Civilizatia Maya - Mayasii

Civilizatia Maya este o civilizaie precolumbiana desfasurata geografic pe teritoriul Mexicului actual.
Dintre numeroasele civilizaii ale Americii de dinaintea cuceririi spaniole, cultura i civilizaia Maya, din America
Central, este cea mai "misterioas". Nu se tie nc ce form de organizare i de guvernare avea acest popor; nu
se tie de ce ntre toate celelalte civilizaii mari ale Americii, popoare rzboinice i expansioniste, singur poporul
mayailor n-a avut un aparat militar organizat.
Civilizaia maia a atins apogeul n perioada 300-900 d.H. De unde veneau ei i de ce au ales una din regiunile
cele mai neospitaliere ale Americii Centrale nimeni nu tie, n plin pdure tropical! Tot un mister a rmas i
dispariia civilizaiei maiae!
Nu se tie care au fost motivele declinului acestei civilizaii nainte de cucerirea spaniol. i nu putem nc nelege
cum de acest popor, rmas ntr-un stadiu de civilizaie material foarte primitiv, de tipul epocii de piatr, - cum de
acest popor care nu cunotea nici metalele, nici animalul de povar sau de traciune, nici plugul, nici mcar roata,
a putut totui ntrece toate celelalte popoare ale Americii precolumbiene n domeniul tiinei i cel al artelor?
Pentru c n multe domenii de activitate intelectual importante, aceti "greci ai Americii precolumbiene" - nu
numai c au ajuns sau chiar au ntrecut multe din popoarele naintate ale lumii antice, dar chiar au egalat
numeroase cuceriri ale tiinei europene din acel timp. i cnd?
Dup o faz de formare a acestei civilizaii - care se situeaz ntre anii 1.500 .e.n. i 317 e.n. - epoca clasic a
civilizaiei Maya a durat cam ase secole (317-925). Incepnd din aceast perioad poporul mayailor a ocupat
primul loc ntre popoarele Americii precolumbiene. A fost singurul popor aici care a creat un sistem de scriere
hieroglific. Dar, hieroglifele lor sunt ideograme, deci semne care transcriu "idei" i, se crede, anumite elemente
fonetice. Se cunosc cam 270 de asemenea semne, ideograme, dintre care abia o treime au putut fi deocamdat
descifrate. Dar n cele trei texte autentice care s-au pstrat nu exist nici un nume de persoan sau de localitate.
Preoii lor au invenat nc din sec.IV .e.n. un sistem de numerare prin poziia cifrelor; un sistem care folosea i
cantitatea zero - pe care europenii o vor cunoate, prin intermediul arabilor, cu peste o mie de ani mai trziu.
Cifrele erau reprezentate prin puncte i linii - i att. Un punct avea valoarea numeric de unu, iar o linie, valoarea
de 5, - n timp ce desenul schematizat al unei scoici, valoarea de zero.
Deci un sistem mai simplu i mai logic dect cel al romanilor. Combinnd diferite forme i poziii ale punctelor i
liniilor se puteau calcula cifre i cantiti enorme. La rezultate uimitoare au ajuns preoii-savani n msurarea
timpului. Poporul mayailor avea de fapt nu unul, ci trei calendare. Unul, pentru a stabili date de interes religios.
Altul, pur cronologic, care pornea de la data mitic a creaiei "ultimei lumi" (dat pe care ei o stabileau la anul 111
.e.n. Al treilea era un calendar pur laic, bazat pe observaii tiinifice extrem de precise. Potrivit acestui ultim
calendar anul era mprit n 18 luni de cte 20 de zile, adugndu-se la sfritul anului nc 5 zile, - zilele de
srbtoare, de odihn i de petrecere.
La ntlnirea de la Copan, (din anul 765 e.n.) nvaii preoi au corectat acest calendar, ajungnd n calculele lor la
o precizie mult superioar calendarului iulian al europenilor, i chiar a celui gregorian. Pentru c fa de calculele
tiinifice de azi, ultimele i cele mai exacte, eroarea lor era de abia 17 secunde ntr-un an.
Surprinztor de exacte erau i calculele lor astronomice. nvaii mayai cunoteau constelaiile Pleiadei, a
Gemenilor, a Scorpionului i a Ursei Mici. Observau cu atenie planeta Venus i Steaua Polar. Au ajuns s
determine precis solstiiile, echinociile i eclipsele. Au stabilit perioada de lunaie - adic intervalul dup care se
repet fazele Lunei - cu o exactitate creia astronomia modern nu i-a adus o corecie dect de 43 de minute, deci o eroare de numai 43 de minute ntr-o lun! Iar revoluia sinodic a planetei Venus ei o calculaser la 584 de
zile - cnd de fapt astronomii de azi au stabilit c ea se efectueaz nu n 584 de zile, ci n 583 de zile i... 23 de ore!
De-a dreptul inexplicabil este, cum au putut ajunge nvaii acetia la rezultate att de exacte. Cnd se tie c
observatoarele lor astronomice erau nite turnuri cu cteva ferestruici ntr-un anumit fel orientate, pe direcii
anumite; i c singurele instrumente astronomice de care s-au servit - de pild, pentru a determina eclipsele - erau
doar dou bastonae ncruciate. Fapt este c nici un alt popor din lume rmas, cum spuneam, la un stadiu general
de civilizaie att de primitiv, n-a atins vreodat un nivel de progres intelectual i artistic att de nalt ca poporul
culturii Maya.
http://art-zone.ro/

Imperiul mayas

Cea mai veche civilizatie precolumbiana este cea a mayasilor, din sec.al-III-lea pana in sec. al-X-lea d.HR.Teritoriul lor se intindea
pe o mare parte a Americii Centrale:ceea ce corespunde acum cu Insula Yucatan,Guatemala si Honduras. Mayasii sunt organizati in
cetati independente si nu au creat imperii mari ca azdecii si incasii.Se stie putin despre religia mayasilor.Se stie insa ca zeii mayasi
sunt numerosi si au legatura cu toate fenomenele naturii. Reprezentati sub o infatisare jumatate-omeneasca,jumatate-animala ei
sunt binefacatori sau raufacatori.Divinitatile principale sunt:Hunabku, tatal zeilor,Itzama regele cerului, zeu principal al protilor, care

a adus oamenilor scrisul si calendarul, precum si soata sa Ixchel,zeita mama. Mayasii cladesc piramide deasupra carora se afla
temple.Aici ei venereaza niste divinitati ,precum si pe zeul-jaguar.Printii locuiesc in niste palate orizontale,cu incaperi extrem de
numeroase, dispuse in jurul unei curti centrale.
Sursa: www.referatele.com
Cea mai veche civilizatie precolumbiana este cea a mayasilor, din sec.al-III-lea pana in sec. al-X-lea d.HR.Teritoriul lor se intindea
pe o mare parte a Americii Centrale:ceea ce corespunde acum cu Insula Yucatan,Guatemala si Honduras. Mayasii sunt organizati in
cetati independente si nu au creat imperii mari ca azdecii si incasii.Se stie putin despre religia mayasilor.Se stie insa ca zeii mayasi
sunt numerosi si au legatura cu toate fenomenele naturii. Reprezentati sub o infatisare jumatate-omeneasca,jumatate-animala ei
sunt binefacatori sau raufacatori.Divinitatile principale sunt:Hunabku, tatal zeilor,Itzama regele cerului, zeu principal al protilor, care
a adus oamenilor scrisul si calendarul, precum si soata sa Ixchel,zeita mama. Mayasii cladesc piramide deasupra carora se afla
temple.Aici ei venereaza niste divinitati ,precum si pe zeul-jaguar.Printii locuiesc in niste palate orizontale,cu incaperi extrem de
numeroase, dispuse in jurul unei curti centrale.
Sursa: www.referatele.com

SURSA 03 e-referate.ro
Populatia Maya a trait in America Centrala in zona in care exista in zilele nostre Yucatan, Guatemala, Belize si partea de sud a
Mexicului - provinciile Chiapas si Tabasco. Suprafata, aflata la sudul Tropicului Racului si la nordul Ecuatorului, are cam 900
kilometri de la nord la sud si 550 kilometri de la est la vest. Cultura lor era inca a pietrei, desi stiau sa lucreze cu carbunii si aurul.
Poporul Maya adora jadul.
Peisajul imperiului era foarte divers: vulcani activi, paduri, campie si tarmul Pacificului.
Mayasii erau astronomi foarte priceputi. Pentru ei erau importante momentele zenitului, atunci cand Soarele traversa coordonatele
imperiului Maya. Doar la Tropice erau posibile observatii asupra trecerii zenitale. Mayasii aveau un zeu care reprezenta acest
moment al Soarelui numit Zeu .
Mayasii reprezentau numerele pe baza numarului 20. Astfel ei reprezentau sistemul numerelor prin puncte si linii: un punct insemna
1, o linie insemna 5. Utilizand baza 20 ei puteau reprezenta numere foarte mari. Numerele erau scrise de jos in sus. Era deci foarte
usor sa adune si sa scada, dar nu foloseau fractii.
Negustorii mayasi foloseau de multe ori boabe de cacao, pe care le asezau pe pamant, pentru a face calculele.
Tot baza 20 o foloseau si in celebrul lor calendar.
Calea Lactee era venerata de mayasi, care o numeau Copacul Lumii, care era reprezentat de un arbore inalt numit Ceiba. O mai
numeau si Wakah Chan. Wak insemna sase sau a creste. Chan sau K'an insemna patru, sarpe sau cer. Arborele Lumii a aparut
atunci cand Sagetatorul era mult deasupra orizontului. Atunci Calea Lactee a rasarit din orizont si s-a catarat catre nord.
Nebuloasele care formau Calea Lactee au fost vazuti atunci ca arbore al vietii, din care toate formele vietii se trag. Pe langa
Sagetator, centrul galaxiei noastre, unde Copacul Lumii si Ecliptica se intalneau, era in centrul atentiei mayasilor. Un element
important al Copacului Lumii era Monstrul Kawak, un cap gigantic cu un semn in frunte. Acest monstru era deasemeni un munte
sau un monstru intelept. Un vas de sacrificiu de pe capul sau continea o sabie reprezentand sacrificiul, si Kimi care reprezentau
moartea. Ecliptica era uneori reprezentat ca o linie care intersecteaza principala axa a Copacului Lumii, facand o forma
asemanatoare crucii cestine. Deasupra Copacului Lumii se gaseste o pasare numita zeita Printesa pasare sau Itzam Ye. Iar deasupra
se vede Soarele asa cum apare Mayasilor la Solstitiul de Iarna.
In timpul iernii, cand asa-numita Cale Lactee de Iarna domina cerul, era numita si "Sarpele cu Oase Albe". Atunci nu este asa
stralucitoare ca nebuloasele care domina cerul la Nord de Ecuator in timpul verii, dar observatorii din locuri intunecate pot vedea cu
usurinta licarirea. Aici Ecliptica traverseaza Calea Lactee din nou, langa constelatia Gemenii, care era cam in locul in care era
Soarele in timpul Solstitiului de Vara.M
Mayasii aveau cunostinta despre lunatie.
Au urmarit drumul Soarelui de la o eclipsa la alta. I-au urmarit drumul de-a lungul intregului an. La Chichen Itza, la apus, un drum
al soarelui apare pe partea cu scari a piramidei numita El Castillo in zilele Echinoctiului de Primavara si de Toamna. Dovedeste ca
Mayasii notau nu doar extremele Soarelui la Solstitii dar si Echinoctiul, cand Soarele aparea fie la est fie la vest. Deci pe langa
trecerile la zenit si eclipsele trebuie sa fi fost o parte importanta a observatiilor Mayasilor.
Venus era cea mai interesanta dintre toate planetele. Credeau chiar ca era mai importanta decat Soarele. Urmareau cu atentie cum
parcurgea toate fazele, si erau necesare 584 de zile pentru ca Venus si Pamantul sa se alinieze in aceeasi pozitie comparativ cu
Soarele. Si trebuie cam 2922 zile ca Pamantul, Venus, Soarele si stelele sa revina in aceeasi pozitie. In timpul Conjunctiei Inferioare
Venus nu este vazuta atunci cand trece printre Soare si Pamant. Perioada este de 8 zile.Cand rasare apoi pentru prima oara in cerul
diminetii, etapa numita rasarire heliacala pentru ca rasare o data cu Soarele, este cea mai importanta pozitie a lui Venus.
Dupa ce rasare, Venus atinge apogeul in stralucire, si se misca repede departe de Soare. Apoi ramane vizibila cam 260 de zile pe
cerul diminetii pana cand ajunge la Conjunctia Superioara. Atunci Venus este la polul diametral opus de Soare, cum este vazuta de
pe Pamant. Incepe sa devina cetoasa, pana ce dispare apoi la orizont, pentru a aparea in partea opusa a Soarelui dupa cam 50 de
zile.
Mayasii au facut observatii asupra lui Venus in timpul zilei. Se pare ca Venus avea un efect psihologic asupra lor si a culturilor din
America mijlocie. Oameni erau sacrificati la prima aparitie dupa Conjunctia Superioara cand Venus era la faza cea mai estompata,
dar cel mai tare se temeau de prima Rasarire Heliacala dupa Conjunctia Inferioara.
In Dresden Codex, Mayasii au un almanah care descrie cercul complet al lui Venus. Au numarat 5 seturi de 584 zile, adica cam 8
ani, 5 repetari ale cercului lui Venus.
In arta lor Eliptica era reprezentata ca un sarpe cu doua capete. Ecliptica este drumul Soarelui pe cer marcat de constelatii sau de
stele fixe. Pot fi gasite luna si planetele pentru ca sunt legate de Soare. Constelatiile din Ecliptic mai sunt numite si zodiac. Nu se

stie exact cum erau vazute de mayasi constelatiile fixe ale Elipticului. Dar exista un scorpion, considerata ca echivalentul constelatiei
Scorpion care apare ca gheara stelei Libra. De asemeni constelatia Gemeni reprezentata ca un porc sau peccary (animal nocturn din
familia porcului). Alte constelatii sunt identificate cu jaguarul, cel putin un sarpe, o brosca testoasa, un liliac, un monstru xoc rechin sau monstru marin. Pleiadele erau vazute ca fiind coada unui sarpe-sobolan, numit "Tz'ab".
Regii Maya isi planificau ritualurile de urcare pe tron dupa stele si Calea Lactee. Ei celebrau sfarsitul unui k'atun cam la fiecare
douazeci de ani. La sfarsitul unui k'atun stapanitorii faceau o stela, numita si arbore de piatra, pentru a comemora evenimentul.
Aceste pietre stela, ii reprezentau pe ei insasi in timpul acelor ceremonii purtand costume cu simboluri asociate cu Arborele Lumii.
Acoperamantul capetelor continea zeita Principesa pasare, in brate tineau un asa-numit sceptru ceremonial care reprezenta sarpele
cu doua capete al Elipticului. Purtand aceste elemente ale Arborelui Lumii pe costum, stapanitorul se lega de cer, de zei si de viata.
In plus, cand finalul unui k'atun coincidea cu vreo pozitie importanta a planetelor mergeau la razboi pentru a obtine sclavi.
Cosmologia populatiei Maya era o filosofie a vietii, religioasa care influenta vietile lor cu un grad care ar putea parea excesiv
oamenilor moderni. Erau observatori perspicace, sensibili la ciclul natural al soarelui, lunii si planete.
Continutul lor trebuie sa fi fost diferit, dar unele dintre ele erau in mod evident similare almanahurilor astronomice. Drept exemplu,
o tablita cu Venus, tablite cu eclipsa intr-un codex din Dresden. Mai este un codex in Paris care se pare ca ar contine un tip de
zodiac Maya, dar nu se stie cu siguranta. Un alt exemplu important de almanah Maya este prezent in codexul de la Madrid. Al
patrulea Codex este numit Grolier si a fost autentificat in 1983. Aceste codiciluri contineau probabil multe din informatiile utilizate de
preoti sau de clasa nobila pentru a determina date de mare interes. Probabil contineau si linia dinastiilor.
http://www.ipedia.ro/

cultura si societatea

Cultura si societatea Maya a atins cea mai mare dezvoltare intre ani 300 D.C-900 D.C
In stadiile ei primare, economia mayasa era reprezentata in principal de agricultura, recolta principala fiind porumbul. Se mai
cultivau bumbacul, fasolea, sucul de fructe, maniocul (sau Cassava) si cacaoa. Foarte perfectionate erau tehnicile de rasucire,
vopsire si tesere a bumbacului.
Mayasii au domesticit cainele si curcanul, insa nu au folosit animale de povara sau vehicule trase de roti. In domeniul ceramicii,
erau de neegalat printre popoarele Lumii Noi. Boabele de cacao era folosite si ca moneda de schimb. Mayasii foloseau metalele
pretioase numai in scopuri ornamentale (a caror coloristica era intr-adevar deosebita): aurul, argintul si jadul fiind cele mai folosite.
De asemenea, erau utilizate penele. Cuprul ocupa si el un loc aparte in arta ornamentarii. Cu toate acestea, uneltele de metal
ramasesera nedescoperite.
Limba mayasilor este vorbita astazi de aproape 350.000 de oameni din Yucatan, Guatemala si Belize. In radacina comuna mai intra
si limbile Huastec, cat si altele apropiate de acestea, insa care nu se mai vorbesc decat de foarte putini localnici.
Cultura maya a dezvoltat o arhitectura remarcabila, si ale carei urme au ramas si astazi. Un numar foarte mare de ruine sunt
plasate in situri arheologice care au ajutat oamenii de stiinta sa evalueze nivelul foarte ridicat de dezvoltare la care ajunsesera
civilizatiile din aceasta zona, in acest domeniu. Urme ale vechilor orase: Palenque, Uxmal, Mayapan, Copan, Tikal, Uaxactun si
Chichen Itza se afla si astazi in acele locuri. Aceste situri au fost odata niste largi centre in care se desfasurau ceremoniile
religioase. Aveau un plan arhitectonic comun, des intilnit la mayasi, cuprinzind mai multe piramide, grupate in jurul unei piete
deschise, si intre erau construite atat temple cat si alte cladiri. Piramidele erau construite in niveluri succesive, din blocuri de piatra
taiate, de dimensiuni considerabile, si prezentau scari pe una sau mai multe parti, pe unde se putea ajunge in interiorul piramidei,
locul desfasurarii unor impresionante ceremonii religioase.
Ca structura secundara, se folosea pamant si blocuri de piatra pe care se intindea mortar. Peretii de piatra erau adesea lasati fara
mortar. Lemnul era folosit doar in sculptura.
Arcadele nu erau cunoscute. Interioarele piramidelor, cat si al cladirilor in general, erau destul de inguste, la fel ca si ferestrele,
destul de rare. Interioarele si exteriorul cladirii erau zugravite in culori stralucitoare. Exterioarele erau decorate cu sculpturi pictate si
mozaicuri din piatra.
Poporul mayas a dezvoltat o metoda de scris constand in notatii hieroglifice, prin care au inregistrat date importante despre istoria,
mitologia si ritualurile lor, toate incrustate in piatra, pictate sau ornamentate pe diferite alte obiecte de uz comun, cat si elemente de
decoratiune sau constructie. Din fibrele unei plante speciale, au imitat hirtia, grupand foile cu hieroglife in asa-numitele "codexuri".
Patru dintre acestea mai exista si astazi: Dresdensis - acum in Dresda, Perez - acum in Paris, respectiv Tro si Cortezianus - ambele
in Madrid. Codex Tro si Codex Cortezianus sunt partile componente ale unui singur document original, astfel ca sunt cunoscute sub
numele de Codex Tro-Cortezianus.
Aceste carti erau folosite in divinatie mai ales, furnizand date despre evolutia agriculturii, a vremii, a bolilor, a vanatorii, cat si despre
astronomie.
Sistemul calendaristic mayas era unul extrem de elaborat. Anul incepea atunci cand soarele trecea pe la zenit, pe 16 iulie, fiind
constituit din 365 de zile; 364 de zile erau grupate in 28 de saptamani a cate 13 zile fiecare, Anul nou incepind cu ziua a 365-a. In
plus, 360 de zile ale anului erau impartite in 18 luni a cate 20 de zile fiecare. Lunile si saptamanile treceau independent unele fata
de celelalte, totusi, la fiecare 260 de zile (multiplu de 13 si de 20), saptamana si luna incepeau in aceeasi zi. Calendarul mayas,
desi foarte complex, a fost si cel mai cunoscut de catre oameni, aceasta pana la introducerea calendarului gregorian, in secolul al

16-lea.
Au fost construite marile centre ceremoniale Palenque, Tikal si Copan. Cu toate acestea, in jurul anului 900, centrele mayase au
fost abandonate din motive necunoscute. O parte dintre mayasi au migrat in peninsula Yucatan, unde, intre anul 900 si inceputul
secolului al 16-lea (sosirea spaniolilor), si-au continuat existenta. Migratia tolteca (sau invazia, nu se stie sigur) venind din valea
Mexicului a influentat puternic stilul arhitectonic. Au fost ridicate orase - proeminente centre, ca Chichen Itza si Mayapan. In urma
unor perioade de razboi civil si chiar si revolutie, aceste centre au fost si ele parasite.
Religia
Religia mayasa era centrata pe veneratia unui mare numar de zei. Chac era zeul ploii, invocat in special in ritualurile populare.
Printre zeitatile supreme se aflau Kukulcan, un fel de Creator - in mitologia Azteca era numit Quetzalcoatl -, cit si Itzamna, zeul
cerului.
Dupa anii 900 d.c, Maya a decazut misterios in regiunea din sudul Guatemalei. Mai tarziu au trait in nordul peninsulei Yucatan si au
inceput sa-si recapete teritoriul pana in secolul XVI cand a avut loc cucerirea spaniola. Spaniolii au cucerit cu usurinta aceste
teritorii, desi nu in totalitate, astfel ca in secolul 20 chiar, populatia mayasa este inca majoritara in zonele locuite.
Urmasii mayasilor formeaza inca majoritatea populatiei regiunii. Totusi, multi au adoptat moduri de viata spaniole dar o parte a
populatiei moderne inca mai tin la traditiile lor.

Clopotel.ro

Mayasi intre istorie si mitologie

Civilizaia maya clasic (~250-900 p.Hr.) este un subiect pe ct de popular, pe att de neneles de ctre publicul larg.
Popularitatea i asigur perpetuarea cercetrilor arheologice, dar n acelai timp permite nvestirea acestei civilizaii
fascinante cu o sumedenie de temeri i prejudeci europene. n ciuda eforturilor recente de a corecta preconcepiile
despre mayai, aura romanat de mister ce i nconjoar pare a crete.
Aceasta se datoreaz probabil i faptului c lumea omului modern s-a fundamentat mai mult pe culturile din Mesopotamia,
Grecia, Roma, Egipt sau China, care au oferit bazele instituionale, artistice, politice, sociale; n vreme ce mayaii au rmas o
bun bucat de vreme ntr-un con de umbr total. Civilizaia maya a avut un slab ecou asupra vieii contemporane n general,
iar cnd a fost redescoperit s-a preferat infuzarea ei n mit, lsndu-se la o parte detaliile istorice n favoarea sondrii
profeiilor i complicatelor calendare.
Lumea veche nu a avut contact cu mayaii pn n 1502, dar o redescoperire treptat are loc abia ncepnd cu secolul al XIX-lea.
Poate c mayaii nu au contribuit foarte mult la motenirea omului modern, dar cu sigurant c au inflenat considerabil
imaginaia cultural colectiv. Sunt o prezen remarcabil n cartea lui Jared Diamond, Collapse, sau n sngerosul film al lui
Mel Gibson, Apocalypto, opere n care golurile arheologice i documentare se acoper cu tot soiul de misticisme i ideologii
mai mult sau mai puin dubioase. n fond, poate c nu trecutul aa cum a fost este important n gndirea i devenirea noastr, ci
mai degrab lacunele i ambiguitile istoriei, care ne permit s ne exersm logica imaginarului. n ceea ce-I privete pe greci,
romani sau chinezi, civilizaiile lor sunt multe prea bine documentate pentru a permite prea mult imaginaie. n schimb cu
mayaii putem s jonglm.
Un mit recurent este cel al pacifismului maya, cum c, dincolo de ritualurile sacrificiale destul de brutale, poporul aprecia n
mod deosebit pacea. Mitul pacifismului maya era ce-i drept un refugiu intelectual atractiv n timpul, s zicem, rzboiului din
Vietnam, cnd se sap de pild impozanta fortificaie de la Becan. Rdcinile mitului se ntind ns prin anii 1880. Mayaii erau
considerai un popor deosebit, cu preocupri creative i intelectuale, care s-a sustras ciclurilor conflictuale att de comune n
restul lumii. Aceast viziune extrem de bucolic i idealizant a culminat n anii 40-50, n perioada postbelic.
Maya devenise o concretizare a miticei Shangri-La portretizate de James Hilton, cimentnd imaginarul colectiv, iar arheologii nu
s-au strduit foarte tare s-l suprime. Datorit lipsei firii belicoase, mayaii erau unicat n lumea antic, n afara evoluiei
culturale mainstream. Aceast reputaie a adus i foloase imediate, crescnd fondurile de cercetare.
Mitul a luat natere n ciuda dovezilor destul de consistente n favoarea preferintei mayailor pentru violen i rzboi, i cu
siguran c atunci cnd i-au ntlnit pe spanioli n secolul al XVI-lea pacea nu a fost o opiune, conform propriilor tradiii
istoriografice. Din anumite motive, arheologii nu au insistat asupra desfiinrii mitului, ba mai mult, au perpetuat un vid
informaional care a condus la ceea ce Schickel numea reinventarea mitic. Scrierea maya nu a fost descifrat mai devreme de
1960 i abia de atunci ideea civlizaiei panice i misticismul care o nvluia au nceput a fi combtute, odat ce a iesit la iveal
faptul c vendetele dinastice, distrugerile totale de orae i nrobirea unor populaii ntregi erau practici recurente.
Mitul s-a ntors la 180 de grade, transformndu-i pe mayaii iubitori de pace n adepi ai militarismului de tip aztec sau assirian.
i perspectiva aceasta este dus uneori la extrem, n momente cnd lumea contemporan este ameninat de forme sinistre de
violen. Cel mai probabil, mayaul de rnd se implica rareori n rzboi i asista la un numr redus de sacrificii. Oricum, cert este
c civilizaia nu mai poate fi oferit ca exemplu de echilibru politic i viziunea asupra ei ar trebui un pic restructurat.
Sunt multe probleme care necesit lmurire i care sunt de mult timp n atenia cercurilor tiinifice: care a fost contextul
cultural mai larg al apariiei civilizaiei maya? Ce factori climatici au favorizat dezvoltarea? Ce tim despre populaie, organizare
social, control politic? Cu ce se fcea comer? Cum se explic colapsul? Cum i-au perceput spaniolii? Uor nu se poate rspunde
acestor ntrebri. Norman Yoffee a atras atenia recent c modelele evoluioniste folosite de ctre antropologi nu sunt tocmai
aplicabile, pentru c forteaz complexele societi antice s intre n categoria de state sau civilizaii. Arheologii tind s

eticheteze culturile studiate cu atribute de genul unitare sau grandioase. Dac aztecii sau chinezii au avut orae i clase
sociale, trebuie s fi avut i mayaii, dei dovezile sunt adesea controversate sau nonexistente.
Cnd ajung spaniolii n Mezoamerica, gsesc structuri complexe dominate de regi i nobili. Fermierii le pltesc taxe. Familiile
puternice ocup centre politice i religioase. Templele, palatele, colile, monumentele etc. umplu spaiul cultural. Preoii dein
cunoaterea secret. Negustorii fac comer cu sclavi, obsidian, pene, ciocolat, aur, piei sau jad. n principiu, aceste elemente
de baz se coagulaser pn n 1600. la sosirea conquistadorilor triau n jur de 600.000 de descendeni ai mayailor din epoca
clasic, rspndii n mici organizaii prin nordul peninsulei Yucatan. Fiecare era guvernat de ctre un ef local numit batab,
care avea n subordine cteva sute de subieci. Cteodat acetia stabileau aliane sau se rzboiau, rezultnd regate mai mari.
Regii aveau titlul de halach uinic i se nvemntau uneori dup moda din epoca clasic (ajaw). O clas a nobilimii ereditare
(almehenob) domina structurile administrative. Multe dintre aceste trsturi erau se pare vechi, dar este greu de determinat
msura n care erau valabile pentru epoca clasic. Mayaii evului mediu erau de exemplu foarte beligerani, dar ct de rzboinici
erau strmoii lor? n general se aplic analogia etnoistoric, de multe ori selectiv i neltoare.
Presupunerile istorice directe sunt ntr-o anumit msur valabile, dar nu trebuie s pierdem din vedere c vechii mayai din
nordul peninsulei Yucatan aveau i matrici culturale distince. Potrivit propriilor istorii, au fost influenai destul de mult de
incursiunile mexicane. Liderii secolului al XVI-lea se foloseau de titlul ajaw, dar nu erau regi n sensul clasic. Multe elemente ale
epocii clasice au fost respinse: stilul inscripiilor regale, ceramica policrom foarte elaborat, calendarul cu durat lung.
Populaia din evul mediu era mai sczut dect n antichitate, iar instituiile trebuie s fi fost i ele puin diferite.
Este tentant s ne imaginm c vechii mayai aveau nobilime ereditar sau c posedau sclavi, ca urmaii lor, cu toate acestea
proieciile retrospective pot fi foarte eronate. Este ca i cum am ncerca s nelegem grecii din epoca bronzului prin prisma
informaiilor despre Athena din epoca lui Pericle. Pn cnd nu se va da la iveal un rezervor arheologic i epigrafic mai bogat,
rmnem undeva ntre istorie i mit.
Historia.ro
Misterele disparitiei civilizatiei Maya: Razboiul Rece si teoria "balcanizarii" mayasilor
In secolul 9 civilizatia Maya dispare brusc. Ani la rand, cercetatorii zilelor noastre s-au straduit sa dezlege enigma
sfarsitului misterios al mayasilor. Oare "balcanizarea" civilizatiei lor sa fie de vina pentru crahul Maya?
Prabusirea a venit cu totul neasteptat in urma cu 1.200 de ani: templele maiestuoase s-au naruit, palatele s-au degradat, oamenii
au incetat sa mai sculpteze hieroglife pe peretii de piatra, noteazaDeutsche Welle, intr-un amplu material.
De-a lungul timpului arheologii au incercat sa descifreze prabusirea enigmatica a civilizatiei Maya. Au pierit mayasii in urma unei
catastrofe naturale, a unui razboi civil sau au fost victime ale invaziei extraterestre? Raspunsurile la aceste intrebari sunt importante
pentru oamenii de stiinta, deoarece acestia cred ca, intelegand si descifrand declinul civilizatiei Maya, pot spera sa inteleaga ce
ameninta cu adevarat societatile moderne.
Care sunt posibilele raspunsuri?
Unii cercetatori au vazut cauzele declinului Maya in defrisarea masiva a junglei care a condus la eroziunea solului. In cartea
geografului american Jared M. Diamond, "Colaps: de ce civilizatiile supravietuiesc sau se prabusesc", citim:
"Poporul mayas s-a inmultit destul de rapid, oamenii fiind nevoiti, la un moment dat, sa taie copacii junglei. Oamenii au distrus
padurile, drept urmare solul s-a erodat. Mayasii au inceput sa se lupte din greu pentru resursele din ce in ce mai limitate. Perioadele
lungi si frecvente de seceta au complicat si mai mult situatia, conducand la foamete si saracie in masa."
Istoricii sunt de acord ca pamanturile locuite de mayasi erau dens populate, 200 de persoane traind pe kilometrul patrat, ceea ce
corespunde cu densitatea umana din Germania de astazi de exemplu.
Arheologul si istoricul german, Nicholas Grubber, expert in ceea ce tine de civilizatia Maya, se indoieste ca aceasta ar putea fi
cauza majora pentru disparitia mayasilor.
El crede ca, intr-adevar, secetele lungi au contribuit la declinul Maya, dar se bazeaza si pe dovezi descoperite recent. Astfel,
sapaturile arheologice din orasul mayas Uksul au aratat ca intre orase se gaseau paduri dense. Acesta este un semn ca mayasii nu
au distrus in mod intentionat natura.
Grubber sustine o teorie total diferita pentru prabusirea civilizatiei Maya. El are un scenariu bazat pe concepte moderne. Istoricul
german sustine ca, timp de secole, la mayasi au fost doua centre politico-administrative dominante: Kalakmul in partea de sud, care
corespunde Mexicului de azi, si Tikal din Guatemala moderna.
Intre adversarii politici din acesti doi poli, secole de-a randul, a existat un echilibru de putere stabil care a mentinut intre granite
conflictele interne. Existau intelegeri tacite de neimplicare in treburile celuilalt. Grubber descrie acest episod ca fiind primul Razboi
Rece din jungla.
In jurul anului 695 d.Hr relatiile se schimba dramatic. Soldati din Tikal ataca Kalakmul, il rapesc pe rege, omorandu-l. O poveste
similara se desfasoara si in anul 736 d.Hr, in urma careia se prabusesc structurile sociale si politice din Kalakmul.
Curand dupa acest episod, se prabuseste si a doua superputere, Tikal, ca urmare a vidului de putere creat. Aceasta este de fapt
cauza pentru distrugerea culturii Maya din sud. Scenariul se repeta un pic mai tarziu si la nord, deoarece nativii maya erau strans
legati politic.

"Balcanizarea" Maya
Dupa prabusirea celor doua regate, civilizatia supravietuieste cateva decenii, dar orasele sunt distruse, peste tot micile conflicte
conducand la ciocniri violente. "Mai intai, superputerile duc razboaie intre ele, dupa aceea incep conflictele locale. Acesta a fost
momentul balcanizariimayasilor", sustine Grubber.
Ultimele sapaturi din orasul mayas Uksul tind sa-i dea dreptate lui Grubber. Dupa ce regii si-au parasit palatele, in ele s-a instalat
populatia rurala. Oamenii au folosit pietrele de la palatele distruse pentru a-si construi case proprii. Noii proprietari nu au in vedere,
din pacate, binele comun.
Sistemele de irigatii si canelele cad in ruina, nemaifiind intretinute, iar seceta distruge treptat totul. "Ce s-a intamplat cu utlimii
locuitori din Uksul nu stie nimeni. Poate ca seceta i-a fortat sa paraseasca orasul", concluzioneaza istoricul Nicholas Grubber.
Ziare.ro
Populatia Maya a trait in America Centrala in zona in care exista in zilele nostre Yucatan, Guatemala, Belize si partea de sud a
Mexicului - provinciile Chiapas si Tabasco. Suprafata, aflata la sudul Tropicului Racului si la nordul Ecuatorului, are cam 900
kilometri de la nord la sud si 550 kilometri de la est la vest. Cultura lor era inca a pietrei, desi stiau sa lucreze cu carbunii si aurul.
Poporul Maya adora jadul.
Peisajul imperiului era foarte divers: vulcani activi, paduri, campie si tarmul Pacificului.
Mayasii erau astronomi foarte priceputi. Pentru ei erau importante momentele zenitului, atunci cand Soarele traversa coordonatele
imperiului Maya. Doar la Tropice erau posibile observatii asupra trecerii zenitale. Mayasii aveau un zeu care reprezenta acest
moment al Soarelui numit Zeu.
Mayasii reprezentau numerele pe baza numarului 20. Astfel ei reprezentau sistemul numerelor prin puncte si linii: un punct insemna
1, o linie insemna 5. Utilizand baza 20 ei puteau reprezenta numere foarte mari. Numerele erau scrise de jos in sus. Era deci foarte
usor sa adune si sa scada, dar nu foloseau fractii.
Negustorii mayasi foloseau de multe ori boabe de cacao, pe care le asezau pe pamant, pentru a face calculele.
Tot baza 20 o foloseau si in celebrul lor calendar.
Calea Lactee era venerata de mayasi, care o numeau Copacul Lumii, care era reprezentat de un arbore inalt numit Ceiba. O mai
numeau si Wakah Chan. Wak insemna sase sau a creste. Chan sau K'an insemna patru, sarpe...
Calificativ.ro