POLUAREA SOLULUI

3.3.1. Solul. Generalitati

Solul este reprezentat prin partea superficiala a scoartei terestre si s-a format din
fondul mineral al acesteia, ca urmare a unui complex de procese mecanice, fizice, chimice si
biologice desfasurate pe lungi perioade de timp. Grosimea medie a solului'este apreciata la
circa 1,5 m reprezentnd 0,0037% din grosimea medie a scoartei terestre, care este de 40 km.
Solul este un factor ecologic important pentru ca:
.
se afla n strnsa corelatie cu clima unei regiuni prin configuratia, natura si structura lui;
.
de calitatea lui depinde formarea si protectia surselor de apa subterane si de suprafata;
.
determina cresterea si dezvoltarea vegetatiei, influentnd astfel n mod indirect
alimentatia omului;
.
are un rol hotartor n amplasarea localitatilor, asigurarea conditiilor optime de
constructie a locuintelor, de dezvoltare sociala si economica a asezarilor umane.
3.3.2. Poluantii solului
Poluarea solului este cauzata de:
.
pulberi si gaze nocive din atmosfera, dizolvate de ploaie si ntoarse n sol;
.
apele de infiltratie care impregneaza solul cu poluanti si i antreneaza n adncime;
.
rurile poluate care infesteaza suprafetele irigate si inundate;
.
deseurile industriale sau menajere depozitate necorespunzator;
.
pesticidele si ngrasamintele chimice folosite n agricultura.
Principalii poluanti ai solului sunt:
a) reziduuri solide:
. steril de mina sau de cariera;
.
minereuri neprelucrabile;
'
.
reziduuri de la prelucrarea minereurilor sau a carbunilor, aflate n iazuri de decantare;
.
zguri metalurgice rezultate de la procesele pirometalurgice;
.
namoluri si slamuri rezultate de la procesele hidrometalurgice;
.
cenusi si zguri de la termocentrale cu combustibil solid (carbune);
.
pulberi si prafuri rezultate din industria miniera;
.
plumb depus, provenit din gazele de esapament ale autovehiculelor;
.
pulberi sedimentabile rezultate din industria metalurgica (oxizi ai metalelor grele
Zn, Cd, Cu, Pb, etc.);
.
deseuri si reziduuri menajere;
.
pesticide;
.
ngrasaminte chimice;
.
gunoaie orasenesti (automobile abandonate, aparate electronice, ambalaje,
ziare, carti, haine, ncaltaminte, resturi alimentare, cladiri demolate, mobile, cadavre de
animale etc.);
b) reziduuri lichide:
.
apele de mina si de cariere;
.
ape din zacaminte petroliere;
.
ape reziduale din instalatii de preparare a minereurilor si carbunilor;
.
ape reziduale de la rafinarii si produse petroliere raspndite pe sol;
.
ape reziduale din procese pirometalurgice si hidrometalurgice;
.
precipitatii naturale care au dizolvat HiSC^, HF;
c) reziduuri gazoase:
.
gaze rezultate din activitatea industriei miniere: COi, SOi, HiS, aerosoli etc.;
1

.
gaze naturale (metan, etan, propan, butan etc.) scurse din conducte ngropate;
.
fenoli, cianuri, produse petroliere gazoase etc.;
d) antrenari de pulberi cu reziduuri gazoase:
.
compusi sub forma de oxizi, sulfati, silicati ai urmatoarelor metale: Pb, Cu, Zn, Hg,
Cd.
3.3.3. Surse de poluare a solului
Principalele surse de poluare a solului sunt reziduurile. Data fiind marea lor
heterogenitate n functie de gradul de dezvoltare economica si sociala a colectivitatilor, de
obiceiurile si traditiile populatiei etc., o clasificare a reziduurilor este dificil de facut. innd
seama de provenienta lor pot fi clasificate n:
.
reziduuri menajere - rezultate din activitatea zilnica a oamenilor n locuinte si localuri
publice, din care fac parte cele mai diverse resturi alimentare, cenusa, sticla, tesaturi,
ambalaje, cutii de conserve, materiale plastice etc. In zonele dezvoltate cantitatea de reziduuri
menajere este de aproximativ 2 kg pe cap de locuitor pe zi;
.
reziduuri industriale - provin din diverse procese tehnologice si pot fi formate din materii
brute, finite sau intermediare si au o compozitie foarte variata n functie de ramura industriala
si de tehnologia utilizata;
.
reziduuri agrozootehnice - provin de la cresterea si ngrijirea animalelor, din agricultura
si sunt formate din substante organice putrescibile, substante chimice utilizate n hrana sau
ngrijirea animalelor (biostimulatori, insecticide, erbicide, fungicide etc.), microorganisme;
.
reziduuri radioactive - sunt formate din diversi izotopi radioactivi utilizati n
activitatea industriala, agricola, zootehnica, medicala, cercetare stiintifica etc.
3.3.4. Influenta poluantilor solului asupra mediului
Reziduurile solide ocupa suprafete mari de teren pentru instalarea haldelor avnd ca
efect acumularea unei mase sordide, urtirea peisajului, poluarea aerului si a apelor subterane,
mpiedicarea folosirii solului. Haldele de cenusi si zguri din industria metalelor neferoase
contin urme de metale grele toxice( Cu, Zn, Cd, Pb), SO2 si As. Pulberile si praful acopera cu
depozite eoliene regiunea nvecinata exploatarilor si nabuse vegetatia.
Reziduurile lichide impurifica solul prin infiltrarea apelor poluate care se ' epureaza
partial depunnd elemente nocive n sol. Apele reziduale infiltrate, produc modificari
importante la suprafata si n apropierea imediata a suprafetei (continutul chimic, pH-ul,
fertilitatea solului) schimbnd astfel n mod nefavorabil mediul de dezvoltare al florei si
faunei. Petrolul si apele de la rafinarii afecteaza suprafata solului pe care se raspndesc si
pnza de ape freatice n care se infiltreaza. Reziduurile petroliere au persistenta ndelungata si
degradeaza solul pentru perioade lungi.
lazurile de decantare ocupa suprafete mari, reziduurile minerale si substantele toxice
depuse n ele pe sol sunt greu si foarte putin degradabile de microorganisme, iar solul prin
dizolvare se degradeaza imediat si ireversibil.
3.3.5. Modul de dispersie a poluantilor solului
Solul poate fi poluat:
. direct:
> prin deversari de deseuri pe terenuri;
> din ngrasamintele si pesticidele aruncate pe terenurile agricole;
. indirect:
> prin depunerea agentilor poluanti evacuati initial n atmosfera;
> apa ploilor contaminate cu agenti poluanti spalati din atmosfera contaminata;
> transportul agentilor poluanti de vnt de pe un loc pe altul;
2

> infiltrarea prin sol a apelor contaminate.

Solurile cele mai contaminate se afla n preajma surselor de poluare. Pe masura ce
naltimea cosurilor de evacuare a gazelor poluante creste, contaminarea terenurilor din
imediata apropiere a sursei de poluare scade ca nivel de contaminare, dar regiunea
contaminata se va extinde n suprafata
Nivelul contaminarii solului depinde si de regimul ploilor. Acestea spala atmosfera de agentii
poluanti si i depun pe sol, dar n acelasi timp spala si solul, ajutnd la vehicularea agentilor
poluanti spre emisari; ploile favorizeaza si contaminarea n adncime a solului.
Umiditatea solului influenteaza persistenta agentilor poluanti n sol pentru ca i
nlocuieste n spatiile dintre granulele din sol si i aduce la suprafata, unde se evapora mai
repede.
Poluarea solului depinde si de vegetatia care l acopera si de natura nsasi a solului.
Acest lucru este foarte important pentru urmarirea persistentei pesticidelor si ngrasamintelor
artificiale pe terenurile agricole, ele trebuie sa ramna ct mai bine fixate n sol. n realitate, o
parte din ele este luata de vnt, alta este spalata de ploi, iar restul se descompune n timp,
datorita oxidarii n aer sau actiunii enzimelor secretate de bacteriile din sol. Pentru a micsora
riscul poluarii mediului cu pesticide si ngrasaminte acestea trebuie administrate n cantitati
rezonabile si n perioadele de dezvoltare a plantelor, cnd acestea sunt capabile sa le asimileze
cu maximum de profit.
Solul poate fi contaminat si n mod natural, prin prezenta excesiva a unor
microelemente (ex. seleniu), care dau intoxicatii n regnul animal sau prin prezenta unor
plante direct otravitoare care, introduse n lantul alimentar, au efecte vatamatoare la animale.
O particularitate deosebita a solului o constituie autopurificarea lui. Acest lucru se
realizeaza datorita prezentei n sol a unui mare numar de microorganisme care contribuie la
degradarea reziduurilor si la distrugerea germenilor patogeni. Alti factori care contribuie la
autopurificare sunt: temperatura scazuta, umiditatea redusa din straturile superficiale ale
solului, lipsa suportului de hrana, prezenta germenilor proprii solului (care formeaza flora
denumita telurica) etc.