Cuvantul democratie are o vechime de aproximativ 2005 ani, provenind din limba greaca in care

demos insemna popor (oameni de rand, liberi, barbati, cetateni ai cetatii), iar kratos putere.
Dupa Primul razboi mondial (1918) in Europa in majoritatea tarilor se vor instaura regimuri
politice democratice, dar sub presiunea fortelor de extrema stanga sau dreapta (bolsevism,
fascism, nazism), ele vor fi eliminate, fiind inlocuite cu regimuri totalitare de diferite nuante.
Dupa Al doilea razboi mondial, lumea se imparte in doua tabere democratice apusene si asa
numitele democratii populare sub influenta sovietica.. Mentinerea votului cenzitar a fost o
piedica de seama pe drumul catre o evolutie democratica, in limitele inerente epocii, acceptata ca
masura de prevedere a unei posibile manipulari a votului omului neinstruit politic.
Puterea politica era gestionata de marii proprietari industriali (liberali) si funciari (conservatori).
Deoarece influenta celor din urma era precumpanitoare, intre cele doua tabere s-a desfasurat o
lupta acerba pentru controlul puterii politice. Orientarea liberala a criticat vechiul regim politic,
dar a fost prudenta fata de tendinta de radicalizare a cadrului politic-democratic. Principalele
institutii ale statului modern roman au capatat forma definitive pe la sfarsitul sec al XIX-lea. Sau pus bazele principalelor partide politice (Partidul National Liberal si Partidul Conservator),
nelipsita insa de constituirea unor disidente si fluctuatii ale oamenilor politici. In 1895 s-a
inaugurat rotativa guvernamentala, ea fiind o modalitate specifica de a mentine echilibrul politic
in baza regimului intemeiat pe Constitutia din 1866, modalitate care s-a impus in peisajul
guvernarii din Romania, din perspective evolutiei ulterioare. Prin alternanta la putere a Partidului
National Liberal si a celui Conservator, regele si-a pastrat rolul de arbitru in viata politica si nu a
permis vreunei formatiuni politice sa-si sporeasca in mod nemasurat puterea. Nu a lipsit insa nici
instabilitatea guvernamentala.Privind inapoi cu toate avantajele retrospectivei, putem observa cu
usrinta faptul ca pana la inceputul secolului XI in Europa aparusera ideile si practicile politice ce
urmau sa devina elemente importante pentru convingerile si insitutiile democratice de mai tarziu.
Evolutia ideilor si practicilor democratice depindeau de anumite conditii favorabile care insa nu
existau. Atat timp cat doar cativa credeau in democratie si erau gata sa lupte pentru ea,
privilegiile existente se vor mentine cu ajutorul conducerilor nedemocratice. Chiar daca din ce
ince mai multi oameni vor incepe sa creada in ideile si telurile democratice, vor fi necesare alte
conditii pentru ca democratizarea sa se indeplineasca mai departe. Voi descrie cateva din cele
mai importante astfel de conditii. Dupa inceputurile promitatoare rezumate in acest capitol
democratizarea nu se afla intr-un drum ascendent catre prezent. A urmat suisuri si coborasuri,
miscari de rezistenta, rebeliuni, razboaie civile, revolutii. Timp de cateva secole, ascensiunea
monarhiilor centralizate a devansat evolutiile anterioare- chiar daca in mod ironic tocmai aceste
monarhii au contribuit la crearea unor conditii favorabile democratizarii pe termen lung.
Privind inapoi la ascensiunea si declinul democratiei, este limpede ca nu ne putem baza pe
fortele istoriei pentru a ne asigura ca democratia va avansa mereu- sau ca va supravietui, chiardupa cum ne amintesc indelungatele intervale de timp in care guvernamintele populare au
disparut in totalitate.
Se pare ca democratia se afla la voia sortie. Insa sansele sale depind si de ceea ce noi insine
realizam. Chiar daca nu ne putem baza pe fortele binevoitoare ale istoriei pentru a favoriza
democratia, nu suntem doar victime ale fortelor oarbe asupra carora nu avem nici un control. Cu
o intelegere adecvata a ceea ce necesita democratia si cu dorinta de a-i intampina cerintele, am
putea actiona in sensul mentinerii, si ce este si mai important, al progresului, ideilor si practicilor
democratice.
Ce ne asteapta?
Atunci cand discutam despre democratie, probabil ca nimic nu naste o mai mare confuzie decat
simplul fapt ca democratie se refera si la un ideal, si la o actualitate.