DEMOGRAFIE

Demografia este studiul dinamicii populaiilor umane. Ea cuprinde studiul mrimii,

structurii i distribuiei populaiei, precum i modul n care o populaie se modific n timp n
urma naterilor, deceselor, migraiei i mbtrnirii. Analiza demografic se poate referi la
societi ntregi sau la grupuri definite dup diferite criterii: nivel de educaie, naionalitate,
religie, etc.
Date i metode
n demografie, se utilizeaz adesea cantiti mari de date, colectate de exemplu din
recensminte i din registrele inute de birourile de statistic a populaiei, n care se
nregistreaz naterile, decesele, cstoriile, etc. Datele demografice mai pot rezulta din
sondaje efectuate n scop comercial, bazate pe metode de estimare indirect. Primul
recensmnt modern a fost condus n SUA n 1790, cu toate c unele ri scandinave - de
exemplu Islanda i Danemarca - au avut recensminte i mai devreme.
n mai multe ri, n special n lumea a treia, obinerea unor date demografice de
ncredere este dificil, n mintea multora recensmntul fiind asociat cu taxarea, ceea ce i
determin s absenteze de la acest proces. n anii 1980, de exemplu, populaia Nigeriei a fost
estimat la 101 milioane, ns la recensmntul din 1991, chiar innd cont de fenomenul de
absentare voit, numrul locuitorilor rii a trebuit reestimat la numai 89 de milioane.

NATALITATE
Natalitatea este elementul dinamic, activ al bilanului natural i cunoate o mai mare
variabilitate n spaiu i timp, ntruct poate fi mai uor de controlat i de influenat dect
mortalitatea. Cel mai frecvent se calculeaz natalitatea brut, ca raport dintre numrul de
nscui vii n decurs de un an i efectivul populaiei care le-a dat via, valoarea obinut
exprimndu-se n promile.
Rata general a natalitii (natalitatea brut) se calculeaz dup formula:

unde N reprezint numrul nscuilor vii iar P efectivul populaiei.

Deoarece valoarea natalitii este influenat direct de strucutra pe grupe de vrst i sexe
a populaiei, natalitatea brut nu red ntotdeauna situaia real. De aceea s-a recurs i la
calcularea altor indicatori, care s ofere o imagine mai apropiat de realitate a acestui
fenomen al naterilor:

natalitatea standardizat (puin utilizat n practic);

fertilitatea populaiei (care se calculeaz ca raport ntre numrul nscuilor vii i
populaia feminin cu vrsta cuprins ntre 15 i 49 de ani);
indicele de nlocuire a generaiilor (notat cu R; numrul mediu de copii de sex feminin
nscut de o femeie; n cazul n care acest indice este mai mare dect 1, populaia

respectiv manifest o tendin de cretere rapid, dac este egal cu 1, exprim

stagnarea, iar dac este mai mic dect 1, atunci numrul populaiei pentru care s-a
calculat este n scdere;
indicele sintetic al fecunditii (numrul mediu de copii nscui de o femeie n timpul
vietii; variaz intre valori mai mari de 7 - in cateva state din Africa Subsaharian - si
1,2 in unele state ale Europei de Est). Valoarea de 2,1 din urm pentru acest indicator
este considerata limita pana la care o populatie isi asigura inlocuirea. Sub acest prag
indica tendinte regresive, iar peste aceasta valoare indica o crestere naturala a
populatiei in conditiile unei mortalitati reduse.

Interpretarea valorilor evideniaz micarea natural a populaiei. Acest indicator se

interpreteaz coroborat cu indicatorul rata sporului natural.
Natalitatea depinde in mare masura de comportamentul si interesele grupului uman si
de aceea se poate vorbi despre doua tipuri de natalitate: potentiala si reala. Natalitatea
potentiala poate fi atinsa atunci cand nu se pune problema controlului nasterilor. Valoarea
maxima care s-ar putea atinge este de 60 , dar aceasta situatia nu se mai intalneste aproape
nicaieri pe Glob. Nici in perioadele mai indepartate, cand natalitatea potentiala era mai
frecvent atinsa, valoarea sa nu ajungea decat rar la aceasta cifra.
Valorile natalitatii potentiale erau si sunt influentate de cativa factori:

starea de sanatate: ameliorarea starii de sanatate a populatiei feminine in special

contribuie la cresterea valorilor natalitatii;
structura pe grupe de varsta si sexe: populatii imbatranite sau feminizate se inscriu cu
valori mai mici ale natalitatii potentiale decat cele dominate de tineri adulti si cu o
strucutra pe sexe echilibrata;
conditiile climate determina valori reduse ale natalitatii acolo unde au manifestari
extreme - climatul polat si subpolar, in care resursele de hrana sunt limitate iar
popularea este relativ recenta.

Alaturi de acesti factori, unii autori considera ca si particularitatile rasiale si regimul

alimentar al unei populatii ar putea sa influenteze valorile natalitatii potentiale.

MORTALITATE

Mortalitatea reprezinta, ca fenomen demografic, suma tuturor deceselor (evenimente

demografice) nregistrate ntr-o perioada de timp ntr-o populatie data. Unitatea de masura a
mortalitatii este decesul, care a fost definit de specialistii medico-legali si de sanatate publica
ca fiind ncetarea definitiva a oricarei evidente a vietii, n orice moment de timp dupa ce a
avut loc nasterea vie (V.Rugina).
Termenul de moarte se refera la disparitia semnelor vitale independent de momentul
sau de existenta nasterii (cuprinde att moartea antenatala -avortul sI nascutul mort ct si
moartea postnatala -decesul).
Mortalitatea generala
Mortalitatea generala reflecta frecventa deceselor ntr-o populatie data, ntr-o perioada
de timp bine definita.Se calculeaza raportnd numarul total de decese ntr-o populatie la

numarulo populatiei respective.

Mortalitatea generala ia n calcul toate decesele nregistrate ntr-un teritoriu, indiferent
de vrsta la care s-a produs, sex, cauze ale mortii.
Mortalitatea generala depinde de:
-structura pe vrste a populatiei: cu ct populatia este mai tnara, cu att mortalitatea generala
este mai redusa.
-tipul de morbiditate nregistrat n populatia respectiva. Prevalenta ridicata a bolilor cronice
degenerative predispune la un nivel mai ridicat al mortalitatii generale.
-nivelul de dezvoltare socio-economica a populatiei respective. }tarile dezvoltate au o
mortalitate generala mai redusa, n ciuda ponderii importante a populatiei vrstnice.
-gradul de dezvoltare a serviciilor medicale de urgenta sI al ngrijirilor la domiciliu.
-nivelul de educatie si instruire a populatiei
n functie de mediul social, mortalitatea este mai ridicata la populatia din rural, situatie
explicata prin ponderea mare a populatiei vrstnice, nivelul de trai si gradul de asistenta
medicala.
Mortalitatea specifica pe sexe, grupe de vrsta si cauze ale mortii
Se apreciaza ca sexul masculin are o mortalitate specifica mai mare dect sexul
feminin; supramortalitatea masculina se evidentiaza nca din primul an de viata.
Asa cum s-a afirmat anterior, mortalitatea este mai mare n rndul populatiei vrstnice.
Analizndu- se evolutia mortalitatii pe grupe de vrsta, se constata ca valorile cele mai mari
sunt ntlnite la grupele de vrsta extreme (0 5 ani sI respectiv > 60 ani).
Mortalitatea specifica prin cauza de deces se calculeaza raportnd numarul de decese
determinate de catre o anumita boala/situatie (accident, intoxicatie etc.) la numarul populatiei
n care s-a nregistrat fenomenul.
Cele mai multe decese n Romnia sunt produse prin boli ale aparatului circulator
(cardiovasculare sI cerebrovasculare), boli respiratorii cronice, digestive, accidente si
intoxicatii, boli metabolice sI boli infectioase.n continuare prezentam 2 tipuri de mortalitate
specifica, care au o semnificatie particulara pentru stadiul actual de dezvoltare economicosociala si a serviciilor de sanatate.
Factori importanti n analiza
n analiza mortalitatii este necesar sa se ia n consideratie o serie de factori care
determina expunerea diferentiata a populatiei la riscul de deces. Acesti factori tin de:
a) persoana expusa riscului de deces este vorba aici de caracteristici cum ar fi:
vrsta (care este cel mai strns legata de riscul de deces), sexul (nregistrndu-se o
supramortalitate masculina la toate grupurile de vrsta), ocupatia (care prin continut si prin
conditii specifice de exercitare poate presupune riscuri de deces diferite), venituri (care
diferentiaza populatia n privinta accesului la servicii medico-sanitare de calitate), studii etc.
b) mprejurarile n care traiesc oamenii si n care se produc decesele este vorba de
conditii de mediu geografic (care pot fi favorabili sau mai putin favorabili sanatatii si care pot
induce riscuri diferite de deces), mediul de rezidenta (tipuri de rezidenta urbana sau rurala si
marimea acesteia fiind puternic asociate cu riscul de mbolnavire si deces) etc.
c) evenimentul demografic nsusi respectiv decesul este vorba de cauzele
deceselor care pot fi externe sau interne si care au incidente diferite si prezinta riscuri de
deces diferite.

DENSITATEA POPULATIEI
Densitatea populaiei reprezint numrul de persoane pe unitate de suprafa,
msurndu-se n general n persoane pe kilometru ptrat, obinndu-se prin mprirea
numrului de locuitori la suprafa n kilometri ptrai.
rile cu cea mai mare densitate a populaiei sunt:

Macao
Monaco
Hong Kong
Singapore
Gibraltar
Aceste teritorii relativ mici avnd un nivel de urbanizare mare.

Cel mai populat stat mai mare este Bangladeshul, unde 134 milioane de locuitori
locuiesc n zonele cultivabile de la vrsarea rului Gange cu o densitate de 900 persoane/km.
Densitatea medie a pmntului este n prezent 42 persoane/km.

RECENSAMANT
Recensmntul este o operaie administrativ care const n nregistrarea statistic a
datelor supuse observrii spre exemplu: populaia, animalele, vehiculele, etc. dintr-o ar sau
dintr-o regiune dat.
Scopul
Scopul recensmntului este obinerea de date statistice privind numrul i distribuia
teritorial a populaiei, a structurilor sale demografice i socio-economice, date referitoare la
gospodriile populaiei, precum i a condiiilor de locuit a populaiei rii, date asupra
veniturilor populaiei i altele. Datele care se obin n urma recensmntului depind intr-o
masura direct de ntrebrile care sunt incluse n chestionarele de recensmnt, care pot fi
diferite de la un stat la altul n dependen de informaia care necesit a fi obinut n cadrul
recensmntului.