicilor - 134.
vlahii Sugari - 107.
olahii Tull& - 107.
Vlahie - 48.
Vlahoi oditai - 111.
Vlahouid 63 ; Ir Ape - 60.
Vlahuie - 63.
Vlaji ei - 171.

Visulovia, trib - 164.


Viinel - 150.
Vitute, ladrensis - 149.
Vitulovie lakovac - 150.
Vitulovid, Matija - 150.
Vizantis - 26.
Vjekoslav Klaid, istoric croat - 72.
Vlachi (quos ()ago Zytschy vacant) - 99.
Vlachus seu Morlachus - 90, 144.

Vlajinoviei, familie - 55.


Vlaovidi, famine - 65.

Vlasi - 54, 57, 160 ; V. Popovici - 47.


vlasi (crestinii, 1Aranii crestini) - 107 ;

vlacus slavus (= slay) - 148 ; vlah din Slavonia - 148.


Vlad - 19, 152, 153.
Vlada - 152.
Vladislav - 152.
Vladislav, cnez - 48.
Vladislava, vAduvA, mama lui Ioan Nelipie 70.

Vladu'- 155.
Vladul - 151.
Vladus de Vper, vlah - 42.
,,blahii bisericii" - 19 ; vlahi buni - 73, 79 ;
cAlAtori - 162 ; V. sive catunarii -

88 ; V.

133 ; V.

(coloni) - 83 ;., V. (= italian) (o-- kmet) -L 92 ; V. (maistori) -

110 ; V. (mercatores) - 91 ; V. (= mysi) 11 ; V. nomazi - 75, 123 ; V. (orAseni


de origine romanicA) - 107 ; V. orto-

docsi - 137 ;

V.

Vlastelinii - 122.
vlasi (-- istroromtnii) - 148.

Vladislav II, rege - 80, 119.

V.

v. (strbi ortodocsi) - 107.


vlasi al murlaki - 144.
Vlasi Hardomiliei" - 167.
vlasi pdslori" - 106.
Vlasi Podcnji - 167.
Vlasi Sremtjani" - 166.

(pAstori) - 23,

107 ;

V. (populatie sporadicA) - 169 ; V. potcovari - 110 ; V. (raguzani) - 140 ; V. re-

gall - 76; 78, 79, 80, 81, 87, 126 ; V. ai


regatului - 77 ; V. ai regatului croat 136 ; V. ai regatului sfrbesc - 18 ; V. romanici - 38 ; V. (= romlni In izvoarele
bizantine si slave) - 11, 17 ; V. (sensul termenului) - 17, 20, 30, 52, 62,
63, 68, 106, 107, 143 ; 'V. (Orb) - 35 ;
V. (supunerea sub jurisdictia arhiepiscopului) - 18 ; V. (supusi arhiepiscopului

vlasi (meglenoromtnii) - 160.


Vlaki sinovi (= feciorii de vlahi) - 103.
Vlaica - 63.

MG/ - 48, 63.


Vlatko, vlah - 48.
Vlatcu, vlah - 81.
Vleina - 29.
Vlkolige, Matija, jude vlah - 84.
Voichna - 23.
Vollinn, cnez - 19, 21, 116, 119.
Voin, nume - 21, 153.
`V-ojihna, vlah - 79. ,
Vojislav - 119.
Vojsil - 119.
Voislav - 19.
Volica - 119.
vollachi seu uskoki - 104.
Vraneie, Marin, jurat - 93.
Vranje - 48.
Vrda Gurcho (urda) - 36.
Vrkac Vignevie - 44.
Vskorzinie, Giura - 24.
Vughri (unguri) - 146.
Vukat Vojnovi, vlah - 73.
Vukeie, Stijepan, voievod al Bosniei - 44, 48,.
118, 132.

www.dacoromanica.ro

INDICE DE NUME

Zenta (Zeta) - 148.

Vukosali, Gregor - 30.


Vukovili din Minilovia 44.
Vukovoj Radatovid - 103.
vulachi - 143.
Vwfur, vezi Ufur Borajevii.

Zegalid - 108.

Zingani - 198.
Zisttzn, vezt Cici.

Weigand - 14, 172.


We/ay, vlah - 81.

Wijk, van W., slavist - 35.


Wladu, vlah - 81.
Wolaki de Muskowcz - 104.
Woyztaus, nobil croat 72.

Wrankapan Hanf, vezi Frankapan Hanf.


Wzkok, vezi viahi.

Zavida - 179.
Zetkovi, Radi - 104.
Zelenkovi, Iuraj - 104.
Zelenkovi6, Pefar - 104.
Zelesko - 159.
Zelnichi becharii, maestru - 128.
Zenevrift, Vido, primul Jude al morla-

cilor - 93.

Ziful - 128, 149.


Ziful, Vita la - 109.
Zlata - 19.
Ziatari, poet - 129.
Zlojutro - 168.
Zmantara, Petar - 150, 170.
Zmantare - 157, 159.
Zmantare, Petar - 150.
Zrinyi, George, comite - 103.
Zrinyi, Nicolae, conte - 104.
Zuanne. Mina, morlac - 97.
Zub Clapovich, morlac - 45.
Zubiei, trib - 120.
Zylan, vezi Si Ian.
Zutschy, vezi vlachi.

Leli - 159.
Zive, negustor - 132.
Zurovi - 159.

www.dacoromanica.ro

201

INDICE DE LOC1JRI
Abrega

97.

Acarnania 115.
Adria 147.
Adriatica (Marea) 26, 166, 170.
Agria 90.
Aladinid, sat 168.
Albania 26, 31, 36, 46, 54, 114, 115, 134,
160, 173, 175, 176.
Alessio

26.

Aljinii, localitate 65.


Almissa 72, 126.
Altin, munte 25, 32.
Amsterdam
35.
Anagasto 45.
Anchialos
166.
Andresko, chnp 65, 170.
Anhialos 12.

Anina, loc

Arche
Arges

28. .
66.

Banatul (croat )
77, 104, 169.
Banatul Kninului (Banadego ) 87, 96.
Bandul 34.
Banior, cdtun 14 ; sat 13, 53, 171.
Banja, mndstire 22, 31, 33, 110, 111, 115,

86, 92, 106.

97.

167.

14.

Arhangjel (man. Prizren)


Armasan 150.
Arnajevo, sat 57.
Arsa, vale 98.
Arta, oras 26, 115.

Asia Mica

82.

Bacia, localitate 55.


Bae, sat 55.
Baeevac, sat 57.
Bagnani (Bagnanj ), cdtun 43.
80, 81, 108 ; sat 82, 84 ; poseBahtidi
83 ; vezi i Krivonos.
siune

180.

109.
34.

Ardomelje, sat

27, 174.
22, 117.

Bala Dlumaja, localitate


14.
Balcan, tinut 12.
Balcani 11, 13, 16, 141, 178, 179 ; munti
14, 159 ; vezi si Stara Planina.
Baljka 168.
Banadego, vezi Banatul Kninului.
Banat 58, 64, 65, 111, 116, 158, 178, 179,

57.

Arbe, insuld

Babojevci, cdtun
Baci, posesiune

Bakule, ctmp

Antul, spahie L- 65.


Antulov, tin 108.
Aratova

Babuna, tinut

- Bakovo, sat

Antul, rtu 108.


Aral, rlu

17, 21, 123, 130, 165, 175.

Athos, munte
Austria 99.

165.

151.

117, 120, 121, 122, 123, 130, 133, 137,


153, 166 ; vezi si Banjska.
Banjaluka, lOcalitate 68.
Ban jane, sat 22.
Banjani 41, 44.
Banjani Katun 43.

www.dacoromanica.ro

INDICE DE LOCURI

204

Banjani, reglune

Bigge, localitate 170.


Bilolia 27, 175.
Bizanf 13, 26, 137.

62.

Banjani, tinut 167.


Banjer, sat 65.
Banjska (Banja), manastire

22, 23, 150,

151.

Banjski Katun

62.
168.
54.

Barciei, parohie
Barbace, comuna

Barbaria, vezi Bribir.


B rbazanis, localitate 69.
Barbul 14; vezi I Barbula.

Barbula (Barbul?), tinut

Bjeloge, trib

54.

Bobojeuci, catun
Bocca

Bogliuno
98.
Bojanci 130.
63.
Boka

14.
14.

Bolami, catun

Bela Palanka, localitate 35.


Belgrad
16, 27, 36, 37, 39, 41, 47, 53, 54,
56, 100, 102, 122, 130, 142, 147, 150, 156,

109.

Bisko (Bliska), sat


Bistrifa

Bora, jupa
Borikovac

18.
62.

14.

114, 170.

Bosnia (Bosnien) 15, 16, 17, 30, 35, 40


41, 43, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 55, 64,
101, 104, 105, 106, 107, 114, 115, 118,

40, 43, 44, 45, 46.

Bisage, insula

42, 45.

11.

65, 66, 67, 68,69, 72, 87, 89, 96, 100,

44, 80, 81, 83.

133.

Berlin
115.
Berrhoia, oras 26.
Bibali 95.
Biela Vodifa 29.
Bielize (Zenta) 39.
Bihag, localitate 67, 68, 77, 166.
Bilet
41.
.Bilele

Bonn

Borrnaxi Vlachi, cabin 45.


103, 46.
Bosiljeva (Bosilieva), cetate
Bosna-41 ; Milosti de B. 41 ; B. superioara

177.

Belica, regiune
57.
13erat, orris
26, 114.
Berbatica (Weigand : barb-), ciltun
Berberium, vezi Bribir.
Bergevac, localitate
54.
Bergatto

23, 31.

50.

Bogaga, munte 17.


Bogaljiel, localitate
65.
Bogavi Katun 43.
43.
Bogdagid Katun

Bnisoara 14.
Bilnisor
14, 15.

Berdari, sat

59, 129.

Blahia, vezi Tesalia.


Blatac, localitate
24, 28, 31.
Bliska, vezi Bisko.
Bobani, catun 41, 43, 46.
Bobank, localitate 149.

Barbulooci, localitate
14.
Barbulovia, ming 13.
Bareljevo, catun 31, 117.
Bareljevski, catun 22.
Basilea ( Basel )
145.
BagIca
93, 108.
Balhy, vezi Bathi.
Batina
19, 57.

Batul, vezi Batulia.


Batulia (rom. Batul )
Batulija, sat I catun

Btlgarski, catun 22.


Bjela, sat 119.
Bjela Vodica, munte 31.
Bjelajsko Polje, regiune 51, 68.
Bjelagnica, munti 51.
Bjelica, jupa 18.

70.

20.

Bistrila Decianilor

25.

123, 131, 132, 136, 140, 143, 146, 148, 150,

154, 157, 158, 159, 161, 164, 167, 168,


169, 170, 171, 172, 174, 177 ; medicvala 47; orientala 55.
Bossilina, peninsula
Botugani, sat 65.
Botuge, clmp
BovIcule

126.

65.

109.

63.
Bozieni, comuna
Bradari, sat 79, 82, 155.
Bradina
133.
Brajakoviei, localitate 67.

www.dacoromanica.ro

INDICE DE LOCUM

_Brandiz, ducele de", (vezi Branitevo.


Brangevo 34, 35, 162.
Brangevo, ora

114.

Brangevo, tinut 30.


Brasina, sat 67.
Bratondidi, tinut 40.
Bravska, sat 68.

Bukorovac, pIrku
19, 57.
Bukorovci
13, 14.
Bukovlje, sat 65.
Bukulja, 68.

Bukur, munte
Bukur
63.

70.

Bredal, vezi Berdari, posesiune.

98.
133.

Breza, clmp 67.


Breza, localitate
65.
Brezna
Breznic

54.

Bukurevac, sat 54.


Bukurevci, comunk
54.
Bukurica, sat 54.
Bukurov Do
62.
Bukurovit
58.
Bukurovska Reka, vale
54.
Bulgaria 11, 12, 13, 14 15, 16, 34, 115, 116 ,
117, 121, 123, 124, 136, 137, 154, 156, 157,

104.

Brescuoa, vezi Brskovo.


Brest
Breza

95, 97.

Bujali, sat 57.


Bukor, sat 58.

Brda, Daneul din 59.


Breberio, vezi Bribir.

Brekovica

Budgie 55.
Budofelje (Budusel?), localltate, munte
65.
Budusel(?)localitate, munte, vezi Budo lege.
Buenos Aires
48.
Bugarski Katun, cAtun
22, 31, 166.
Buia 96.
Buie, pArnlint pustiu

Bravsko, regiune
68.
Brazza, insulk
106.
Brbinje
109.
Brenje, sat 64.

Brechewo, castru

205

57.
13.

Brgjani, comunk 58.


Brgule, sat 58.
Brgulice, sat 58.
Bribir (Breberio) 69.
Brinza 54.
Brinzi, Gin 36.

159, 162, 166, 172, 174, 175, 178, 179 ;


B. medievalk 11, 13.
Buyina 49, 167.
Bun, livadd 19.

Briza

36.
Brodarevo
133.

Banal, Katun, cktun 43.


Bunei, sat 30, 114, 150, 171.

Brskovo, jupd
19, 31, 116.
Brskovo (Brescuoa), ora 132, 133.
Briindl 99.
Buccari,cetate 92, 95 ; aezare vlahA 108.
Buchinich Kahm 43.
Buchuichi Cathonus
43.
Bucuresti
11, 12, 14, 15, 53, 65, 137, 171,
175, 177.

Bunia
46.
Bunova Jama, groapit 59.
Bunugice, livadfi
57.
Burate, sat 55.
Burazeri, sat 50, 168.
Burazori 168.
Bureut 108.
Burmazi, cktun 41, 46.
Buroevich Katun, vezi Buroeviei

Bunaja
58.
Bunari, cAtun

Bueenel, loc In amp 59.


Ruler 154, 158 ; ulie de parnInt
Bueini 44.
Bueino-Dervent, localitate
Buevi
44.

Buda, reedintk regalk


Buda-est 198.
Budelj, sat 68.
Budelje, parte de cImp

14.

80, 81.

64.

Buroevia, ciitun (In Korito),


Butur-Polje, sat 64.
Butur,:olje
153.
Buza
159.
Byzia
165.
Cahul

65.

31.

171.

Calea, loc, hotar etc.

www.dacoromanica.ro

54.

43, 46.

INDICE DE LOCURI

206
Camano

Chrisopolis (Cavalla), cetate


Chrysopolis, oras, azi Orfano

131.

133, 140.
Cana le, district 40, 131.
Cana le, (Konavli sau Konavle, Moral)
Cana le

C. de la Morlacca
Cana li

Chvosno, vezi Hvosno.


40 ;

85.

125, 143.

Candia, vezi Creta.


Capare (Tapare), pdure

64.

Cape
153 ; (Tape) vagAunA
Capodistria
98.
Caribrod
13.

Carina (Tarim), pamInt

59.

59, 62, 153.

Carine, 62.
Carintia 100, 147.
Carlopago (oras, cetate)
85, 126, 149.
Carniolia 102, 105, 147.
Carolstadt
103.
Carst
96, 97.
Castelmuschio (Omiglje) 71, 93, 108, 112.
Castelnuovo
40, 49, 95.
Castoria, oras 26, 162.
Cattaro, oras
36, 39, 40, 41, 46, 49, 101,
118, 131, 132, 135, 141, 143, 155, 167.
Catunni Cernagore, vezi Muntenegru.
Cavalla, vezi Chrysopolis.
Cazin, localitate 68.

Cekliei
Ceklina

37.

60, 166.

Centena, vezi Celina, rIu.


Cer, munti 171 ; C. Planina 58.
Cerecel (Terefel), sat
13, 14.
Cerie (Terie), localitate 19.
Ceruona, localitate 43.
Cetina
'72, '73, '75, 76, 85, 87, 89, 90, 112,
119, 136, 144, 145, 155.
Celina, cetate 84.
Celina, comitat 70, 71, 72.
Cetina, rtu 70, 101, 107, 111, 126, 164, 169, 170.
Cetina, tinut 77, 86, 104, 114 ; district 70.

Celine, jupanie 76.


Cetinje
37, 38, 60.
Cetinje, cimpia de la
Cetinje, mAnAstire

Cetinje, oras
Chelmo (Hum)

Ciccio da S. Michele di Leme


Cijevna, rlu 60.
Cilia 77.
Cimete, sat
68.
Cinac, familie 68.

ampul Mierlei, vezi Kosovo Polje.


CImpul lui Ler, yezi Lijerovo Polje.
Cindrel, munte 150.

Clissa, cetate

71, 72, 73, 75, 96, 102.

Clisura 53.
Cluj
11, 39, 49, 55, 63, 114, 118, 157.
Constantinopol
34, 100, 136, 165.

Corbavia (Krbava), comitat

Cornat < conr 62.


Cornet, localitate 60.
Crabaten (Croafia) 99.
Crabicij (poate Grabidi), cAtun 43.
Craiova
15, 63.
Craisalich Katun 43.
Greta (Candia), insulA 90.
Creful, vezi Krecul.
92, 149.
Crkvenica
20, 37.
Crmnica, re giune
Crna Gora, vezi Munlenegru.
Crna Reka 35.
Croatia (Kroatien) 15, 66, 69, 70, 72, 73,

75, 76, 771 78, 79, 81, 82, 83, 84, 85, 90,
91, 97, 98, 99, 100, 101, 103, 105, 107, 112,
113, 116, 117, 118, 122, 126, 129, 135, 136,
137, 142, 147, 155, 158, 161, 165, 168, 169,

56, 63 ; vezi si Kith.


Cuculj (Tutu()
176.
Curzola, insulA
86, 127, 128.

58.

20, 40, 131, 143, 148 ; vezi

Cherssoevich, cAtun vlah


Choka, vezi Coka.

45.

72, 112, 126,

137.

178.

39.

98.

Cincofci
157.
Cincovci, cAtun
14.
Cinghinea
59.
Cipitor 153.
96, 97.
Cittanova
Cittanuova
147.

Cuci"

38.

si Zachlumia, district, provincie.

26.
26.

&bic
Caeak

124.
58.

Cavina, cetate

www.dacoromanica.ro

71, 101.

INDICE DE LOCURI

Cavarine, localitate 67.

Djakovica 32.
Djakovica, circumscriptie

Cavatul, insula 109.


Celija, localitate 57.
Celopeka, sat 84, 108.
Cerbul, vagaund de padure
14, 15.
eerbul, vale
14, 15.
Ceree lat
&moo& 24.
Cernul (canton) 149.
Oieavica, munte
100.

207

- 25.
- 24.

Djakovica, localitate

Djalci, sat 60.


Djevojaeki Vir 60.
Dlboki Val, poiana

- 13.

- 13.

Dabra, tinut

Dobra Rijeka 25, 32.


Dobraua, vezi Dobrava.
Dobrava, localitate 41, 45.
Dobreci Katun 43.
Dobreci Visulovich, (catunus) 44.
Dobrejevo, sat 28.
Dobri Musulmani, deal 65.
Dobrignaci, catun 43, 120.
Dobrigno
93, 108.
Dobrili, catun 41, 45.
Dobrinj
108.
Dobrinje, sat 66, 92.
Dobrodoljane, catun, vlahii 29, 31.
40.
Dobronjel Do
Dobrugnici, vlahii, catun
28 ; yeti
eate.
Dobuj, localitate
65.

Dacia 147, 161, 165.


Dacia romand 146.

Doc lea, oras


61.
Dolieman de Gostay

Cieevo, sat

- 100.

- 100.
Cieovac - 100.
Cikola, rlu - 70.
eieino Brdo

Cineina, cimp

- 59.

Cireilat, deal (ling Tim)


Cird 157.
Coka, cetate 77.

Dalmafia (Dalmatien)

16, 40, 56, 66, 69,

- 53.

- 53.
- 63.
Dardania - 161, 173.
Debra, tinut - 26.
Debran Katun - 43.
Deeani - 25, 56, 65, 111, 116, 120, 123, 124
150, 151, 153.
Deeani, man. - 24, 32, 33, 36, 130, 166.
Deeani, munti - 25, 32.
Delich, colonie de morlaci - 97.
Derpan - 46.
Desivojka, rlu - 56.
Dibar, regiunea - 116, 122, 176.
Dimitor, munte - 50, 68, 170.
Dioclea

- 162, 165.

Djakova 7 40.

Ian-

- 14.
Doljani - 64.

- 42.

Do lj

97, 100, 101, 104, 105, 106, 107, 108, 118,


141, 143, 147, 148, 155, 156,157, 159, 163,
169, 170, 177.
Daneulovica
Daneulovina

72, 73, 77, 85, 86, 87, 89, 90, 91, 95, 96,

Daneul, parte de cimp

- 13.

Corul, localitate 13.


Cuprija, oras 57.
Cvdnica 51.

- 22.
Daina, insula - 109.

Do lne Blace, sat 56.


Dolnje Dragaeevo, regiune
Dolnji Ratkov 168.
Donje Dragalevo
100.
Donje Vlasine, sat
49.
Donji Jovac 57.

- 58.

Donji Lapac, sat 68.


Donji Kraj, regiune 60.

Donji Rata, sat

- 25, 32.

Donji Vakuj 114, 170.


Donji Vlasi (lat. Vlachi Inferiores ), tinut
46, 47.
Donji Zagarac, localitate
60.
Donji Zgoei, regiune 65.
Doris
115.
Dos, deal 59.
Dozesti, cornuna 63.

Draganovac, vale - 57.

Dralanica, district 40.


Draeevica, tinut 40, 131, 143.
Dragcthee de Bagnani, catun

www.dacoromanica.ro

- 62, 120-

INDICE DE LOCURI

-208

Dragijev Lug

Durmitor, munte 37, 45, 46, 62, 63, 119,


150, 156, 164, 165, 168, 169, 172, 174.
Duvanjsko Polje, regiune 64.
Duvno, regiune 64.

20.

Dragila Katun 43.


Dragnaz", localitate

48.

Dragobratiel 23, 31.


Dragolevci, cAtun
28.
Dragoljevi, cAtun
32.

Elada

115.

Dragula, vezi Dragulin Dol.


Dragulin Dol 14.
Drakuljica, munte 51.
Drama, oras 26.
Drava 171.
Drafevina, localitate
60.
Dreanovo, vezi Karadlova.

Emos, vezi Stara Planina.


Epicaria 36.
Epir 26.
Ermyn, castiu 77.
Europa 26.

Drenca, mAnAstire
Drevno, sat 28.
Drijeno
46.

Fetina, pisc 53.


Firiceje, sat 56.
Fiume (Rijeka) 72, 92, 96, 101, 108, 126,

Ferizovi

30.

Drin, regiune 32, 39.


_Drina, riu
33, 46, 51, 55, 58, 66, 115, 133,
153, 157, 158, 159, 164, 168, 171.
Drinjala 157, 172.
Drinul 32.
Drinul Alb, riu 25, 32.

Drinul Mare
Drina! Negru
_Drobgnach

36.
40.
120.

Ddkovina, tinut

164.

Florina, vezi Lerin.


Fact, district 51, 59, 168, 170.
Frail 56.
Fratta 97.
Friaul 147.
Fsyn, vezi Sinj.
Fumo

Drobgnachi, cAtun
63.
Drobnjaci 44, 62, 178.
Drobnjak, regiunea 63, 167.
Dromgnazi
63, 120.
Druchobich, cAtun vlah 45.

167.

Funtura

93.
158.

Gaccha
Gacka

102, 126.

95.

40, 47, 62, 164, 167.


Gatovit, trib 59.
Gajina, vtrf 57.
Gacko

19.

Duainka. insulA 109.


Dubanica 94, 108.
Dubica (Dubif a). district 50, 168.
Dubifa, vezi Dubica.
Dubovac
150, 157, 168, 170.
Dubovaf, vezi Dubovac.
Dubrava, jupil
45, 168.
Dubrovnik, vezi Raguza.
Dugo-Polje, localitate
64.
Dumboka, rluri, poieni
108, 166.
Dumnica, sat 56.
Dundre
11, 15, 35, 59, 114, 116, 136, 145,
146, 159, 161, 165, 172, 174, 178, 179, 180.
Dupnica, localitate
14.

Galienik

Durmia, parte de hotar

Glasinac, punct varnal

Durmii, loc 65.


Durmiica 176.

176.

176.

Garza, vlach de
Gaurin Do 60.

44.

Germania
147.
Gerzov, parohie
168.

Geticus ager (Transilvania)


Ghermanovich Vlachi, cAtun
Giurgievi Stupovi, localitate
Giurgjevac, localitate 57.
Gjevgjeli, regiune
159.

Gjureevski Vlasi (2 cdtunel

146.
44.
19.

32.

Gjureski Do
159.
Gladna
116.
Glasinac, regiune
50, 66, 170.
Glubomir, localitate
Gluhe, sat 22.

www.dacoromanica.ro

49.
44.

INDICE DE LOCUM

Goilovci Vlasi, cAtun 25, 32.


Gokeanica, regiune 56.
Gol. Bueino, localitate 14.
Golfo di Breno 40.
Gollut de Ca (taro 40.

209

Grude, localltate
60.
Gruiei, localitate
65.
Gruza, regiune
58.
Guncat, sat 56.
Guncati, cAtun 28.
Gura, apA
54, 153.
Gurguliat, sat 13, 14.

Golubac
28.
-Golubovac
167.

Golubovci, ciitun
28, 117.
Golubovich, cAtun
44.
Gopes, comunA
176.
Goya 160.
Gora, regiune
54.
Goraeevci, sat
31.
Gori
176.

Haemus, vezi Stara Planina.


Halle 35.
Hardomiliel, cAtun

30, 48.
Helmo (Hlm, Hum, Zahlumje), provincie
41, 47.
Herfegovina
17, 35, 36, 40, 43, 46, 47, 48,
49, 50, 51, 55, 59, 62, 63, 64, 66, 68, 96,

Gorica, vezi Gorifa.


Gorifa, localitate
64, 98, 100.
Gorj
14, 53, 60.
Gorjevac, localitate
67.
Gorne Vlasine, sat 49.
Gornja, parohie
168.
Gornja Bakovica 56.

101, 105, 113, 114, 118, 120, 123, 158, 163,


164, 167, 168, 170, 171, 177.

Herat, sat

Gornja Bioea, sat 67.


Gornja Peinja 54.
Gornji Budelj, sat 68.
Gornji Bufevie, sat 67, 177.
Gornji Ratif, sat 25, 32.
Gornji Vanjani, sat 64.
Gornji Vlasi (Vlachi Superiores ), tinut
Gornji Zagarae, regiune 60.
Gorno U jno (Kilstendil) 14.

46.

13.

Hilandar, mAnAstire 17, 21, 22, 26, 27,


28, 29, 30, 31, 56, 60, 110, 116, 121, 123,
130, 137, 151, 166, 174.
Hlm, vezt Helmo.
Hochywrya, munti 103.
Homljan terra, vezi Bosnia.
Hotnfa 104, 119.
Hrisia 21, 22.
Hrustovo, localitate 68.
Htetovo, localitate 21, 28, 174.
Htetovo, mAnAstire

124.

Goronja, loc 65.


Goronjiei, limit 65.
Gostay, cAtun
45.
Gotha
15, 34.

Hum, vezi Helmo.


Hum, vezi Chelmo Zahumlfe.
Humci, sat 59.
Hunedoara, judet 14.

Govneeie

Hutovo

24.

Goymerye (Gomirje)
103.
Grabef, sat 67.
Graeanica, mAnAstire
21, 23, 31, 123.
Grade, localitate
158.

Gradina, localitate
Gradifka 98.
Grahovo

59.

45.

Grahovo, sat 68.


Grahovo, tinut 44.
Graz

105.

Grgulj, munte 60.


Gropa 54, 159.
Grubaeevie Katun
44.
14.

47.

Huostno, tinut

19, 31, 32, 116.

ladar, regiune
58, 171.
Iadra, vezi Zara.
Iajce, banat 101.
lalomila 53.
lalove (Jaloue), cAtun
Ian5i.fle

41.

117.

lanina, ora 26.


lapidia 106.
larbata, comunA (rom. iarbd)

Iarilor, sttra
MO

63.

c. 2925

www.dacoromanica.ro

53.

14.

INDICE DE LOCURI

210

lbar, rlu 18, 31, 55, 56, 57, 100, 177.


lbarski Kolagin, regiune 55.
lezera, platou 63.

- 107.

Igrischva

Igrischya", loc

Innsbruck
Ipek, ora

- 100.

- 19, 24, 29, 31, 130.

Iskrec, circumscriptie tn m. Balcani 13.


Ista
108.
Istria 84, 95, 96, 97, 98, 99, 100, 101, 102,

105, 118, 145, 147, 155, 156, 166, 169,


170, 174.
Igtip
29, 141.
Italia 61, 139.

- 41.
- 45.
Iwanove, comunA - 104.
- 65.

- 99.
Joganica, sat - 67.
Jugoslavia - 66.
Jodrusch

Kaeanitka (Klisura), regiune


56.
Kaeanik 167.
Kaer, regiune 58, 158.
Kale
154.
Kale, holdA
64.
Kalemberovo Brdo, deal
177.
Kalendiei Katun 43.
Kalimbare, cimp 65, 177.
114, 170.
Kalinovik
Kalja (Ka lea) 153.
Kalja, pAdure
56.
.Kalja, ruine 56.

Kaliaja, loc

- 56.

Karad lova (Dreanovo)

Karin, cetate

- 102.

- 14-

- 84, 108.
104.

- 176.
Katulje, clmp - 67.
Katun - 56, 114, 115, 159.
Katuni, cAtun - 64.
Katunina, loc - 64.
Katunisee - 64.
Katunigta, margini de sat - 176.
Katunigta, sat - 115.
Katunigle; pisc de munte - 56.
Katunska Nahija - 38, 39, 46, 114.Keevo, regiune - 60, 157.
Kegal, sat - 79.
Kerka - 79.
Ketunica, sat - 115.
Kieava, ora - 26.
Kieer - 171.
Kilurii, Vlalzi, atun - 48, 157.
Kijereze - 22.
Kijevo - 23.
Kleine Wallachey, vezi Valahia mica.
ICUs, cetate - 107.
Kljue, cetate - 71.
Kljue, localitate - 170.
Klobuk - 44, 45.
Klobuk (Vermo, Vrm), jupS - 40.
Klongor - 153.
Klongora, parte de sat - 60.
Mize, circumscriptie - 168.
Kagtel

Kasari, izvor 68.


Kager, apS, loc 59.

Jajce, circurnscriptie 49
Jaloue, vezi Ia love.
Janee 176.
Janeiste (Dobrugnici)
117.
Jarigor 53.
Jafenica, regiune 58.
Jechoganica, jupS
18.
Jelganica 124.

Iuryevich, cAtnn vlah

Karst
99, 100, 101.
Karstul 108.

Lida, Trifan de

Jadar, vezi Zara.

Kamilac, cetate 71.


Kamigjora, sat 57.
Kampur 53.
Kampuri 153.
Kapela, munte
95, 170.
Kapra, sat 54, 154.
Karlobag
Karlovac

Izbod, regiune

- 84.

Ilok, vezi Ujlak.


Imola, tinut 40.

Kamenica, cornunA
57.
Kamenice, sat 65, 67.
Kamengrad, localitate
170.
Kamegevo, sat
60.
Kamegnica
167.

Knin

- 71, 72, 80, 82, 112, 113, 136, 167.-

www.dacoromanica.ro

DIDICE DE LOCURI

- 87.
--

111

Knin banal"

Korona, via de deal

Knin, cetate 70, 76, 77, 78, 102, 107.


Knin, district 83.

Koronatje

Knjaievac, circumscriptie 34.


54.
Kokrino, comunA
Kolaein, localitate 67.
Kolimbare, amp 65, 177.
Kolubara, rill 57, 159, 171.
Kolueina Luka 20.
Kom, munti 36, 177.
Komaina, sat 23, 31.
60.
Komani, regiune
Komarani
133.
Komarnica, rlu 62.
Komina, clmp, deal, izvor 66.
Komini, coastA 66.
.Konavle, Konavli, vezi. Cana le.
Konjica
133.
68.
Konjodor, sat
Kongeica, sat 80, 81, 82, 84.
Konjuei, sat 25, 32.
Konora, munte 54 ; (Korona)
158.
Kopaei, sat 65.
Kopaonik, munte 33, 55, 115, 168, 169.

Koplie, sat - 64.


-

Kopoeili, regiune
67, 170.
Kopoeiei, sat 65.
Kopren, stInA
53.
Kopritma 31.
Koprivna, munti
175.
76, 107.
Koprivno
.Kopultica
13, 14.
Korbutieka Reka 63, 153.
Koritnica 53.
Korito, tinut 43, 46.
Koritza
175.
Korjenie, localitate
67, 68, 177.

Korlat, cetate
Kormata

34.

- 102.

- 62, 109.
- 153.
Kornet (Kornica), sat - 53, 60.
Kornet, deal - 58.
Kornica, deal - 14.
Kornica, sat - 33.
Kornieor - 53, 153.
Koron, un pAmInt - 54.
Kornat, Mull
Kornet

Korona

- 65.

- 58.

- 158.
Koronatje, deal - 65.
Kosmaj, regiune - 57, 58.
Kosovo - 50, 56, 167.

Kosovo Polje (CImpul Mierlei)

- 19, 22, 23, 31,

40, 46, 101, 158, 163.


Kossovo

- 63.'

Kostandinac, localitate 56.


Kostadince, localitate
56.

Kostandinovci. cAtun - 56.


Kostadinovci Vlasi, cAtun - 25.
-

Kostandinoviei Katun 32.


Kostreani, cAtun 28, 117.
Koeanevo

- 14.
-

Koearna, sat 30, 34, 114.


Kolar, vezi Callaro.
Kottenik, munte
18.

- 84, 108.
- 58.
Kraina 99.
Kraja Jela, sat - 68.
Krajina, regiune - 68, 170, 171.
Krajina Bosniei - 67, 157, 166, 177.
Krajiete, regiune - 13, 53.
Krajiete-Vlasina, regiune - 14, 159.
Krajna - 35, 100.
Kozli Rog
Kragujevac

Kralupa, tinut
Kras, rlu 93.

Krastavac - 22.
Krbava, jupA

65.

- 78, 85, 90, 102, 107, 108, 136,

169.

Krbava, vezi Corbavia.


Krbava, jupb 107.

- 14.
Kr', sat - 67.
Krecalica - 34.
Krbul, sat

Krecul (Cretul), cling 13.


Krecul, sat 14.
Krecul, pripor de deal 13.

Kreut, insulA
109.
Kresojeviei, cAtun 44, 46.
Krisojeviei, vlahii, cAtun 41.
Krisliniei, cAtun 46.
Krivonos, vezi Videeselo.
Krivonos, sat 81.

Krk, vezi Veglia.


Krka, rlu 107, 169.

www.dacoromanica.ro

INDICE DE LOCUM

212

Krligate, sat 55.


Krnul, vezi Krnute.
Kraut, localitate 13, 14.
Krnule 57, 171, 153.
Krnule, sat 57.
Kroja 26.
Krstiei, cdtun vlah 44.
Krueica, munte 62, 153, 156.
Krufica, sat 63.

La love, cdtun

Krufelca, localitate
Krupa, sat

67.

- 29.
- 34, 114.

Krueevac, district

Krueevka, sat

- 19, 57.

Kraft Unica, jupli

- 18.

Kut (rom. Cuci"), loc

56.

Kueajna 53.
Kueevo, district 30, 34, 114.
Kuet, regiune 39, 62, 63, 159, 167.
Ku lieta, localitate
59, 60.
Kueki Kom, munte 62.
Kujaviei
48.

Ku la-Bartfere

- 65.
-

Kumanovo, oras 53, 54, 124.


Kumanovsko-Prefevska Crna Gora, regiune
54.

Kunara, deal 57.


Kuretiele, sat 56.
Kur lab munte
62.
Kursar, rlu 109.
Kutanska, jupd 20.
Kilstendil, localitate
13, 14, 53.
Kilstendil, vezi Pautalta.

Kaslendil, vezi Velbufd.

Laab, vezi Lab.


Lab (Laab) 56.
Lab, cetate 77.
Lab, rlu 31, 56.
Labi6, localitate 29.
Ladoviei, cdtun 41, 45.

Ladschach (Leile)

98.

- 154, 158.
Lagandia - 158.
Lagator - 153.
Lagatore, sat - 55.
Lajeie (Miele), sat - 56.
Lakatan, localitate - 114, 115.
Lakustovo - 153.
Lagaruf

Lerin (Florina) 27, 137, 174.


Le lee, vezi Ladschach.
Leskovii, localitate 57.

Lazaropol - 176.
Lazaropolfe - 176.
Ledenica, cetate - 85, 92, 108.
Leipzig - 11, 14, 77.
Leme, canal - 97, 98.
Lepeinovci, cdtun - 25, 119.
Lepeinovci Vlasi, cdtun - 32.
Lepeglava
103.
Pepenice, 2 jupe - 18.

- 45.

Laid Brijeg (Vlaeki Bri jeg) 63.


Laeki Potok, vezi Vlaekt Potok.
Latica, localitate i ctmp 65.
Lavarda 153, 154.
Lavarda, izvor 65.

Lesnovo

- 28.

Lesnovo, indnAstire
168.
Levcd

- 123.

Liburnia
106.
Ligunar, munte 60.
Lijerovo Polje (Cimpul (ui Ler) 62.
Lika 15, 50, 51, 52, 67, 68, 77, 102, 107,
158, 168, 169.
Lika, comitat 77, 84.
Likusada, mdmIstire
26.
Lim, rill 19, 20, 33, 40, 46, 63, 133.
Liplian, localitate 23, 31.
Lisignano 97.
Ljepurov Do
61, 153.
Ljeskovac, localitate
31.
Ljefanska Nahija, regiune
60.

Lime, jupd

- 18.

Ljuba, cetate 127.


Ljubinja 40.

Ljubinje - 45, 46.


Ljubljana - 102.
Ljubomir - 40.
Ljubida, localitate - 64.
Ljubidk - 167.
Ljubizeki Brijeg - 48.
Loeica, localitate - 57.
Lok

- 176.

Loka (top. in hotarul satului)

- 175.
Longa, insuld - 109.
Lokvica

www.dacoromanica.ro

- 56.

1NDICE DE LOCUR1

Longooa Rupa, hotar

Lopula, sat

Martini 53, 156, 157, 159.


Martini (Marline Njioe) 53.
Matul, rlu 108.

59.

22.

Lorelani, comunA 64.


Loret, deal 58.
Lovazidi, silite
76, 107.

Matulichia 121.
Mato lie, riu 108.
Mato too, rtu
108.
Matulovina, ap 63.
Maurovia 65.
Mavrovo
160, 176.

Looten, munte 38.


Loznic, localitate 65.
Lubetingno

Lubiana, rlu
Lucius

93.
147.

Mdsni Do, vezi Mani Do.


Mani Do, (Masni Do) 40.

63.

Lugomira, jupS
Luka 65.

18.

Malugani, loc 65, 169.


Magura, deal, munte 56.
Medak, localitate 85, 108.

Lukar, sat 57.


Lup, sat 49, 50, 170.
Lupinja, munte 68.
Lopooski, colib

14.

26, 135, 136, 145, 160, 162, 165,


Macedonia
172, 175, 176.

Makat, sat

58, 108, 153, 156, 159, 169.

Ma6uga, sat

164.

'Maeukat,i riu

108, 156, 166.

Maukatin, rtu

Maya
Maderno

108.

171, 172.
97.

Maglica, regiune
Magorce

64.

176.

Magura, loc si paclure 56.


60.
Mahala, localitate
Ma la Vlaka, vezi Vlahia Mica.
Malessevacz Katun

213

44.

Magi 47.
Mali Gjurgjevik, catun 32.
Mali Gjurgjevik, sat 25.
Mali Ix 109.
Malta, vezi Me lila.
Maluri 153.
65.
Mamoviei, regiune
Mandra 66.
Mangjini 156.
12, 161.
Marea Neagra
84.
Margance
Margum (Morava)
161.
Manila, riu
12, 161, 162, 166.
Maruket, rlu 54, 158.
Marzana 97.

Marline Njive, vezi Martini.

Mediterana 156.
Medwednycza, munti 103.
Megjegje Brdo; localitate 68.
Megura, loc 56.
Mehedinfi
171.
Melaca, vezi Meoca.
Me lila (Malta) 146.
98.
Mentone
Meoca (Meofa), nume topic 60.
Meo fa, vezi Mecca.
Mer 160, 178.
Merge lat

34.

15, 160, 178.


Merul, riu 13, 14.
15, 63, 160, 178.
Meru lja
Mesemvria
12, 166.
Metohia, regiune 23.
Mieanoviei,-tinut 65.
Mieen, parte din vechea Podgorica
Merul

Milia, tinut
Miel

60.

65.

153.

Migiora, toponimic

Mijaci, tinut

34.

176.

Mijeli 61, 156.


Mikov Drijen, hotar

59.

Mikul, du 108.
108.
Mikuli, riu
Mikulian, riuri 108.
Mikuljica (Velja i Mala),localitriti
Milbradacich, catun vlah 45.
Milelevo, localitate
Milelevo, mAnstire
133, 143.
Mililor 150.

www.dacoromanica.ro

61.

21, 123.
30, 32, 46, 55, 57, 122,

INIDICE DE LOCI,JR/

214

Minzani 150.
Miratouce, sat 54.
44, 45, 46.
Mirilouidi, cAtun

Mirosalki, sat

57.

22, 172.
Maya, riu i regiune 34, 58, 180.
14.
Mleeevo, localitate
Mitrovila

Mocrog
49.
Modrussa 72, 136, 170.
Modru$ 148.

Modrusa, comitat 73.


Moesia Inferior (= Dacia) 11, 147, 161.
Moesia superioard 171, 178.
Moghilifa, sat 27.
Mohaci
Moldova

Monte Maggiore

Murlachi Partis Inferioris, district"

Mukt, sat

97,

Mutolova, sat

108.

Monfari, localitate

52, 60, 62, 63, 67, 113, 116, 120, 122, 123,
129, 144, 154, 159, 163, 164, 167, 168, 169,
171, 173, 174, 177.
Muntenegru vechiul" 37.
Muntenegru, vezi Stara Crna Gora.
Munfii Negri 54.
Murgag, deal
14.
Murgag, munte
14.
Murgag, sat
54.
Murgasul 14.
Murginovac, sat
68.
Murgule, podi
62, 164.
46-

Murowlani, sat 163.


Musul, crtng 13.

102.
61.

Momiano, primint pustiu


Monee

36, 37, 38, 39, 40, 46, 49, 50

Muntenegru

Mutolovci", sat

65, 177.

Monticchio
97.
97.
Montona

30, 32, 60, 61, 143, 159.


Moraea, mnstire
Morava, jup 18.
Morava, regiune, tinut 137, 154, 168.
Morava, rtu 18, 23, 29, 31, 33, 34, 35, 50,

53, 57, 58, 100, 111, 114, 115, 124, 158,


159, 161, 169, 171, 172, 174 , 178.
Morava Mare 57, 158.

Mnchen

77.

85, 108.

Nadbrdo, comun

Nadih-nin-Laz" 167.
Nadinia, sat 167.
Nahorevo

Naissus

50, 153.
172.

Nano!, Dol", munte 28.


Narenta (Neretva), rtu 19, 41, 49, 72, 91,

Morava Superioarei 56.


Morlacca 85.
ad Morovlachos, regiune
42.
146.
Morovlahia (Muntenia)

101, 118, 125, 133, 134, 135, 155, 169.

morovidka zemlja (= Dacia) 147.


morovlagka zemlja (= Tara Rom(neascd)
146.

53.

Mutul 53.
Mutuloviei 150, 153.
Miimul, munte
13.

156.

Mosor, !multi 107.


Mostar 46, 48, 169.
Mogino, sat 14.
Mogul, sat 50.
Mottling 99.
Mr lfane, sat
108.
Mugogina Livada, sat 60.
Mugurice 150.
Muloviste
160, 176.
Muncela 55.
Muneel
55, 108, 166.
Mune 96.

14.
53.

Nastroi", si1ite 30, 31.


Naga Gora", muntii Raguzei
Negligori, vezi Negrigori.
Negresti, raion 63.
Negrigor
153, 169.
Negrigori (Negligori, Negrigur)
Negrigur, vezi Negrigori.
53 ; vezi i Njegulje.
Negul
Nenkovie Katun 44.
Neretva

44.

58.

41, 45, 46, 49, 55, 67, 107, 114,

159, 164, 170 ; vezi l Narenta.


Neregka
20.
Nevesinfa
149.
Nilorovo
176.

Nikliii, atun
Nildie, regiune

www.dacoromanica.ro

45.

41, 45, 46, 60, 62.

INDICE DE LOCURI

Nikgie (Onogost)

Nikustak, comura
Nistrovo

Nil

215

Oputne Rudine, regiune

47.
54.

Orachovo, sat 20.


Orahova, localitate

176.

34, 35, 40, 53, 115, 129, 159,

162,

Orahovac

60.

54.

Nikva, regiune 171.


Nikva, vale 53, 171.

Orahovac, circumscriptie
Orahovac, plasa 32.
Orahovo, sat 37.

Nikr, sat

Oracle, sat

Njegulje, sat

Oreovica

171, 172.

35.
60.
Nona, ora 86, 90, 106, 108, 127
Noreja, comuna' 54.
Nova .Reka, regiune
56.
Nova Vara 33.
51, 95, 127.
Novi

Ospa

56.

168.

Oparice, sat 168.


Oparifa, teren 168.
54.
Opolje, regiune
Opor

13.

168.

25, 64, 157, 158.

Pago, insul 86, 92, 94, 106, 163.


Palator 153, 164.
Paleokatun, sat 115.
Panagjurigte, localitate
13.
Panonia 171, 172.
Papeie Katun 44.
Parenzo
96, 97, 98.
Paris 13, 138.
partes Vlachiae, vezi Vlahia.
Parva Vatachia, vezi Vlahia Mica.
Pasman, insul 108.
Pastrik 173.
Pautalia (Kastendil) 172.

partite dundrene" 35.


Pasarel, localitate 14.
Pjinja, riu 29, 54, 123, 150 159, 160.
Pee 8, 117, 171.
Peeani, sat 1( 3.
68.
Peeigrad, localitate
Peh, muale 25, 32.

Pek (Pincus)

89.

Dputna Rudina

19, 57.
Ostroci, sat
Otulje, sat
53.
Oveepolje, tinut
22.

Pagarukni vlahii din

70.
Olachi, aeziiri
Oliverovie Katun
44.
14, 15, 58, 65, 116, 178, 179, 180,
Oltenia
Oltetu, raion 63.
Omiglje, vezi Castelmuschio.
Onogost, vezi Nikeii.

Opara, sat

67.

Ostrovita, cetate 77, 78, 84, 85, 87, 102, 107.

Obod (Rijeka) 38.


Obrodvacz, vezi Obrovac.
Obrovac, cetate 86, 92, 99, 102, 107, 136.
Obrovat, vezi Obrovac.
78.
Obrovat
57.
Oglagjenoviei, sat
Ohrida (Ahris), ora 26, 40, 111, 136, 137,
138, 162, 175.
Ohrida, arhiepiscopia de

92.

Ostrovica, vezi Ostrovifa.


Ostrovicza, vezi Ostrovita.

85, 127.

Novo-Brdo, ora 56.


Novobrdska Nova Reka, regiune
Nutjak, cetate 101, 107, 136.
Nychak, cetate 78.

64.

53.

Ostranica, sat

63.

Novigrad, cetate

25.

Orjano, vezi Chrysopolis.


93.
OHO, rlu
Orlje, sat 55.
Osat, regiune, tinut 51, 55, 115.
Osatica, comun
115.
Ostadie, localitate
57.

Novi, cetate 92, 134.


Novi. localitate 41.
Novi-Pazar, raia 55.
Novi Sad 99, 106.
Novi geher 55.
_Novi Vlahi u Dubravi 103.
Novibazar

62.

34.

Pelievo, localitate

www.dacoromanica.ro

14.

1NDICE DE LOCURI

216

Peninsula Balcanicd, vlahii din


Peninsula Slagno 64.
Per Blacos, regiune 42.
Peri', toponimic 34.
Perutinie Ka lun 44.
55.
Pesienj , localitate
Pellera 14.
Pelraea, sat 29.
Petraee, sat 31.
Petrov Dol
129.
Pelrovac, localitate 68.
Peirovo Do, localitate 59.
Petrovo Polje, ample 70.

- passim.

Poleeela (Pulicea, Pulicel), parte de regiune --

- 104, 107.
Petrus, munte - 14.
Philippi, ora - 26.
Pilor, sat - 14, 15, 156.
Pijanci, cAtun - 22, 31.
Pilatovci, cAtun - 41, 46, 168.
Pilot, tinut - 26.
Pincus, vezi Pek.
Pind - 12, 141, 162.
P(nguente - 97, 149.
Pimdinci, cAtun - 28.
Piper - 54.
Petrovopolje

60.

Pisino 96, 98.


Piskulja 64.
Piskulje 153.
Pffee 62.
Pitiei 156, 174.
Pitiei, silite pustie
Piva, regiune 62.
Piva, Au 40, 62.

- 97.

Pomer

Pond (Ponda), sat


Popovo

- 134.

- 131.

- 29.

- 40.

- 23.
Plava-Gusinje, regiune - 25, 32.
Pliske, cAtun - 41, 44, 46.
Ploea, localitate - 28.
Playa, riu

- 56.
- 29, 31;56..

Popovo, jupA 46.


43.
Popovo, regiune
Popovo-Polje
40, 47.
Popovo Selig&
103.
Porta 53, 159.

- 27.

Playa 31, 45.


Playa, regiune 44.

Ponda (azi Pond), sat


Ponorac, localitate

Plandige, sat 65.


Planine (muntii de la Raguza)

Poarta otomand

Polja, localitate 64.


53, 56.
Poljanica, regiune
Poljica 47, 94, 108, 127, 169.
Poljica, comitat 77.
Poljica, ora* 107.
Poljica, vezi Polizza.
Poljiza 126.
Polizza (Poljica) 69.
Polog, regiune, tinut 22, 56.
Polgcga, vezi Poljica.

Piperija, cartier 57.


Piperski Potok, vale
54.
Pirlitor, mink sat 63, 153, 169.
Pirot 34, 129, 172.

Polesan 97.
Polica 42.
Poliza 69, 127.

- 61.

Piperesti, localitate

- 58.
- 70.
Podcrkve, cAtun - 46.
Podcrnji, cAtun - 41, 45.
Podgorica - 17, 61.
Podgorina, regiune - 57, 171.
Podgorila - 15, 60, 158, 178.
Podgornje, tinut - 85, 108.
Podibar, regiune - 56.
Pogle, cfmp - 70.
Pokrajac, catun - 44.
Pola - 97, 147.
Pocerina, regiune

Palley, cetate

Porta, cfmp 57.


Porta, livadA
57.
Porlile de Fier 35.
Pounje (finulul Unei) 51.
Pozarnichi, cfitun 44.
Poiareugeka Morava, regiune 58.
Praevalis
161, 173.
Praga 16, 30, 41, 100, 107, 117..
PraVevica, aezare vlahA 107.

www.dacoromanica.ro

1NDICE DE LOCUM

Prageevica,. sat

86.
22.
Predojevie, cdtun 44.
Prepolje
47.

Prebutda, sat

Prespa
111, 162, 176.
Pribinoviei, cAtun 30, 48.
170.
Prifedor, localitate
Prijepolje, localitate 43, 45, 46, 133.
Prijot ( Priiot) 58, 153, 159.
Prilep, ora 26, 27, 137, 174, 175.
Pripogle

45.

Prigtina 23.
Prizren, ora 17, 24, 27, 28, 35, 36, 40, 67,
108, 111, 116, 117, 118, 122, 124, 130, 153,

158, 162, 163, 166, 167, 171, 172, 173,


174, 177.
Prizren, mAndstire

33, 56, 123.


Prizren, tinut 29, 31, 32, 162.
Prkos, sat 68.
Prodanich, colonie de morlaci 97.
Proilouci, cdtun
22, 31, 97.
Prosek, ora

26.

provincia latinilor" (= teritorlile romanizate


din nordul peninsulei)
Prozor, localitate 64.

Pdula, munte

165.

51.

Prutag, culme
62.
Prvedrina, munte 76.

Prootinjia, cdtun

49.

Itadika, riu

53.

Raduloviei, lature de sat


Radulovidi, tinut 65.
Raduga, munte 64.
Rag jevina, regiune
Raguza (Dubrovnik)

68.

58, 171.

16, 17, 29, 30, 36, 39,


40, 41, 42, 43, 44, 45, 46, 47, 48, 49, 62
63, 113, 116, 117, 118, 120, 125, 126, 128

131, 132, 133, 134, 136, 141, 143


146, 148, 151, 157, 162, 167, 169, 173,
129,

174, 179.

Rama, tinut
Rapigta, sat

64, 65, 158, 170.


36.

Rapta 50.
Rascia
165.
18.
Rasina, jupd
Rasteno, Matei din 42.
Ragka, regiunea 31.
Ragka, riu 23.
Rate Prvoslav 42.
57.

24, 25 ; R. Vlasi, cdtun

32.

Ratonf, sat 65.


Ratunda
53.
Ravanica, mdndstire
53, 124.
Raxia, vezi Serbia.
Razopanyk, comund 104.
Rdeljska zemlja ( Transilvania )

146.

49.
Regoye, cdtun
Remesiana
172.

176.

30, 34, 114.


Radmani, colonie de morlaci 97.
53.

Radoslav Xurovich, cbtun vlah


Radoolja, localitate 65.

Radulova Padina

Radulovac, clmp
68.
Radulovci, localitate
13, 14.
Radulovi Dolovi
59.
Radulovii (djemat)
58.

Ratigevci, cdtun

Radivoevci, sat
.Radomir

Radulfalva
171.
Raduljevac, izvor 57.
Radulou Brijeg 59.
Radulova lama 59.
Radulova Glavica 59.

Ratina, sat

Prylezye Inferior
104.
Prylezye Superior 104.
Psoderci, cAtun 26.
Psoderci, sat 26, 31.
Puka, circumscriptie 36.
Pule, loc 65.
Pulicea, vezi Poleeela.
Pulled, vezi Poleeela.
Puncta Stagni (Ston ) 64, 125.
Pureeni 14.
Pureenica, localitate
14.
Pudenice 15.

217

45.

Rendulii, djemat 58.


Repae, castel
77.
Republica raguzand 130.
Republica Populard Ron-dna (R.P.R.)
50, 53, 134, 157, 171.
republica Sf. Marcu, vezi Venefia
republica venefiand
69, 77.
58.
Resava, regiune

www.dacoromanica.ro

14

218

INDICE DE LOCURI

.Resen, localitate
14.
Richino, golf 39.
Rieul
108, 109.

Rilice, sat

Sadunovlei Katun 44.


Sakovo, c5tun vlah 45.
Sakulica 53, 153.
Sakulja, sat 57.

65.

Riegoevich, ciltun

168.

Rigiani, atun

Samobor

39, 44.

Rigjane, sat 167.


Rijeeka Nachija
60.
Rijeka

Rijeka, jupa 38.


Rijeka, vezi Fiume.

Sarajevo

Rijeka, vezi Obod.

Riori
Risno

37.

153.
167.

.Rmanj, cetate
77, 102.
Rodimjla, rlu
23.
Rodolovich, colonie de morlaci 97.
Rodope, munti
p, 13, 121, 160, 161, 162,
165.

Rogaeica, localitate

55.

Roma
86.
Roman
66.
Romania 26.

Romanija, munti
.Rosoki

33, 55, 66.

176.

Rostide, sat
Rotunda
Rovigno

176.

Selane

Rotaj 55.
Rudina
60.
Rudine, district, regiune
40, 45, 131, 143.
Rudnik, munte 30, 58, 108, 114, 158, 169,

93.
96.

Sekirnik, munte

31.
Semendria
100, 134.
Senie 95.
Senj
82, 92, 108, 126.

Senj, ciipitanat

172.

Rfani Do"

17, 39, 49, 50, 51, 55, 67, 114,

115, 167, 170.


Sarebire, sat 50, 150, 157, 168.
Sava, rill 145, 165, 171.
Sbandati
97.
Scardona (Skradin), ora* 77, 102, 146, 150.
Sclavonia (Serbia)
133, 143.
Scutari 111, 173.
Scutari, lac 20, 36, 37, 140.
Scutari, ora
36, 108, 130, 162, 168, 174.
Sebenico, ora
69, 86, 91, 105, 106, 108,
112, 126, 127, 166, 168.
Seeile, sat 56.
Segna (Segnia, Senja, Sinj) 93, 94, 95, 96,
98, 143, 148.
Segna, cApitilnia de
104.
Segnia, vezi Segno.
Segno

153, 159.
97, 98.

Rudnjak 57.
Rugulet, sat 14.
Rumanac, vIrf de deal
Rumanela
66.
.Rzinica, sat 25.
59.

Rupach, vezi Repa6.

41.

Sanieka Zupa 68.


Sanifa, rio 68.
Sano, rlu 147.

38.

Rijeka Nahija

46.

San, Bogdana de la rlu,


Sana, rIu 68, 171.

66.

86.

Senja (Segna) 94, 136.


Ser (Sevrai), ora., 26, 29.
Serava
20, 123.
15, 16, 18, 20, 24, 26,
Serbia (Serbien)

28, 31, 32, 33, 34, 40, 41, 47, 53, 55, 58,
66, 84, 101, 105, 110, 113, 114, 116, 117,
118, 119, 120, 121, 123, 124, 125, 128,
130, 131, 133, 151, 159, 163, 164, 165, 168,

169, 173, 174, 175, 177, 179.

Sac 153.
Sac, amp 65.
Sacholi, sat 36.

Serdica (Sofia)

Sachovo, vezi Zakovo.

Severovo Selo

Sad, holdS

Sf. Joan (suet Ivanac), munte

65.

172.

Serrai, vezi Ser.


Severin, ban al S-ului

www.dacoromanica.ro

15.

60.
98.

INDICE DE LOCUM

Sf. munle, vezi Athos, munte.


Sj. Serghie, depozit de sare 130.
Sf. Sergiu, munte 43, 125.
Sibenico, district
126, 144.
Sibinico, vezi Sebenico si gibenik.

Srb, cetate
Srbor

Sibiu 150, 175.


Sichelsburg, vezi 2umberak.

Sinainci, calm 28.


Singur, sat 14.
Singurica, toponimic 34.
Sinj (Zyn), cetate 56, 70, 71, 72, 73, 75,
101, 102, 107, 112, 144, 150.
Sirmium

161, 166, 171.

Sirotina, jupa
Sissano

20.

97.

Sitnica, rlU

22, 23, 31.


35, 171.
Sjenica, localitate
23, 31.
Skadar, vezi Scutari.
Simedru (Smederevo)

Skok

17, 20, 27, 32, 111, 115, 123, 140,

Slano, port

47.

41, 42, 70, 102, 103, 107, 148.

Slunj, cetate
85.
Smailbegova Prisjeka, localitate

68.

35, 171.
Smederevsko Podunavlje, regiune
Smoljana, sat 68.
Smudirog, catun
22.
Smudirozi, catun 23, 31.
Sochaia, sat 75.
Smedereuo

58.

.Sofia, 12, 13, 14, 53, 161, 171, 172, vezi si


Serdica.

Srpski Biljani, sat 68.


Srpski Budelj, vezi Vlaki Budelj.
Srpski Vrh, munte
59.
Stagno
19, 47, 131, 167.
Stagno, manastire
20.
Stagno (Ston), peninsula
19.
Slanior, sat 56, 150.
Slani.forka, rlulet 56.
Stara Crna Gora (Montenegro)

40, 58, 154,

11, 13,
163, 171, 172, 178.
Stara Srbija 61.
Stara Zagora 12.
Starigrad 99, 108.
Stan Viali. regiune
33, 38; 46, 51, 55, 58,
66, 115, 158. 170, 172.
Slejarii Frumosi
161, 162.
Stijena, regiunea
61.
Stiria
105.
Sloc
49, 167.
Slog, cetate 70.
Stok, localitate 46.
Slolac, district 41, 46.
Slolovi, munte
57.
Ston, vezi Stagno.
Slonski Rat 64.

Strea, localitate
Slrecseny, cetate

Soje, culme
62.
Sokol, cetate
77.
Sokolska Nahija, regiune
Sopoeani

Srebrenica, banat 101.


Sredna Gora
12, 13, 171.
Sremjane, cfitun 25.
Srernljane Vlasi 32.
Srgh vezi Sf. Sergiu.
Srpska Sanica, vezi Vlagka Sanica.

Stara Planina (Haemus, Balcani)

159, 162, 174.


Skop lie, district 22.
Skopska Crna Gora
167.
Skrobueani, comuna 64.

Slavonia"

70.

150.

166.

105.

_Skop lje

219

Strelac

33, 55.

59.

Sora, hotar 59, 153.


Sore, hotar 59, 153.
Solonidi, localitate 60.
Sottovich, catun vlah 45.
Spalato, oras 49, 86, 87, 102, 106, 107,
126, 127, 128, 137, 148, 149, 156, 163.
Split, vezi Spalato.

56.
119.

53.

Strtmci, sat
Strmci, sat

14.
14.
Strugarevo
154.
Strugari
154.

Struma, rtu
12, 14, 160, 165, 175.
Strumac-ul de sus, localitate 55.
Strurnidt
26, 110, 150.
Strumila
154, 174, 175.
Strung
176.
Strungu Radieeva

www.dacoromanica.ro

62,

154.

INDICE DE LOCURI

220

Studena Planina, munti


Studenica 123.
Studenica, localitate
Studenica, mnAstire
Subotica
102.

56.

21.

30, 32, 55, 122.

Surdul, sat
Surdulesti

Surdulifa

Taorska Stijena, parte de hotar


Tara, rlu 19, 62, 63.
Taur 15.

13.
53.
53.

Surdulica, sat

Taure djemat" 57.


Tatulov Do, pArti de hotar

53, 153.

25 ; S. Vlasi, calm 32.


Susieani, cAtun 24, 25.
Su.fica, Au 25, 32.
Sulica, sat 32.
Sutiska 19.
Sochi Ivanac, vezi SI. loan.
Svelovralani, cbtun 25 ; S. Vlasi, cAtun

gerbalovac, du
gerbane
58.

124.

170.

159.

Tersatto, localitate
72, 92, 108.
Tesalia (Blahia)
13, 26, 153.
Tesalonic

26.

Televen, localitate
12, 14, 156.
Tetovo, vezi Illetovo.

34; 35, 159, 171, 172, 178, 180.


58.

60, 157, 158 ; vezi si Podgorica.

Titograd

Titul, rlu 108.


Titulie, rtu 108.
Ttrnava 54.
Tomich Katun 43.
60.
Tomiei, trib
Tomor, mung 114, 160.
Toplica (Toplifa) 158, 168.
Topolnica, rlu 23.
Torre

97.

Torumana, vezi Popovo.


Tracia 11, 12, 121.
Tragurium 108, 128, 144 ; vezi 0 Trait.
Transilvania 63, 70, 117, 128, 147, 171, 179.
Trail (Tragurium), ora 69, 77, 86, 87, 88, 89,
105, 106, 108, 126, 127, 128, 144, 149.
Travnik
50, 51, 114, 150, 170.
Travnik, cetate 71, 72.
Travnik, munti 168.

76.

gibenik, vezi Sebenico.


giljegovci Vlasi, sat 30, 34.
48.

gigalovci, cbtun

22, 31.
.ovidi, localitate 64, 168.
gtimlja 167.
gtip, ora 26, 174.
Stu lac, culme
62.
Sumadija 115.
gumadijska Kolubara, regiUne
gvanjski Most 25, 32.

114, 158, 168.

Teznniei

Ttrnovo
12.
108.
Tkun

gerbatovac, vie 57.


gerbulina Vodica, izvor 68.
geperci, sat 65.
gepkoviei, localitate
67.
gepurine
108, 109.
geipa 64.
g eipe, localitate 64

geirna" ample

59.

159.

Timolki Zaglavak, regiune


Tiea, riu 150, 157.

34.

giroki Brjeg

Tavriei
Temnie

Timoc

24.

bar, munte 40, 54, 158, 163.


garban 19 ; (granita lui S.)
garbane, sat 57, 171.
gerbanoci

59.

Tatulovo Zdrijelo, pArti de hotar

53.

57, 159.

153, 159, 171.

Taure

Susi lane, atun

32.
Svelovraeki

159.

Taore

Subotinja, sat 66.


Sugar, loc 56.
Sukovo, rlu

Tachorski Brijeg 159.


Tagliamenlo
95, 149, 163.
Tamnava, regiune 58.
Taor, sat 15, 57, 153, 159.

Travemia

Trebi, sat
57.

36.
148.

Trebinje, localitate 0 jupb 29, 36, 40, 41,


44, 45, 46, 100, 133, 134, 143, 149.

www.dacoromanica.ro

INDICE DE LOCURI

Trebink, district

- 40, 131.
- 27, 174.

Trebilte
176.
Treskavac, mAndstire
Tresonce
176.

Tranjevac, regiune

- 60.

- 22, 31, 150.


- 55.
Uvac, Au - 55.
Uzdol, cllmp - 64.
Uzora - 49, 50.
Uile, sat

- 59.
- 59.
Trokujev Do - 60, 153.
TrvIko - 119.
Tschitschenboden" - 100.
Tudorieevci, cAtun --24, 25, 150 ; T. Vlasi, cdtun - 32.
Tulcea - 63.
Turcia - 100, 104.
Turska Jasenica, sat - 67.
Turski Biljani, localitate - 68.
Turtei - 150.
Tuzla - 115.
Turde - 119.

'1.6.frro.ia, vezi Celina.

Tape, vezi Cape.


Tara Romineascd 14, 15, 61, 143, 179.
Tapare, vezi Capare.
Tarina, vezi Carina.

Terefel, vezi Cerecel.


Terie, vezi Cerie.
Tipitor, munte 61, 164.

Tulul, vezi Cuculj.

Ubac, localitate 59.


Ublice, sat 60.
Ugarci, cdtun
44, 45, 46.

Umago - 96.
Una, rill - 50, 67, 68, 157, 171.
Unac, cetate - 70, 102.
Ungaria - 15, 69, 88, 89, 100, 144.

Ugljan 128.
,Ugnjani 37.
Uleinj 36.

- 46.

- 57.

Ufice, circumscriptie

Vaka, insuld 109.


Vakarel, localitate
14.
Vaksinac, comund 54.
Val d'Arsa 156, 169.
Valachyza, apd 171.
Valahia 146.

Vale

- 97.

Valea Cetinei

- 69.
-

Valea Cucilor, sat 63.


Valdevino, vezi Vinodol.
Valje
Valle

Tiv.r4vcc, vezi Celina.

34.

Ursulovci, cdtun

Troiana, munte

Urcaf, vezi Urkac.


Urikit, munte 55.
Urkac (Urcaf), cAtunul lui U.

- 55, 58, 153, 169.

Ursulica,

57.

Trojan,

Ursule, sat

Ursulica, cdtun 23.


Ursulica, cimpie lingd Koputica 13, 14.
Ursulieka Kosa (toponimic in satul Lukar)

Tribala, tinut 26.


Triest
96, 98, 148.
Trn, localitate 13, 15.
Trogir, vezi Trail.

221

- 153.

- 97.

Valni, comund 34, 158.


Valona, oras 26, 134.
ValuniN, comund
34.
Varcar Vakuj 68.
Vardar, riu 12, 159, 162, 175, 177.
32.
Varditane, cdtun 25 ; V. Katun
Vardiglani 24.
VardLite, vlahit din 25.
Varolka Rijeka, localitate 68, 177.
Varfac, parohie
168.

Varvara, sat - 64.


Vasojevidt, tinut - 40.
Vatoljevidi, sat - 55, 153.
Vdcarel (Wackarell) - 15.

Veglia (Vela, Vegla) insuld 71, 72, 73, 77,


84, 92, 93, 94, 95, 108, 112, 119, 137, 144,
145, 147, 149, 155, 158, 169.
Velbufd (Kastendil) 26.
85, 95, 102, 104, 107, 108,
Velebit, munti
114, 117, 155, 157, 164, 170.
Veles, oras 26.
Veliki Borak, sat 57.
Veliki Gjurgjevik, sat
25, 32.

- -

www.dacoromanica.ro

INDICE DE LOCURI

222

Veliki Iiajipae

Vlahi Ponikve, catun

54.

47, 77, 86, 89, 91, 92, 95, 96, 98,


100, 105, 107, 127, 132, 144, 147, 148.

Venefia

Venise, vezi Venefia.


Verhlicky, vezi Vrhlika.
Verichino Mjesto
20.
Verje, localitate
57.
40, 44, 131, 143 : vezi
Vermo
Versinje, catun 41, 45.
Veselenich, c5tun vlah 45.
Vesenid, sat
55.
Vgarci, vezi Ugarci.

Vichalaycyth", rno0e

Klobuk.

Kleine Wallacheg)
Vlahinja
52, 121.

103.

Vlahinjaci, loc 65.


Vlahov, rlu
108.

79, 80, 81,

Vlahov Grob
63.
Vlahova
34.
Vlahova Gora
65.
Vlahovica
53.

Vlahoviei, catun, sat


Vlaina
64.

16, 17, 20, 46, 63, 69, 98, 103, 121,

Vlaina Cegma

46, 55, 65.

53.

Vlainja, munte
59, 64, 157.
Vlainje, cImp
67.
Vlainka
53.
V/ajci, case
65.

85, 92, 95,

Vir, cetate 101.


Visator, vezi Visitor.
Viseitor, vezi Visitor.

Visitor, munte, rtu 36, 37, 119, 150, 156,


164, 165, 169, 172, 173.
13.
Visok, regiune
Visoeka - Nahija
65, 67, 158.
Visoki, regiune
164.
Visoko, regiune
51, 65, 170, 177.
Visulovit
150, 156.
Vistica, comuna 54.

Vitunj

11, 12.

14, 50, 59.


Vlahinja, parte de hotar 62, 65.
Vlahinja (Vlahinje), sat 36, 65, 67, 173-

134.

Vigegrad

46.,

Vlahinja, munte

Vidovska, localitate
68.
Viduli
108.
Viduga, munte
51.
140, 146.
Vignevi, catunul lui V. 46.
villa Vlach 171.
Villanova
97.
Vinodol (Valdevino), podgorie

Vlahia (ad Vlacos) (parks Vtachiae)


,,Vlahia Albd" 12.

Vlahia Mica (Mala Vlagka, Parva Valachia

82, 83, 107, 111.


33, 35, 115, 129, 178.
Vidin

Viena

103.

12.

Vlahia Asanestilor

79.

Vicleeselo (Krivonos), posesiune

Vlahia"

33, 49, 55.

103, 104.
Vticea
14, 60, 171.
Vticea (Vitaja), sinste 27.
25, 32.
V jetrogevica, sat
Vlachi Inferiores, vezi Donji Vlasi.
Vlachi Superiores, vezi Gornji Vlasi.
Vlachouich, catun
43.
Vlachovich Katun 44.
ad Vlacos, regiune
42, 46; vezi si Vlahia.
Vlah
64.

VlajeM

56; sat

65; vezi si Logi&

Viajiei, regiune 58.


Vlajin Kladanac 53.
Vlajuga, izvor 58.
Vlahokatun, sat
115.
Vlaolje, sat 49, 52.
Vlaov Katun 63.
Vlaovaeka Strana, phdure
57.
Vlaovica, nume de padure In mai multe boca

Iitti

57.

Vlase, sat 52, 53, 56.


Vlasenica, oras
65.
Vlasenice, sat 65.

Vlasi, sat 13.


Vlasi KRuriei, c5tun 55.
Vlasi-Sremjane
24, 25.
Vlagie, rIu
Vlagiei, sat

109.
163.

Vlasina, 53.
Vlasina, munte 55.
Vlasina, regiune
15.
Vlasinac, izvor 58.
Vlasovo

55.

Vlagac, mica asezare

www.dacoromanica.ro

57.

INDICE DE LOCUIZI

22

Vlaglie, parte de hotar - 57.

Vogogee - 51, 67, 170.

Vlagica - 55.

Voihnii, catun - 30, 48.


Voisilci, ciitun - 22, 23.
Voisilovci, cdtun - 31.
Vojkovci, sat - 30, 114.
Vojkovii, localitate - 59.
Vojsilci, sat -,117.

w aie, munte - 50, 115, 171.


Vlagi, parte de hotar -55.
Vlai Planina - 51, 170.
Vlagii, munti - 58.
Vlagiei, sat - 65, 67.
Vlagka, holdS - 55.
Vlagka, sat - 47, 52, 58, 171.
Vlagka

egma

Vojsinovi, clitun
Volkovija - 176.

- 53.

Vtagka Cricva, biserica din Cetinje - 38, 52,

Vranj, localitate - 55.


Vranja - 137.
Vranje, sediul-episcopatului vlahilor - 13, 26,.
31, 53, 54, 111, 122, 137, 158, 159.
Vranjina, insuld 20, 37, 140.
Vratac - 133.

Vlagka guma - 53.


Vlagka Sanica (Srpska Sanica), sat - 68.
Vlagka Voda, izvor - 68.
Vlagke Buke - 53.

53, 57.
Vlagke Livade - 55.
Vlagke Njive, deal - 53, 55.
Vlagke Rupe, sat - 60.

Vrba, sat - 57.


Vrbanja - 50.
Vrbas, rlu - 170.
Vrbasul superior - 114, 170.
Vrchbosna (Sarajevo) - 49.
Vrh Draguljin, pisc - 61.
Vrhbosna - 46.
Vrhlika, cetate - 77, 136.
Vrhrika, cetate - 78, 107.

Vleski Biljani, sat - 68.


Vlagki Brijeg, vezi Lagki Brijeg.
Vlagki Brod - 62.
Vkigki Budelj ( Srpski Budej), sat - 68.
Vlagki Do - 58, 60.
Vlagki Dol, vale - 53.
Vlagki Kladanac - 53.

Vlagki (s. Lagki) Potok, comuna - 55, 58.


Vlagki Put, drum - 53, 55, 64.
Vlagki Rid - 53.
Vlagki Usov, munti - 62.
Vlagko Groblje, deal - 68.
Vlagko Groblje, cimitir - 55.
Vlagko Polje - 34.
Vlagkovu, deal - 65.
Vlagkovo, localitate - 65.
Vleaja, vezi Vticea.
Vodnena - 20.

- 149.

Vragovie Katun - 44.


Vraneg - 40.
.Vranegi Vlasi, ditun - 43.
Vranegi, deal - 56.

Vlagka Rudina - 6.

Vlagke Ku

Volujak, munte - 62.


Vragna - 98.
Vragovdol

58.

Vlagka Cukara - 57..


Vlagka Draea, tinut - 61, 173.
Vlagka Gromila - 50, 170.
Vagka Krugka - 53.
Vlagka Livada - 52, 53, 55.
Vlagka Megja - 58, 171.
Vlagka Planina - 34, 53.
Vlagka Ruyan - 55.
Vlagka Reka - 53.

- 44.

Vrm, vezi Verrno.

Vrtoee, sat - 68.


Vsyn, vezi Sinj.
Vueihna Katun - 44.
Wackarell, vezi Vdcdrel.
1Varnsee - 105.

Weimar - 11.
Wydchezelo, sat - 79.

Zablantia, localitate - 26.


Zachlumia (Chlurnska zemlja, Chelmo) - 19
20.

Zachumlje - 36.
Zadar, vezi Zara.
Zaglava - 109.
Zagarje - 101.

www.dacoromanica.ro

INDICE DE LOCURI

224
Zagreb

66, 69, 72, 86, 115.

Zahlumia 31.
Zahlumje, vezi He Imo.
Zahum, regiune 64.
Zahumlje, provincie
41.
Zaklopaca, sat 57.
Zakovo (Sachovo), cAtun

Zkradyn, vezi Skardin, Scardona.


Zlatibor, localitate 38.
Zletova

44.

Zara (ladra, Zadar) -- 69, 86, 87, 88, 89, 90,


91, 92, 96, 100, 102, 105, 107, 108, 121,
127, 142, 144, 149, 166.
Zara Vechia 97, 149, 163.
Zarvince, sat, cAtun 31, 115.
Zasele, sat
14.
Zatrnavska, jupa 25, 32.
Zborate, sat 68, 177.
Zemonico

97.

18, 20, 36, 38, 40, 46, 51, 61,

14.

Ztharigrad (Starigrad) 86.


Zuonigrad, cetate 71, 97.
Zvornik, localitate 55.
Zyn, castru regal, vezi Sinf.

labijak, localitate
Zabljan

46.

20.
172.

Zemena

18, 116, 123, 137, 138, 151, 152, 153.

Ziea, rnAnAstire

111, 113, 114, 157, 163, 169, 174, 177.


126.
Zetina
Zidol 56.
Ziznevica

55.

Zlocrnha, cAtun 43.


Zokol, castru 77.
Zrmanja, rlu 79, 102, 107, 111, 169.

Ziect

Zentina, vezi Cetina.

Zeta, Ora

28.

Zli Potok, sat

Zila, vale

Zivul Potok, p1rAu

Zivulja, sat

17, 19, 31, 57, 137, 142.

57.
34.

68.

Zumberak (Sichelsburg ), cetate


Zurouiei, cAtun 43, 45.
,

www.dacoromanica.ro

104.

opin,
leebselt

ASEZAR1LE VLAHILOR

eye._

los 'Tennis

eVIlano6a

flnqi

Paten"

Baka;

""

Kas1;5o
ra

NO.
Rowyno

-1

4lhig

DIN JUMATATEA NORDICA A PENINSULEI BALCANICE

Nal

Serba

ivernt;
N

di C111 6 co
P

VI

..Ve A

Vakrv

IN EVUL MEDIU

RADITALVA

aped!)

Irdetura
rk
KNsba

Slanqrarl

-.L.

Udbina

Ostrotura

Karinbag
Afrdak

Eljels)
141 Brguie

emanJa
Lup

Jaye
Nin Nana

iflasge

EVOSAA2

abkigaakSimpeo

aBrank

Bukop

(Abu'

Wasine

Obrovac
Zadar

Kmule

erevo

Brgule

thane

"OglagjenoValc

Nye

Redivoeefil

libiarna

Os 7lic

Magulica

Novigrad

Vrtkiie
mthil

Sarebire

Tztat

Subottra

UrstdiNgtoatta\
nVlailado

Vrhka'

tilaho

Vlahmja

Vagoile

S nj
oNlis
Split

4egrad

ordori

hiaikal

C
KiEuntli

Faa

Banda

onvum:Abralsierlu:rcGRm

Ili 3.

Krum.%

ikiwBaa

gr

gar;ums 4;\,_.
DUDROVN

Rang

a.g4:

1.401`11'11; wallinLdSa
a'k

:1 ea

un n6N-Do

6. on NAGOILt,1-0
ANO

&silky/et

AfEL

E
PI

Ru

Pcd
BallovcA

eV an a

Kijeva

Fblrale

Bukurolit

V'aEgjjfl

trgai

5touvie*

fen. I

M.Yarb:a milaselilase
esurdul: anhia; 8anio fu laniKrnuj
Kremenata
CDISTINA
w
Wase Warm ope'

MOrago tatict

Kaahlorria
atilevci

71fla

Psoderct

Slanliora

'

VRANJE 63)

MAI

Clacokl

Vicirel

Vlasnicitt

elahl

Keebilhe

thvelL'N

SleatiaAl142

'P A A aiDobrodaljarts
A
10-P A
A

I1

Mufalovo

it

ma ova

e sti

aht
0

Krbul

l'Vefe"3

@PRIZREN

KOPLJE

LI

Sawa

islarei dent/lima
neidenlificall.

Toponimice phstrale de la vlahi.

HVad sInivechi pe Damire

StUNIft,

www.dacoromanica.ro

MESEMBRIA

ANIIIALO

Singurel
Bobojevel

Le enda
it Menliune

Murgai

asaiel

Surduni.

Menfrune

TETEVEN

Purienica

SurdulWa

Bukureva

*5Bu ateeva

Bugarski Katun

Irtunioz "^A
jUPdtliai,

VlasiiZremlja e
erica

1":;;Kr

Petrlai

allahmja

5inuditharedil ane&ani

lialrorn:dady

Boufigoanrite

stfurgai

AA A

RILhien

Trepla

TRNOV

Vlasevo

teUevZsavon

111Babrodol

TE

si434....._.. di

L.n

MAO

Giurcji 3fisp,,

IkosAn.

EVIaovalli ki IIialme

\\%

Bac

agait.01
o".'
6)

Naar

Vojsikt

Raduld

ALVG.

Peng

Alotortet

114

tP

.fsi

Derpan

Roe

Vlasi gigegavd

Ptmolje

ICACI
P011a.6.1

VIziabill
I

Studenten

&Nor

A r
Du

logarbanopc1
Q

Litre,

Puligbinoviee

Prytid
MBaiew

p.

darb ovac

Valakons.

109rsule

Afapc,

Katubce

MI5 a

Isakovo

Buklevovac

\\W

Ramna

H, awn,

Kragujevac

Valkovci

Visoko

lahiva
...car SARAJEVO

Sutur

iResavlea

Waka

DEPLASARILE VLAHILOR
DIN JUMATATEA NORDICA A PENINSULEI BALCANICE

IN EVUL MEDIU

la

is

...............................................
..................................
..........

Legend a
Menfrom

istorld idenacali.

&Men Pune istorici neidenIScati.


Toponimice pcistrate de la vlahi.

sInivechi pe Dunare

www.dacoromanica.ro

CUPRINSILL

Pag.

Cuvint inainte
Transerierea numelor slave de persoane 51 locurl
Vlahii din Bulgaria

5
9
.

Viahil din Serbia medievalA


Vlahii hrisoavelor s1rbe5ti
. .
.
. . . .
Intinderea geograficA a vlahilor in Serbia medievalA

Vlahii dintre Vidin 5i Morava


Vlabii din Muntenegru i Hertegovina . . .
Vlahii din Bosnia medievalS
Material din toponimia j onomastica sirbeascA

Vlahil din Croatia


Vlahii din valea Cetinei
Viahii regali

Vlahii din Lika


Morlacii din Dalmatia
Vlahli din Veglia
Vlabii din Istria

Vlahii se imprA5tie 5i se slavizeazA


Intinderea a5ezAri1or vlahe din Croatia
Viata 51formele de organizatie lAuntricA a vlahilor
Conditii sociale la vlahi
PAstorii vlahi

Turmarii vlahi
Vlahii ea soldati
Biserica v/ahilor

16
16
31
33
36
47

52
69
69
76
84
86
92
95
101
107
110
110
121
130

135
136

Caracterul etnie al vlahilor

139
139

Numele vlahilor
Limba vlahilor .

148

Consideratii istorice

Vechimea a5ezArilor vlahe


Vlahii i albanezii
Raporturi interdialectale
Bibliogralle

i resfirarea lor

Indica de name
Indica de locurl

15

..

11

161
161

173
174
181

185

203

a. 2925

www.dacoromanica.ro

Redactor de carte: Liv lu Matron


Tehnoredactor: loans Alexandru
Corector: Elena Cukaan

Dar la

cules

12.06.1959 Bun de tipar 30.11.1959. Tiraf 800 ex.

Rirtie semivelind 65 9.m.1. Format 16 70 x 100. Coli editoriale 17.4.


Coli de tipar 14114+ 2 hdrti. alto. A. 02167 1959.
Indicele de clasificare pentru biblioteci marl : 9 ( 59) (497 ) 04 17
Indicele de clasificare pentru biblioteci mici: 9 ( R) (497) 04/17

Viparul executat sub COM. nr. 2925 la Intrepr. pollaratica nr. 2.


Str. Brezolanu nr. 23-25, Bucureetl. R.E.R.

www.dacoromanica.ro

ERAT A
In loc de :

se va citi :

11 de jos

mgr.

ngr.

142

17 de sus

parte

aparte

161

1 de jos

tiirilor

larilor

Pag.

rIndul

113

c. 2921.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro