Lucian Blaga

Noi i pmntul
Attea stele cad n noaptea asta.
Demonul nopii ine parc-n mni pmntul
i sufl peste-o iasc
nprasnic s-l aprind.
n noaptea asta-n care cad
attea stele, tnrul su trup
de vrjitoare-mi arde-n brae
ca-n flcrile unui rug.
Nebun,
ca nite limbi de foc eu braele-mi ntind,
ca s-i topesc zpada umerilor goi,
i ca s-i sorb, flmnd s-i mistui
puterea, sngele, mndria, primvara, totul.
n zori cnd ziua va aprinde noaptea,
Cnd scrumul nopii o s piara dus
de-un vnt spre-apus,
n zori de zi a vrea s fim i noi
cenua,
noi i - pmntul.