| { ANCA MUNTEANU Coperta : CAMELIA CRISANY MATE! PSIHOLOGIA COPILULUI SI AADOLESCENTULUI Editie revizuita si adaugita | =CATEVA PRECIZARI Developand cronologic atractia mea tata de psihologia copiulul si a atolescentulus, doresc $4 mentionez c& ea mina tost snoculaté, inca dia tenpul Studentiel, prin cursul predat de un minunat dascal si om, doamna prot univ dr.doe Stela Teodorescu, de la Universitatea .AZ/.Cuza"din lasl, Ma apo, preacupatlio pe aceastd tema @ doamnei prot.univ.cr.doc. Ursula Schiopu, de la Universitatea cin tatea sa incontundabila mi-a turnizat deopotriva un Desigur, experienta mea materna si-a avut rostul el, cdc) astfel am realizat Gat sete de mare prépastia dintre teore si practica in probiema cunoasteri si educa unut copil, sau altfel spus, c& in acest domenu rémanem mereu nisie scolar, Talectoria serpuitoare a profesiunii mele m-a adus, intr-o 21, pe malul aceste' discipline. $1 poate c& abia atunci, printre studeti si pentru student) am redescoperit cu adevarat copitul, cum numai matuntatea til poate dezvaiur ‘Am evocat acest peniplu emotional, pentru a demonstra cat de amplu se Gonsteleazé paleta gratitudinilor mele. Dar nu este tolul, deoarece pentru ‘ranstormarea une) iubin intr-un provect $1 apoi tale editoriala a tost nevole de cativa suporten de naderde In acest context, adresez multumm speciale colaboratoare! mele, prep.unv Delia Ciotéu, de la Universitatea de Vest din Timisoara, pentru zilele lung alo unes wen Torde pe care mi le-a davuit, cu pilduitoare rabdare 31 delicata atectune. in ronal culegeri textului suplimentar, aterent actualei versiun, precum 1 in scopul tehnoredactarii pimare a luerarii pe ansamblu, Nutresc ganduri de recunostinla prietenai mele, pictoriia Camelia Crisan- Matet deoarece @ acceptat, pontrua doua card, s& innobiezo prin subliltercs jalentulut ei, coperta une! cari semnate de mine Pentru tructuoasa 31 deja recidivista noastra colaborare, doresc sa Rinnolesc sentimentele mele de gratitudine conducerii edituri, doamner cirector Augusta Anca, precum si domnului coneslier editorial, Adrian Dinu Rachiora Calde muttumin domnisoare: Rodica Nicolae pentru priceperea 1 ludinea cu care mi-a cizelat, pentru tipar, torma finald a cart de tata Sunt recunoscatoare si domnulur Emanuel Pitut, precum i echipel sale do tipografi de ia , Vatran Atlanz’ Multumesc s1 tuturer celor, nenumiti aici si care s-au abatut adeseon din drum lor, pentru a-mi fi alétun so AM. IDENTITATEA PSIHOLOGIEI COPILULUI SIA ADOLESCENTULUI (Problematica, legile domentului si caracterut interdisciplinar de fiintare) A. SCHITA PRELIMINARA ul ‘A Acum cand omenirea goneste spre coliziune cu mileni I, aga cum remarca A, Toffler (1995), tone lee eae a 1 oun ele e1 surse: violenta, averea $I 7 Iroworabile restructuran. Astfel, violenta se converteste Weptat ‘a devine cunoastere fi a ee Sear aire nseoahier ee pena are fugara nanosecund ‘1 té, deoarece ea .2 deveni joasterea creste in prestant finala a afacerior. substiutu fnar (A Toler, 1988, ° 2). ae Dat find aceasta conjunctura (c rospectiv realizat de UNESCO $i facut public car Congest International de Psihologie, desfagurat in 1990 (8 hepa) sihologia so va plasa, la inceputul mileniulul vitor. in tops btiintelor vremii, alatun de genetica moleculara $i microelect oe , ihol 5 tituie astazi ca 0 A Psihologia varstelor se inst a A i atu) de psihologia gene entala a psihologiel, al potologa diferentiala, cea socials! cea patologie’. Apartia ©. casi Prcelorlaite denvati, atesta procesul de maturzare §\ expa r psihologice. stint cadrul psihologiei varstelor, ciclul de ona si dezvoltare (cu cele tre secvente majore: copilaria pubertatea A adolescenta), ocupa un loc privilegiat, dat find pordecisiva in instrumentarea destinului uman. Ca urmare, psihologia copilului $i a adolescentului polarizeaza un interes mereu mai viu, atat din partea specialistilor, cat s1 a publiculut larg tn acest timp al marilor sinteze si replieri de forte, pe care Ellen Kay (inca In anul 1900) il denumea, cu emotie 1 speranta, ca un secol al copilului, Nici autoritatile institutionalizate ale veacului n-au ramas insensibile la aceste imperative. Fara a detalia, cdteva exemple vor fi sugestive. Incé in anul 1948, prin Declaratia Universalé a Drepturilor Omulut a fost stipulat pentru orice fiinté umana dreptul fundamental la educatie, Ulterior, in luna noiembrie din anul 1959, Adunarea General a ONU a ratificat Declaratia Drepturilor Copilulul, care recunoaste oficial specifictatea copilaiel, postuland dreptun pe masura (la snatale, securitate, invatamant si educatie, Protectie impotriva drogurilor etc.). Romania a aderat si ea la acest document, incepand cu anul 1990. Fara indoiala, orice societate civilizata si-a protejat copii femeile $i batranii, iar progresul comunitatii umane nu poate fi conceput fara cultul valorilor, ceea ce presupune respectul fata de elite, dar si fata de ce: care pasager traverseaza penoade de fraglizare (gravidie. matemitate, menopauzé, andropauza etc.), Precum si fata de vitregiti destinulu,, respectiv fata de handicapati Referitor la acestia din urma, UNESCO, in cooperare si din inttiativa guvernului spaniol a organizat la Salamanca (Spania), in tunle 1994, 0 conferint& mondial care a reunit reprezentanti din 92 de tan si. 25 de organizatii internationale. Animata de. nobilul mperativ al scolilor pentru toli” aceasta reuniune a adoptat Declaratia de la Salamanca ce jaloneaza principiile, politica 51 Practica educational a copilului cu probleme speciale, In ultimi ani, alaturi de constanta deschidere fata de copil, a aparut © preocupare mai activa faté de varsta adultd si de Senectute, cea ce evoca efortul societaitii actuale de a fructifica toate energiile sale $1 de a trata cu deferenta orice finta uman, indiferent care este varsta e1 10 Se reafima astiel vebiltatea Well formulate de, © Jung carela cea de a doua parte yale cach ‘acum, pe fondul estomparii tuturor eindenteler feelers varstelor anterioare $1 al ae aniaigianel ales intra in scend proce: . e persed aeole metamorfoze intenioare pe care indi tebe 88 pias pe drumul contorsionat al rea 7 aa oe cae il ‘a inta ul ‘A Copilul roprozinté acea fiinté uman az ontogeneza de la vareta pronatald g! pand in pubertate, adica ni la 10-11 ani, Aga cum mentiona H Piéron (1959), in monentul Paster el nu este decat ,un candidat la umanitate™, adic 2 potentialitate care va urca treptele umanizari numai sub actiun 4 a factorilor educativi. , serare incontestabil, varsta copilariel este incomparabil mai lunga la om decat la orice alta specie, Chiar dae ial copie a extrem de vulnerabila $1 inapta de a t opr gi iara aportul adultulut, el posedao remarcabia slestate iva, M.Debesse (1977, p. 124) avea 2 Sd spunea ‘a educa inseamné a inaita, a Inéita copilul pana la stare ee Varsta copilériel are viata, culoarea $i contururite et A ontogenetica. lata de ce, diferite de oricare etapa onl ° Gnentarea teleromoristé (din Ib. greaca, teleios - incheat, more = forma), cae interpreta psiiculcoplului dupa. tiparele oferte de cel adult, constituie o waune perimatd 3 desuets Atel, teona M mult vehiculata in secolul . cai un adult in miniatura, Aceasta conceptie @ fost soulberata detonant de catre J.) Rousseau prin celebrul séu roman bee Despre educatie(aparut in anul 1762, ed. romaneascd din 1873), la invitatia_marelu pedagog fancez, formulaté fn aceasté carte: incepeti deci prin a studia mai bine pe elevii vostri caci, desigt ina ‘cunoasteti deloc’, a ramas de o actualitate tulburatoare, in p celor trei secole care s-au asternut de la formularea e1 ”au sete indotat, cunoastorea autentica a copilului nu se e ura, afectiune si speranta. lata ti a Poder a Pe ero care acopera lacul de veu'al Mer . P.15), renumitul pedagog italia doar un nemurtor testament, dar si un imeputzabilmpersre eM Eu ji rog pe co} J pili dragi care pot tolul, 64 Se uneasca cu mine spre '@ a constru pa ir oament $i in lume’ Seelte 28 Precizand obie it i acoeccana oe tt pang dimensiuni: particularttatile de var. asemanarrle si deosebu adolescentii aceleiasi varst legile psihogenezer giei copilutui gi cesta implied “mai multe a $i individuale, mai precis, le psihologice existente intre copii si te, preoum $1 factorii dezvoltari psihice s1 B. EXCURS ISTORIC A Premisele psiholo i a giei copilului ierd ler te nies See ate Caci ea are voare stravechi ce trebuie le st. ex adolescent, incepand cu zori umanitati °S8° 9° copit_ ® Comenius, Rouss: c . eau, Pestalozzi si Fré rezonanta ale clasiciemulu pedagogic, au fortifeat tong, a germinat psihologia copilulu, er - aul 5G pettecut la finele secolului al Xix-lea si inceputul Sereteeee lee: IR consonants cu efervescenta generata de xperimentale si, respe: statsicinpaihologie, Ponte exponent ede marcé alarm pentru eenlinnet {1857 1911), care fondeazd .Socetatea libers (1909) oe coptlulu (1908) si scre lucrarea Ider no1 despre copi , fe unde lanseaza renumitul test mental realizat de el n cola borare cu Th. Simion: ,Scara meinoa a inteligente $i adolescentului se nume de ortilizat terenul pe care ca ramura distinct a psihologiei 12 BH. Wallon (1879 - 1962), care initiaza revista ,Copilaria” (1948) s1 este autorul unor lucrari de referinté tn domentu: Copilul turbulent. (1925), Onginile caracterului la copil (1934); Evolutia psihologica a copilulu: (1941); De la act la gandire (1942), Onginile gAndiri la copil (1948) etc. # Este fondatorul unui laborator de psihologie a copilului # Dupa opinia sa, pe ruta ontogenetica survin o serie de verize’, ce restructureaz& periodic personalitatea individulu.. Spre deosebire de Piaget, care este preocupat de geneza logicii, Wallon igi focalizeaza atentia asupra genezel fiintei umane, fenomen ce rezult din relatiile pe care acesta \e stabileste de timpunu cu semenii sai. Acordand prioritate afectivitati, el semnaleaz’ rolul structurant pe care Tl joaca aceasta in existenta copilulut in descendenta filosofiei iui Bergson, psihologul francez introduce conceptul de durata concreta, ce semnifica ansamblul transformarilor cantitative si calitative, pe care omul le traverseaza brusc sau lent datorita raporturiior ce le stabileste cu ambianta Desi a desfagurat o impresionanta activitate de laborator, Wallon nu a idolatrizat nictodata virtutile experimentului in cercetarea psihologica, ramanand preponderent un observator prin vocatie: HL J. Piaget (1896-1980) este creatorul unui curent cu ample reverberatii in epoca si anume, epistemologia genetica, disciplina care studiaza problemele de gnoseologie, prin abordarea experimental a modulu: cum se formeaza structurile operatorii, pe traseul evolutiei ontogenetice a gandirii copilulut. @ Opera piagetiana cuprinde peste 60 de carti si monografii, cele mai elocvente, din perspectiva disciplinei care ne intereseazd in contextul de fata, sunt urmatoarele: Limbaju! $1 gandirea la copil (1923); Reprezentarea lumii la copil (1926); Nasterea inteligenter (1936); Psihologra inteligenter_ (1947), Introducere in epistemologia geneticé (1950), Judecata moralé la 3Sopil (1987); Psihologra copilulu (1986, in colaborare cu B. Inhelder) ete. Conform opiniei sale, inteligenta si gandirea reprezinta © suita de operatii ce iau nastere prin interiorizarea unor actiuni. Pana la varsta de 18-16/17 ani, in evolutia mental a individulur se succed mai multe, stadii, care culmineaza cu gandirea operatorie formala, ce semnifica momentul superior de echiliprare dintre obiect si subiect. Idea forta care i-a fertilizat intreaga sa opera si care sa conturat Inca intr-un articol scris la varsta de 15 ani (si dedicat adaptarii molustelor alpine la altitudine) se refera la modul cum un organism reuseste sa supravietuiasca $1 eventual s4 evolueze, tn Pofida provocarilor ostile ale mediulu!. Conotatille filosofice ale aceste! probleme |-a indemnat ca, in repetate randun, sA conteste, atat blazonul de psihotog, cat 1 acela de psihiog al copilarie1 Afirmandu-si deschis identitatea de epistemolog, el igi va focaliza atentia asupra genezei functiilor de cunoastere. Ca urmare, studiul copilulu: nu va fi un scop in sine, ci numa un mijloc Pentru a afla cum evolueaza inteligenta acestuia, de la formele e| fudimentare pana ajunge la stadiul gandini logice, adica la etapa cea mai inalté a pocesulu: de adaptare Rolul periferic ocupat de afectivitate in gestionarea operei sale se datoreste faptului ca aceasta ,nu creeaza nimic intelectual’. ©1 are peniru inteligent doar o functie strict energetica, aga cum ofunctionarea unu automobil depinde de benzina care actioneaza asupra motoruluy, dar nu modifica structura masini" (apud. R. Zazzo, 1983, p. 292). @ in pofida faptului c& preocupairile piagetiene s-au focalizat precumpéanitor asupra functiilor care in aparenta distoneaza flagrant cu prioritatile psihanalizei, marele savant elvetian @ manifestat o constanta deschidere fat& de acest curent major al veacului nostru. Concret, el este cea dintai somitate care prezinta in Franta 0 expunere nemedicalé pe teme de psihanalizé (1919), urmate 1 de alte interventii similare in cadril unor congrese 4 sc alc rturile sale cu psihanaliza nu se opres eae cum 0 atest numeroase personaiist sini Pia et a intretinut pe toata durata vietii sale un dialog i ce fertl cu discursul psihanalitic, aspirand chiar spre, o autenticd sinteza cand ,psihologia functiilor cognitive ff iilieraanit intr-o 1 la care Ie va ameliora . ctiona intr-o teone general taecmnarss una pe alta” (apud, R. Zazzo, 1983, p. 297). Sonia lf Printre reprezentantii de frunte ai ea Panty é ‘reur - ara si Ed. Claparéde, W. Stern, S. iF T° carmichael, A. Berge. M. Debesse, sotil Za2z0, J. Chateau, G Berger, P.Osterrieth, A.Freud, sofi Bilchlor, R Spitz, M. Kien, ; "W. Bi D. V. Winnicott, E. . B. F. Dolto, W. Bion, J. Bowlby, D. ison, iev, Luria, Galperin, Mencins! Bettelheim, Vigotski, Leontiev, 6 Meee ocaa kena in Romania, problemele copilariel si a = ficiat de slujitori fideli gi Hrceriond anaes acionreed u-Teiugan, U. Schiopy, A T. cima ceauea, E. Verza, S. Teodorescu, P. sibeaaetars Nevoant St Zisulescu, A. Tucicov-Bogdan, |. Radu, |. Holban, - Neculau. M. Zlate, N. Mitrofan, P. Golu, M. Golu, T. Rudica, ; Pru L. lacob, A. Gugiuman, A. Stoica, M. Caluschi, |. Dragan, . Vintilescu, ig his 5.2 i u, P. Velciov, M. Jigau, E. Bonct ae fe vn un opinia tui J. Piaget (1972), formulas In Were Inoitor pe care s~ le si pedagogie, versantul inoi g paneea Spill, din anul 1935 incoace, este dominata de /e prioritare: ae Sane inteligentei $i asimilarea activa a cunostintelor; + rolul experientei in formarea notiunii; + optimizarea mecanismelor de transferare a experiente! sociale $1 lingvistice de la adult la cop 15C. LEGILE PSIHOLOGIEI COPILULUI SIALE ADOLESCENTULUI Ca in once stiinté socio-umana gi in acest domeniu problematica legilor aferente poate fi abordatajdin mai multe unghiun de vedere. A Mai intai de toate, se poate opera distinctia dintre legi de Stare (statistice) gi legi de desfasurare (dinamice). * Prima categorie, coa a legilor de stare, caracterizeazs ansamblul fenomenelor de acelasi fel si surprind trasaturile umn pices sihic la un moment dat (proces in plina devenire), precum s1 existenta simultana a unor insusini psihice. # Cat priveste legile trasaturile psihice ce se con: altele nol. Ele arata, de pllda, cum experiente initial nesemnificative, prin acumulani cantitative genereazé modifica calitative, Astfel, ry Cop de 3 ani daca se Joacé doar de cateva on impreuna cu alti copi, Ti Inregistreaza initial nici o modificare comportamentala. Dupa un fumar de ani ins, survin achwzitii notabile cum sunt: sociabiltatea Sori de colaborare, fantezia ete. .Printre legile de destasurare mentionam: legea cele! mat mani tentatii, legea incercarilor si erorilor in rezolvarea problemelor ete. A Dintr-o alt perspectiva, mentionam c& psihologia Copr-lului si adolescentului nu se poate sustrage nici de eib Incidenta unor fegi ale psihismului in general Concret, este vorba de urmatoarele: * legea generala a dezvoltarii culturale, cotata de P yanet' ca fundamentala in psiologie $1 care demonsireazé ca orice functie inainte de a finta in plan intern (intrapsihic) a existat in plan extern {interpsihic, social). De pilda, limbajul constituie. mar in , un mod de comunicare cu cei din jur apoi, de desfasurare, acestea determina 'serva prin confruntarea lor dialectica cu inte in 16 ipostaza de limba) intern, devine suport pentru andre: oe . Tegea diferentiori si integrarii proceselor psihice se fefera la aceea ca, initial once fenomen psihologie functioneaza global, nediferentiat, dupa care, treptal ; se specializeaza, subordonandu-se _imperativelor centrale ale psihismului + legea constientizarii postuleazd un mare adevar s) anume a, numai prin confruntarea cu o prob! lems, un ul la constientizarea core: conflict sau egec se ajunge faptului sau a relatie! respective. De geompl, con ant cu un care deseneaza pe pam if emo iat), va realiza ca moale (ce se va rupe ime te a a in instrument care suficient s& foloseascd u i reproduca forma cretonului, ci conteaza si duritatea \ legea generalé a alternante aotivitagil a # * pail ai a de HM Fay (1940). ar sihice, pusa in evidenta de Intensificarea cresteri fizice se acompaniaza de o ers. diminuare a cele! psihice gt nv A Abordarea legilor ce regizeaza domeniul seo ne ele ontogenetice face si in functie de etap a e facings indwidul, De pda, varsia prescolara este guvernata d 4 man tentat of ie Sintne exista s1 leg! ce caracterizeaza diferite process ihiee. Pentru localizerea idei, mention’ eateva exemple pentru 7 at — legea pragurilor absolute $1 diferentiale, pentru ee i legea constante! perceptive; pentru memorie — legea uitar Ebbinghaus ete. 7D. LEGATURA PSIHOLOGIEI COPILULUI $A ADOLESCENTULUI CU ALTE STIINTE 4 Functionarea interdisciplinaré a oricare! stiinte constituie astzi 0 cerintaé elementara de supravietuire $1 progres. Dat fiind amplitudinea 1 complexitatea obiectivelor pe care trebuie s& le rezolve psihologia copilului si a adolescentului, aceasta angajeaza raporturi de cooperare si sustinere bilateralé cu o serie de ramuri si discipline conexe. A Ca urmare, ea intretine legaturi stranse cu stiinta. mama (psihologia general) a caret satelit este, dar si cu alte discipline derivate, mai mult sau mai putin liniar, din aceeasi matcd: psihopatologia, defectologia, zoopsihologia si pedagogia. Avand in vedere unitatea dintre dimensiunea somatica si cea psihicd, domeniul la care ne referim, stabileste raporturi reciproc avantajoase $1 cu o serie de stiinte biologice g1 medicale cum sunt pediatria, igiena infantila $1 puericultura etc Intrucat nu poate evita o sere de inferente cu caracter general, psihologia copilulu! si adolescentului angajeaza colaborari fructuoase $1 cu filosofia, etica, estetica, logica, sociologia etc. 4 Asa cum spunea Goethe, copilul reprezinta. .dimneata minunaté a omenuril’, adic acel tezaur inepuizabil care poarté cu sine toate fagzduintele posibile. lata pentru ce, psihologia copilului sia adolescentului are o importanta particulara in peisajul atat de zbuciumat al epocii contemporane. Ea constituie un instrument Indispensabil in recuzita educativa a adultulu! pe drumul anevoios, dar atét de nobil si pasionant, care duce catre emanciparea definitiva a copilutui Aceasta alchimie inegalabila ca profunzime si subtilitate, ce caracterizeaza schimbul de stafeta dintre generatii a inspirat felurite reflexii, pline de consistenta si culoare, Astfel, marele ganditor arab K.Gibran (1985) compara parntii cu un arc de la care copiii sunt trimigi departe, .ca niste sageti vir 18 La randul sau, strélucitul nostru filosof, C.Noica (1990, p.8) nota in Jurnal filosofic: »Discipolul vine la tine sé-li cearé. Tu trebuie s-l inveti cé nu are mimic de primit ca trebuie s& creasca, Discipolul vrea sé devind ledera...". desi trebure sa devina doar el insus. 19FACTORII DEZVOLTARII PERSONALITATII COPILULUI! SI A ADOLESCENTULUI ; A. PREAMBUL 4 Potentialitarea nedefinita, dar atat de promitatoare pe care © reprezinta orice copil la nastere, devine realitate numai daca lraverseaza un proces complex si indelungat de.modelare, ce presupune interactiunea dintre ereditate, mediu si educatie. 4 Gradul de implicare a factorilor respectivi in epopeca devenrri fiinte: umane a fost amplu comentat in literatura de resort, ceea ce a condus la structurarea urmatoarelor diractii majore Modelul_organicist (activ) a factori ona ). care pedaleaza prioritar pe Aceasta orientare is: are sorgintea inca la Platon eapété amploare pin huctarea lu F Galton, nttatna ‘Hereditary genus (1895), dar ramane activa ‘$1 in secolul nostru, prin G.Stanley Hall, A.Gesell, EL. Thorndike, prin teoria determinismulur genetic (DJensen, H.J.Eysenck), prin etologie (creaté in 1986 de l EibiEibesfedt), prin sociobiologie (initiata in 1975 de E.O. Wilson) etc. - in plan educativ, acest tip de teone alimenteaza o viziune sceptica; # Modolul_mecanicist (reactiv) deplaseaza accentele in dezvoltarea copilului asupra factorilor de mediu Dintre exponentii acestei directii mentiona ti jonam pe: J. Locke. Helvetius, M.Rosenzweig, V Durand §.a. $i o serie de curente vor promova un asemenea model: behavionsmul — (J, Watson), 20 neobehaviorismul (B.Skinner, C-Ht watarea sociala (E.N.Miller, A.Bandura) ete. Optimismul pedagogic pe care il gonereazé onentarea respectiva capata uneor! accente naive, desuete: .Dati-m un prune normal fiziologic, afirma raspicat J. Watson (apud. .Bontas $i colab., 1983, p.28) si vor face din el, dupa dorinta, un fizician, un preot sau un om de afacen'” Modelul_interactionist acrediteaza o viziune mai realist, ce vrea SA concilieze extremele antenoare, considerand ca forjarea personalitatii umane este rezultatul interventiei concertate dintre ereditate si mediu. O sene de curente prestigioase subscriu aceste! direct psihanaliza (S.Freud si discipolii sai, mai mult sau mar putin fideli), constructivismul genetic (J Piaget), constructia persoane! (H.Wallon, L.S.Vigotski) ete. B, ROLUL EREDITATH ‘A Ereditatea este proprietatea fundamentala a materie! vii de a conserva si transmite de la antecesori la succesori ceea ce este definitoriu pentru specia respectiva. Aceasta particularitate a fost sesizata din cele mai vechi timpun, dar abia in secolul nostru datorita prestatillor remarcabile realizate de genetica si biologia moleculara (multe incununate cu premiul Nobel), comunitatea umana a facut pasi in decriptarea misterului ei 4 A fost identificata baza materiala a ereditatii (ce se afla nucleul fiecdret celule, fiind reprezentata de cromozomi, gene, acizi nucleici), precum gi legile care o guverneaza (Mendel, Morgan). Fara a detalia, mentioném cA genele sunt plasate pe 24cromozomi intr-o ordine liniara a cromezomy rio or "4 riguroasa si sunt formate din aciz & Totalitatea genelor formeazd ; ro genotipul sau patrimoniul ereditar. Programal @ Asa cum mentioneaza Kai i a rent gan si Segal (1976), in fi ania. umana exista intre 20.000 si 125.000 de gene. Pentru orice oe umana potentialul genetic rezulta din imbinarea unitatilor materne sr paterne. Fiecare specie are un anumit numar de bebecniaiaa (de pilda, omul poseda 23 de perechi). Dintre acestia, be pariah autozomi $1 sunt prezenti, atat la sexu! masculin cel feminin. A 23-a pereche ins&, sunt het 1, stero: psuceeeeeetit sexual ) st diferé la barbat fata de femeie. Concret, fa Sexul masculn exsta un cromazom X si unul Y, in schimb la sexul par doi cromozomi X. Rezulté cA ovulul contine int totde: Scie nei in timp ce spermatozoidul poarta fie un coomacun . lal apoi, cromozomul X are o lungime de cinci fee decat cromozomul Y gi cuprinde mai multe gene. Cand ovulal ‘dIneste un spermatozoid Y (androsperm) se naste un baiat cand intalneste un spermatozoid X Prin. urmare, I etal caro copilului, Intrucat nu toate genele de pe cromozomul fouled Pe eromozomul Y, ta sexul masculin apar caractere inkate. Datorité vulnerabilitatii crescut fata de anomaliile sex-linkate, ni sponte et a . humarul avorturilor spontane, ca cazutilor de deces la o varstai tiny ein cazul vests arsta timpure este mai mare in cazul acest ote sus, datorita faptului c& poseda doar un singur + Sexul mascul este dezavantaj ijat din punct d vedore genetic. Mai apo1, baiatui se dezvelta ma lent decat fats, de v sta intrautenna si pana la maturitate (Hutt, 1972) : in pacate, rata nou nascutilor cari a re prezinta cromozomiale este destul de crescutd, apronmaty v100, -onform datelor furnizate de Hetherington g1 Parke (1986) genetic, . ar te se naste o fetita, intotdeauna tatal este cel care determina sexul 22 Pentru a decela prezenta unor anomalii genetice si a lua masurile adecvate in timp util, se practica diagnoza prenatala a produsului de conceptie. Dintre cele mai uzitate mijloace de investigatie mentionam: amniocenteza, sonografia etc. ‘Amniocenteza consta in examinarea unei mostre de lichid amniotic, prelevat de la femeia gravida in a 16-a sptamana de sarcina (dat& care reprezinté timpul optim pentru aceasta analiza). jntrucat in lichidul respectiv plutesc celule care provin de la fetus, cercetandu-le putem detecta amprenta geneticé a acestuia si respectiv eventualele nereguli. Se apreciaza ca prin aceasta metoda se pot evidentia aproximativ 60 de anomalii cromozomiale sau disfunctii metabolice. ‘Sonografia se refera la proiectarea pe abdomenul femei gravide a unui fascicol de ultrasunete $1 vizualizarea ecoulu! produs de acesta, in functie de structurile interne bombardate prin jetul sonor respectiv si care pot fi uterul mater, placenta sau fetusul Metoda este util in a surprinde prezenta unor anomalii, precum microcefalia (subdezvoltarea marimi craniulut si a creterului) $1 acefalia (absenta unor parti din crete) Dintre cele mai raspandite maladii cromozomiale amintim: sindromul Down, sindromul Turner, sindromul triplu X, sindromul Klinefelter, sindromul X-fragi Sindromul Down (mongoloism) este provocat de aparitia in timpul meiozet a unei aberatii la nivelul celei de-a 21-a perechi de autozomi, care genereaza, fie o perturbare a ordinii cromozomilor. fie prezenta unui cromozom suplimentar, adica 47 in loc de 46, cat este normal pentru fiinta umana). Frecvent aceasta maladie se manifesta la mamele care au o varsta inaintat. Investigatiile de ultima or au scos in evidenta c& la o pate din pacienti, spermatozoidul este responsabil de a filivrat cromozomul aditional, ceea ce inseamna ca gi tatii (mai ales, cei de peste 45 de ani) pot induce o asemenea maladie (Hetherington si Parke, 1986). Tabloul clinic al acestel maladii aliniaza 0 fizionomie de mongoloid (cap rotund §1 plat, nas mic, dentitie defectuoasa, gat scurt etc.), un retard fizic g1 mental 23Precoce $1 0 mare vulnerabilitate la o serie de boli (motiv pentru care, de regula, moartea survine inainte de instalarea adolescentel) {In continuare, vom prezenta cteva din maladiile provocate de unele disfunctii la nivelul cromozomilor sexuali. Sindromul Turner este specific sexului feminin, datorité absente! unui cromozom X din perechea XX, ceea ce inseamna cA. in acest caz, exist doar 45 de cromozomi, iar marca specifica este X0. Pacientele respective sunt scunde, cu o forma bizara a guril si urechilor. De regula, sunt normale din punet de vedere intelectual Sunt sociabile $1 cu un accentuat simt al umorului. in schimb. ele Prezinté frecvente greutati la soris $1 in rezolvarea_problemelor spatiale. Absenta hormonilor feminini prejudiciazé formarea caracterelor sexuale secundate, Antagonizand, printr-o hormono. terapie cu estrogen acest deficit, se poate infiuenta favorabi Gezvoltarea lor fizicd, far a se elimina steriitatea ce le caractenzeaza. Sindromul triplu X este prezent doar la femei, datorita aparitie! unui cromozom —suplimentar la perechea XX Simptomatologia specifica. se caractenzeazé printr-o serie de Perturbairi la nivelul capacitatii de invatare, precum si a unor carente in planul memoriei $1 al limbajulul, desi nu este vorba de un retard mental propriu-zis Sindromul Klinefelter apare numai ta sexul masculin datorita aliprii la perechea XY, a unui cromozom X, de unde rezulté 0 configuratie specific’ XXY dromul X-fragil este prezent si el doar la barbat, prin aparitia unui cromozom Y suplimentar, alatuni de perechea XY. ceca ce determina o amprenta caracteristica $1 anume, XYY. Fat de barbatii normali, pacientii afectati de cele doud maladii au o staturé mai inalté gi un Ql. mai redus. In cazul sindromului Klinefelter apar steriitatea 1 unele trasatun feminine ca de pilda dezvoltarea excesiva a sdnilor. Multa vreme s-a crezut & indivizii XXY $1 XYY sunt un autentic pericol social caici, dat find agresivitatea lor funciara, din randul lor s-ar recruta crminalii ce: mai 24 feroct Studi uteroare au mai retugat cova din Paceedaeta a, il jumal sumbra, intrucaét s-a demonstrat ca ni cee inalitatii este mai nidicat tendintele infractionale $1 rata crimi mal ridicall fala de jus, s-a dovedit cu acest prile) c&, ena one jozomiale, retardul mental 4 sunt sau nu prezente anomaliile crom niale, Sa Siu ain Tagtoni favortzanti at cnmmaltati (Hethenngton $i 986) 7 ek Dupa aceasta paranteza indispensabiia s1 thainte dea patrunde in miezul problemei, se cuvin cateva precizi -logice: i aie Genotipul reprezinté cantitatea de informatie stocata intr-o celula si aflata in stare latenta, fara sa fi cunoscut inca influenta mediulut « Fenotipul este rezultatul interactiunii dintre genotip $i ite). mediu (prin multiplete sale influen et jin contextul aceloras: decantan conceptuale trebuie spuds demarcatia dintre innascut 1 mostenit Aste. cand un copl wne iste cu 0 serie de aberatii cromozomiale mex | Pel Sal ate indicat ca ele c@ fe considerate ca Innéscute $1 nu ae urmare, aga cum mentioneaza M.L.lacob (1994, eroditatea este 0 premisa cu 0 logiea probabilista. care poate oferi individului o sansa (cand este normal configurata) sau 4 (daca este tarata). f : nena rd an perspectiva filogenetic ereditatea umand se poate consiaia cea poseda un set restrans de instincte. ti i a tru care copilul est arativ cu cea animala, motiv pent dependent fata de paint sai_czea ce ra determinat pe K Lorentz {apud. M.L.lacob, 1994, p.37) sal considere .un specialist in ecializare” ereditara. ie res pepsinicul apartine sferel fenotipulul, ceea ce scamnna cB el presupune interactiunea dintre ereditate g1 mediu (G.Allport, 1981) 25# Rezulté ca orice fenomen psihologic se formeaz’ 5 retuseaza intreaga noastra viata, deci, in acest plan nu exista 0 ereditate pura, In plus, ereditatea isi pune amprenta in mod diferit asupra proceselor psihice. Dupa R.Zazzo (1946), cu cat un fenomen este mai complex cu atat depinde mai putin de ereditate. Studii_mai recente au furnizat o serie de elemente mentare care ne obliga la_unele retusun. Astfel, s-a demonstrat ca, atat schizofrenia, cat si comportamentul agresiv au importante premise ereditare. Concret, cand intr-o pereche gemelara, unul din frati sufera de schizofrenie, sansele ca $i celalalt 84 dezvolte aceasta maladie este de 50% pentru monovitelini s1 doar de 15% pentru cei bivitelini (Gottesman $1 Shield, 1982). in plus, aga cum mentioneazé Ch. G, Morris, (1988), copiii parintilor schizofreni, vor fi afectati de zece on mar frecvent de boala respectiva’ comparativ cu restul populatiel infantile, care nu prezinté asemenea tare familiale ¢ Alli cercetatori au argumentat rolul major al ereditatii gi in alte directii. Cateva exemple vor fi edificatoare: pentru inteligenta generala (Wilson, 1983); pentru abilitatea verbalai si spatiala, precum $I pentru: memorie, temperament, preferinté fata. de anumite mente, stransul mainii la salut, deprinderea de a fuma si a consuma alcool (Farber, 1981): pentru abiltatea de a povesti, cat $1 Pentru atractia fata de anumite hoboy-uni, nume, tigan, tatuaje, Spray-uni etc. (apud. Moms, 1988). In fine, a fost relevata si conditionarea genetica evident din cazul alcoolismulu! cronic $1 al actului suicidar. A Temele ereditare ale dispozitii psihismului se refera la o serie de tii. Si anume Nervos (repartitia arilor arhitectonice pe creier, structura celulara a zonelor, starea legaturilor); ti verbomotor; izatorilor vizual, auditiv, chinestezic, 26 re * raportul dintre pumul sial-doilea sistem de semnalizare {aptitudini senzorio-motor simple, memorie bruta, dispozitii afective fundamentale). O parte dine aceste predispoziti se vor activa imediat dup nastere, altele mai tarziu in ontogenezé, dupa cum exista unele ce e vor activa niciodata ; aes Cert este c& patrimoniul nostru ereditar este constelat multiplu si difuz, ceea ce inseamna ca in functie de solicitarile mediuiu sau ale educatie (ca factor de mediu constientssistematic organizat), 0 drectie sau alta va prinde contur. Dar zestrea noastré genetica nu actioneaza ca o fatalitate, deoarece aceias factor extern! pot realiza unele ajustani si retusur. chiar dac nu sun ditati tarate taculoase, asupra unei eventuale ere: ae eee e Conform studiilor de creatologie, la nastere orice fiinfa umani, ce poseda un Q.l. normal (de cel putin 90), tezaurizeazé o otentialitate creatoare, macar minima, pentru un eee So-meniu, potentialiate co va deveni manifesta numar daca wed respectiv va beneficia in familie si in scoala de un climat educativ See ee port ereditatii in dezvoltarea personalitatii_ umane iteazi de mai multe metode: uaiieaza ce Mancheta familial. pn cafe se realizeaza comparat intre nivelul intelectual al parintilor si cel al copillor propri, dar si intre frati gi suron. Extinzand studiul si ta alte rude de sange din cadrul acelerasi familii putem ca prin aceasta ,tehnicd a pedignulu’, s& stabilim in ce masurd gradul de rudenie influenteazé asemanarea dintre persoanele respective, : + fenomenul adoptiunii, cand se confrunta cotientul de inteligenta al panntilor cu al proprillor copii si, respectiv, cu al copiilor adoptati : + studiul copiilor institutionalizati (in case de copi prtelinate), ce presupune compararea inteligentel unor aindivizi care, desi partajeaza acelasi mediu de viata, au 0 zestre nativa extrem de diversa; metoda gemenilor. cea mai pretioasa dintre ele si care a fost utilizaté de numerosi autor: Galton, Gesel Thompson, Woodworth, Freeman, Burt, Wilson Farber, Oancea-Ursu §.a. Concret este vorba, atat de Studiul gemenilor monovitelin: (monozigoti), cat i a celor bivitelini (dizigoti, fraternali) Alternativa cea mai fericité este desigur cercetarea monovitelinilor, deoarece prin intermediul lor natura ne ofera sansa de a ne afla in fata celor mai asemanatoare (nu gi identice) fiinte umane din punct de vedere ereditar, ceea ce ne justifica $4 atribuim mediului diferentele dintre ele. Spre edificare, precizam ca, in timp Se gemenii monovitelini apar datonta sciziunil aceluiagt zigot (ovul fecundat) si, prin urmare, poseda un genom comun, gemenii bivitelini Se nase prin fecundarea a doua ovule distincte, aga incat patrimoni lor ereditar nu este mai asemanator decat al fratilor obisnuiti Singurul element specific pentru e: este faptul cd intrautenn partajeaza acelasi mediu de viata Configuratia —sarcini depen-denta de data la care se Piontelli, 1992) * daca aceasta are loc in prma_zi dupa fertilizare, gemenii respectivi posed fiecare placenta, conon si sac amniotic propriu, daca diviziunea survine in umatoarele sapte zile de la conceptie, monovitelinii in cauz sunt dotati cu placenta $!corion comun, dar cu sac amniotic separat daca diviziunea se produce in intervalul din gemelare monoviteline este Produce diviziunea zigotului (A a saptea s1 a treisprezecea zi de la fecundare, gemenii monovitelin Partajeaza deopotriva placenta, corionul si sacul amniotic; 28 + in fine, daca divizunea se sealizeazd Ineo —2 tretsprezecea si a paisprezecea z1, apare un fenor jedomit, cel al gemenilor siamezi 7 a Oncat de mute harurt ar acumula metoda gemelard ea nu este infailibila. in sprijinul acestei afirmati se pot a rmat, 1977) ; amo ee ite si destul de laborios de @ decide daco nastere gemelara este mono sau bivitel He 7 aitornativa cd sexul gemenilor respectivi _diferd, putem sa fim siguri ca este vorba de o situatie bivitelin8. Aparienenta la acelagi sex sau 0 placenta comund nu evocd infotdeauna 0 | gemelantate monovitelina, Din pacate, nic: studiul ultrasonogratc realizat in timpul gestatiei, nu este pe depl eaitica or, abia analiza atenté a placentel si a membranes despartitoare dupa nagtere, fa care se adauga analiza unor trasaturi fizice (aspectul urect a crrcumfernta capului) sau analiza sangelul, paat conduce la un diagnostic ferm (Piontelli, 1992), (is + avand in vedere frecventa relativ redusa de nasten gemelare (dupa cum mentioneaza Gh Oancea-Ursu in 1985, 0 nastere bivitelina apare cam [a 60-100 de hasten, lar una monovitelina aproxmatw la 340 Ge nasteri) este dificil de a constitui esantioa zentative pentru cercetare . aeosrecs partajeaza acelasi spatiu uterin, unl dintre gemeni este intotdeauna dezavantajat, cece ce va determina o constitutie fizicé mat hin Spunem aceasta deoarece, aga cum a demonstrat expermental Pionteli (1992), adeseon col mai mic dintre gement este mat precoce $i mat dinamic dupé nastere, 29* datorita unor caracteristici specifice ale mediulut Post natal, la gemeni se poate vorbi initial de o dezvoltare ceva mai lenta (inclusiv in plan intelectual). Aceasta particularitate se datoreaza, pe de o parte, supraprotectiei cu care familia inconjoara perechea gemelara, pe de alt parte, unui fenomen numit ,vraja cerculur inchis". ce const& in aceea cA gemenii fs! ajung unul altuia si, ca urmare, angayeazé o gama mat restrdnsa de relatii cu anturajul 4 Conjugand datele furnizate de eminentele domeniulu, (in uima cercetarilor realizate prin intermediul acestor metode),, cu observatille empirice, ce s-au stocat de-a lungul vremil, putem acredita aportul ereditatii in dezvoltarea personalitatii umane. invocand cateva argumente majore: * Aparitia .copiilor minune’, care de la o varst frageda, cand educatia nu avea inca timp sé-si spuna cuvantul, proseaza aptitudini exceptionale pentru un domeniu. In muzica s-au inregistrat cele mai frecvente precocitati, ce azé nume de rezonanté precum Mozart, Haydn, Rimski. Korsakov, Mendelhson-Bartoldy, Enescu $.a Nici celelalte domen nu sunt vitregite de asemenea apantii eclatante. in literatura (Gosthe, Goldoni); in pictura (Rafael Sanzio, Repin, Grgorescu). in stiinfa si tehnicé (Gauss, Pascal, Newton, Leibniz, Stophenson, Edison, T.Vuia_s.a.). $i domeniul matematic cunoagte apa spectaculoase. Este vorba de acei Copii, care probeaza virtuti atat de Stralucite in ceea ce priveste calculul mental, incat pot intra in concurenta cu performantele unor calculatoare mat putin sofisticate Printre acestia se numara unele persoane ce au ramas in anonunat, aitele care $1-au adus contributia la propasirea gtiintel (Gauss, Euler, Ampére) Copit de gentu au fost i luli stia s& scrie, iar la 3 ani s& citeas lectura in orginal clasicii france: Hasdeu (care la varsta de 2 ani ca), dar $1 Nicolae lorga (care . Inca de la varsta pregcolara); 30 Existenta ,marilor familii’ (H.Salvat, 1972), baie posibilitatea transmiterii din tata in fiu, timp de mai mu enerati, a unul talent remarcabil pentru un anumit domeni serve notonetate este familia Bach, tn muzies, unde din cei 87 de membrinascutl pe parcursul a cine! generat, un numar de. 15 ine au fost compozitori remarcal el mai it Famane desigur J.Sebastian Bach, in preajma muzici ee teed cum se infirpé Dumnezeu” (E.Cioran, 1991, p.79). Fiind casatori : doua ori, el a avut 20 de copii, dintre care 10 au tee ee furnizat cateva fitudini_ muzicale. Si familia Strauss a 7 fonaeab le in domeniul muzical. Cazuri simi Ror Tatan ie a iT 4 (fami ‘izian, i: jiteratura (familia Dumas), in pictura (fan ‘Natoma f (familia Bernoulli), in fizica (familia Bequerel); in le naturii (familia Darwin) etc. a ea indoiala, in toate aceste cazuri prezenta unor teme a sorginte ereditara este incontestabilé. Dar nu/ este totul, ci a jersoanele respective vor partaja cu rudele lor (mai mult sau m: eatin directe), nu numai o constelatie fericita de gene, ci si un I Tare AEA Fee ARATE Cee TES eneae nee RHE eeneeee lu, 1985). ee ° panpuete intre diverse categorii de persoane sub intelectual. . eon studiu atent si nuantat al problemei identifica doua ipos-taze distincte: d i : me + Indivizi care traiesc in acelagi mediu de viata. Aceasta itiva comporta urmatoarele precizal ates aS cel mai aseméanator coeficient intelectual (Q.1.) se Inregistreaza la gemenii monovitelin (diferenta este de 3,1 puncte), apo: la bivitelini (diferenta este de aproximativ 8,5 puncte) gi, in fine, la fratii si surorile obignuite (diferenta este de 13,2 puncte); 4+ coeficientul intelectual al parintilor este mar apropiat de al propriilor copii decat de al copiilor adoptati (cu toata comunitatea de mediu existential) * calitatea cctientului. de inteligent& pentru copii uditi, ce cresc impreuna (in. orfelinate, acecasi familie), este extrem de variabila datorita diferentelor evidente dintre capitalul lor ereditar, ¢ Indivizi ce traiesc in medii * gemenii _univitelini raman asemanaton in ceea ce Priveste nivelul intelectual, chiar daca sunt despartiti (diferenta find pana la 6 puncte). Mai mult chiar, date ind similitudinite zestrei lor ereditare, monozigotii vor semana mai mult intre e: daca vor crete separat deoarece, incepand cu pubertatea, nu vor mai face eforturi disperate de a se individualiza (S.Farber, 1982) * cotientul de inteligenta este mai apropiat in cazul fratilor $i surorilor care traiesc despartiti, decat la copi neinruditi ce crese impreund # Unele experiente pe maimute in decenuu al treilea al secolulu: nostru sotii Kellog din SUA (de profesie psihologi) au realizat un experiment inedit, crescand preuna, In conditii educative identice. propriul lor fiu_ pe nume Donald, impreuna cu Goa, un pui de cimpanzeu. Cu toate progresele notabile si rafinamentul comportamental pe care le-a dobandit maimuta, in acest climat uman, odata cu aparitia limbayulut la copi acesta isi va surclasa ,fralele” curand, eliminaindu-| definitiv din cursa pentru umanizare. Desi Goa devenise o autentica vedeta printre antropoide, ea nu-si va putea depasi niciodata conditia animaliera datorita barierelor impuse de propria sa ereditate. La concluz imilare ayunge gt familia de psiholog sovietici Kots, care a realizat o cercetare cu obiective apropiate de cea americana, avand drept protagonist pe cimpanzeul lent. 32 in a doua jumatate a veacului nostru, cupluri de psihologi (sotli Hayes, Gardner, Premack g.a), sau cercetatori solitan (H-Terrace, F. Patterson s.a) au studiat in ce masura antropoidele sunt capabile s invete limbajul uman. Rezultatele au fost in general modeste, cu exceptia celor obtinute de dr. F.Patterson (1985),0 cercetatoare americana, specialist’ in psihologie animal, care a reusit printr-un travaliu asiduu, dar pasionant (ce a inceput in anul 1972) s&-si invete eleva, pe gorila Koko, ca la varsta de 14 ani sé posede un limbaj surprinzator pentru o maimuta. Concret, vocabularul et avea in dotare 500 de cuvinte, la care se adauga $i 500 de semnedin imbajul Amesiam (al surdo-mutilor). Alaturi de aceste achizitii ingvistice remarcabile, prin coabitarea ei in mediul uman, ea a dobandit cu repeziciune si unele ,metehne” specifice aceste! lumi: admiratie de sine (,Frumos animal gorila’), nervozitate, minciuna, mici pasiuni (pentru suete, pentru pisici) etc. Performantele obtinute de Koko sunt singulare, restul experimentelor de aceeas! facturd s-au soldat cu efecte minore, ceea ce ar sugera ca si in lumea animalelor ca si in cea umana, natura nu este la fel de generoasa cu fiecare individ. Chiar daca nu putem bagateliza nici modul defectuos $i neunitar de proiectare a experimentelor respective (si care a constituit 0 alt& sursa de controverse), putem aprecia, in final, ca nici macar primatele (adicé cea mai evoluata specie animala) nu pot fi umanizate cu adevarat datoritd unor ziduri postulate de o ereditate limitativa; Expresiile faciale la om, pentru o serie de trairi afective ca: gestul de aprobare, rasul, plansul, flirtul au un caracter universal, indiferent de timpu! sau locul caruia ji apartine, sau de nivelul su cultural. Rezulta c mimica oricdret fiinfe umane poate fi corect decodificaté de 0 persoana, ce apartine altei cultun. Acest lucru este posibil deoarece avem de a face cu un set de reactii, care apartin unui fond ereditar comun intregii noastre spect 33Ideea a fost vehiculaté pentru prima oaré de Ch.Darwin, la finele secolului trecut, dar a capatat consistent prin studiile etologice realizate de |. Eibl-Eibestfelat, dar si prin cele interculturale H.C.Trandis, W.W.Lamber, M.Cuceloglu, P.Ekman, E.R Sorensen, W.V.Friesen ¢.a. 4 In inchetere, vom prezenta cateva asertiuni generale cu privire 1a aportul ereditatii in formarea si dezvoltarea Personalitatii copilului, Cu toate ca problema a fost atat de mult framantata, ea nu este inca pe deplin elucidata, cea ce |-a determinat pe R.B.Cattel (apud. J.Larmat, 1977, p.74) sa observe, cu o umbra de umor, ca in aceasta chestiune s-a produs ,mai multé caldurd decat lumina O asemenea stare de lucruri igi subordoneaza mai multe cauze. Mai intai de toate, este vorba de complexitatea deosebita a fenomenului respectiv, la care se adauga si inerentele sale conotatii filosofico-politice, ce au alimentat doctrine si practic: aberante (eugenie, rasism) $1 care au culminat cu monstruozitatile intmaginabile comise sub flamura nazismului Problema ereditatii ramane in suspensie si datorit’ manierei inc lacunare de investigare. a ei. Bazandu-se proritar pe masurarea inteligentei prin teste, se pleaca din start de la o viziune artificial, atomizanta asupra psihismulu uman. Cdci, in realitate, personalitatea umana functioneaz& permanet ca un tot unitar si Indivizibil, ceea ce arunca o lumina nu tocmai favorabilé asupra pretentict exagerate $i false a oricdrui test de a izola in stare pura un proces psihic sau altul. 226 Dincolo de toate aceste discutii, putem afirma ca ereditatea reprezinta o premisa indispensabila a dezvoltari chiar dacd nu constituie singurul ei zeu, cum credea renumitul scriitor O.Wilde. Rostul zestrei ereditare este de a postula granitele pana la care educatia poate inainta, fara a furniza ins miezul dintre aceste granite va fi valorificat C. ROLUL MEDIULUI IN DEZVOLTAREA PERSONALITATI COPILULUI SI A ADOLESCENTULUI Geneza si devenirea_personalitat se afia sub Incidenta factorilor de mediu ‘A Spre nuantarea problemei, mai nou se vorbeste si de ssituatie’ Astfel, A.Neculau (1996), solidar cu o perspectiva constructivisté asupra personaiitati, atrage atentia asupra necesitatii de a aborda fiinta umana intr-un context situational. Dupa opinia profesorului finlandez M.Takala (1984), situatia isi subsumeaza ,/sfona invatari’, in care a fost antrenat individul, cat 51 rranzactille” ui cu mediul din trecut sau prezent. Pentru ca mediul sa devina situatie, el trebuie sa imbrace o serie de ipostaze concrete. In categoria de situatie se aliniaza mediul geografic, fizic, cultural, modul si stilul de viata (Neculau, 1994). A Dintr-o perspectiva extrem de generala, mediul poate fi definit ca ansamblul influentelor postnatale care se exercitd asupra individului, Ca i ereditatea, mediul poate oferi o sansa sau, dimpotriva, o negansa pentru dezvoltarea fiintei umane, tinand cont de modul favorabil sau nefavorabil in care este constelat ". & Proceddnd, in continuare, la abordarea frontala a problemei, putem identifica o multitudine de elemente, ce populeazd aceasta categorie, elemente care se pot grupa in urmatoarele componente $i subcomponente: ¢ factori intern: @ factori externi: +facton fizici + factor! social = neorganizati - organizati copilului 36C1. Factori interni 4 Conform lui I.Nicola (1992, p.57) acest tip de factori se refer la patrimontul nativ, la efectele maturizarii biologice, precum si fa ansamblul tuturor achwzitilor psihologice pe care individul le dobandeste pe parcursul existentei sale 4 Dupa opinia noastra, In consonant cu datele cele mai recente oferite de stiinta actuala, un loc particular printre facto de mediu intern il detine ambianta intrauterina. Influenta universului prenatal asupra personalitafii in pliné constructie a copilului aflat in spatiul uterin, a fost acceptata din cele mai vechi timpuri la multe popoare orientale sau amerindiene, ceea ce s-a materializat nu numai in diverse producti narative, dar gi in practici ce acorda protectie speciala femeilor gravide $1 viitorilor copii Civilizatia occidentalé, exersati s& accepte doar productiile ratiunii si fenomenele testable, s-a dovedit mult mai rezervata in aceasta problema. Desigur, unele exceptii au existat si aici: la Hypocrate, in Biblie sau la Leonardo da Vinci, ceea ce nu anuleaza insa atitudinea profund refractara existenta, pe ansamblu, in spatiul occidental, la adresa acestei chestiunt (cotaté acum patru decenii, daca nu o fantasmagorie deplasata, atunci macar o extravaganta mult prea pitoreasca pentru a fi compatibila cu spiritul sobru, auster si riguros al stiintei). ‘ Dar iata cd dupa anii ‘60, concomitent cu dezvoltarea si rafinarea mijloacelor de investigate medicala, vom asista la o demolare treptata a acestei mentalitati. O serie de cercetatori entuziasti si nonconformisti se vor inrola cu perseverenta la aceasta cauza (Ch.Spezzano, Schwartz, D.H.Scott, _U.Huttenen, P.Niskanen, L.Sontag etc). Ca o sintez’ a acestor generoase stradanii, cartea semnata de Th.Verny gi J.Kelly, in 1981 si aparuta in editie franceza cu titlul: La vie sécrete de l'enfant avant sa 36 naissance (Viata secret a copilulu! nenascut, 1982) revolutioneaza realmente, prin argumente impecabil instrumentate _ stiintific, imaginea clasica despre existenta intrauterina a copilului, spulberand principii, atitudin s1 preyudecatt Copilul in uter este o fiinta activa, aflata in plin proces de intemeiere a propriei personalitati, nu numai sub aspect fizic, ci gi psihologic. Incepand cu a gasea sAptamana din momentul conceptiei, fetusul, in paralel cu spectaculoasele transforma fiziologice, tsi pune si bazele propnulu: sau alfabet psihologic. Achizi-tile sunt initial nesemnificative, dar statornice, iar din al treilea trimestru de viaté prenatal’, copilul poseda deja un aparat psihic in pliné ascensiune (poate reactiona senzorial, a dobandit un sistem rudimentar de invatare, memone, de intelegere $1 afectivitate). @ Asa cum alimentele, alcoolul, tutunul sau medica-mentele ingerate de mama influenteaza fetusul, tot asa onusul ei psihologic, pe care copilul il percepe cu acuratetea si precizia unui mini-radar, vor marca in mod definitoriu personalitatea in devenire a acestula. Deoarece, in viata intrauterina, mama constituie singura fereastra spre lume a copilului, trebuie ca intre doi protagonisti ai maternitatii s4 se infiripe, inca de impuriu, o relatie afectiva bogata si securizanta. lubirea mamei si acceptarea cu bucurie si serenitate a sarcinii (pe care fetusul 0 decodificd) au o importanta capital pentru copil, deoarece afectiunea materna inaita in jurul copilului un scut protector, ce poate stopa si neutraliza unele agresiuni externe. Gravidele care se oupa de onice altceva in afara copilulu! pe care poarta, deci mamele ce practica un autentic ,abandon uterin’, vor exercita asupra psihicului acestuia o trauma profunda, cu efecte pufin controlabile. ,lmaginati-va, afirma Th.Verny si J.Kelly (1982, p.25) ce ati simti daca ati fi inchs singur intr-o incdpere timp de sase, sapte, opt lun. a7fara nici 0 stimulare intelectualé $i afectiva. Aceasta este, in mare, situatia fetusulut ignorat.” ® Dar reevaluarea rolului jucat de mama in ecuatis parentala presupune si reconsiderarea aportului patern si aceasta deoarece tatél, indeplinind un rol major in asigurarea $i conservarea armoniei psihice a partenerei, devine indirect responsabil si de starea viitorului sau copi 2. Factori externi @ Factor fizici 4 Personalitatea umand, pe intreaga ei claviatura somato-psihica, se aflé sub influenta factorilor fizici. Fenomenul este pe deplin explicabil, deoarece omul nu este numai un emitator, ci si un receptor ultrasensibil de , atat la cele care provin din spatiile siderale indepartate, ct si din imediata sa apropiere. In consecintd, totul ne influenteaza: evolutia Soarelui, a Lunii $i a celorlalte planete, conditile geografice, clima, factor meteorologici (temperatura, vant, presiune), flora, fauna etc. ® Ca urmare, nu este gresit sa afirmam ca orice persoand este intr-un fel, mai mult sau mai putin, meteorosensibild, ceea ce inseamna ca tonusul ei psihic este conditionat si de aspectul insorit sau cenugiu al vremii. Desigur, formula temperamentala a individulut are gi ea un cuvant greu de spus la acest capitol. ® in alt ordine de idei, s-a constatat cé randamentul intelectual cel mai bun se inregistreaza la temperatura de 15-17 grade Celsius, iar elevii sunt mai disciplinati toamna si iarna. Se vorbeste 51 de unele accente stoice prezente in comportamentul locuitorilor zonelor montane, faté de cele epicureice, depistate in cazul locuitorilor de la ses. 38 @ Flora gi fauna au si ele o importanta cardinal, deoarece influenteaz’ calitatile hranei si ale aerului. Datorita stransei interdependent dintre dimensiunea somatica si cea psihicd, este normal ca tot ce contribuie la fortificarea uneia, s& reverbereze favorabil st asupra celeilalte, Virtutiile incontestabile ale unei alimentatii lacto- vegetariene (care racoleaza pe zi ce trece adepti din randul celor mai diferite categorii sociale), au demonstrat cat de importanta este pentru bundstarea fiintei umane educatia in alimentatie. Renuntarea si in acest domeniu la amatorism, improvizatie si prejudecati (unele generate de insasi medicina clasica), ar putea contribu: la noi deprinden alimentare. mai putin sofisticate, mai naturale $i incomparabil mai sanatoase pentru omul contemporan. Istoria umanitatii furnizeaza suficiente exemple despre efectele profund devitalizante asupra unor popoare, pe care Je-au provocat diverse erori sau excese alimentare. Dupa uni istorici, nefastul obice! al populatiei de a-si conserva alimentele in vase de plumb a fost una din cauzele care au dus la imbolndvirea et de proportii si, in final, fa prabusirea Imperiului Roman, Dac& malnutritia este profund daunatoare, mai ales, in ultimele luni de gestatie si in primii ani de viata (datorita efectelor nefaste exercitate asupra maturizarii sistemului nervos), supra- alimentatia nu este nici ea mai putin nociva. 2% in concluzie, o alimentatie rationala (cu deplasarea prioritatilor céitre produsele lacto-vegetariene), ar putea contribui nu numai la sporirea imunitatii naturale a organismului $1, prin aceasta, ar spori sansele in lupta cu o serie de maladii cotate incurabile, dar, in acelasi timp, ar provoca si o armonizare a intregii personalitati, Afirmatia ,spune-mi ce mananci, ca sd-ti spun cine est’ devine astfel, dintr-o simpli gluma, un adevar de necontestat 39@ Factori sociali A Odata cu progresele inregistrate de omenire, influenta factorilor fizici asupra fiintei umane este tot mai filtrata, corectaté ‘sau chiar denaturata uneori de prezenta factorilor sociali Acestia ‘se subdepartajeaza, la randul lor, in urmatoarele componente: * conditii socio-economice, adica resursele materiale pe care le poseda familia copilului respectiv, conditii ce trebuie s4 fie de valoare medie pentru a asigura o dezvoitare armonioasa a personalitatii acestuia; * conditii socio-profesionale, care se refera la profesiunile persoanelor ce populeazi ambianta imediat a copilului (mat ales, ale parintilor); ‘ * conditii socio-igienice, ce desemneaz toate strategiile uzuale prin care se asigura copilulur o stare de sanatate optima, atat fizicd, cat $1 psihologica; * conditii socio-culturale, care evoca nivelul de instruire al celor aflati in anturajul cel mai apropiat al copilului, Precum 1 ansamblul consumurilor culturale in care este implicat acesta. Un nivel cultural, cel putin mediu al fami constitute un factor stimulativ; * condifii socio-comunicative gi socio-afective, ce cuprind atat climatul afectiv in care traieste copilul, cat $i diversitatea relatiilor pe care le angajeaza cu cei din Jur. & Intrucat in momentul nasterii, omul nu este decat o potentialitate umana, transfomarea lui in realitate reclama imperios, ca inca din momentul nasterii, sa fie angrenat intr-un proces de socializare, Fenomenul implicé mai multe fatete * socializarea primara (a carei paternitate apartine lui AKardiner, 1939) se refera la ansamblul caracteristicilor psihologice pe care le dobandesc membrii unei colectivitati umane, datorita partajarii, de timpunu, a aceluiasi spatiu existential. Acest tip de socializare alimenteazd aparitia specificului_ national Catre varsta de 6/7 ani, procesul socializarii prmare inceteaza (apud. S.Mentzos, 1977); * socializarea secundara implica totalitatea trasaturilor pe care un individ le dobandeste in urma impactulu exercitat asupra lui de institutii precum: scoala (cu diversele e1 grade), institutile culturale, organizatiile Politice etc., * socializarea anticipativa (R.K.Merton, 1945) evocd acele statusuri i roluri spre care persoana respectiv aspira in vitor. 4 Pentru a nuanta $i aprofunda rolul factorilor de mediu in ultimul timp, s-a impus un nou termen: niga de dezvoltare (Super si Harkness, 1982). Aceasta cuprinde ansamblul tuturor elementelor cu care un copil intra in relatie, la o anumita varsta, # Concret, continutul nisei de dezvoltare urmareste urmatoarele aspecte: * obiectele gi locurile a care are acces copilul intr-o anumita etapa ontogenetica; ‘© reactille celor din jur fata de cop * registrul de competente pe care adultul le stimuleaza la fiecare varsta, * activititile pe care adultul le impune copilului, far a. cere consimtamantul si cele pe care i le propune, iar copilul le accepta de bunavoie Fara indoiala, niga de dezvoltare are o structura flexibila, care oscileaza de la o cultura la alta, in functie de imperativele educative ale fiecarei natiuni (traditia avand o pondere particulara, in acest sens). Spre exemplificare, vom mentiona cain intervalul cuprins intre 4-9 ani, prioritatile diferé: in SUA, pe primul loc se plaseazA studiul, in Japonia - jocul, in Kenia - munca, iar in India - interactiunile de natura sociala (B.Brill $1 H.Lehalie, 1988) aw4 Mediul social se prezinta ca o configuratie labinntica si dinamica de elemente, greu de inventanat si controlat, ce influenteaza personalitatea umand de-a lungul intregii sale existente Rolul sau major in formarea si dezvoltarea personalitalii umane poate fi atestat prin cateva argumente sugestive: Factorul social reprezinta o conditie peremtorie pentru insagi procesul de umanizare. In acest sens, L.Malson (apud H.Salvat, 1972, p.165) afirma, cu deosebita inspiratie: »lnainte de intalnirea cu semenii $i cu grupul sau, omul nu este altceva decat o suma de virtualitéti, tot atét de imponderabile ca. un abur transparent. Once condensare presupune un mediu, adica lumea celorlalt’ Cazul celor 52 de copii salbatici, crescuti de animale, mai ales de lupi, demonstreaza 4, in absenta anturajulu! uman, nu numai ca asistam la o deturare si la o retardare dezolanté a procesulul de umanizare, ci chiar la o compromitere definitiva a acestui fenomen. §ansele de recuperare sunt cu atat mai modeste, cu cat interventia factorului uman survine mai tarziu (decisivi fiind, aga cum a demonstrat-o opera freudiana, primil dortre! ant de viata). Procedand cronologic, primul caz de acest gen {i constituie celebra pereche de gemeni, Romulus si Remus care, desi au fost crescuti de 0 lupoaica, ar fi intemeiat oragul Roma. O asemenea ipotezi este absolut fantezista, ea avand mai mult conotati sentimentale gi, mai ales simbolice. is spatiul insolit al legendelor, exista gi o serie de cazuri reale, unele dintre ele polarizind chiar eforturi educative dintre cele mai autorizate si mai temerare din partea specialistilor. * baiatul despre care vorbeste Condillac in 1694, originar din Tarile Baltice si care fusese adoptat de ursi © copilul deseris de Fronius la Bragov (1781); 42 * Victor din Aveyron, prezentat de ltard (1799): = Amala $i Kamala din India (1924), doua fetite orescute printre lup! si apot recuperate in mediul uman. Cea mat mic& dintre ele, pe nume Amala, a murit curand, dupa caleva tentalive de fuga, in schimb, Kamala a fost supusa unui program intens de umanizare. La capatul unor eforturi pertinente si concertate, care au durat peste 10 ani, setui de achizitii dobandite se prezenta exirem de modest: ea arbora mersul biped doar cand era supravegheat, pentru c& de obice: se deplasa .in patru abe", vocabularul et reunea doar 40 de cuvinte, la masd folosea cu dificultate tacamurile, profitand de orice gest de neatentie din partea educatorilor pentru a manca cu gura, direct din farfune, sau a rupe carnea cu unghiile ete.; * fetita desorisa de Davis (1940); «Ramu, descoperit in jungla indiana (1968); Genie, o fetita din Los Angeles (SUA), sechesiraté de tre parinti intr-o camera a case! panntesti, incd de pe la dot ani $i tinuta intr-o perfect izolare pana la varsta de 13 ani, cAnd a fost salvata (1970). Beneficiind, in continuare, de un climat educativ normal, ea a facut progrese evidente mai mult sub aspect cognitiv decat ingvistic (domeniu unde a ramas cu multiple carente sintactice), © in fine, mai recent, copilul salbatic din Asia Mica, crescut de o gazela. 22 Toate aceste cazuri au demonstrat ca ereditatea singura (chiar in ipoteza ca ea ar fi generos constelata) nu poate compensa efectele dezastruoase ale unui mediu neadecvat $i deficitar. Specializarea functionala a emisferelor cerebrale este provocata cu prioritate de mediul socio-cultural. 43Se apreciazi cA in zorii civilizafiei umane, numarul stngacilor era predominant. Astazi ins4, sub influenta factorilor socio-culturali, situatia s-a modificat, dreptacii fiind cei mai numerosi Dr. T.Tsunoda (1980), profesor la Universitatea din Tokio, a demonstrat c& ta poporul japonez (si la cel polinezian), lateratizarea emisferei stangi a creierului este si mai pronuntata, comparativ cu celelalte popoare ale lumi. Aceast particularitate se datoreazd unui fenomen social specific, respectiv caracteristicilor limbii vorbite in aceasta zond a globulu. ce abunda de vocale: si elemente afectogene. Rezulté cd emisfera sténga, care in mod uzual regizeaza funetile limbajulul, leva preluat SI pe cole ale gandiri si afectivitati, de a caror gestiune se ocupa, preponderent, emisfera dreapta : ___ @ Structura si modul de functionare a proceselor psihice, in general, oscileaza in stransa dependenta cu tipul de civilizatio din care face parte individul. : : Din perspectiva studillor interculturale, mat vecht sau mai noi, rezulta cA modelele culturale isi pun amprenta asupra perceptiet memoriet, gAndiri, fimbajulut, imaginatie! ete. : Margaret Mead (1928), 0 celebritate in domeniu, a demonstrat ca in Insula Samoa, tinerii nu traverseaza clasica crizd a adolescenjoi, iar in insula Noua Guinee, unde rolurile sociale sunt inversate (barbatul se ocupa de servitutlle céminulut, tar femeia- de procurarea hranel), asistim la o hiperdezvoltare a agresivitatii feminine (comparabilé cu cea a barbatilor din mediul occidental), ceea ce prejudiciazé insasi invulnerabilitatea dei conform céreia agresivitatea este apanajul masculinitati @ in fine, argumentul cel mai consistent $1 probabil cel mai invocat, se refera la influenta pe care o exercita mediul, prin multiplele sale canale, asupra nivelului intelectual * Mult disputatul decataj intelectual dintre rase, care a generat atatea complexe si nefericin, se datoreaz nu unel ereditati 44 capricioase, ce favorizeazd pe unii si ii persecuta pe al inegalitati' adeseori gocante dintre conditille ambientale in care traiesc populatille diverselor zone geografice ale lumii. Faptul ca incd si astazi milioane de oameni nu beneficiaza, nu numai de instructie $i educatie, dar nici de cele mai elementare conditii de hrana si igiena, constitue un dureros flagel pentru omenire in acest final de mileniu. Kagan 1 Klein (1973), intr-o cercetare realizaté in Guatemala, au determinat prezenta unui retard intelectual remarcabil printre copii care proveneau dintr-o regiune izolata. Studiind conditiie de mediu in care traiau indivizii respectivi explicatia devine transparenta. Pe parcursul prmului an de viata, acestia erau izolati in colibe, lipsiti de jucan si avand parte de ingrij minime, precum $1 de un numar foarte restrans de contacte cu adulti, Pe mésura cresterii copiilor mentionafi, lucrurile se vor schimba, intrucat ei vor fi solicitati s4-s1 asume tot felul de sarcini si responsabilitati, cea ce va contribui la depasirea handicapulur initial lat& prin urmare cum, dupa opinia autorilor citati, ravagiile telectuale provocate la debutul viefii de un mediu privativ sunt reversibile, in sensul cd individul le poate invinge daca se schimba calitatea influentelor ce se exercita asupra lui. O idee similara a fost vehiculata anterior gi de Skeels, in urma nei investigatii de teren care a cuprins trei secvente, intre al 4930-1966 (apud. Hetherington $1 Parke, 1986) © sere de studii pe teme rasiale au demonstrsat c& scolarizarea copiilor negri, chiar in statele civilizate (ca de pilda, in SUA) nu se realizeaza optim, datorita atitudinilor si expectantelor deficitare de care ei au parte fata de activitatea lor gcolara, atat din partea proprilor parinti, cat si a dascaillor. Laosa (1982) si Seginer (1983) au atras atentia asupra rolului major pe care il exercita asupra randamentului scolar al copilului, aspiratile s1 sfaturile parentale. Ori in cazul copillor negri, de cele mai multe ori, parintii nu numai c4 nu sunt capabili sa- ajute la lectii, dar nici nu-i incurajeaza, Tecomandandu-le un comportament conformist in scoala. Ca 45urmare, nu trebute s& ne surpinda daca numarul elevilor negri, care gi cea a muncitorilor necalificati, respectiv a muncitorilor agricoli parasesc scoala inainte de absolvirea liceului este de dou ori mai (ocupantii ultimei categorii — a sasea), se inregistreaza o diferenta numeros decat al elevilor albi (Hetherington si Parke, 1986). Din importanta, de 50 de puncte, in favoarea intelectualitati pacate, sirul anacronismelor nu se opresie aici, deoarece profesorii ¢ In fine, nivelul intelectual depinde si de configuratia ingisi manifesta atitudini diferentiate fata de elevi, in functie de mediului educativ de care beneficiazd individul, deopotrva in apartenenta lor rasialé. Cadmeas (1974) a stabilit ca la nivelul clasei familie gi in scoala. Aceasté problema comporté mai multe ‘intai, 75% din observatiile negative facute In clas se adresau nuante: copiilor negri sdraci, cea ce le erodeaza din start maginea de sine * relativa inferioritate intelectual a gemenilor nu este si le dilueaza asprratile. Rezulté ca aclimatizarea in SUA, din 1954, congenitala, ci dobandita datorité unor caracteristici a scolil de formula desegregata reprezinté 0 conditie necesara, dar ale mediului, atat a celui intrauterin (decarece unul nu si suficienta pentru instaurarea une: educatii cu adevarat dintre ei este plasat in culbul uterin intr-o pozitie mai democratice; dezavantajoasé), cat si a mediului postnatal, cand ¢ Nivelul intelectual este influentat si de conditiile datorité supraprotectie: proverbiale a familiel, dar si a socio-economice si culturale ale comunitatii in care traieste “ fenomenului supranumit .vraja cerculut inchis" (in care persoana respectiva. gemenii igi ajung unul altuia, de unde gi un deficit de Concret, studiind ,geografia intelectualé” a Frantei, realizata comunicare cu exteriorul) rezulté, pe ansamblu, o de M. de Montmoliin (1959), prin testarea a mii de recruti, putem diluare a interventiilor formative din partea mediulut, constata c& cei mai bine clasati din punct de vedere intelectual, sunt * coeficientul intelectual al celor mai diverse loctitorii zonelor puternic industrializate, in timp ce indivizii originari categorii de copii (gemeni monovitelini, bivitelini, frati din regiunile agricole de tip patriarhal furnizeaza rezultate mediocre. si surori, copii adoptati, copii institutionalizati etc.), in prelungirea acestor cercetan si cu valoare adiacenta, se educati in medii diferite, cregte direct proportional constituie 1 prestatia dr. J.Cordier (1963), care a demonstrat ca cu valoarea mediului in care traiesc; majoritatea debillor mintali provin din medille franceze paupere, ce © un spatiu intergenezic relativ mare, intre copiii trdiesc intr-o deplina promiscuitate. el ee aceleiasi familii, (optim este de cinci ani), are efecte + Fructificand metoda statistic’ a geniilor, B.Cattell (apud. favorabile asupra dezvoltarii lor intelectuale, prin |.Bontag $i colab., 1983) a aratat c& din cele o mie de personalitati aportul suplimentar de experienta: ale SUA, pe care le-a studiat, majoritatea covarsitoare era originara * fenomenul Pygmalion, detectat dupa opinia lur din cele mai bogate state americane, att din punct de vedere R.Rosenthal (1974) in aproximativ 200 de cercetéri, economic, cat si cultural probeaza efectele miraculoase pe care le genereaza Categoria socio-profesionala isi pune, st ea, amprenta asupra proceselor intelectuale ale elevului asupra nivelului intelectual al unui individ. Multi specialisti atitudinea stimulativa a dascalului. in esenta, apreciaza ca prezinta un evident avantaj persoanele cu studi medii procedura experimental se desfasoara conform gi superioare. In acest sens, C.Burt (1961) a constatat, printr-un aceluiasi ritual: dupa testarea unei colectivitati scolare travaliu experimental, ca intre intelectualii plasati in prima categorie 46 ar‘sub raport intelectual, cercetatorul selecteaza, complet aleator, un numar de elevi pe care ii recomanda corpului profesoral ca fiind cei mai inteligenti_ din ‘intregul lot testat (desi in realitate, valoarea lor intelectualé era extrem de variabilé). Datorité atmosfere! emulatorii si a creditului afectiv ‘suplimentat pe care dascalii Iau realizat in jurul acestor elevi, dar si datorité stimularii propriei lor motivatii pentru studiu se constata, cu ocazia retestarii lor (dupa aproximativ 12 luni), un avans substantial al cotientulu: lor de inteligenta, fata de cel inregistrat la plecare. Studiile mai recente au demonstrat cd fenomenul Pygmalion nu este activ doar in mediul uman, ci el functioneazi si in lumea animala. A Din dorinta de a controla atat capriciile ereditatii, cat si ale unui mediu organizat, societatea a pus bazele unui mecanism special, fara de care nu poate fi conceput progresul Este vorba de educatie, respectiv de acea ,activitate sistematica pe care adultii 0 desfagoaré asupra copiilor $i adolescentilor, din dorinta de a-i pregati pentru viata, intr-un mediu determinat" (E.Planchard, 1976, p.9), : E lind un factor de mediu organizat, educatia se individualizeaza prin cateva note specifice. Si anume: caracterul el constient, sistematic, institutionalizat si sliintific. Ea detine rolul conducator, atat in raport cu ereditatea, cat si cu mediul. Deoarece influentele ei nu inceteaza ia varsta adulta, chiar daca se mai estompeaza, rezulta cat de legitim este conceptul de educatie Permanenta, concept atat de plastic sintetizat in dictonui latin » Tota vita schola est’. ‘ Comparativ cu ereditatea si mediul, in general, care pot ofer! 0 gans4 sau o negansa, educatia, ca activitate umana specializata, ofera in principiu o alternativa favorabila. Desigur, nici un sistem educativ, in pofida celor mai bune intentii, nu Poate 48 fi considerat perfect. B.Bettelheim (1969), reflectand asupra diverselor alternative educationale, conchide cA orice varianta reuneste deopotriva virtuti si carente, indiferent daca parghia educativa major revine parintilor, unei institutii sau comunitatii de tip Kibut & La capatul aceste: analize, pe care am consacrat-o factorilor dezvoltarii personalitatii, vom observa, impreuna cu J.Larmat (1977) ca, atat ereditatea, cat s1 mediul aliniazd un arsenal de argumente comparabil de bogat si de elocvent. Ceca ce poate parea cel putin suspect, este cd deseori aceleas! date, developate din unghiuri de vedere diferite, pot la fel de bine sd pledeze pentru oricare dintre cele doua cauze. Fenomenul este explicabil daca ne gandim ca in fiinta umana, ereditatea si mediul (atat cel organizat sub forma educatiel, cat cel neorganizat) fiinfeaza intr-o asemenea simbioza, incat incercarea de a le decupa $1 extrage ca entitati pure este anacronica si profund artificiala IF Sintetizand, putem spune ca ereditatea constituie premisa, mediul este conditia, iar educatia reprezinta factorul determinant al dezvoitarii personalitatii umane, Desigur, rolul major pe care il indeplineste educatia reclama instituirea unet forme de calitate superioard, care 4 poata controla lotera genetica 1 $4 0 fructifice constructiv. De aceea, aga cum afirma M. Debesse (1970, p.28). ,fercit este copilul care gaseste astfel, in fiecare etapd a drumului, pe educatorul capabil sa-i insufle treptat forta $i elanul necesare implininii destinului séu de om” * Asezare mica, preponderent de tip agricol, unde toate proprietatile apartin comunitati, ar educatia revine, nu atat panntilor, ci unut educator special pregat acest scop $i care se numeste metapelet (din Ib. ebraic’, metapel — a avea grid) Coneret, inca din a patra z1 de la nastere, copilul este luat din familia sa si plasat ‘spre educare aldtun de alti cinci copii de aceasi varsté, sub directa coordonare a unui metapelet_ De la trei ani si jumatate, el este ansferat Intr-un grup mat numeros (de 18 persoane), avand un alt educator, care ii continua modelarea personal 49PROBLEMA STADIALITATII A Evolutia ontogenetica a fiintei umane se realizeaza 1, respectiv in succesiunea unor etape, care dupa expresia inspirata a lui M.Debesse (1981, p.12) sunt asemenea unor ,capitole distincte ale aceleias povestir’” Dat find complexitatea el, problema stadialitatii ramane o tema controversat, susceptibild de retusu si dezvoltari ulterioare. Actualmente ea poate fi abordatd, atét in maniera longitudinalé (generand stadiile genetice), cat si in maniera transversala (dand nastere la stadiile de varsta). inci de la inceput trebuie sa precizam ca stadiul de varsté nu se suprapune peste cel genetic, deoarece poate cuprinde stadii genetice diferite, ceea ce inseamna of, la o anumiti varsta, pot apare mai multe etape genetice, cauzate de gradul diferit de maturizare al proceselor psihice (exemplu: decalajul existent, in adolescent, intre maturizarea proceselor intelectuale, afective si morale) Abordarea geneticd a stadilor presupune acceptarea urmatoarelor premise * fiecare stadiu are o structura proprie, care inglobeazA si dimensiunile ce se conserva; + jin oncare etapa se realizeaz& un echilibru dinamic, adica se atinge, chiar daca numai provizoniy, un anumit grad de pertectiune; * ordinea achizitillor este imuabilé (de pilda. formarea Notiunii de voium are loc dupa cea de greutate). 50 Daca vom incerea sa stabilim 0 ordine valorica intre cele doud tipun de stadializare amintite anterior si daca vom avea in vedere intreaga existent a individului este mai recomandabila utilizarea stadialittii pe varste (psihodinamice), decat a celei genetice (psihogenetice). De allfel, intre diferiti autor! exist mai mare Consens cu privire la stadiile psihodinamice, in schimb, apar divergente referitor la criteriile etapizarii gi la reperele cronologice de stadializare si substadializare (mai ales, dupa varsta adolescentei). consider’ c& ordinea stadiilor, atét a celor psihodinamice, cat si a celor psihogenetice este imuabild, chiar daca difera limitele cronologice si intensitatea for. In plus, vom adéuga ca orice stadiu genetic sau dinamic are subetape ‘A Dupa opinia lui A.Gesse! (1953), ascensiunea psihica umana este alimentata si intretinuta de o fort mai puternicd decat energia atomica, forta innascuta, dar care este potentata si augumentata de mediu. Ritmul schimbrilor la cele doua capete ‘opuse ale ontogenezei este deosebit de alert 4 Fiecare stadiu ontogenetic mixeaz4_structuri psihologice perimate (pe cale de disparitie sau de restructurare) gi structuri noi, in plina ascensiune, ce coloreaza, in mod specific, etapa respectiva. Ei bine, tocmal aceste structuri noi, crude sunt cele mai modelabile si permeabile la influentele educative, motiv pentru care ele trebule identificate si cunoscute in acesta fazai optim de interventic. Desigur, nu inseamn& c& personalitatea umana adaposteste, sub acelasi invelig, mai multe personalitati, aga cum credea T.Ribot (1917). Schimbul de stafeta dintre structun, ajustarile $1 interacomodarile inevitabile acestui traseu, nu altereaz’ de regula armonia i coeziunea personalitati, pe ansamblu. Nu este mai putin adevarat c&, in fiecare secventé a dezvoltarii, asistam la o evolutie inegala a proceselor psihice (a subsistemelor). Este vorba de ace! decalaj vertical sau transversal, despre care vorbea J.Piaget (1998) 54Exista intotdeauna, pentru fiecare stadiu ontogenetic, anumite dominante care il singularizeazA $1 care influenteazA si celelalte procese psihice (de exemplu, in copilarie intreaga personalitate este marcata de dezvoltarea inteligentei si asimilarea cunostintelor), Structurile psihice pot traversa desigur si ,perioada de fragilizare” (U.Schiopu si E.Verza, 1995), de crize, datorité unui complex cauzal (de pild&: adolescenta, menopauza, andropauza). 4 Orice studiu temeinic de psihologia varstelor necesita indeplinirea urmatoarelor doua obiective: * stabilirea criteriilor (a reperelor psihodinamice) de clasificare a stadiilor ontogenezei (U.Schiopu, E.Verza. 1995); + degajarea trasaturilor sugestive pentru fiecare stadiu, a acelor particularitéti de varsté (anatomo-fiziologice si psihologice), comune tuturor indivizilor aflati in aceeasi etapa. Aceste caracteristici de varsti evoca nivelul mediu la care persoanele respective au ajuns pe plan fizic st psihic. In afara de acestea, exista gi trasaturi individuale, ce sugereaz abaterile de la medie si confera unicitate fiecret fiinte umane. 4 Rasfoind literatura de specialitate pot fi identificate numeroase variante de etapizare ontogenetica. Aceasta diversitate rezulté nu numai din multitudinea criteriilor si a punctelor de vedere adoptate, cat si din ratiuni de egantionare. Spre localizarea ideii, s contabilizém cdteva exemple, dintre cele mai cunoscut Conform lui JJRousseau fasa cum apare in celebrul roman pedagogic Emil sau Despre educatie, ed. romaneasc din 1973) pana la maturitate, sunt traversate patru varste importante: * de la nastere la 2 ani, cand dezvoltarea se focalizeazd in directia fizica s1 motnca; 82 + de la 2 la 12 ani, cand specific’ este dezvoltarea senzoriala + de la 12 la 45 ani, cand evolutia intelectuala intra in avanscena; * de la 15 la 18 ani, cand in miezul personalitatii se plaseaza dezvoltarea afectiva si morala. Viziunea lui[S.Freud) in problema stadializarii s-a conturat, dupa mai multe revizuir' succesive, care incep cu renumita lucrare infitulaté Tre: eseun asupra sexualitétii (1905) $i continud un mare numar de ani Pentru mentorul psihanalize! forta care propulseaza si jntrefine dezvoltarea psihicd pe traseul ontogenezei este, in esenta, de natura instinctiva. Mai precis, dintr-un meritoriu simt al dialecticii, Freud a agezat la temelia dinamismului psihologic un palemos" (un conflict intre doi termeni), dintre care primul este in mod obstinant ,Libido-uf' (fie in acceptiunea de sexualitate, fie de dorinta, in general, de ,£ros"), iar cel de-al doilea termen este un alt instinct, care in evolutia conceptiei freudiene se identified, rand pe rand, cu instinctul Eului, apoi cu cel agresiv si, in fine, cu instinctul mortii (,Thanatos"). Dar niciodaté ,partile beligerante” nu se vor infrunta cu ganse egale, deoarece Libido-ul va avea intotdeauna suprematia, atat pe orizontala (ca termen constant), oat si pe vertical (ca termen prim gi mereu invingator in disputa cu oncare alt instinct). Formuland aceste nuantan, trebuie s& acceptam, in consecinta, c& pansexualismul de care se face vinovat Freud nu este o acuzatie gratuita. Utilizand Libido-ul drept critenu de departajare a stadiilor personalitatii in ontogeneza, el identifica urmatoarele secvente stadiul oral (caractenzeaz’, mai ales, primul an de viata). In aceast& etapa, gura devine principala ,zona erogena’, iar descarcarea Libido-ului se realizeaza prin activitatea de supt, a crei extensiune depaseste ratiunile strict alimentare; 53,stadiul anal (se extinde, cu aproximatie, intre 1-3/4 ani), cand ,zona erogena’ este reprezentaté de mucoasa anala, iar satisfacerea Libido-ului_ se realizeaza prin expulzarea si retentia materiilor fecale. Acum se structureaza $1 sado-masochismul stadiul falic (indeoseb1 in intervalul 3/4 - 5/6 ani), cand organele genitale devin ,zona erogend" specifica, iar masturbatia constitue ‘calea de manifestare a Libido-ului, Acum intra in scena faimosul complex Oedip (la fete — complexul Electra, dupa Jung), care se concretizeaz prin afectiunea preferentiala pentru parintele de sex opus si reticenta sau chiar ostilitatea fata de parintele de acelasi sex. Indiferent de apartenenta lui sexuala, copilul crede in universalitatea organulul masculin (a falusului), ceea ce la fetite va alimenta aparitia ,invidier de penis” si a ,complexulu’ de castrare”, Perioada de latenta (de la 6 ani pana la pubertate), And are loc o relaxare in planul sexualitatii infantile, odata cu progresele survenite pe linia socializarii. Se intensific’ refularea (mar ales, pentru practicile onaniste), ceea ce va declansa aparitia amnezici infantile, mecanism care desfagoara un val de uitare asupra primilor ani ai copilariei; stadiul genital (ce debuteaza odata cu pubertatea ¢ adolescenta), se dezvolté sub primatul organelor genitale, ajunse acum {a maturitate. Satisfacerea Libodo-ului (ce cunoaste 0 recrudescenta deosebit’) se realizeazé prin actul sexual. Astfel, functia de reproducere isi va subordona, treptat, instinctul sexual care devine mult mai altruist decat in etapele precedente. @ Multe dintre erorile gi extremismele vehiculate de psihanaliza ortodoxa au fost corijate partial, de curentul neofreudian. Asa, de exemplu, in antitezd cu Freud, care sanctific& importanta copilarie! (indeosebi a primilor trei ani), C.G.Jung reevalueazA si reaseaza in drepturile ei firesti aportul varstei adulte in destinul uman, cand dezvoltarea se angajeazd pe un palier superior, sub influenta bogatei constelatii socio-culturale. @ Po linia amendamentelor aduse freudismului se plaseaza si [E.H-Erikson| (1959), care dezvolta etapizarea lui Freud, completand-o, atat prin relevarea pentru fiecare perioad’ a unor trasaturi polare definitorii, cat $1 prin adaugarea altor stadii (ce acopera intreaga ontogenez) @ Aprofundand toate aceste probleme, el este preocupat de felevarea importantei factorilor socio-culturali in edificarea personalitati. Progresele din ontogeneza sunt mult conditionate de maniera in care individul solutioneaza diversele crize ce survin Desi aceste conflice existé in latenté incé de la ele se activeaz& si domina in anumite gtape. Solutionarea fiecdrui conflict este conditionata de modul cum a fost rezolvat cel anterior. Daca strategia este eficient’, aceasta evocd robustete psihica, in caz contrar este vorba de prezenta unor carente de adaptare. ‘@ Cele opt etape reperate de Erikson sunt urmatoarele: * primul an (incredere - neincredere). Definitorie pentru instalarea la copil a starii de incredere sau dimpotniva a celei de nefncredere este calitatea relatier pe care acesta o stabileste cu propria sa mama, in primul an de viata. Numai o prezenté materna caida, tonic si receptiva la trebuintele sugarului poate inocula acestuia sentimentul confortabil i atat de vital al optimismulut s1 sigurantei de sine; * prima copilarie (autonomie - rugine, indoiala). Aceasta etapa ontogenetic caracterizeaza intervalul 5556 dintre 2-3 ani, cand are loc o dezvoltare apreciabild a capacitatilor copilulu.. Daca parinti stimuleaz’ exersarea acestor abilitéti naturale se schiteaz’ un sentiment de autonomie. Dimpotriva, un cuplu parental prea protector si inhibant, sau unul prea exigent in fata inerentelor stangacii ale copilului, vor eroda nu numai increderea in fortele proprii, ci vor determina aparitia indotelii st a rusini varsta pregcolara (initiativa - vind), Stadiul respectiv se extinde intre 3-5 ani, cand activismul si spiritul interogativ al copilulul devin debordante. in alternative c&4 familia sprijina dezvoltarea__particularitatilor respective, se cristalizeaz& sprritul de initiativa. in schimb, daca parintii sunt prea punitivi sau reticenti in fata acestor manifestan, se dezvolta un sentiment de culpabilitate extrem de nociv; copilaria mijlocie (activitate - inferioritate). Este vorba de varsta care acoper ontogeneza intre 6-11 ani, find marcata de inceputul scolaritati, respectiv de un eveniment crucial pentru destinul individului. Acum roadele activitatii scolare devin determinante, in sensul c@ un sirag de esecun il complexeaza, iar succesele fi vor dezvotta nu numai apetitul pentru aceasta activitate, ci si. un spirit competitiv emulatoriu; adolescenta (identitate - confuzie de rol). Etapa respectivé coincide cu adolescenta, adicé cu acea varsta frenetic dar destul de tulbure cand, la capatul tuturor furtunilor bio-psihologice pe care le traverseaza, tanarul vrea sa stie cine a devenit, Aga se explica de ce in acest stadiu, criza de identitate $1 confuzille de rol i! frisoneaza atat de frecvent; adultul ténar (intimitate - izolare). Aceasta secventa ontogenetic este dominaté de nevoia impericasa a individului de a pune bazd unor elatii sociale statornice, dar in acelasi timp de a gast un partener autentic de sex opus, care s3-1 populeze intimitatea. In caz contrar, el se refugiaza intr-o solitudine apasatoare, fra a gsi o rezolvare optima pentru conflictul care Tl devoreaza; * adultul mijlociu (cariera - retragere in sine). Se refera la varsta cnd individul penduleazé intre doud alternative, cea de a trudi in contul vitorului, (faté de noua generatie) printr-o multitudine de activitati, sau cea a centrarii pe sine. Aceast& ipostazé din urma stopeaza evolutia; + batranetea (integritate - disperare). In fine, ultimul stadiu ontogenetic’ este insotit de un inevitabil bilant existential. Cand la capatul inventarului restrospectiv, realizarile. sunt mai numeroase decat esecurle, individu! incearcé un binecuvantat sentiment de multumire gi senmatate. Dimpotniva, in caz contrar, aripa regretelor tarzii si scadenta apropiata a mort implacabile, il cufunda in cea mai dezolanta deznadejde. m{J. Piaget{este autorul unei stadializari cognitive, care a fost elaborata, in urma unor decantani succesive, pe parcursul mai multor lucrani, incepand cu anul 1930. # Dupa opinia sa, dezvoltarea psihicd este corolarul procesului de adaptare, al relatiei dialectice care se stabileste intre cele dou vengi ale sale: asimilarea si acomodarea. Aste! asimilarea semnifica prelucrarea $1 ajustarea noilor cunostinte prin utiizarea structurilor sau a schemelor existente, iar acomodarea reprezint&é modificarea schemelor pe care individul le poseda pentru a dobandi cunostinte not Cat priveste edificarea cunoasteri preponderent corolarul activitatii lui, ceea ce inseamna cA desi zestrea cultural $1 ghidarea adultulul este important’, ea nu se 87dobandeste din exterior si in mod pasiv, ci presupune efortu personal, al fiecdrut individ. lata pentru ce, expresia ,reinventare indrumata’, propusa de Fischer si Bullock (1984) pentru a defini aceasta stare de lucruri, ni se pare deosebit de inspirata. @ in urma cercetarilor interdisciplinare, din cadrul scol de la Geneva, el ofera o panorama asupra evolutiei intelectului_ uman, ce apare la nastere si se incheie la varsta adolescentei Etapizarea propusa de marele psiholog elvetian, se distinge prin cateva particularitati * fiecare stadiu semnificd un salt calitativ, atat pentru gandire, cat si pentru comportament, in general ordinea conform careia se succed etapele respective este obligatorie pentru once persoana, chiar daca dezvoltarea se individualizeaza in cadrul fiecarui stadiu, ‘ar ritmurile difera de la un individ la altul si de aceea varstele atasate fiecarei perioade sunt pur orientative; orice secventa ontogenetica implica multiple aspecte: jin fiecare stadiu, copilul tsi elaboreazté o imagine ptopne (dar provizorie) despre Iume, adicd 0 schema, care se va retusa mereu, devenind tot mai profunda si mai realista; orice etapa ontogeneticd se intemeiaza pe aceea care a precedat-o si ofera fundamentele pentru secventa __ total abandonate. @ In versiunea definitiva a tui Piaget, expusa sintetic in cadrul unui congres de la Geneva (1955), stadiile sunt urmatoarele + stadiul senzorio-motor (inteligenta preverbala), ce vizeazi intervalul de la 0 - 18/24 luni isi subordoneaz& mai multe substadii, care se pot grupa dupa cum urmeaza: 58 : loare, de aceea vechile competente nu sunt niciodaté 4 substadii care asigura trecerea de Ia reflexe la intentionalitate: ~ exercitiul reflexetor (0-1 luna) - reactii circulare pnmare (1-4 luni); i circulare secundare (4-8/9 luni); & substadii care fac trecerea de la intenfionalitate la reprezentare: - coordonarea schemelor secundare (8/9-12 luni); - reactii circulare tertiare (12-18 luni); = combinatia mintala (18-24 luni). Specific perioadei senzorio-motorii este ca explorarea si recunoasterea realitatii se face doar prin simturi, iar structurile cognitive sunt modele de actiune tot mai complexe. Interiorizarea acestora anunta debutul urmatoarei perioade. stadiul preoperational (18/24 luni - 11/12 ani), care pregateste, in final, terenul propice pentru aparitia Operatiunilor concrete si care se subdepartajeaza astfel: - substadiul g4ndirii simbolice (2-4 ani); - substadiul g4ndirii preoperatorii (4-7/8 ani); - substadiul operatilor concrete (7/8-11/12 ani), Etapa preoperationalé debuteaz’ odat cu apari capacitatii simbolice, respectiv imediat ce copilul reprezinta actiunile prin simboluri. Progresele notabil realizate in plan lingvistic, evocé cel mai sugestiv prezenta acestel functii. Cat priveste gandirea, aceasta este ilogica si nesistematica, * stadiul operatiilor formale (11/12 - 16/17 ani) care cuprinde: r formale (11/12 - 59- substadiul structurilor operatorii formale (14 * grupul senzorimotor (specific noulu: nascut) cuprinde 16/17 ani) perceptii gi actiun: motrice ce vizeaz& obiecte, persoane $1 evenimente din anturay; ‘© grupul reprezentational (specific copitane! timpurii_ 1 milocil) este format din reprezentari, ‘* grupul abstract (specific adolescenter si varstei adulte) aiiniaz& un ansamblu de concepte abstracte, cu care se opeteaza deja la varstele respective. Definitonu pentru aceasta secventa a dezvoltarii est aparitia gandirii sistematice in plan abstract s1 ipotetic. ‘ Comparativ cu aceasta formula de stadializare piagetiant variantele intermediare se deosebesc, in principal, prin aceea operatiile concrete sunt, fie considerate ca un stadiu de sin statator, fie ca un substadiu al celui operational. Indiferent 4 alternativa utilizaté, penoada concret-operationala se caracterizeaz Dupa opinia conceptie! lui Fischer, dezvoltarea in ontogeneza prin capacitatea copilului de a rezolva, cu mai multa abilitate, 3 are un itm inegal, ceea ce inseamna ca un copil, intr-o secventa a Problema legata de fenomene concrete. Acum se schiteazéi insa {evolutiei sale, nu poate atinge acelasi nivel pentru toate cele zece gandirea logica, precum si posibilitatea utiliza unor Notiltindemanani ale sale. Ascensiunea de la un nivel {a altul, pentru abstracte, precum aceea de conservare a lichidelor si a substantei. ‘fiecare indemanare, se produce discret, cu pagi marunti gi nu in Interesant de mentionat este c& acelasi copil nu stie S84 coregrafi largi, ample, cum opinia Piaget fezolve toate sarcinile in consens cu stadiul aferent varstei sale intrucat magistrul elvetian igi intemeizé multe dintre Inseamna c& 0 problema o abordeaza in maniera stadiului respect inferentele sale asupra planului cognitiv, urmarind doar dupa cum o alta problema o va solutiona in maniera ait: stadii comportamentul motric al subiectilor, unii specialisti pun la Este vorba de prezenta acelul ,decala", despre care vorbea Piaget. indoiala modul in care abilitatea motricé a copilului poate evoca ¢ (Conform marelui psinolog elvetian, paralel cu evoluti niyelul séu cognitiv. Mai mult, s-a demonstrat cd unele cognitiva are loc $1 cea morala. Mai precis, daca initial, judecat capacitati apar la varste anterioare comparativ cu acelea morala este heteronoma, adica preia neselectiv norme si reguli di postulate de Plaget. De exemplu, conservarea greutatii are, antural, cu timpul, ea devine autonoma datorité interiorzai conform opinie! Iu) Bower (1978), un traseu accidentat deoarece acestora apare la 7/8 ani, dispare la 11/12 ani, pentru a deveni stabilé la 13/14 ani. in fine, unele concepte fundamentalre pentru gestionarea conceptie! celebrului elvetian, precum asimilarea, acomodarea si si consistent articulata, care a provocat nol interogatii si dezvoltari. g¢hilibrarea, sunt carential definite si operationalizate, dupa cum @ Numerosi autori au formulat o serie de critici. « mentioneaz’ Hetherington s1 Parke (1986). demonstreaza ca prestatia piagetiana reclama unele retuguri § Cu toate aceste amendamente, momentul Piaget completari. Existé cercetator, ca de pilda, K-Fischer (1980) § semnificd o rascruce in destinul psihologie! contemporane. W.Damon (1983), care contest insusi conceptul de ,stadili I. Wallonofera si el 0 versiune de etapizare ontogenetica vehiculat de Piaget, substituindu-! cu cel de ,mvel" Astfel, Fische dup’ mar multe tentative care debuteazé cu lucrarea Onginile (1980) vorbeste de zece nivele a indemanarilor (aptitudinila caracterului la copil (1934). cognitive) organizate tn trei grupari @ in pofida lipse: de obiectivitate a metodicii utilizate git Anerentet sale limite, Piaget a oferit 0 teorie monumentala, ingenic ot 6Ca reper pentru o asemenea departajare, el ia constructi: afectiva a eului si a personalitati % Din aceasta perspectiva, rezulté urmatoarele perioade: * etapa diferentierii dintre impulsivitatea motorie primar; $i cea emotional (1-3 ani); * etapa consolidarii puterii de obiectivare (3-5 ani): * etapa deturnarii interesului de la eu la lucruri (5-7 ani); * etapa sincretismului personalitatii, prin asimilaree afectivitatii in structurile intelectuale si sociale (7-14 ani). ia{LKohiberg\(1964) furnizeaza un tip de stadializare, care are drept criteriu rationamentul moral. ¢ Prestatia sa se bazeaz pe o investigatie de teren, realizati asupra unui egantion format din 72 de subiecti americani, cu varsté cuprinsa intre 10-16 ani. Ulterior, cercetarea a capatat si o amprentt interculturala, extinzandu-se in tari precum: Canada, Anglia, Turcia, Mexic, Taiwan. Subiectii vizati trebuiau s& rezolve zece dileme morale, de tipul: ,Este mai bine sé salvezi viata une! persoane importante sau sd salvezi mai multe persoane obignuite?" @ In urma travaliului séu experimental, el a identificat tre: niveluri de structurare a moralitatii, fiecare implicand cate dou’ stadii distincte. Cele trei niveluri sunt: *premoral (preconventional), ce —_caracterizeazi intervalul dintre 4-10 ani, cand standardele apreciel morale sunt dictate, din exterior, de catre etichetele cultural ale anturajului, iar valorizarea faptelor se face dupa efectele for; +l moralitatii conventionale, aferent perioadei dintre 10-13 ani. Acum moralitatea este regizata, tot exterior, dupa normele stipulate ae familie sau alte grupun’ de apartenenta. In plus, individul caut& sé gaseasca strategii prin care ceilalti sA-1 considere bun; 62 al autonomiei morale, care se instaleaza treptat, dupa varsta de 13 ani, cand individu! nu numai ca face efortun de a defini valorile morale in termeni proprii, ci gi de a le interioriza, ¢ Fiecdrui nivel, din cele expuse anterior, ii corespund cate doua stadii, si anume: # Pentru nivelul premoral: - stadiul moralitatii ascultarii, cénd pedeapsa si Tecompensa constiture parghiile majore ale comportamentului moral: = stadiul moralitafii hedonismului instrumental naiv, in care individul se conformeaza la norma intrucat aceasta strategie se acompaniazi de consecinte pozitive + Pentru nivelul moralitatii conventionale: - stadiul moralitatii bunelor relatii, cand incepe sa conteze $1 intentia nu numai consecintele faptelor. Persoana respect norma cu scopul de a dobandi eticheta de ,copil bun", - stadiul moralitatii legii si ordinii, in care respectul fata de orice gen de autoritate se impune ca fiind indispensabil pentru buna functionare a organismului social. + Pentru nivelul autonomiei morale: - stadiul moralitatii contractuale gi acceptari democratice a legii, presupune tratarea criterilor morale ca rezultat al unei decizii mutuale, de unde si posibilitatea ameliordirii lor din ratiuni utilitare; = stadiul moralitatii principiilor individuale de conduita, se manifesta prin elaborarea, de catre individul in cauza, a unul sistem propriu de valori morale. Ca urmare, judecata de sine este mai pretioasa deodt cea care parvine din exterior. 63Cu toate deficientele modelului elaborat de Kohibert (se refera mai ales la judecata morala i mai putin la conduit; se verifica cu prioritate la subiectii de sex masculin etc.), el constituie versiunea de etapizare cea mai uzitaté pentru descifrarea evolutiei morale in ontogeneza. Audienta lu: se datoreazé § faptului ca a fost validat si in alte spat culturale. W\CH. Buchier] este autoarea unei variante de etapizare |: care a trudit mai mult timp. Conform opinie! sale, intentionalitatea, dorinta de autorealizare este funciara naturii umane @ in consecinta, criteriul major pentru departajarez genetica este aspiratia individului spre un tel personal. Rezulli cinci stadii, care se prezinta dupa cum urmeaza. * copiliria (intre 0-15 ani), caracterzata printr-o proiectie confuza in viitor si telutr fragile, necoagulate inca; + adolescenta si perioada adultului tanar (intre 15-25 ani), cand individul realizeaz’ ci posed’ un anume potential si isi schiteazA primele aspirai + varsta adulta tanara si mijlocie (intre 25-45/50 ani) cand idealurile capata consistentd si specificitate; + varsta adulta matura (intre 45-65 ani), cand oameni is! arhiveaza trecutul si igi reconsider viitorul + varsta batranetii (intre 65-70 ani), cAnd individul, aflal la capatul drumulul, traiegte nutrindu-se din acele teluri pe care le-a implinit. M Exist desigur si alte repere de clasificare a varstelor, ca de pilda evolutia intereselor (E.Claparéde, 1926; M.Debesse, 1952 §.a.); raportul individulu! cu munca (D.C.Miller si W.H.Form, 1951); D.E.Super, 1970 etc.) ™ in tara noastra au existat mai multe preocupari de etapizare a evolutiei ontogenetice, preocupari care au apelat Ie diferite criteri: I.Popescu-Teiusan, G.Georgiade, Al.Rosca, AChircev, _U.Schiopu, U.Schiopu gi E.Verza 5. + Din aceasta tesatura arborescenta de solutii, vom adoptz varianta pe care U.Schiopu gi E.Verza (in 1981) au formulat-o, cu ocazia primei edifii a lucrarii Psihologiei varstelor gi pe care au reluat-o, cu unele mici retusuri, in editile ulterioare (1995, 1997) Conform celor doi auton romani (1995), peneru identificarea gi decuparea corecti a stadiilor de evolutie ontogenetica a fiintei umane, trebuie avute in vedere trei crite majore A.Tucicov-Bogdan, S$. Teodorescu, * tipul fundamental de activitate (autoservire, joc invatatura, munca); * tipul de relatii dintre individ si mediul sau; * raportul dialectic dintre cerintele_exteroare (socio-culturale) gi cele interioare, _subrective (dorinte, idealuri ete.) (RF in consecinta, exista trei mari cicluri in ontogeneza: % Ciclul de crestere si dezvoltare, care reuneste urméitoarele etape: perioada prenatala (din momentul conceptiei panda la nastere); primul an de viata; prima copilarie (perioada antepregcolara, de le 1-3 ani, a doua copilarie (perioada prescolara, de la 3-6 ani; ~ a treia copilarie (perioada gcolara mica, de la 6-10 ani); - pubertatea (10-14 ani) -adolescenta (14-20 ani); - adolescenta prelungita (20-24 ani) 65& Ciclul adult, care cuprinde - tineretea (25-35 ani), - varsta adulta precoce (35-45 ani) - varsta adult mijlocie (45-55 ani); - varsta adulta tardiva (55-65 ani). * Ciclul de regresie (a! batraneti), se subdepartajeaza in - perioada de trecere (66-70 ani), - prima batranete (70-80 ani); - a doua batranete (80-90 ani) ~marea batranete (peste 80 ani) SA procedam, in continuare, la derularea principalelor varste dintre acelea care populeaza ontogeneza pana la varsta de 24/25 ani, respectiv sa analiza secventele aferente ciclulul de crestere $1 dezvoltare. Vom lua ca deviza $1 indreptar pentru acest penplu, cuvintele lu A.Gesell, citate de R.Zazzo in Evolutia copilulu: de fa dot la gase ani (aparuta intr-un volum redactat de M.Debesse, 1970, p.39) Culorile unui spectru al dezvoltarii se topesc pe nesimtite unele in altele, dar pentru ca $1 portretul fiecdrei varste sé fie folositor 1 vu, trebuie sé ne muiem pensula in culort i : foarte nete.” PERIOADA PRENATALA’ 4 In urma cu aproximativ patru decenii lumea occidentala avea sa descopere un univers murific, dar atat de mult timp ignorat, cel al vietii intrauterine. ® Curajul apropierii de acest teritonu, cotat ca insondabil, a fost alimentat de perfectionarea tehnologie! de investigatie medicalé, care permite studiul fetusului in conditii de maxima securitate. Printre metodele uzitate, alatun de strategiile mai vechi, precum investigarea trdirilor la femeile gravide si anatiza fetusilor avortati, cercetarea cu ultrasunete 's-a dovedit una dintre cele mai fertile tehnic @ Astfel, a fost validata, la distanta de milenii, pilduitoarea intuitie oriental, ce a manifestat dintotdeauna un adevarat cult pentru copilul in uter. Cercetarile intreprinse 1 la care au cooperat deopolriva psihiatr, obstreticient, pediatnt gi psihologi, de cele mai diverse nationalitati, au impus o imagine, nu doar novatoare, ci de-a dreptul bulversanta despre viata intrauterina, care nu numal * Conttar uzantelor, practicate in tratatele autohtone de psihologia varstelor (si chiar in majoritatea celor straine), ne vom incepe periplul nostru ontogenetic cu un spate special rezervat etapei prenatale, etapa la care, conform unor descoperin mai recente, se Schiteazd bazele psihismulu: uman, 67ca demoleaza prejudecati 51 stereotipun ruginite, dar impun si) grabnice restructuran de atitudini $1 responsabilitat # S-a demonstrat c& noul nascut vine pe lume cu o carte de vizita mult mai bogata, care nu se rezuma doar la achizitille de natura anatomo-fiziologica. Rezulté cé din punct de vedere psihologic, la nastere, copilul nu este o suma de reflexe $i cu atét mai putin o ,tabula rasa’, intrucat fundamentele psihismulut sau se construiese inca intrautenn. & inainte de a ne focaliza atentia supra acestei incitante probleme, sa aruncam o privire fugaré asupra principalelor repere somatice ale vietii prenatale. Noul organism se edificd treptat, parcurgand trei etape (apud. Hetherington si Parke, 1986): : * cea germinala (cuprinde primele doud saptmani, de la fecundare™ $1 pana cand zigotul coboara prin trompele Uterine, pentru a se fixa, cu ajutorul unor tentacule, in peretele uterin); * cea de embrion (dureaza sase saptimani, de la finele perioadel precedente gi pana la sfarsitul saptamanii a. opta). Ritmu! dezvolt&rii este deosebit de alert, ceea ce conduce la schitarea organelor gi sistemelor fiziologice fundamentale, aga incat embrionul va avea, la capatul perioadei, alura unet fiinte umane in miniatura. Etapa respectiva este de maxima vulnerabilitate in fata oricarui factor de medi nociv (alimentatia carential’ a gravidei, consumui de medicamente, alcool, tutun, Fecundatia este procesul prin care ovulul (celula femninind) se uneste ou spermatozoidul (celule masculina), generand aparitia zigotulur, Inca de la nastere, femela poseda aproximativ 500.000 de ovule, Dupa pubertate, lunar, un ovul_ coboara In trompa utenina, apt pentru a jonctiona cu spermatozoidul. Pe parcursu . barbatul produce miliarde de spermatozouzi, Majoritatea lor mor in vagin, cvea ce i-a determinat pe Guttmacher (apud. G.G-Fein, 1978) sd afiime ca. cit perspectiva probabilista, exista mai multe ganse ca un copil gata conceput 4. ajunga presedinte decat un spermatozod s4 fecundeze un ovul, 68 drogun, boiile materne etc.), ceea ce reclama o vigilenta sporit’ din partea viitoarel mame. Waddington (apud G.GFein, 1978) foloseste termenul de cnze epigenetice pentru a desemna aceste pericade periculoase. Se apreciaza c cel mai vulnerabil interval pentru creier este intre 15 si 25 de zile, pentru inima intre 20 si 40 de zile, pentru ochi intre 24 gi 40 de zile, pentru picioare intre 24 gi 36 de zile. Specialistii opmiaza c& 80% ire anomaliile noulut nascut sunt provocate de un mediu prenatal neadacvat si nu de carente ereditare. Cert este ca tarele cromozomiale sunt mai frecvente dac& varsta mamelor a depasit 40 de ani, sau dacd pnma sarcina a survenit dup& 32 ani (G.G.Fein, 1978). In perioada embrionara se dezvolté sacul amniotic (ce contine lichidul in care va pluti produsu! de conceptie) placenta si cordonul ombilical Zigotul se diferentiaza in trei membrane: ectoderm, mezoderm si endoderm. Ectodermul va da nastere celulelor senzonale si ale sistemului_nervos, invelisului exterior al pielii si glandelor sudonipare, parului, unghillor $1 unei parti a dintilor. Din mezoderm se formeaza inveligul_interior_al muschii, scheletul, sistemul excretor gi circulator. in fine, endodermul va genera tractul gestrontestina traheea, bronhile, trompele_iui_Eustache, plamani pancréasul, splina. ~~ Circuitul sanguin al mamei si al viitorului copil nu comunica direct, ci mediat. Concret, cordonul ombilical este format din vase care conduc sdngele de la embrion la placenta si invers. Membranele semipermeabile cu care este utilata placenta separa debitul sanguin al mamei de cel al copilului, dar permit tranzitarea substantelor chimice, cu structuré moleculara find, aga incat placenta ivreazA micutei fiinte hrana gi oxigenul, indepartand 69| 70 produsele et de excrete In plus, membrana placenta 40 problema mult controversata, in elucidarea careia se protejeaza vittorul copll de eventualele infect! materne. mneriatieneh $1 astazi opinille vehiculate de reprezentanti cmorté e1, sistemul imunciogic at mame! nu respMgk diverselorreligi, cu cele promovate do slujtori stinte, se refera produsul de conceptie oa Pe © esorescenta stand. la stabilirea momentului cand incepe viata. Conform comisie! Desi capul este disproportionat raport cu fos Warnock, aceasta data o constitule a 14-a zi de la fecundare, trupului, find comparabil ca manime, OY aceste ain und adica din clipa in care se poate repera prezenia. unui sistem la sfargitul etapel, sunt constitute fata, degetele | nerves primitiv sau, altfel spus, cand incepe_o rudimentara organele genitale externe, 352 incat embrionul seam: activitate cerebrala (apud. R Winston, 1996). deja cu 0 Ma umana in miniatura, avand greutates q z Dezvoltand, in cele ce urmeaza, problema psihismului ofits mea de 2.5.6 renatal, mentionam ca initial, evolutia este nespectaculara, dar 2 Oe orta avorturilor spontane in perioada exrbnonalgonstant ind cantonata, mai ales, pe achizitii de Factura motnes $I esto cresouta, mat ales, pentiy acele produse fSenzoralé, ents ca in ultimul trmestru de sarcina sa se est eptie care preznta tare Promozomniale sau geneticinregistreze un autentic salt calitatlv, ce va antrena ¢1 alte dimensiunt Rima ora au demonstrat ca posibiltatee apsinologice, mat complexe. e Stabili, inca din faza embrionara sexu copilulu ara E.Goldwyn (1992) afirma, pe drept cuvant, c& uferu! este unul 6 valoare inestimabila in prevenirea celor aproximat one cele mar timpuni centre ale invatari’. de aceea la nastere Oe bolt genetice, ce se datoresc prePo™ erent poseda céteva preprograme, ceea ce Tl transforma in .rnici Gromali ta rivelul_cromozorull! X feminn 3 aprocesoare harnicute’ Gfecteaza doar populatia masoulina (R. Winston, : A Spie edificare vom proceda, in continuare, la o cea de fetus (Fat), se extinde pe Uh interval de Sante \inyentariere a principalelor directii de dezvoltare a psihiculul in de la inceputul lunii a tera St pana in moment nastejjata intrauterina: Este o etapa de diferentiere & celorialte organe sil ml Cele dintai achizitii sunt de natura reflexa, dupa uni maturizare a celor deja ‘existente. Pe parcursul funy pecialisti ai domeniului, ele pot fi reperate inca de la 5 saptaméani, Tra se poate determina deja sexu itorulu: copil. {n plYin momentul conceptiet apar o serie de reflexe (deglutitie, sughit, ref ae da bine echscic ee wore do ot Precht! (1989), pe la 7 saptamani si De ta 28 saptaman\, fetusul este suficient ie fi imatate. Este vorba de o flexiune ugoara gi 0 extensie a coloane! fiziologic pentru a supravietur in cazul ae at rtebrale, cu migcarea celor patru membre. Rezult ca viitoru! copil premature. Comparativ oll perioada precedent migc cu mult fnainte ca mama s@ poata percepe aceste migcar fetal este mult mai putin expusa agentilor teratog9aca initial, ele au un carcater haotic, treptat, ele se perfectioneaza, La capatul celor noua lunt de gestatie, organi . 'Sfonstituindu-se intr-un autentic limbay Tr onstitui 4) primitiv, care intra in functiune Copilulut insumeaz’ 26 miliarde de celule (Kagan $1 Sef de cate on un stimu! nociv il agresioneaza. @ Sub raport mot ”Van Dongen $1 Goudie (1980) s-au ocupat de evolutia motricé Aceastdi abilitate evoca nu numai capacitatea copilului de a-si insust inte 7-42 saptémani, tar alti auton au urmarit, in continuare, feflexe conditionate, inca la varsta prenatald ci, in opinia creatorulul Progresele pe care fetusul le inregistreazé sub raportul motneitatiacestei metode, semnificd si activitatea unei ,constiinte afective pana la nastere. Astfel, el stie nu numai sa-si indoaie corpul, sa prerationale $i prelogice' loveasca cu membrele, sa se intoarca dintr-o pozitie in alta, dar_ lata pentru ce, of al al haptonomiei este de a $1 inghita, sa-si sugd degotul gi sa sughita (D. E. Papalia si ucenici atagamentul prenatal biunivoc dintre fetus si parintii sai 8. Wendkos Olds, 1986). ‘Mai apoi, metoda tezaurizeaza gi valente pragmatice deloc Din a zecea saptémana de viata uterma sunt decelabile si neglijabile, intrucat poate contribui la optimrzarea nasterii prin miscari respiratorii, cu un caracter sporadic (Piont 1992). La exersarea capacitatii de sincronizare motricé intre cei doi varsta de 17 saptamani, mimica se coloreaza, Intrucat stie sa faca protagonisti diverse grimase, sa-si stranga ochii si sa-si incrunte * Referitor la vaz, am fi tentati s& credem, pe: linia unor sprancenele. prejudecdti indelung consolidate. cd dat fiind ambianta obscura i Urmarindu-se, prin intermediu! sonografiei, orarul unei zile de Gare traieste copilul, pe timpul celor 9 luni de gestatie, el nu poseda viata intrauterina, s-a stabilit c& in pericada cuprinsa intre 25-28 senzatii de natura vizuala. O asemenea impresie este absolut falsA saptamani, copilul este activ 14% din timpul aferent celor 24 de ore deoarece acesta prezinta, inca de timpuriu, o anume sensibilitate (Natale, 1986). Ja lumina puternica ™ Aparatul senzorial se utileazd treptat, asa incat, la _—-Cercetatorul englez M.Smythe (apud. Verny si Kelly, 1982) a nastere, copilul prezinta un arsenal destul de bogat si rafinat de demonstrat experimental cA fetusul reactioneaza, prin modificari asemenea abilitt. ‘de ritm cardiac si schimbarea pozitiei sale in cuibul matern, daca + Simful tactil intra repede in functiune datorité contactulu pe abdomenult viitoarei mame se proiecteazd un Jef’ intens de Persistent (s! implicit stimulativ) dintre peretii cavitatii uterine si trupul lumina, Cert este c4 el vede inc& din luna a gaptea, chiar dacd copilului, Acesta nu numai c& nu agreaza un uter matern tensionat acuitatea sa vizuala las& inca de dorit. dar reactioneaza, cu maxima promptitudine si vehementa, prin, + Sub raport gustativ. copilul reactioneaza cam de pe la 5 lovituri ale membrelor $1 chiar strigate, la orice manevra de pipaire luni, asa cum arata Bredley s1 Stern (1967). Abilitatile sale, in acest sau Piscare care se exercité asupra lui ( Verny §1 Kelly, 1982). plan, sunt destul de discnminative din moment ce el este capabil sa Incercénd sa valorizeze, pe un palier superior, wwtutile tactile ale sesizeze, nu numai deosebirea dintre dulce gi amar, ci §1 sa-gi copilulul nenascut, F. Veldman (1976) a conceput o metoda su’ manifeste, fara nici un dubiu, marea sa deschidere fata de generis’ de dialog tactil intre parinti si fetus, metodé care se dulciuri si aversiunea fata de substantele amare. Ingestia numegte haptonomie (de la verbul grecesc hapsis - a atinge). Este suplimentaré de hrana, ori de cate on este injectata zaharina in vorba de o tehnica speciala prin care, pe flier tactilé, se poate lua lichidul amniotic, sau dimpotriva, suspendarea temporara a ei in legatura cu viltorul copil. S-a constatat c& daca acest tip de prezenta Lipidolulul (un preparat cu gust amarui) oferé o proba experiente se succed cu o ritmicitate constant, fetusul este in edificatoare in acest sens (Liley, 1972). Dat fiind faptul ca senzatille asteptare $i raspunde la ape!” cu o remarcabilé promptitudine,| olfactive acompaniaza, In mod inexorabil, pe cele gustative, putem 72 73concretizeaza prin tot felul de grimase in fata mirosului pe care inflexibil incat sA conteste posibilitatea ca si sunetele inalte sa fie emana hrana ce ii este livrata ‘feceptate intrautenn, Prefennnta sa pentru sunetele joase (cuprinse in + Climatul sonor al vietii prenatale nu seamana deloc cu ufegistrul 300 - 2000 Hz), rezulta din aceea ca, numal in acest caz, el i popas al linistilor monocrome. Dimpotriva, fetusul este bombardala obtinut reflexe conditionate evidente in flux continu, de © gama sonora bogata, unele de etiolog. Pentru montarea ingeniosului sau experiment, Feijoo interna, altele externa, care activeaza precoce auzul fetal. {apud. Herbinet si Busnel, 1987) a folosit 0 binecunoscuta piesa intrucat copilul pluteste permanent in lichidul amniotic, pentrmuzicala, semnata de Prokofiev 1 intitulaté ,Petncd si /upul” ca un sunet sa poata penetra, prin aceasta barier naturala gi s|Optiunea sa pentru aceasté partitura, din mullimea celor posibile, se ajunga la destinatie, trebuie sa intruneasca anumite exigente 4 explica prin aceea cA ea se Incadreaza in condilile de frecvent’ i intensitate gi frecventa postulate initial (de sub 2000 Hz). Subiectii expenmentulur erau Sub raport anatomic, aparatul auditiv este aproximat felusi, cu varsta cuprinsa in intervalul dintre 14-36 saptamani. Auditia utilat_pentru functionare inci din tuna a patra, dar s§-4 Jealizal de-a lungul unui numar de 8 sedinie, repartizate cate maturizeaza, cu adevarat, abia in luna a saptea. -doua pe sptamana. Se lucra cu doua magnetofoane, prmul, care Data la care copilul este capabil de senzatii auditiy pf Intermeciul une! cast ,infuza” mama cu muzica de relaxate, al constituie inca subiect de controverse. dacd ne ghidam dup @ollea, care oprintr-un difuzor administra’ fetusulul muzica lu: opinia lui Ogawa (1955) s1 Wedenberg (1965), ea coboara pana la{ Prokofiev (la 2 cm fata de abdomenul matern si cu o intensitate de lunt gi jumatate, dimpotnva, atunci cand ne orientém dupa copi 80 decibell). Stimularea auditiva a copilulu se realiza de cate tret or nascuti prematur, aceasta se plaseaza in jurul varstei de 6 luni !@ fiecare gedinta (mai intai 130", apo 3°, lar dupa conectarea jumatate, Majoritatea specialistilor opteaza ins pentru luna gaptes Mamei la sursa muzicalé destinata ei, durata auditicl fetale se cand reactiile auditive ale fetusului sunt de netagaduit. extindea la 6’). Imediat dupa nastere, mai precis dupa 6’, aceeagi @ in continuare, ne propunem sa analizim comportamenty Subiecti au mai ascultat bucata respectiva de 3 on, la intervale de auditiv al copilului nenascut, mai intai faté de sunetele externe Ste 7 Sau 8. .Lecturand’ reactile noilor nascuti (prezenta sau apoi fata de cele interne ° "absenia_strigatulu!, migcdn clonice, inchiderea si deschiderea ‘ ‘Legat de prima problema, cea a sunetelor @ PleEdaPelor). Feijoo a detectat un comportament cert de recunoastere Provenienta externa, intrebarea care se articuleaza, cu proritate & Paltturll respective, precum $1 0 binecuvantata stare de calm 51 este ce tip de sunete sunt mai accesibile auzului fetal. } Se/entate ; aa i iteratura de resort s-au structurat doua opinii polare: cea vehiculat , Rezultate similares -aw objinut gi daca in locul muzicil lui de J.Feijoo (1978, 1987), care opteazA pentru sunetele grave (4 Prokofiev a fost utilizata vocea paterna. in schimb, nou nascuti sub 2000 Hz) si cea promovata de A.A.Tomatis(1977), cay aU Manifestat nici un dram de interes daca in locul partturi apreciaza ca sunetele inalte (ascutite), de peste 8000 Hz sun Curoscute s-2 apelat la 0 alta bucaté muzicala, sau la aceeasi mai accesibile fotusului : ‘melodie, dar derulata invers. Toti bebelusit care n-au beneficiat de "auditie prenatala au rémas total insensibili la orice gen de muzica. identifica, in paralel, si o serie de virtuti odorifice ta fetus, care in argumentarea pozitie! sale, Feijoo nu se dovedeste atat de 74 75+ Reluand opiniile lui A.A.Tomatis (1978), sunetele de inal frecventa ar fi cele mai propice pentru urechea fetusulul. Din dorin de a sluji actul psihoterapeutic, ef a elaborat o metoda inedita, cf audio-psiho-fonologica (APP). ivaldi $i Mozart sunt primii in top), ct si antipatii (mai ales, muzica jock, dar si pairtile dramatice din Beethoven, Bramhs etc.) | @ Focalizandu-ne, in continuare, atentia oatre sunetele de ‘sorginte interna, trebuie sA precizém, din start, cd universul sonor In esenta, aceasta autenties ,acupuncturd sonora’, cum a féintrautorin este dominat suveran de bataile inimii materne, care epilteala Ge B-Aunol (1979), incearca s@_valorifice “virtulinduc bunastare s1 calm cand ritmul lor este normal. In plus, fetusul t4maduitoare ale muzicii pe plan psihologic. Pentru aceasta sir ‘aude si pulsatia arterei principale a uterul apeleazd (cu ajutorul unui dispozitiv special numit ,urech Exploatand practic aceste constatan, Pr. Murooka (1976) a electronica’), ia un anumit tip de muzic& si anume cea fillraayut ingpirata idee de a inregistra pe disc sunetele SicSNta, Gapabils Sa reconstitute pentru pacient, contururile diafatcaractoristice ambiantei intrauterine. Prestatia lui s-a bucurat de ale paradisulus intrauterin. ‘un succes comercial éclatant nu numai in Japonia (tara lui de Fsihoterapia imaginata de Tomatis comporté dolicriging), ci si in SUA, datorita efectelor sedative pe care le Secvente distincte: in prima, cand se apeleaza la muzica de MozdgauzeazA asupra noilor nascuti, administrarea unui asemenea gen Fhe ace reaambele Fitrate) 1 in a doua, cand se recurge i ge muzica. Consecintele benefice ale acestor practici au fost probate insasi vocea filtrata a individulu: respectiv. Cura APP. in pofida coll de Lee Solk (1977), care a demonstrat cA noii nascuti, ce sale ridicate de nonconformism si chiar de excentricitate, nu poatelbeneficiazé de auditia unor batal cardiace, sunt incomparabil mat calificaté ca un simplu rebut psihoterapeutic, chiar daca reclam cuminti, inregistrand sporuri suplimentare in greutate. efortun suplimentare pentru perfectionarea et Exista si autori care-si manifesta frontal dezacordul fata Printre sunetele care populeazi destul de frecverde asemenea procedee ce ar perpetua, in mod periculos, universul prenatal, vocile parintilor ocupa un loc aparte. Dut capacitatea regresiva a copilulut cétre o lume, poate inegalabil de opinia tur B. Auriol (1979), un rol crucial in propagarea glasuli serena si luminoasa, dar care trebule depasita in beneficiul vittorulut |. care i! adaposteste pi (M,C. Busnel si E.Herbinet, 1987). copil, il ioaca propria e1 coloana vertebralé, ce se comportéca 3’. Rezumand, putem adduga, pe linia postulaté de autentic stetoscop. “eminentele domeniului, cd universul sonor in care traieste fetusul Multi cercetatori ai problemei atest capacitatea nouli are importanta capital pentru dezvoltarea sa armonioasa, atat nascut de a recunoaste, imediat dupa nastere, vocile parintilot psihic, cat si fizic. Pentru aceasta trebuie evitate excesele, atat in eee 88 Acompantaza cu certe consecinte securizante § sensu unei poluari fonice cumulative care, dupa Ando s1 Hatton sedative (1973), provoaca inclusv 0 sc&dere ponderala a copilulu: (de sub Exista $1 auton, ca de pilda M.Clements (apud. Verny 51 Kelly 2609 g), cat si in sensul privarii de sunete. ce ar retarda maturzarea 1982) ce argumenteaza, pe temeiuri experimentale, deschiderei acestuia pe toate planurile fetusului fafa de muzica, deschidere care este suficient 6 m™ Abordand un alt set de achi huantata din moment ce copilul manifesta nu numa preferi prenatale, vom semnala ff prezenta acelor vagitus uterinus (strigate fetale), care nu numai ca ‘au pigmentat, inca din cele mai vechi timpuri, 0 serie de producti 76 irare, o1 au primit si girul stiintific prin contributia unor cercetatddeclangndu-i nagterea inate de termen. Si dr. P Bick (apud de renume (Mac Farlone, Field, Cotty $1 Kuchnle, King si BourgeoiVemy si Kelly, 1982) raporteazé un caz interesant, al unui tana care Parvianen, Illingworth .a.). Acest gen de react apar spontan, jacuza crize terifiante de angoasa. Pentru a le descifra cauza, semn de protest vehement fata de o situatie traumatizanta, dipacientul respectiv a fost plasat in regreste hipnotica, ceea ce i-a Pot fi provocate $i experimental, injectnd aer in ,punga apelor’ aspermis. rememorarea, alatur' de nemeroasele train intrauterine cum a procedat A.Liley $i B.Day (1965). inofensive si a episodului care, peste ani, va declansa aparitia BH In viata intrauterind are loc 1 debutul memoriei (cmaladiei. Este vorba de manevrele avortive pe care mama le-a certitudine din luna a gasea) ‘practicat, cdnd era gravida in luna a saptea, pentru a scapa de un S-a demonstrat cA datorité productiei de ocitocina, ucopil nedorit. hormon pe care mama il secret pentru a sustine nasterea, toay. ‘Ml Functionarea intrauteriné a memonei este acompaniata si achizitille mnezice recoltate de copil intrauterin sunt uitate, m/Sustinuta de aparitia capacitatii de invatare (M. Lukesch, G Precis, ele sunt transferate ,in caseta" atotcuprinzatoare djRottmann, apud. Verny si Kelly, 1982). inconstient, de unde ele pot fi aduse la suprafaté prin une) Conform parerii lu A.Tomatis, in viata intrauterina, se pot procedee speciale (regresie hipnotica, utilizarea unor substani Schita chiar rudimentele unei limbi. psihedelice, stimularea electrica a lobului temporal din creier, ic Spre a confirma aceasta \poteza, cercetatorul respectiv conform opinie vehiculate de F Dolto (1989) $i prin cujfelateazA cazul unei micute frantuzoaice, pe nume Odile, care psihanalitica “acuza certe simptome de autism. Pentru a strapunge zidul persistent Unul dintre corifeii_psihologie: transpersonale, psihiatnal tacerii in care se autoclaustrase pacienta sa, Tomatis a apelat la american de origine ceh, S.Grof (1976) a reusit maretot felul de trucuri, care s-au dovedit total ineficiente. Obosit si performanta ca a cartografiat inconstientul. Experimentele saj descurajat, el | s-a adresat ,in extremis" prin intermediul engleze! (0 au demonstrat virtutile drogurilor (mai ales, ale LSD-ului) in a explo limba pe care fetita, in varsté de 4 ani, n-o stia) $1 la care totus! ea spatiile profunde din zona noastra abisala. Cazuistica sa generoag $-@ dovedit receptiva. Dar de unde acest interes pentru o limba (formata din mii de persoane), ofera un surplus de credibilitatg Mecunoscuté? Chea enigme: a fost oferita, cu totul intamplator, de Analizand harta propusa de Grof, putem constata ca din cele te mama Odilei, care a relatat cA pe vremea cand era gravida, find stratunt ce formeaza inconstientul uman, al doilea este popuaangajata la o firma de import-export, conversa uzual in limba tocmai cu amintirile achizitionate de copil in existenta sa prenatala, engleza. Dupa cum aratam mai sus, accesul la aceste informatii est, Un alt caz, cu semnificatie adiacenta, este cel al unel tinere posibil prin intermediul unor strategii deja mentionate. Astfe Mame, de onigine americana care, intr-o zi, spre marea e1 stupefactie unul dintre sublectii renumituiui psihiatru, a deseris, cu lux @ $i Surprins fiica, de 2 an, declamand, in limba franceza, ca pe 0 amanunte, sub hipnoza, pasaje din existenta sa prenatala, insistan Poezie temeinic _insusita, comenzile verbale aferente metodel asupra soculul traumatizant al nasterii sale premature. Mam bamaze (de pregatire a nasterii), metoda pe care doamna respectiva tndividului in cauza a confirmat intémplarea, recunoscand jenat® frecventase in Canada, unde loculse o vreme, cand fusese cum participarea ei la un carnaval tumultos s-a dovedit funes gravida 78 79In fine, 0 alta intamplare, nu mai putin exoticd fata de are ca protagonist pe renumitul compozite relatate anterior, for - dirijor al Filarmonicii din Ontario, B.Brott (apud. Verny si Kelly, 198) care, la intrebarea pe care i-a pus-o un reporter despre semnifical ‘muzicii in existenta sa, a raspuns, nu fra o usoaré umbra ¢- patetism, ca muzica face parte integrant& din propria lui fiinta, ing. dinaintea nasterii sale. $i pentru a alunga amestecul de uimire Wonie ce se oglindea pe chipul reporterulu pentru prima oara o partitura care fi era total necunoscuta, nu ka fost mirarea cand a constatat ca stie pe dinafara toat pai ‘a oferit-o propii sarcit © interpretase, adeseon, piesa respectiva in orchestra unde activa scris pentru violoncel. Unica explicatie plauzibila sa mama (de profesie violoncelista) care, pe timpul 228 Multi autori recomanda, cu fervoare, viitoarelor mam Brott_ a furni argumente suplimentare povestind cum, intr-o zi, in timp ce desci ca pe tot parcursul sarcinii s4se supuna unor auditii frecver cu muzica de calitate, ceea ce ar induce vitorului copil o stare Pace §1 armonie, contribuind si la inocularea trainica a apetitulut si pentru un anumit gen muzical. Experienta de viaté a unora dint mari muzicieni at veacului nostru (Arthur Rubinstein Menuhin) vine sa pledeze pentru aceeas! cauza. '@ Universul prenatal ofera si climatul propice pentru debut afectivitatii. Premisele comportamentului afectiv germineaza ce le stabileste cu mama (Vern timpunu, pe fondul mutiplelor rela - Oricum, din luna a gasea, fetusul este capabil de emotii Kelly, 1982). Pe parcursul celor 9 luni de convieture, intre mama si functioneaza, neintrerupt, trei canale de comunicare: * cel fiziolo: copilulu, iar aceasta, prin placenta, necesari pentru bunul mers al sarcinii 80 Ve 1 : si Yehug Avand in vedere efectele nocive (adeseor teratogene) cauzate de alcool, tutun (chiar si fumatul tatalui fi dauneaza fetusului), medicamente, se recoman- da, la acest capitol, abstinenta deliberat asumaté de gravida, pe tot parcursul saroini Malnutritia mamei cat timp este gravida (mai ales. carenta de proteie) reduce cu 20% numarul neuronilor la copil, provocand gi 0 diminuare a coeficientulu! sau intelectual. Dac subalimentatia sugarulut continua gi in primele gase luni postnatale, consecintele evocate mai sus se accentueaz&, alingand cote alarmante (apud G.G-Femn, 1978). Desigur, malnutritia gravidet cauzeaz i o greutate scazuta a copilului la nastere, fenomen ce se asociaza $i cu o crestere a rate! mortalitatii prenatale s1 infantile. Aportul caloric al femeii in timpul sarcinii trebuie 8 fie de aproximativ 2.200 calor © mentiune special datoram consumului de droguri, dat fiind efectele dezastruoase pe care acesta il cauzeaza, nu numai asupra gravidei, ci $1 asupra copilulut insusi. Problema este cu atat mai acuta, cu cat in multe {ari ale lumii, acest tip de toxicomanie este tot mai rAspandit, inclusiv printre femeile insarcinate (“Archives de pediatne”. nr. 7/1997) Radiatiile (inclusiv razele X folosite in scopun diagnostice) pot genera anomalii congenitale la fetus. Dacd femeia, inainte de a-gi constientiza sarcina, se expune iradierii, avortul terapeutic este necesar. in cazuri de forté majoré, se poate accepta radiografierea alte! suprafete @ corpului decat cea pelvina, cu mentiunea cd aceasta trebule bine protejata. jitoarei mame constituie si ele un pericol major pentru fetus, deoarece placenta reuseste doar partial sa stavileasca posibila agresiune din partea unor a1Lo 82 i virusi $1 bacterii. Aga cum mentioneaz’ G.G.Fein (1978) sunt daunatoare in timpul sarcin precun rujeola, varicela, variola, oreion, scarlatina, gripe tubeola. Contractarea sifllisulut de catre gravg, produce deseori pierderea sarcinii, nasterea_prematu sau moartea copilulu, imediat dupa nastere. Daca toty el supravetuieste, deficientele sunt multiple. Diabet, mater, chiar daca este controlat, genereazé o serie & complicatii. Una dintre acestea este moartea copilului # ultimile sapmani de sarcina. Pentru a preintampina aces Nise, este indicata provocarea nasterii cu 2-6 saptaman inainte de termen 46 Ca_un pnncipiu calauzitor, indiferent gravitatea maladiei pe care femeia o contracteaza, b timpul sarcinii, ea trebuie s4 apeleze obligatoriu la a consult medical si, mai ales, sa evite automedicatia. _ © alta problema care poate afecta viitorul cop este coa a compatibilitatii de RH intre parinti, Can mama este RH pozitiva, iar tatal RH negativ, totul este i ordine, Intrucat RH-ul pozitiv find dominant, copilul v; avea, ca $i mama, acelas! tip de RH. in alternativa formula sanguina materna contine un RH negativ, iar c a fetusului nul pozitiv (la fel ca al tatalui), gravid produce anticorpi, ce ataca factorul RH pozitiv din angel copilulu, La prima nastere, acest fenomen (nut eritoblastoz4) poate absenta sau poate fi putin virulent Schimb, la sarcinile urmatoare, el cauzeaza copilului ¢ anermie sever $1 chiar retard mental. Starea psihologica a viitoarei_ mame. pri tonalitatile ei persistente, convertite in stress, anxietat sau_suferinfé de durata, marcheazd gi ea copilul_ Mecanismul este relativ simplu: toate aceste trai traumatizante provoaca, mai ntai, la mama hipersecretie neurohormonala, care trecand in circul € sangvin al fetusu chimism. Datorité insuficientei matunzari a sistemului nervos, pana in luna a sasea, repercusiunile sunt strict fiziologice, dupa care, ele reverbereaza si in plan psihic, ceea ce inseamna ca din acest moment se pot transfera si numat pe filiera strict chimica, star psihologice similare de la mamé la copil. Un studiu finlandez, realizat de M.Huttunen si P. Niskanen (apud. Verny si Kelly, 1982) a demonstrat ¢& decesul tatalui inainte de nasterea copilului Provoacaé acestuia mult mai frecvent tulburari psihotice decat daci un asemenea eveniment survine dupa nastere. Explicatia este transparenta, deoarece suferinta terifanté a femeii gravide, in fata mortii partenerulul sau de viata, altereaza profund nu numa: tonusul ei psihologic ci, mediat, genereaza adevarate ravagii si in psihicul copilulu: inc& nendsout. cel comportamental, de configuratie predominant gestuala, prin care cer dol, mai mult sau mai putin constient, igi transmit diverse mesaje (mama ig! mangaie cu delicatete abdomenul, on de cate oni igi simte copilul tensionat, fetusul loveste energic cu _ membrele, protestand astfel fata de o situatie disconfortanta etc.) Chiar dac& pentru mentalitatea noastra, atét de putin flexibil&, pare o practica cei putin bizara, se recomanda ca mama sa ji vorbeasca i chiar sa ii cante viitorului copil, ori de cate ori acest lucru este posibil cel empatic (extrasenzorial), a cdrui naturé mai este inca © enigma fascinanta, se activeaza pe fondul schimburilor afective tot mai diversificate, care se institure intre mama si copil pe paroursul sarcinii, Intrucat _atitudinea indiferenta, ambivalenta sau rejectiva a gravidel fata de i declangeaza aceleasi modifican de 83fiinta care se plamadeste in uterul e1, poate compromit Insotit si in acest caz de migcari oculare rapide, care demonstreaza sacra si primordial a oricarei femei, care si-a asumat Dupa unii autori americani, activitatea onirica constituie un responsabil maternitatea, de a veghea ca toate caile) mijloc pretios de antrenare a creierului aflat in plin proces de de acces catre copil sa functioneze permanent, in| perfectionare. Pofida tuturor banerelor $1 a intemperilor existentet A Toate aceste argumente pitoresti, dar contrariante, pe Nu mai exista nici o indoialé astézi, c& pe tot parcursu care le-am furnizat in sprijinul existentel unui psihism intrautenn, Gestatie\, iubirea matema, precum si dorinta constienta $) ‘confirma contrar unor mentalitatii osificate, cat de bogate si grele nconstienta de a deveni mama (train pe care copilul sti de'semnificatii sunt metamorfozele lumii prenatale. Sa le lectureze $1 decodifice, cu o surprinzatoare abilitate. 208 $i pentru c& acum are loc ,rasdritul tuturor sensurilor’ din luna a sasea) constitue premisa fundamentals de) (E Herbinet si M.C.Busnel, 1987), restructurarile gi refocalizarile intemetere optima a personalitatii sale. Argumentele cele atitudinale devin acut necesare, deopotriva pentru medici mai elocvente in sprijinul acestui imperativ ‘il constituie _ psihologi si viitorii parinti. cazurile acelor nou nascuti, care in absenta oricdrei —-- @ Imperativul fierbinte, care rezulta de aici, este cel al explicatii clasice (imaturitate, stare precaré de sanditate, umanizarii asistentei ce i-o datoram, atat mamei, cat gi viitorului etc.) refuza sistematic sanul propriei mame, dar nu si ¢opil, pe toaté durata sarcinii, a nagterli propriu-zise, dar si a biberonul sau sanul alte femer. Un exemplu sugestiv este perioadei postnatale. in acest scop, trebule declansat un intens cel al Kristinei, un sugar robust si perfect sdnatos, care al | proces de psihologizare a tuturor secventelor respective, fiindca adoptat 0 asemenea atitudine, imediat dupa nastere,, trebuie sa acceptam, cu franchete $1 nepartinire, ca dimensiunile Afland ca mama fetei respective nu sia dorit.copilul, dr. strict medicale, oricat de elaborate ar fi ele, nu o epulzeaza Fedor-Freibergh (apud. Vemy si __ Kelly, 1982), Atributii suplimentare revin viitorilor parinti care, in interpreteaza comportamentul Kristinel in sensul unel| primul rand, trebuie sa inteleaga cA rolul parental implica atitudin’ revangarde fata de frustarile persistente pe care fesponsabilitati multiple gi de durata nelimitata. ce incep inca le-a provocat glaciara absenta afectiva materna (dik womental conceptiei si chiar dinatntea e - Mi Un asemenea fenomen este simptomatic 1 pentru debutul)_ $i pentru c& vocatia de mama nu este corolarul automat al intrauterin al unui germene de constienta, decelabil, mai ales) functionani organelor de reproducere, orice femeie trebuie sa-si catre sfarsitul sareinil, c&nd arhitectura cerebralé a fetusulut este) Szimma maternitatea doar in urma unui examen lucid gi matur de deja comparabila cu a noului nasout. D.Stott (1970) apreciaza c& ail constiint’. lar daca, in urma acestui colocviu interior, constaté c& nu luna @ sasea copilul decodifica cu asemenea dexteritate mesajele) poate cau, pur si simplu, nu doreste 4 devind mama, anturajul s& 1 mateme, incat realizeaza daca este sau nu iubit $1 dorit de cate fespecte decizia fara a o culpabiliza, In numele unei datori sacre pe aceasta. “care a tradat-o aoa M Studiul encefalografic al copilulu nenascut a evidentiat, Nu-i mai putin adevarat c si alternativa polara, aceea cand intre luna a gaptea $i a opta, aparitia somnului paradoxal (REM), 9 femeie doregte neaparat s4 aduca pe lume un copil. in pofida 84 85unor bariere aparent insurmontabile, poate alimenta comentarii_ destinul psihologic al viitorulut copil. lat pentru ce, este nevoie de o acide, acuze implacabile sau controverse aprinse din partea opiniel| atmosferd calda, tonicd, securizanta, care nu poate vietui decat in publice. Este vorba de femeile necasatorite, de cele cu disfunctil reciprocitate de ubire si respect. genitale sau carente grave de sdnatate, de lesbiene etc. Mull, Avand in vedere fragilul echilibru interior al femeii gravide, disputata fecundare “in vitro” este astazi o alternativa viitorul taté trebuie s@ vegheze la intretinerea unui tonus Promitatoare, ce poate rezolva multe situatii disperate. | psihologic pozitiv al partenerei sale, stiind c& numai in acest fel Deosebit de emotionant st sugestiv pentru forta, tenacitatea s) poate influenta favorabil constructia personalitatii copiluluy sau Curajul pe care il poate proba o femeie, atunci cand doreste cv) Daca, in schimb, cAminul conjugal seamana cu pictura lui S.Dali ardoare s& devina mama, este cazul prezentat de L.Winston, ,Devorare reciprocé’ sau, altfel spus, dacé este un ,cdémp de (1996). Este vorba de o tanara portughez, pe nume Joanna care, étalie", unde se intersecteaza in permanenta animozitati $1 ostilitati desi a descoperit, a inceputul sarcinii, c& are leucemre, nu a’ de tot felul, nu exist nici un dubiu ca acceptat avortul s1, asumandu-si toate riscurile, a dat nastere, prin) abdomenul matern, va fi definitiv tarata psihic gi fizic. cezariana, unei fetite pe nume Veronica. Ulterior, dupa ce starea el lubirea unui cuplu este un sentiment inefabil, dar fragi de sanatate s-a ameliorat, in urma tratamenului oncologic ferent! Trecerea timpulur, cu intregul sau cortegiu de automatisme, erori 1 ea a dorit sa aibe si un al doilea copil. Din pacate, leucemia| deziluzii reciproce ,mugca’ din ea neincetat, erodand-o. lata pentru recidivase $1 pentru ca hotararea ei era inflexibila, o echipa de medic) ce nasterea unui copil poate corija, adeseon, surparile dragostei englezi au apelat la prelevare de ovule, fecundare “in vitro” (cy) conjugale, redandu-1 conturul si culoarea, in pofida implacabilelor ajutorul spermei de la sotul ei) si, respectiv, la conservaree| sale diluti si ratacin. embnonilor astfel rezultati, pana cand acestia s8.1 fie implantat) in 20K Femeia gi barbatul, coautori biologici echidistanti ai uter, imediat dupa efectuarea terapiei prescrise. A urmat, timp de. ¢opilului, trebuie sa-si partajeze, inca din prima zi, cu seriozitate cativa ani, un intreg cortegiu de sufernte, provocat de cura’ si lipsa de prejudecati, toate servitutile educatiei propriului lor antileucemica (incluswv transplant de maduva), pe care Joanna le-2| ¢opil. Din aceasta comuniune sacra de gestun si intentii, rezulté traversat, cu un pilduitor stoicism. intrucat tratamentul cu radiatii -4 forta dragostei parentale dar, mai ales eficacitatea ei pe drumul distrus uterul, pentru reactivarea lu), ea a traversat 1 0 intensé) agpru al viel terapie hormonala. in final, au fost implantati tret embrioni dint : rs a care a supravietuit doar unul singur. Deoarece in luna a opta au WF in rezumat, chiar daca psihologia prenatala este o aparut certe semne de toxicitate a sarcinii, pentru a preintampinal dise plin proces de intemeiere, datele acumulate pana decesul copilulu', s-a provocat o nastere prematura, prin cezariana| acum sunt indeajuns de elocvente pentru a demonstra ca fiinta Astfel, la 18 tanuane 1994, s-a nascut Matilda, in greutate de 1,75] Gare se plamadeste in uterul matern, nu este o aglomerare kg. A fost 0 premieré mondiala, deoarece era pnmul copil nascu) amorfa de celule, ci un sambure de viata si mister, caruia dupa un tratament de cancer al mamei si cu embrioni fecundati “in, datoram protectie si respect. vitro” $i conservati o perioada indelungata : Dupa cum s-a mai amintit, pe traseul acester analize, climatul, afectiv in care traieste cuplul marcheaz4 profund 1 ireversibi 86 a7‘rarefiata de oxigen si care ar obliga noul nascut la eforturi deosebite ie adaptare in momentul nasterii _ & Primul fipat cu care copilul isi anunté debutul sau in CONSIDERATII GENERALE DESPRE NASTERE Bec ime a cdpatat interpretari dintre cele mai pitoresti ‘Astfel, pentru Lucretius el semnificd inturea de caire copil a [otregului cortegiu de suferinte pe care i le rezerva wata, iar pentru Freud, un autentic protest in fata unei existente misterioase 1 & Fara indoialé, momentul nasterii se invaluie intotdeaun, amenin{atoare. intr-o aura de maretie, cea ce a inspirat, de secole, reflexii dint Decodarea semnificatiei medicale a primului tipat este cele mai felurite, deopotriva din partea filosofilor, a literatilor si [mult mai simpla si mat prozaica. El nu constituie 0 manifestare oamenilor de stiinta ‘singulara deoarece a fost prefatat in viata intrauterina de acele 4 in unele colfuri ale lumii, nasterea unui copil devine | vagitus utennus” (strigate fetale). La nastere insa, aparitia lui igi sarbatoare a intregii comunitati, Conform datelor prozentate 4 fevendica mai multe cauze: invadarea brusca 2 plamanilor cu aer G.G.Fein (1978) adeseon se apeleaza la ceremonii, pline de fas SuPrasolicitarea plenara a tutror senzorilor copilulu, precum si si culoare, De pilda, un trib din Bolivia colebreaza nasterea ca pe y feaclia spasmodic provocata de extensia brutalé a musculatur autentic festin, care dureaz trei zile. In plus, fentciti’ parti trebui 04até cu trecerea la o noua temperatura ambientala. 38-1 schimbe numele cu fiecare nou nascut, iar mama are dato | Chiat dack nu impartisim toate accentele pesimiste sé-si alapteze copilagul pana la varsta de tre! ani gi sa il fina mere Sugetate de O.Rank prin lucrarea, devenita de notonetate, Socu! in preajma et treumatizant al nasterii (1919), in lumina datelor de psihologe Pentru cultura occidentala, nasterea se consuma # prenatala care s-au acumulat deja, suntem datori sa o revalorizam condifii nu numai prozaice.ci, mai ales artificiale, ceea 4 DUP4 opinia acestui autor, traversarea de catre copil a filieret sporeste gradul de insecuritate si disconfort pentru cer doi acta genitale |i provoacd un veritabil soc, care genereaza o puternica principali ar ei “angoasa, pe fondul careta vor germina toate angoasele de mat tarziu ‘A De regulé, actul ca atare se declangeazA la speck §! chia eventuale nevroze, Deg! evolutia ultenioara nu duce umana dupa 267-280 de zile (din momentul conceptiei), find ma fatalmente catre un deznodamant atat de dramatic, idea forta care Prelungit si mai dificil la primipare fata de multipare. In medi $° impune este de a trata cu mai multa atentie scenariul de durata nasterii este de aproximativ 13 ore, dar poate dura i ma desfagurare a nasterii. putin de 4 ore sau. peste 30 de ore. i Aceasta este cauza pe care a slujit-o, cu pasiune $I Inca in anul 1954, N.Eastman (apud A.Popesou, 1994 devotament neintrerupt gi marele pedagog italian, M.Montessori, lansa, printr-un titlu extrem de incitant, Muntele Everest in uter, ideet (1291, P.12) cea care sa facut 0 veritabilé profesiune de credinta similtudinii existente intre condifile climaterice de pe varty 1 afimalia c& .de califatea prin noulur nascut depindle, in parte, Everest cu cele din mediut intrauterin, cauzata de concentrajy Calilatea viefii lui vitoare” ‘A Patrunzand mat mult in intimitatea nasterii vom remarca impreuna cu ThVemy si J.Kelly (1982), cd pe toata durata 88 | a9travaliului si a expulziei, copilul traverseaza un amestec de stif paroxistice, de suferinta atroce si placere inegalabild, ce v4. marca, dupa opinia specialistilor, insusi comportamentul sau sexut de mai tarziu. Astfel, predominanta placerii va favoriza instala unei conduite sexuale normale, dimpotriva, excesul de durere poa stimula aparitia unor tendinte de coloratura sadico-masochista Asa cum apreciaza Freud, trairile de la nastere fac par dintre emotiile noastre primare. ExistA voci care apreciaza aceasta ambivalenta afectiva caracterzeaz& 51 celalalt mome! crucial al existente: umane care este moartea. Dar nasterea po: constitu g1 0 excelenta metafora, cu inzatii biblice, deoarece reediteaza, pentru fiecare individ, alungarea lui Adam si Eva de Paradis. ‘A Procedand la o ierarhizare a principalelor_tipuri nastere, D.B.Cheek si colab. (apud Very gi Kelly, 19 menfioneaza urmatoarea configurat * prima in top se plaseaza detagat nasterea natural fara riscur + intr-o pozitie secundara, apare nasterea prin operati cezariana care, in pofida unei mode mult raspandite un moment dat, s-a dovedit doar o alternativa de ulti instanta, deoarece priveaza copilul de acele inegalabi trair| senzuale cu care se acompaniaza naster normala, train pe care nimic nu le va mai put : compensa ultenor. Indivizii nascuti pe aceasta cale v prezenta unele carente in perceptia spatiulu! si a proprie: scheme corporale, in plus, se vor caracteriza. print. exacerbare a nevoii de tandrete si de caldura uma (inclusiv de contact fizic prin imbratigare); * urmeaza nasterea in prezentatie pelvina, care poa cauza aparitia unor dificultati de invatare a cititului ciclul primar; 90 in continuare, figureaza nagterea cu circulara de cordon pericervicalé sau laterocidenta de cordon, care provoaca pentru sourt timp jugular terifiante ale fiuxulut respirator, ce pot marca individul printr-o sere de tulburan psihice sau prin aparitia unei sensibilitati exagerate la nivelul gatulul, concretizata prin degiutitie anevotoasa, fanngite, larngite etc pe -ultimul loc, apare nagterea prematura. care comporta un grad de nsc cu atat mat accentuat cu cat imaturitatea produsului de conceptie este mai mare, In principiu, se accept c un copil nascut inainte de a 32-a saptémana de sarcina este prematur. Desigur, acest lucru se acompaniaza de carente fizice $1 psihice. intr-o cercetare recenta, realizata in Germania, de catre D.Walke si R.Mayer (pe un lot de 264 copii nascuti prematur), cercetare ale carei rezultate au fost publicate in revista “Psihologie heute” {ianuarie, 1998), se pun in evidenta cteva aspecte interesante, Mai intai, s-a constatat ca handicapul prematuritatii nu poate fi total eliminat, chiar daca dupa nastere copilul respectiv beneficiaza de conditii socio-umane optime. Mai apot s-a demonstrat ca fata de copii nascuti la terman, cei prematun inregistreazA rezultate mai slabe in privinta coeficientului de inteligenta, al limbajulu' (capacitate de intelegere, articulare s1 vorbire), al prelucrarii informatillor simultane etc. In schimb, raman neafectate capacitatea de dezvoltare g1 invatare la copilul nascut prematur Autorii respectivi atrag atentia si asupra efectelor lamentabile pe care terapia intensiva o exercita asupra prematurilor (prin excesul de lumina, zgomot $1 manevre medicale versus absenta suportuiu) uman), cea ce o transforma intr-o veritabila ,terapie mvaziva" ”