Sunteți pe pagina 1din 148
‘elicor tn ge Simone de Beauvoir ‘Acest volum a fost editat eu sprijinul Aacordat de FUNDATIA SOROS PENTRU O SOCIETATE DESCHISA AL DOILEA SEX (CENTRAL EUROPEAN UNIVERSITY/ OPEN SOCIETY INSTITUTE. Vol. I ‘Traducere: DIANA BOLCU si DELIA VERDES Prefat: DELIA VERDES SIMONE DE BEAUVOIR Le deurieme sexe © Editions Gallimard, 1949 ISBN 973-34.0465.9 PREFATA ‘Un nou sublect. Al doilea sex a fost carte darmnaa: la Roma, Situ ‘Scaum a pus- la index. iar in Resinia, regunul comunist a expediat-o in fondul secret al biblicecilor.Inclasfcabila ea gen, aceast carte despre se gen it enungd abrupt miza detasindo Ip exergh. Volumal indi ~ proms apa medalies stoma", generaliatea, sca, mutul ~ schijeazt o ison exes 3 aricult conceptelor (masculine) ale femininuhitCistl din Piagora!,contrapunctat de averisinentul Iu; Poulain de Ia Bare, sugereszi strategia demerslut.asociat in dihotomile trditionale ale filosotie cu ‘Fl, haosul ntupericut,Femininal, fort de autor instant ea Autoriate {et sints pnt gi pidecstor") af aterogat din perspecivaceealte ptt 1a val dole jodecitor, core va prvi imagines (imagera) fein feflectate in privire barbatilor Volumul uimitor ~ reversul medi ‘caput, experieata tit, viele, ipostazirile ~ va privilegiafereiescl ontemplat mu ca arhetip sau esead, ct ea fond commun al crcreiexistenfe feminine singular", fond co contr gi elon strict prescnse de taditla socio-cultural. Cuvintele lui Kietkegaatd®, postlind Grept cea mat mare Befericite feminint lnsusi Tap e& femele nu Ineleg area nefercie 5 Condes lr, urmate de denungal etccomogenizat al Iu Sarte (Pe Jpmitae viene, pe jumstate complice, ca teats Tunes") anu’, penta Yoluml al doves, peciectl destin refelei de eigee asociate existeget feminine concrete, al demisificiru imagenet descnse in prana part, al emusic sutomistficdri, i ultima insta{&. Prncipiul feminin con ‘damnat de Pitagora sf inte in constelatie cu atributele valorzate «in rin fcipiu" ca negative si condita femininl damnatd din exclanafia Mi Kierkegaard ~ fata sl reversul ~ st iat, simetice. lari, problematica responsabilitii a necesiiit dea rediseutatermenti acestei Conia mis 1 ssa un pincipu bun creator al cei al lumii ga baba. tun princi eu, creator al haosul, al tenebreor gal femeii” Poulan de la ‘Bute: Tl ceea cea fost sens de biti despre Fee’ Gebuie considera sus+ et it bai sik deoptnva pre at dettor" (Ce nenorocre este st femte! Sito. cea mai mare nenoroce pes- tru o deme estes Incleagd ed este Femeie ‘ifcrilorratifieate de ,ticere feminink agaz4 un rapt de simetrie ttre fraza lui Poulain de la Bare gi cea a ui Sate. Chiasmulceleepatr cate iustreazt migearea de vare-vient dela mtclogile tutelare la efecele”aces- ‘ei tutee ty sera fritulu™ Zigzagl operat an interior fiecirui capitol, cit st ine ambele volume se vadeste a fl un proceden finind de Logica ‘demonstativa a discursuloi beawvoinan, desigur, dar $10 marca subterand 2 fracturdn: detector gt deixis al suri din edifietul social ntemeiat pe tate supra celal imple, nema la aboire acest tule ‘Simetia dmnind constructs acestei citi care, propunindy-4i sf descre marie” contexte generatore ale opoztlor simetrice curente dintre mas ulin feminn, se dort o dare de seam’ precisa despre dsimetiarapor ‘ut dinte mascuin (postult pin tradtie ca Subiect) i feminin (poste ‘e2 Obiect) 61 pledeazs pent Solfia une! .autentice” simetrizin recipro ‘itarea rele’ Subiect- Subiect. Sau fratemlatea, cum o numeste Simone de Beauvoir in foal Tsorla trilth a Celui de-al doilea sex. Monument de simerie 1a desPigurazea demonstrate i alegereacimpurlot de dsc, Al date sex 8 fost Seri cu ccoliitt st feveniti Beauvoir proectaesnifial aoalien smiturlor; aceasta ins sa doveditimposbild fk ior, ir storia crea 5S he .prefatas" convocind datle (gi fantasmele)biclogei,completate, I Hindu 'or, prin eapitole dedicate perspectives psihaalitce @ perspective maniste (dei instrumeotarul ambelor utiliza! fa intreaga Neate) Isioeia elabordri cami pane in scend elaborarea ,conginges feminine” 9 a0tare Traseul urmat pila acea dati de Simone de Beauvoir ~ faculiten de filosofie, profesoatul, cele te romane, piesa de teat 3ieseile deja po blcate ~"erau departe de a indica, Wivel individ, nelinisiioaren wdisimetie™ Pio atu exeausem co adev eat c& toot limes semana cu Coleg met, i eraa de-axis pind inteligenfa si cutue Asta pe mine tara afulat enon Mvadue amie ci eispunsesemn Ii Colette Audty (-) cat, pe cng eram amindous profesoare la Rouen, se treba ce webuie facut entra ea Barba sate ecunoses dept egala lot! «Ei bine, tebuie si Je fit hia egal, nue nici o problema!» Asta e: pent mine Tucrrile mergeas de a sine, trebuta fi la Fel de intcligenté cae, i gata"! Ping atunci™ adic pat Ia Intrebarea ce ete o ferric, pe cate Beauvoir 2'ajiak 88 $0 uni spat in timp ce media la provectul unuteseurmarur:,Sinyeam in Wifuldegetelor nevoia de a sere st gust cuvintelor in ge, dat a am ce fac «Ave un aererincea! mia spus la un moment dat Giacomett, — ‘Ag vrea sf seni mu su ce. ~ Screen» De fapt, i doream 88 ser despre mine Imi plicea L'age de homme a Ivi Leis; mi strgen zen feseu-marti, in care te explit in absena oricirul pretext Am Inceput 53 Wiser la asa, st aote ete ceva gam disculat cu Safte Tei dSdeam sexna Xe punea 6 prim Inrebare: ce semnficatie avusese pentru mine fapul de 2 femeie? Ina, am erezut cd mi pot debarasa repede de ea NU av 1 Francis Jeanson, Simone de Beauvoir cu 'eereprise de vivre, Editions ds Seal, Pans, 1956, pay. 255 6 seem riciodtt ua seatiment de iferirtate, simesi wm spusee: “Gnd ag peat cSt frees; eintates ma decane oh ie. {De neat et ma vu, in Iureducere, va evoea memoralistice demons. tiv agasarea de af rebut fac fat watt de der" mi faze) «Pens nine, ram sps li Sarre, fapul acest a contt case a ~ $ tong brat fost educate fel can bit foptl acest of mera prvi mst Iodeaproape» Priva ay avuto eveaie: aces Tame ea Ua ase Calin opin mea fsese dni eu mun const Je Bra ft de fave nu resctiontem deloe aa cus a9 feuto daca fh fot at, fos at de meres de descoperea mea, nck ay abandons pret oe, coufestunt personae pnt ama ocupa de condita femunin in peneraliaten fc Aveam £8 merg ta ctese [a Bibistecs Nobonals #8 sthes mine feminist (-) am eflectat nat int supra mitre Frit debs pin lntermedilcoxologilor,tlighlor,seperstilo,ieologuon, eration ‘Am nceret st pun erie ip abloal nein eave mi se fees orice Gar, bal se posta ca Subec consierafemeia ca pe un bie, ca find Ceti Aceacd preemie se explica, evident, prin cicumstage Istoric: iat Sarre mi sp ef treba cot a evident bazee fz Joie (.-)ine-adevir, studi meu despre mt ea In er dacs nso farce realate acoperaesten Ags Ici an plont in ean de ficogte 9 ‘Stone Na mal mulfream s compiler savas nn, ferent de sex sit spregati de preidetige, 9 Tnceream st repes,dncole de Tne rane lox, fapeleexace™ ‘Acest picts (Noe en Jit al clborr, pleat gn forma fin labora ct un exces de gr rt edicts sex calictvul de strat") marcheazso prs de conscience ce ae cere comuncat (shen tutor ein Stnosei de Beato ta consens cu pari aga a tiene) -Ineepuserm sf pve fei cau Och nou merge din Sur pz ia Supra Fiza strltor 8 deacopen bse Ia ptaee de fae igre a uml, dar pe are 0 vedeat (Abst apc st povestesestematie,porind dei copies aging ia Winter cum se Steenzi deosebie cultrale dite birt i fees; am esamunat pos baile pe care le fea aceass lume felon, cele pe cre le ei im tele ler, neansl i snsle or, eve, pte lor Compunea 8 felcel de-al dea volum: Expertena aii Lacaptcl a dot ani, cata e gta Fonte pede —toste celeste u pe supus pote, descr, resene neincenate cre rae pat a De inde e terminnse prin wolumy aprase Ineo intebare. cum Sse tumeasea? Am stat tdelung” pe gd mpreuns cu. Sate Aaa Mélusine genul ita de ete mu era conven nde rfizam mite fBndeam la L'Aure, La Seconde(.) no Sear, petrectsera oe at 3 La Farce des choses el 1, Gallia Pans, 1963, pp 135-136 9 258259 2° raat musiy ct lust document” il conndera Gennaine. Bre, Linérature rangoee, Le XXce séte, vol ll, 920-1970, Libete. Athan Pas, 1978, pag 30 Ja mine tn camerd to lansnd cists, Sarre Bost si ex. Am supers, Cabal Sx? Na Bos p propos AT dee se etd apa ‘& pirut foarte potrivit! Straniu: cuplul celor dow’ oume celebre mu poate tna fos Sade eet: Sra mame eee get ase ig mie nent al ce desin esprit See ne psd areal pee) nce ny ese ie do Bese on cv mrt a i ane dmexe Steen Benne tui che cl cee “pind Al aoa ser lt pce em bate em Bove Spl perce ani isa Cela deal die sex ies isconsue comple sd alr fon fe apealgeS Ep des weep) ge ee sean re aera nee irlons Pate tants cape a deer ese ee Ieastaie ropopue sl seal consul toe rca fing den te Geno Ghee taro mepciteinwese al trata coca pt © neyo wante case Fea capes meg al sopaartd Noe Bae Sue ‘Soma malin Sh ma eg seen ped frm ein a posted fapeal eynealonatat's onvaneeai's) Son tan a Erne scepoct 2 ae Mra Lens clot ee Tims res Recess parc Suee i seated ie cet ep fice CE towne ah fences send ited a hun ar pe cue vo veda” Cosel ot de ‘alu snfbnlnae) Tl omepe eaten ep 9 inet hus ie tin sole tut Shee’ eas feet Rasp teu eich eteanfigeel preasl receistn ‘See cs cae sd suntv gres Coo), ered ed go Gr se ps de couencr feta sap fests me Steal petit en, Ass a surges ivr Bratoe Since conepl nal ophce astern etna ence Aides ser ca fl a Worle eulurae trnce® med up puvicaea cin U8) peoey Simone ce Sen see cea Scrat de pte de conse chitnese Hanae Sect se ‘Mien Gracia ariel yea - se eompan et Pence bid Gina Uo feet pra stung dese Ona er Soa Sactomsetpetana arin atomh pal deter se Supe fide Bean tnpernetect as srt gees ca canal oe teal ect teat eie ca pce er ae nat Rss sick pent Sr, Boo ere Pony, Lev Carag cp Se Ton adercs Cadena Sener) carps sues sgh feu wa ga Uechse Tse efoqack de a a at sp time oars pel cx repronl poset oes dea lacey weveae 3 den pg 235. 2 idem ag 260. elirat: «mi au reprogat atten gates: mi -a reprosat to fal!" Laitmosiva diatribelorramine indecenra ~problematca tabu a liber. {apt sexuale coaguleara indignanle: Ce festival al obsceniafi, sub pre: textul de ami bcs propia obscene! Bunul sl vechiul spt gale gia valur-valun. Am primi, cu sermniura sa aponime, epigrame. epistole, fate, admonestin, indemntin asresate, de Pld, de «mem foarte activ i primulut sexo. Nesatsfiuti, rece ca gheal, prapies. mimfomani, les Dian... am fost de toate, pind si mam clandestind Mi se faceau cere de adecare a fogidii, de potlire a pottelor mele vampince, mi se pro ‘miteau revelapi interment Scabrog, dat tn mumele adevarul,frumest, bine, saneagit si chiar al poem, pe care le piplisem prin atacir redeme. Nii problems, E monoton 88 inenstes gratit prin lnvabou {inte mania! sen prefer sm ri ret elveubeaple lor, putea ‘SX ngeleg. Dar Mauriac! Elia seis nia dint colabortor evistes Temps ‘Moderner: Am aflat total despre vaginil patoanes cumneavoaste™ in Le Figaro Lincraire, convins c5' 5-20 atins cu adevarat limitele abject Mauriac avea si declanseze, cun succes destl de palid, o campanie de condamate pornoerafie in general a unor eapitole din Al dowea tex in Special In Liberté de 'Espry, Boisete i Nitier se ttre Th dispet si alfeaie: 0 «bath false newton, orefulaa, ofrustrat, 0 dezmostrit ‘ wrago, o neregulats 0 invidions, o nentura doldors de complexe de inte Renvfate ft de birt. fat de fere, roast de resentimente™ Phin de com pasture, ean Gutton crede c2 a descifft in filigranul cari tris. via ED autearer” Armand Hoog: Unita de a fi femeie, in chip dureros Content cd prvi brbaplor o inhid tn propria sa conde, a refuzh Simultan aceattprivive st acess condiie™ Reprosu i fac chiar i pri. tenis: Camus 0 aeu24, In clteva faze morocinoase, o3 1-2 idieulizat pe Iutbatu francerCindsa ne marturisse plin de voiose eX supecta gees ideea de a fl misuat, idecat de o femeie- ea era obiectl, el ~constita st Prvites: rea spnaind asta" dar e adevsrat ef im admiten reciprociaten A Eonchis ct edldurh nengtepitis «Exist un argument pe care arf tent SEL subliniac: Insusi barbatul suf negisind in femeie 0 adevarata tovarded, el aspirt la epaltaten” Dintre aparton, Simone de Beato fiteazt pe Colette Audry, FracisJeanson, Nadeau, Mounier Acesta din tums totus aera, into otis in Esprit, reactivismal ct mas bine pint, resentimentul ar fk jenat mai putin Tueidtatea auloaei Ar fh enunatipocrzilecisiores ete autentie gta fi aratatindseital une Idealizinmincinoase co reusita cisitoriet e fark st frags ca si cea a fncarel voeapi tnlte a omulul..Aceastd carte este in mod prea Sartor area une ferme! singue g voluatae,eare yea i Rotrase8 tal cu si enfa ster ragostea, copful vata el" Niei macsr extrema sng’ nu £ Ada, pp 260-261 5 le, pp. 262-268, api Peme de Bouse, 0 istre wea ieratuns fora de aire care de Sends Rapesnu 9 Cltease-Cabvils Ciceescu. peat de Valen ‘Rapeana, Edtura Unvets, Bucuresti 1972, pag. 103 rimegt bine o carte care tug pues problems mult discuate ble oven tse spune ef Al doves seri ear pites hazy nipetoarlor, at ‘mara vesting af, o dats inp, e4 Revoiia va rezlva ttl = prezetul mu contesz4 Acton publics nicl agonum, cao pot Poza Inftic imbriaren dite ofemee 10 maumuta ‘Beauvoir si feminismul. In termeni de economie a pietei cirtii, Al dladea set 3 eis uh scees legen: rye uage tae fate imbue pam aclasiv ‘in tami fa ifrs feminine, dick e vor de drei eoeice cate conte tezee = seas carte com tina 58 bevercieze de autora una text de reern Propel rp Simoce de Sento cu emma e deena rica paras Dt ta in ce lnsemna fenuaismul cae fens? Compleat de rapuns, dil "3085 claim doar ieurestrasoiologlei Paste. Vssher Inet de spolemicle rar unpartiale » in general pin Sau inforat generate de doa sex Wen a decangezs In epoc oaehels soctolgieh De tema atiidinloranfemimute in medi ytlecuale! Suduinduse st Foemuleze un concept carl feminumsla. el ivoct dificult pe cae le Inimpinase up studu aboedind acca problematcs antec st Kurpatnek done stents caelspansnle subsector a4 tanec, th Toca audi fas de continua call st fern, © atin fa a cul fens 9de storia pe ceo implck acest cave tudes, evil ees ce a feut din acest evi Constuef © tte pevect integra Pena deine an pater el anaizve peste © sues de rez ofcile ale unor organiza Unann considerate cd fem tists lure despre fein, in pm trlzect dean a aces secel. Reaulaul 386 de propor dite! fun atl de pia mult, A dlatea sex wma st ace tn tol ordoator: repezeta a sels tp 9 rogoogie feminist) catia activit daca ev grin de a deere instant st sp socecaerale diverse s 0 seflogte Ge Tiger Haste sa tate dar exemplate Sheng despcpee ape" sven st Be de acum Inge ssocth acest stort aver sa fener is scifonea cate asa publica na dite cele ma ineae Wer femunste it inepuse een declrid lnchett disput emus pe care perepen ca peo wachiere™”-Dacd sin ince cum pee 331 Aldoden seta ext 8 spud sn pear. Nan outht neigeat zas 59 ransfoma condita feminine Gepide de vitor fee mac Ime, mu e va schba cu adevirat dee cu peel une ttratt a po. hic De sceea am ena fm nc een ese tne sfeie ct nam as emesis probleme patctlare laa el pia ma ar contemporaete i aja consti de sine consi ropit ice sagt (Dae aceasta carte ments apts fe feet a fos finde ea es expruats seco confer schi ager Grate or | rieme de Visscher. Aude anifninies of mings elu, Insiat de Recterhes Heononaqer et Sates Losin Batons Nault tain 1986 pp. 78 10 ~ zamea ou mai sandalizest Ia ors actual (in 1963) Miturle masclise Sau erodat Si mule writoace meas dept fm indeSanels. Pra multe SEinwe cle abordeazh, mi se pare, ca uni fem sextnlitates ae, el pu, [penta yor, el te afnma ca pave, subiect, consti, iberate"! "Sion deceny ma te, no dfind peste Parsi ri tre muanestante care ix prnsser in pi miouneh de prune (sanbol ‘Trevor clandestn)sardeau ce (simbol l condi feminine): eis dul erin la Migeaea de Eibeate + Feel in Frage povest pe arg In oa compe fat Na nee char gain fen etc aiticp, de afl, civ, actual de bic furtuoase ale .sigstloe {US miner masglon wctmeloeacidentlor de muncS}* Deb fam lua pte fs manifesta, dac8 mam aagapt into ate propu-2s feminnel a fost inde atadines mea fo de condi femeli a evoluat. {rec rnin pe sere pit Dar apa pact tac ponila mea Sa motiicat+ Teoretcs Beauvor la redefineteraportl cu propa cate Inemorulisicasneedatics reflex cedeaeh Hott nu ale Al dea sex Ipotce rescsin sat "T0 ganesind i at, 9 efetle de fecepare pro Adie ine timp. Nou! al douea sex ae Agena pe ze matralise sie Sint" eporita dine Aces i Cela respngere opresinea cla arf expleate acum economy so peut -antagonhml conginelr Evident reforulareacrespunde tasehat genera (au espn frist) Al etapeoe eaversate de Beauvon adeivnea Ia scherna rapt ei-c atts eft de Sate in Bree le Neat fons pe suicna confit lit replica rary hegeian spin say, dopant domunst, ap fiearea Wdesiogizii, in fine adoptren tnt yocablse maths fot Mai ure in care once situate individuals sap coletvse tea rela al Sismanismel sci burgheze Tots. sexo deplasae Ta sent aren venue prea opens st seta eoe destrurare cc ‘Sue e-seritaaren, gir ana dine feel et cele mat esnione, er eputl de mul cootator drop resuratl Cela desl ode see “No te gt c dev femese™ Forma e revs ampifiats pono ree! roc scents famegor st damn Lise na fie aeeast conv ere. fem men e evachs arCre doit 8 completa NU te tas 1 ta Roce des Chases, pa. 258, pp. 27-26 2 Tour comp fot Cala, Pant 972 SC, tng. sce nda deel in cla vol de mex ric Am sp det cde lt dept de URSS wc de store 2s part peta de a raga Nuc ces ce se pte in (le sot ‘Sopene ttt pr neal Neh swu toda lp cu Romans, ‘4c uaa itm cate ep rindne ul ttl. a ell eat Gin foarte cob (ed ug 386) Conclons po devenet apa fost cunt Geo ake a epnul tn Cuba: AGT de sedbesenea ‘Min de mire a Revcopen sf de muh” ec, ap S61) ism: 9p 61618 5 Epa sp tte mafenalise” a opresian edie in La Force des Cones, ut ci devil bisa"! © dark fn plus, sintinterogate tezele freudiene $i e Snctonatt abundenta ieraturit dedicate ,vocafet specifice™ a ferme emisifiertfeminismulul™ societateafrancez4 .mu sa schimbat™deloc, ‘pte deosebire de cea american. Raportul Simone de Beauvoir cu fein ‘ml este, in prim instants, un raport cu feminism american Ta fond. cu ‘Prima generate a descendentetamericane a citi el The Feminine Mystique Ge Betty Friedan, Potiucs of Sex de Kate Millet, Dialectic of Sex de ‘Shulamith Firestone sau The Woman Eunich de Germaine Greet snt cit cite si comentate de insptatoarea Tor, care evoes i fondaren diverselor ‘otganizai feminste de dineolo" (tn SCUM ~ Society for Cutting Up Men ~Mangesto,apirut ta '68, vede un pamfiet virulent in maniera ii Swi fin care revclta impetnva babatulut e Impinsi pint Ia absurd"). Asadar. Beauvoir provorase o vertabils emulajie In SUA si, abla pe aceash cle ‘coli uh fel de sintoarcere™ in Franta a feminismlus mutant a eS ‘omilton’ devine, incepind din "70. Explicatileintosrcert sub arme st 3 influent modeluiui american six, tn viziunea ei dou’: mai Ini, munca domestica ramtsese, peste ani. la fel de nerecunoscuté (revendiare tiple ‘soculist2): apot,seciasmul st miscinle de stnga ft dublasertineficienta pin rea-oini, cum o probeazi anecdota despre un comando de stngit Francen care, invadind 0 sla de Intuni a femeilr revoke", srgaser _Puteea st in viral fausulut™ Inet, pent feminismul France? § peat Beauvoir. sosise momentil acini ial delimitirit de cartea 1a care 2 ‘martuisadesea ca tne cel mal mult, aproape trai mul dee Ia Marlen, ‘omanulIncununar de Pre Goneou Ci femeia este fabricate ci Tizape gi mu biologie decerminat, at un punct pe ate nici o Teminst pre lt indoils. Punctal in eare‘ele se depress de cartea mea este ce practic: refurdTncrederea Tn vstor. dorind si ia soarta in ein chia Ge Asti Tn acest punct mam schimbat si ew le da dreptae Al dofea se poate fo care ula mtancismul dae e'o ence muita Sa spus.d feminismul sia insusit o carte intligents st nerltant pen {nv a odestgura Simane de Beauvou-avea sa nipsteze, ine chit de fza 1 mutans Exists multe interpret false ale feuaisnulat meu, (st false din puncril meu de vedere sit cele care nu sat radical Feministe: nicrodats fu ma sun edae cing sha wash spe. absolut, da Seti Dimpotriva, daca enst tentative cate pete af pus foemai ch exist so spcifietatefemunini» din picinacdte Teme inaherent de ctl fur, civizaie,educape gi seyetarile lam) va putea Fi alciodaes un Semen al bartarului, ature." S-a sens mule despre coinculena inte cariera.Srifoatei sl ascensiunes feminismilit — migeare important din pnet de vedere social a acest secoL Raportal pare asta, ins, sib sera ‘eciprociti, declansate de prises de conscience, reiproeindse,ssaurate prin parcurgerea unustraseu mareat de revenii (ve ervien Th iterion 4 dion, pag 614 E vba de 8. Lilt, Le Malena Sexe, PU on pag 62% Fran Jeanson, Simone de Beano Vento de sin. ei pag 202 1969, ~ iin ioterionl tere ge cele dout zone: feminism ma eo wee eo ee mit ‘Waastnur* feminine, de asth dati, al solidarizini eice” Simone de Se ee eee Bese crete mcs wm ot pm prone se ste or gran foie, in tee int ieee pecan pate ee oe a ees coated tie pe cot a seers elo ue ects i ea si mu am corp" - mirtunsise Beauvoir in doud interviuri~ [n privinta a "ka Farce des Choses ed cit, pa. 264 21h Femme reve, cater teakeat de Ale Schwarter, Le Newel Obserorur 4 Tebaane 1972 rll is Claude Frans, Femane Geir. Les evar de Sonone ie Beanoir ~ La vie ~ Llenare. Galas, 197 fae #2 AI dates cit ese dn Fraps Jeans, Simone de Besson Ve Ibepnse de vise. it. pag. 25h Bexuncar sorbeste despre derolgea tit 1a fpsqrezece am sind deq studios al et mu 0 prea Hndeajuns #0 ma recast Papa ne ane pis ‘a Force des choses ved ci, pag. 266. 4 Minels Minow rez 9 comenteiz8 aeste acuzai In Gaal unbre Abordiri feminste in flosoia conenporana, aura. Altermanve,” 1995, pp. 51-53. 58-9. 19, B See eno fminin) ~ fon inci explomat ce diverscle ferainisme, conemperane | Bee attest Ee Bree, anemone! om ede aor See oi pete se feu Gace ces em ai same See vee i pe Seer ate eee oe emia Gee seaeeti es x eae te a et ee ea reco det de bth con ae * Ul entra oneiarea in cimpal ensnlor feminist contemprane este «apitll truce: esl probleme fosncnala in: Milela Mra Gini! wobec. pe 1-18 Veronique Nabouh-Grappe discus rtamentl as dir pe care soxie- tates i ezerva corals enum.) la cau femet, apenas supra rai wa iimatduvereusi (Le fin late, 1996 pe. 39) 4 a ten e8 niscuser: dare. -a aps cl ag fi refuat orice valoare seat (Gears mates inbiitnicidecum: Am cert ca femevn sie tase in ‘ev i iberate ined, de cele mat multe on ee servese deep al Sin cate se alieocazh") Declared ‘eh vizut marernt Tete ‘Beauvoir erecunone, ni adevi, mal putin itrestt de dimensiuea tr pest gimal mult de cea simbolcd a mateiat de expenena cestei opus side tlatiacuplu-copi cred cf, pentru Biba ca spent femete,aaveacopt pate fo experen’iteresat i eifeatoate Ease oncenrea supra prolemizttrlaalor mam cpl, nutind un so; Se {Gund soclogic de reproducere pin socnbiare a mists 3 fer Gin Tegate,apiele, de © anamilyyoeje a aml” prescrish sococu {inl femeior® Suspicion fat de fepetie si de paradoxsl et ion pin fare un cela femeve« condannnat 64 secrte 8 farizeze wn aceagt Si fd repeat fe cle sotba de propria imagine, de cast su de copie Ya tides autares inset ae las deseieats sbi abtdinibr cara pe care le-tanlzat» sven sf sind 0 pa a enc feminise ‘x escrie 9 mecanicasematofobs a ace sfeyte prin 4 sbsere.Aagon. Sele leat de corporate consti, inteadeva, unl dre iasnesele ‘ii, precptat de nean in ces stat fonder” A deasata ca neastv implich, neh, 0 snterretare exces didacticd paras demistieator in Sion clevia autentes” Besuvowr Ip scenaiaessi proprule fartaane, Interopnd la clay, la chai, topos recommencee (3) ih unghie. Proclamind.tinoratul”naturis1 primar culurifatemitven femete arta nts cutrhpropune o Soe aenanta pet fre Dek ‘wel fu gaia bbatln, fs bart — n'a dows seta de eave Beaivo Seraplct tu urna torent «Nu sit pene crea ntvan fem Bata, care neash, de encmpl existent frit sub preten ck ste may i fps dc cultura aq shir mpotva! A pretnce Xa tne ent ferent ne items in stain care a, 3 one fale oaceeatibetae.e complet spi. Fae indo subsist (.-) Un ‘tare mae de tude sntmente 1 chin fencmeve lane de corp ct tom speifce En ce-mt priveses admit tansant cf femede sine poftnd tient de hirbay Ce na adm eae a ferns ae fet de Barbar Discutle pate pe aceasta pr fed fr cereal cts a oie fenfel stigiutizate 1 seminins alienate", cum le mumeste Vernighe Nahoum Grappr comnts sseaieae" deatterie contempocine apa Fellor de gen’ Safina ca frei ci det deven te umane depline A ses sodeele traces « un nonsensFapr este ch stn, cua, ace terme 3 fone create de bib, de vee cee erat aeea cate roprevetan univers loa. Eadevarr ed evita consis de Seta rnd unvesaten levees machimsl chi 1 socsbularl pos aceasta aren Bostile Fe eat le suger acum del tebe singe, co male ga Eee ce ae caver universal sees ce posta area masclingata © fevieite 3 sivovcals nt se pte hecesaras ou fepudieres ure Nea “Fin unand mpl are, cn pate peas fret rasan masculine, 5 xin o colton emia salts ea mina, dat neresans:oscoia cele 3 Yer eu soon citron stent ssi stint fe Munismal cra. ae. pe poajle esenpaste att Se sapece pen Soares Cela dea! doneo see meee 4 Veronigue Naown Grape, Le fominin. ect, pg Tout compte face. tt Pp C2148 Veat Lina Alcott Calcul Femanasm Vereus Pos Stratum: The emsiy Crisis in Femina Theory. in Femina aad Pilespiy et. Naney Tana, Roschnane. Tonge Westview’ Press. 1995, pp 436-437, Veronique Nalioum-Grappe puncteacsrepeele ut fenaaneadog a fewininla, sce ‘uind disrejele salute dine socal dite bib ene deen ce se ‘er ginateandependem de sagena signalcais™ (ed ca cuptlu Ene ca ture des fens" pp 8119), Peat a exenphiis interes pe cae pate [Revenlaanaliva sens a une prt specie teuimnes, Elaine Stowale {wologienetseuwufeajle anropolagce g eleice te cocoa peal ui” euverra” in peice acl ealeare, fom etait. proven attra au sensu cvifcte. descopenind in scritars umoraoare mecca ‘hn seclu eur de Ta incepel mest sec Yell aceste neler ‘pice pte yankee (une Showalter. Piecing and ting. in The Poets of (Genders cit Nancy K. Miller, Colunas Univers res, 1986, pp 222218). 16 “+ Ted teretich de actaliate Im cimpal mutor dcp, port inodell sin cal ferns a itera mato procse de clebo- ‘roam ca dictanraasclnd (sent n.cani Beavoree 0 Galtee Taree), daria deci nonate supra devaloran tant a. une adverat de tlcare. Aso ein scritr femiine™ {fehnes scolar femnn «palit saubordontie falogceentiam ti, dla Kester vataizs extem de sever os "80 epugonsal fennponeata de making a migeint i rsporl pe care la St aes ‘dnote racine" Lut feminine fanaa rama sor “0, Shaped f smulgeres bogie in spear un fe de See feel ua cra ae chelate Kristel poe sob ser we ‘Sind uFanbr a pu eMdarne Bovay sin Cur tra ate eel it spon sFsuber sn ho Sab anpectl a ant St a eortan err Frnnint raven feminism cout deal doa va cl care i rope txploeze names senotloc=asprnd conte la teste mae sob. ‘ersun afte sm in ofensek Krsten extinde utada desist femeor Ssmce st Mavberzee nero (phan a resoranorseeset sven frase a fener tn iertct wears Su ype imap desir. earns dor es wlenifece eo pte pina (Tec creda fn Bsa mamas fice pat cu oe fe) ab um 0 perspec exe By aormatiog asprin orale gf snbolce ar eaifeao ch e8 mime sori femet de se ebern de povarn a cee ce sari IDcmioctl scl ye alnentssotates ct dca ai Het bai iver, apa nitease ae cea ios const coe de ct faiaie‘Th neon comumisiay subpmele cou aces lene Stee, a, rine ssh deal dice sex Actas explaie ule ‘Scion hu poste in rstficn slide orm apeaele ct ‘Minas pets Sobre rar feminist = conse rte imp SS fe sajna serftor baat se cro cy sexe tepe mel pro. ‘ices tonamoe slp naive eva ronaitsm ns Comecate {nttsje man doar grate eens eminste: ofp, eiepezadescopect ae fea femeinserfenre desing in alae fatasmaice pote iSmtasios sa Semi pslon a per cratic in mele ne Conpraish semafone = Ate autnvest Faber, states grefiant {spat de bovanam yi pnp sndaccr de tovtardam = $a tea tctfets malin Dar Kiger tonchide fh mali Son, oct Se Srdoece att cease acetor puch frame recent, vem de-s fee cut sinptom = emesis tres Se setae ce ot ap ent cl acest nou indus, dj in istora cultural, ono sine sie: ere fein tees, a 9 dot pte aio “70. un rare interes In eter scademice anmnane Amen Se dveaise ae recep " jta Kristeva, Wanen’s Time a The Feminist Reader ~ Essays n Gender ‘and the Police of Literary Crim. ef Cathenne Busey, Jahe Moot. The MacMillan Press LTD. 1995, pp 212.208 ” tiv fh de feminismlfrancez; era vorba de un corpus de texte percepute 2 sofisticate gi atigitoare, dempe £4 anime o news miseare teoretic. ‘Centrl evident al nameroaselortaduceri din acest corpus era acum tn alt text fondator, Risul Meduze, al ui Hélene Cixous.Feminismul Rance” ste preluat era extrem de difertde feminism eateiflonse in SUA inte sfirstl anilor “60 si incepotul ailor "70. Acesta din urmd fusese ait de influent de Simone de ‘Beauvoir Inet, atunei cind Ineepean disutile despre diferenta dine feminist american gi cel francez, se vorbea de Tape ‘despre diferena dntre o Beauvoir care traversase un proces de fading” $i ‘9 Cixous extrem de pregnants. Privind atent spas cutturalfancez, Jane Gallop! observa ciate disjunctia era depare, totus, de afi fost a fl de rarest: Riu! Meduzet,noul text exemplar, fasese publica in fmol fnumir al revise L’Are prin care era omagiats. 1h 1975, Simone de Beauvoir ,S-a sustinutadesea ch noua generatie de teoreiceni feminist respins in intregime feminismal Simonet de Beauvoir. Tabloul este, ots, de mai mate complexitae. Simone de Beauvoir imine marea figits-chee ffeminismulut frances, iar valoarea simbolie8 a sprjinul pe care ea 1a acordat public noiloe miedr ale femeilor a fost enormi"~ Sera editors frances Cam Bealvoir « pruna femeie canoniaatl printr-un mmc special de aceasti revistd influent, cum, pe de alts pare, aeiag editor declar lgerea ei cum nu se poate mai potrivitS" dar, tofodnt,xgroblematic, in insti principal ef (.), ede Simone de Beauvoir © un sume istorc, dar. astz, In aceast8 Feist, optiunea el (..) este fe (..) 0 femee print: alte femei, 0 anonim", Gallop considers 3 apar dow mar intebs ce “nseamns pent o femeie si sjungd wun num"? Ste Inseam sh orgs rizeiistfiaideilor Tn jul unoe asifel de mime? Prezent in revist ci dou inert, unul cu Saree ~ in care flosofl existentialist Figureaza Fa prenume $1 intericeutearea Tui cu aumeleinteg ~ ia celalt cu patra ferme: Ente alg $8 se prezint doae prin prenume ~ serastS de Beowvorr 03 ae premune, in enteast cu Sartre a i contac et Temeile inlervienat ae in fume" Aparine,astfel, [um baebaculus dott cu aume (cdma Liane c3 dedicat, deja un numa), lumii femeilor desemnate prin pene si acelasi timp, nict uneia Asumé'o dubld porte eo xfemeie set" ~ cre turd ambien, aya cum ambiguue si statutal umes isteric™ saficient de sfiditor fats de context ut eultural, ficient de recunoseu de aces, Pein “seiproefatea™ tntervilui, Beauvoir pledeazi, o dats in plus, peotra o “soli in cae a crezut gi pent reciproctata raporuli eh eu femins ‘mul. In veme ee ea alegea si fe 0 femeve prtte sltefemer" i ecrture feminine proclama seritura corpali peru tate Teele", un corpus lin ‘at de nume tnconjurate de prestigi = Cixous, Ingaray Kfisteva~ tezeau Interesul Americ umverstare, unde deveneau temesle seminal de feo tia Ieratuti, a numele exceptionalism | rene Feminisn”(L’Arc 61) in Jane Gallop, Around 198: academic fons ierary theory. New Yoek Routledge, 192 pp 4-th 18 Ve __ Beauvoir impreund cu efectele efectelor Cel deal doilea sex ~ am "feris mai sus: prezentl (cititoare anonime sau teoreticiene feministe de cele Eni divese ottentin) contines, ites, dalogul cu aceasth carte, amplificind ‘f muliplicind efectele! Beauvoir #1 pslhanallze. Comentind .festivalul obscenitiilor™ declansate in 1949" 0 dath cu publicarea cir sale, Beauvoir searitase fata de pares Freud 9: psbanalza nu existaserd niciodsti"? Scan {hl geceprt primes cir coerente avind ea objec sexualiatea fem fas fost comparat eu seandalulreceptiri textelorfreliene cin anit "20 ‘Deg semnat de oseritare din afaa une situ enum prin ferocele © ‘rclusvis, AV dolea sex avea sh figureze dept lucrare de refer to ‘Storia psihaalize.Franta ail 30 inepstea, pe Tings fliisml feuds fi anifuralisml jonesian", o a treia mare diectie ny dezbaterea proble Iafiet identi feminine: cltwralismul beauvoiian™+~ fd inst ca aces 1 fy studio Cultural Feminism Versus Post Sucaraim: The Henity Crisis in Femina Theory. eet pp. ABke444 448483, Linda Alco mame ‘Sout fensmastulispostnesriste de ptere ef yechea” ieare formula Ae Simone de Beauv la cept cis sale se gst in iat am, mute ‘spams, room convert inch. Dilema cu ear se conan ine teonia esumtl Cons tn fal et ns dein femme emetad pe on coco ce chute desonsrt 9 deeserialiat sub te apace Fetus altri stat dente masculine le concep de femtateprpunnd Estumaren vec terstin a tbl Gationale, pa revalonzare! ps ‘oer feng citt ca sprit pass, sbhecataten en dat inospec et Femunismul de oteuare poststuchrist fa sch, 9 raping ieareearea fetnguee deur ines nar ca anstument de redupcare a sates ermine pen opie em tate ea pee fa semmiicava fone” Jacques Deva, cena de atontate” (uci!) al ‘Resse oncin susfine, in dou8 dinte mltle logue eae le-a puta cu fGoettienele fomnste, stectes dncolo de epoaponals (.) de dierens (termina cx oporiie,ileted sau", edlocizarean: vedi 1 da -Na se pa nie fn cups gmc in alts, mc Tn tet, Git poate seeded Taps once cia, donna (-.) Nie dt-n Toe caren a Fpaine met capil, nc crc" (Pouny de suapenion, Eaton Gales Fans, 1992, pp. Ios, 171-33) Linda All pledea ou pent conceal tie spoatiaita ee imple o porate de comet i sue neh rina unt fue care fg. aswd poaponaiatea Rnste fpteact pit epsqes dittomilr pn eneepll -relabona a poner gg Concepi de sua opus de analiza beauvanant (tants) pea fi coment in pul PU Force des Choves od ci, pup 260 3 Elisabeth Rowneice Dela Sigmund Freud la Jacques Lacan, ora ps anal in Frnt, selec excl tadacete ne esl de G. Bees of Humanitas, 1995 pag 238 Clturalisnal posal: entae care enc reusul educnd eo tia squstualt oedant In todel anopologc” (Elsabeh Roudneso. op cit. pas 175) 9 ty ck be er ah cone, i ro a a i oar, rma fuer ater el at ae Ponte tae Sites ptt steal neta ute tee ope dag re en was See at Dr dot min raed cine nee noes a cee ea se Reach an cae ce at, se CEs cnle eee ioe aan rah SSG en ci eel mi rg eau! Se ea rr ee aes ee ee, “epee nice Seer os ee ipa Pots Scene Se ited ale eaten cea ees " text lncanian Complevele fain formarea individu exe stat de Simone de Beauct in pal capital al volurmla nu ein, vba de eee ‘ol stad al oglinai" de role oghntIn consteaten iden cops Lacan a fost pe punctul dea even coaster Celt decal doe sex: un an Inaimea publctn, Beauwar na efonat lt Jacques Lacan pei acres ‘unl Migult cesta a anu. e& arf nevche de ce san gas um de conven fem clanficare eruiee. Stone nen poft #8 par ate veme sul (het pe Lacan cind Ioeaea e ea des We decom: Dre cree ptrnreveder Lacan a refura™ (Ehsieth Rousnese. cP. i fog 233) ‘Raporul™respeco conse substan cli pleats mat tay de Frangise Boi sb itl Lib fminine.Punctele conadve enumerate figures Jn Libido feminine, E&tions VDN aos Carte Verges Ou Now, 588, pp 38.8, 113-134, 20-27, 20 ‘Montaigne, din jumale sau din vorbites rkneaseS O mizanscens argumen tativd Inereitl pe o poetied a tensuns aacurd uncori in aceleag pagin Yeriabile poeme beausoiriene ip prov’ fi taxinomit tnciteate de teen! ‘ofstiafi,procente.s1 imaginar Vorbind despre. inventarea" ferme, iscrsil se va concentra, apo asupra ~imaginarulii” procenteloe, pind atitudines criticd a sociologies sine praticate asta. Sigur, deqt 8 ‘onstatat ci foarte adesea savantul .descoperhceea ce se agtepta sf desco. pete". Simone de Beauvoir denunia wrelavismul” in nmele une\ mize ‘desuete™ adevaral. $3 demontez misifestile,s8 spun adevérl, at unl Ginte scopurie pe cae fe-am urmatic cu cea tia mare obstnare in die mele"! Ente un adevir in numele cui, tous, e convocat la simporion Iieratua: nu ait itersturainterogati ca dociment” de menalcate, sya cum ese comentatt In eapiolul consacrat hunlor (demers tic Thrudit ct “feminist cris). ef frgmentele din volume! al doilea, unde fondu Comun al exstentei feminine tite Ig geste les mots pour le direc af tora liter literatura Peneru Beauvoir eae spune despre sige c8 vn-a st 0 vituoz’ a serituri..ca Virginia Woof, Proust, Joye. cavintele nt Singurul(ranscendent pe care il reeunoaste DELIA VERDES 1 Taw compe fot ct, pag S12 2 lem pag 6 Lui Jacques Bost Exista un principiu bun, creator al ‘ordini, al luminié gi al barbatului, si un principiu rau, creator al haosului, al tenebrelor si al femeii PITAGORA, Tot ceea ce a fost seris de catre barbati despre femei trebuie considerat suspect, caci Darbati Sint deopotriva parte si judecator POULAIN DE 1A BARRE INTRODUCERE ‘Am eztat mult timp si seri o carte despre femeie. Subiectul ei tant, mai cn seam pentru femet. $1 mu e niet now. Dispota feminis nul flcut si cured destula cemeals ato, acum, aproape inche io au mai erin deste ex Det sett wobec. ar fenormele prostisdebiate det fungul acesel ult secol nu prea par Sif limpecit problema De af, exist 0 problema Care? Char exist fee”? Sigur, teria eternul feminin contin 8 abs adept. {i auaisusoting: Sin Rusia, pind gi acolo, ele min tot fener wreme ce ali ins, bine informa citeodatsimcusiv ce: din prima categorie ~ suspii: .Femeia se piecde,femeia epierdut Nu se n stie pea bine dacs éxista inca femes, dacd vor mat exista, dacs te baie sau nu si ores si existe scare e leul pe care a cb le 8 ‘Vocupe. Unde sin femeile™ inseba de curnd orevsts cu apaviie n ina i este 0 fee? Fora ern mero spun uni Tons, vorbind despre anumite feme, etnoseitontdecetazi Acesea no sint fener cu toate ed si ele au un uter, cas celeai. Toata lumea este de acord in a Fecunoaste ed exist tn Specia uma feel, ele repevinté ast 2 si altidats, aproape jumaate din umanitate totus, ni s¢ spune -feminitatea e in pericol sine indefanate: Fit femel, riminet fem deveni fen Pin uae noice ft uman feel este, in chip necesar 0 femeie, se impune cae si pariipe Ia acea real tte mistrial gi amenint care © fenuntatea Accasta ¢oare se Geel de var? sa nga nee ny cr plonian fe- aguas un jupon cu fits spre ao face s8 coboare pe paunint? Cu toate of unele femel se eSznesepline de zel sil incameze, modell cin fost niiodathbeevetat. Binevoitorio deseru in tment Yagi Sclipciogi ce par imprumtai din ocabularl prezicitoarelor Pe ve ‘ea Sfimulut Toma, femintatea apirea ea o'esenté defintaev tot ata sigorani cat vittea soporficd a iaculu. {ns conceptual sul a pierdut teen: sinfele biologice si sociale nu nai cred fn tenjaentailor imuabl fixate e ar defini earatere date, jen ce 1 se umes Franchise inte tps incest api, m4 4 femeii al evrelui sau al negrlui; acestea consierd caracterul ca peo reacie secundard lao situaje. Dac azi nu mai exist feminitate, pentru c& ea nici n-a existat vreodat. Si insemne asta c4 tementi “semese” nae nei un conginut?E ceza ce afirmd cu trie parizanii filosofei Tuminler, ai raonalsmule, at oominalismalui: femeile ‘ar fi, pintue alte inte umane, deci cele arbirar desemnate prin avitilfemeie”: in special american sat inclinayi st creadt ci femeia ca atare nu mai exist dacd veo inirziatd se priveste pe sine ca femeie, pretenele o sfituiese si meargi la psihanalist penttu 3 Scipa de aceastsobvesie fn legato cio iverace de altminter extrem de agasand, ittlata Femeta moderna: rn sex pierdur ~ Dorothy Parker 4 scris: .No pot fi impanialé eu ciile care discuss despre femeie ca femeie... Pacerea mea este ch tof, birba i femet deopotivs, oricine am fi, webu si fim considerai a fante umane” Dar sominatismol se dovedeste o doctring insufiienti iar antifemi nig aM teteaul favorabil peneu a arata ed femelle nu siar bsbat, Fara doar 51 poate e8 femeia est, ca gi Dist, o find wand: dar ‘ asemenea afinnajie este abstracts fap ec& orice fina umana con ‘eth estefnotdeata situa in chip singular A refuza notunle de tem feminin, de suflet negra, de caracterevreiese nv inseam a nega cf existi Ia ora actiala evel, neti, feme:aceasté nepare nu feprezité petra ce interesaio ebiberae, cto eschivd inautentiedE lar efit o femeie it poate pretinde fara fide rea-redinte& se filuears deasuprasexulut et O emei, sertearecunoscuts, a refuzat cu citva ani in unm publicarea portetulu et int-o serie de fotografi dedicate special femellor seritoare: voia sf fie pust in rind cu baba: pent a obtine ss, acest pevilegiv, avea sf facd uz de influena soul et. Femese care afrma c& sint biebati nu reclamt ‘nai potine stent gi omagi masculine. Miadve amine, lari, de © {inked tojkists: in pieoate, pe o estad in jurul cireia se desfgura tun mitingfurtunos, se prepatea 8 sara la biwie, in ciuda evidetei fale fragiliti;o fica, tnsd, din subicea pentru un militant cdnui epali tinea si fie. Abitdinea de sfidare in care se erispeazi amer le dovedeste it sft de obsedate de sentimental femintai lor. Si. int adevar,e desta 58 faci o plimbare i st contempl strada ca 24 consai cf umanvtatea se imgarte in dou categori de indivizi ale ror hae, fat, corp, zimbete, mers, imterese, ocupati sin in chip ‘manifest dfeite poate eX aceste diferente sim superiiale si poste ci Sint destinate s4 dispar. Ce e sigur e c4, pentru moment, ele benef ciazé de o ibitoare evident Daci functa sade feel nu esuficientt peau a defini feeia, ack, de asemtene, sefuziny 58 0 explicdm prn eter feminit™ § 25 acd totusi admitem, fie gi cu tithe provizori, ok existh femei pe lume, va tebui si ne punem intrebarea: ce este 0 femeie? Chir enuntarea probleme tmr sugereazi de indati un prim ris pons. E semnificaiy insusi faptul cX pun problema, Unui barbat nu ar trece prin cap si serie o carte despre situyia speciala a birbatilor in contextul umanitati.! Daca vreau sa ma definese, sint obligata mat imi s8 declar. Sim femeie™; aceasta afirmatie constitu fundalul pe care Se vor ridica toate celelalte afirmayi Un barbat nu incepe nicio- data prin a se declara individ de un anume sex: ci e biebat, asta se ingelege de la sine. Doar intr-un mod forma, in repistrele primaiilor sin actele de identidate, rubricile masculin, feminin apar ea simettice Raportl dintre cele dou sexe nue preci al celor dou electricits ai celor doi poli: birhatul reprezints in acelagi timp pozitivul $1 ne lute, aga Metin francezs se spune . les hommes" ~ bitbati” ~ pen ‘wu a desemna fiinfele umane, sensul particular al cuvintului .vie™ asinifnd-se sensului general al euvintului shomo™ Femeia apare ca Find negativulint-o ait de mare masuA incit orice deteeminare fi € imputanca limitare, fia reeiprocitate, Mi s-a part sicitor 54 auc, tteodata, in oiul unor discutit abstracte, barbaty spun iti cutaze Iueru pentru c& sinteyi femeie™: dar sti apsrare posibild era si raspund: ,Gindese asa pentru ci e adevarat™ climinindu-mi astfel subiectivitatea; mu era eazul si rispund: lar dumneavoastrd ginditicontrariul penttu cd sinteti barbat™ finde & tun fapeconvenit ca a fi bavbat nu inseamna a fi inte situaie singu lara: un basbat_e indeepiatit ca find birbat. femeia e cea nein dar aseminarea lor rlmine frapanti. Spermatozoiaii si ovulele rezult intro evolutie 4 celulelor la origine identice: dezvoltarea celulelor primitive femele in ovocite diferi de cea a spermatocitelor prin fenomene protoplasmice, dar fenomenele nucleare sint aproximativ identice Ideea exprimati in 1903 de biolopul Ancel este considerath astizi incd valabili: ,O celuls germinativi nediferentiat va devent bbarbiteases sau femeiasci in functie de condiile pe care le intlneste in landa genital in momentul aparijie sale, condi reglate de trans formatea unui anumit numér de celule epiteliale in clemente hdnitoare, care produc un material special”. Aceasti inrudire or ral se exprind in structura celor dot gameti care, in cadrul fieciret speci, poartiacelagi numa de cromozomi: in momentul fecundi cele dou nuclee isi contopese substanta si in fiecare se opereazi o reducere a cromozomilor pind la jumatatea numarului lor initial aceasti reducere se produce in ambit gameti in chip analog: ulimele ‘ous diviziuni ale ovulului eulminind cu formarea globulelor polare fechivaleaza cu ultimele diviziuni ale spermatozowdului. Astari se crede €4. in functie de specie. gametul masculin sau feminin deter mini sexu: [a mamifete, e vorba de spermatozoidul care posed un cromozom heterogen fati de ceilalti 1 2 cirui potentaltate este ait masculing, cit 51 feminind. Cit despre transmiterea teasaturlor ere dlitare, dupa legile statistice ale Ini Mendel, aceasta are loc in mod egal dinspre mama si dinspre tat Important de notat este faptule aceastt intlnire nici unvl dintre gameti nu define vteun. privie aunbi ii sacrified individualitatea, oul absoarbe totalitatea substantet Tor. Existi deci dou prejadecati curent intlnite care ~ cel putin la acest nivel biologic fundamental ~ se dovedesc afi false: prima este fea a posivitiit femelei: scinteia vielii nu e atributul nici unuia din tre cei doi gameti, ea fisneste din intiluitea for, nucleul ovulului este ‘un principiu Vital perfect simetsic celui al spermatozoidului, A doua premdecatocontarce pe pina fat ce fe pid st cons fe adesea: contiauitatea speciei ar fi asigurata de femeld, principiul bbirbitese neavind decit o existenli exploziva si efemera. in realitate, cembrionul perpetueazs att germenii tatu, cit si pe cei ai mame Tetransmitindy's combinati descendenjilor sub o form fie masculing, fie feminina. E vorba, ea 58 spunem aja, de un germen androgin care, din generate in generatie supraviepuieste avatarurilorindividuale ale ‘Acestea find spuse, secundate dintre cele mai interesante. Si i aceea ca este inzestrat cu materi destinate i hrneasea gi si peo: 46 tefeze embrionul; el acumuleazs rezerve pe seama clrora fitl ii va dezvolia fesuturile, rezerve care nu sint substantd vie, ci materie {nerd in consecini, el are o forms masiva, sferi sau elipsoidala 51 teste relativ voluminos; se gtie ce dimensiuni atinge oul pasar: Ia femeie, ovulul masoara pind la 13 mm in diametru, in vreme ce in sperma umani se gisesc 60 000 de spermatozoizi pe milimetr cub: imasa spermatozoidulai este extrem de redusi, el are o coada fii form’, un mic cap alungit, nici 0 substan stein’ nus! ingreunesza cle in intregime via: aceasth structura il hirizeste mobiltiit, in ‘reme ce ovulul, depozitae al vitorului fitulu, este un element fix inchis im organismul femel sau suspendat intr-un mediu exterior, el asteapta pasiv fecundarea, Gametul masculin va pleca in ctutarea sa Spermatozoidul este intotdeauna o celuls nuda, pe cind ovulul este. de It specie la specie, protejat sau_nu printr-o membrand: dar in orice ‘az, de indata ce spermatozoidal int in contact cu el, il cutremuci, face sh oscileze, apoi intsi-n el) gametul barbstese isi leap ‘couda, capul i se uinfa gi, risucindu-se, atinge nucleul: in acest imp {de indatd o membrana care blocheaza accesul celorlalt Spermatozoizi La echinoderme, a ciror fecundare este extern, e usor de observat mn jurul ovulului eare pluteste mertroiul de spermatozorzt fe il inconjoara treptat cao aureold Aceasts competi este. de fasemenea, un fenomen important care se repaseste Ia cea mai mare parte a speciilor, cu mult mat mic decit ovulul, spermatozoidul este ‘n general emis in cantityi cu mult mai mari sierice ovul are nume 1051 pretendent ‘Astfel, ovulul, activ in principiul siu esential, mai exact nucteul, ‘este superficial pasiv: in masivitatea sa inchisi in ea insisi el evoca ensitatea noptit si repausulin-sinelus: sub forma sferet isi imaginau Antic lamea inchisi, atomul opac; nemigeat, ovulul asteapta. In schimb, spermatozoidal, deschis, filiform, agi, intruchipeaza nerab darea si nelnistea existenfei. Nu tebuie totusi sa ne lism pustati de Yolupraten alegorilor: ovulul a fost uncori asimilat imanentet, iar spermatozoidul ~ transcendentel. Tocmai remunfind la mobilitatea sa, cesta penetreaza elementul feminin: el este inghi ineré care il absoarbe dup ce a mutlat, indepartind tite magicd, nelinsitoare, ca toate actiumile pasive: in vreme ce activtatea gainetului birbatese este raionala, este o migeare masura bitin orainea timpului sia spatiulu. De fapt, toate acestea nu sint decit divagari Gameqi mascult gi femeli se topese gi unt si alin ou Impreund, et se supcima in totalitatea lor. Este 0 gregeala a sustinem & ovulul abscarbe cu voracitate gametul masculin 1 tot 0 gregeali teste #3 spunem cX acesta igi anexeazi victors resursele celulet femele, de vreme ce in_actul care ii contopeste individualitates fie cia se pierde, $i, td Indoials, aceasté migcare apare dint-o per: 7 spectivi mecanicisté drept fenomenul rajional prin excelent; dar pentru fizica moderna, ea nu este cu mult mai clara deeit explicatia, Actin la distany: de alte, ignorim amsauntele aetiunilor fizico-chi ‘mice din procesulfecundarit Este posiil, totus, si retinem din aceas Ui confruntare o sugestie valabilt Exist in viald dous mised care se conjugi: viata nu se menjine decit depisindu-se; ea nu se depaseste decit cu condiia de a se memtine. Aceste dous momente se implinese infotdeauna impreund, orice pretenjie de a le sinda este abstract: cu toate acestea, cind unul, end celilalt domina. Cei doi game, unin se, se depiisesc si se perpetueaza simultan; dar ovulUl, prin strc. tura sa, antieipesza ceca ce’ va lem el este astfel constivutineit si Inineasca viata care se va teezi in el; dimpotriva, spermatozoidul nu este cits de putin echipat pentru a asigura dezvoltrea gerimenults pe care il susciti. Ovulul, in Sehimb, este meapabil si producd sehimn Darea care va provoca o nous explozie a viet in timp ce spermato Zoidul este in migeare. Fara prudenta ovulules, atiunea fas at Fi van dar fird iniiatva lui, ovulul nu gi-ar implini toate Tatentele Cos chidem dee ea in esenta rolul celor dot gamelt este identic. Ei cree Jmpreuna o find vie in care ambii se pierd si se depsigese, Da aceste fenomene secundare gi superficiale care condijioneazs fe darea, dinamiea situatie1 necesare noii ecloziini 2 viel e declansata de elemental maseulin; iar prin elementul feminin, aceasta eclozsune se fixeaza inte-un orpanisin stabil ‘Ar fio nechibzuinis si deducem dint-o asemenea constatare ci Focul feet este caininul: day exist destui cercetitori nechibzwip. In ceartea su Temperamennil sicaracierul, Alfred Fouillée gisea de cuvs ing, eu eitva timp in urna, sa defineasca femeia in intrepime porn de la ovul, iar pe hirbat pomind de la spennatozoid: multe asa-7ise tort profunde au Ia baza acest oc de analog indojelnice Nu se prea sie la ce filosofie a naturt se refers aceste prcudocugetary Daca tinem cont de legile ered’, barbayi gi femeie sint in egala masura rodul unui spermatezoid sai unui ovil. Inclia s8 cred c8 in aceste Spite incetosate plotese mai degrabi reminiscente ale veehiifilosofit imedievale pottivit clzeia cosmosul era reflexal fidel al unui micro cosin: se unagina ovulul ca homuneul feminin, iar femeia, ca ovul ‘unas. Aceste fantasmsi, abandonate inca de pe vremea alchimistlor, contrasteaza bizar cu preciziastinifica a descrierlor la cate se ape leazi: biologia modem coexists greu cu simbolismul medieval, dar specialisii nostri nu se incured in asemenea amsnunte. Daci sintent cit de cit serupulosi, vom cadea de acord, ins, cA de la oval la femeie 0 cale lungit Nojiunea insagi de femeli nu ¢ cousinuté tinct in ovul Hegel remarea pe buna dreptatee& raportl sexual nu se lasi reds Is ‘aponul de cx do: games. Va but, agar 58 studio orzamis ‘mb feminin in totaitaten s3 48 vn ‘Am spus dei cf la anumite plates animale infront (molu- tae pte altel), speificatesgnmeior nu presopane pe cea Ieditalo,fecare dine et prodicind att ovule, et si spemmstzoiz, Ghar atunc end sexele se separ nu exit ne ele Uae etange fr acelen care desprt specie ga iim game se defines porind Sein un ysut ongna neifeteia, i mac i femelee par mai deeraba ca varitin ale une bzs comune. La anumite animale ~ esi! cel mat tipi ete Bonellie ~enrontl ete mai Tn asexea SSrasopra sexual Tul decd bia ulterior, crcumnstanfele dervol: Eid ae Se admute asta ca la mayoriaten specilr dterminarea Suit depine de custo pnupc On meena a Aine, care se tepoduce prin parenogenezs. peneteazs exlusiv imaselice! al pureor~exclsw femele, in acleai cond, Cid title sit fecudte marca ch excepting, poste, uni pan Jeu numaal sndivinlor saw nema maselilor st femeleor pro tate este aproximaiyacelag difereseresjrovine din eterogen fea uur die cee dou uur de gomet ia mamifee, spermato poi sit cet cove pose feo potentiate masculine una fe Ihininds nu se site prea impede ce anune, in cus spermatogene7e\ Shu al ovopenczet decide asupracaracerfut singular al gameor fterogenis nonce cz, lei sstice ae fou Mendel sin de 3)ons penta explicsdistabupia vegas 9 acestora Pent ambele sxe Frocesut de Yecundare inept decor emboonare a fe ino Mamers Gens sul eprelil ment se dezvlte In ponada este ta icepot nedfretat aia Inn snume stad de ciestete se at lesiculele su, cova malta, se conureazd ova. Aceasta txplica apie ei inte. heumafoditism s1gonoconsm exists umeroase ep itermedire fone desea, onl dinte seve poseds Smumite organe-casctensnce sexi complement. cazl cel Tai ffapant este celal troaste roase, Ia mac se observs An ovat drofiannumit organ a Bidder, care poste fi determinat pe cale ac ficata st product ous La mamifere re pisteazh vestigial acest Tipoteihatsexuae: ine atl. hydra pedicle fr suport. tteyus masufnas, glandele maiare la mascUl iat la feel, canal iit Garmer, eltristl Char in interior! specilor in care divzinea Sexual ete ot maccth, ext india cre sint maul 1 fenele Sinullan:eazune de mnerexsaltte sin numerosse, at la animale {Xt st lao ian fa fan sa a crstace exemple de piano nioisny in care caacetle sascline gi femitine apar jxapuse inrun fel de moa Defint gsnotpic, Sul este tots" profund influent de medi Gn ete i soar suttana se ge cla fe affine, tnnite, nodule aurive este cl cave face ea Lara $8 dvint fens sau care hnpidichsturearea seal, reducing ia vanpul de func Iuratoars Ta insect, smo este defini sexual 49 ‘intro etapa extrem de timpurie si nu depinde de gonade. La verte- brate, hormonii emanati de gonade sint cei care joaed um rol hotiitor de reglare. S-a demonstrat print-un mare numér de experimente ci, determinind variati ale mediului endocrin, se poate actiona asupra determinarit sexuluis alte experiente, constind In. grefe si castrin provocate pe animale adulte, au condus la teoria moderna a sexu litt: Ia mascufii si femelele din clasa vertebratelor, soma este iden ted, ea poate fi considerati ca element neutri; atiunea gonadei este ceca cate it confer’ tasiturile sexuale: anumiti hormoni opereaza ca stimulator, iar ali ca inhibitor: tract genital insusi este de natura somaticd si embriologia arata cd el se precizeazi sub influenta hor ‘monilor pornind de lao bisexualitae schijats initial. Intersexualitatea pare atunci cind echilibral hormonal nu s-a realizat si ind nick una intr cele dows potentialitijisexuale nu s-a actualizat eu pregnant [Egal distribuite in eadrul specie evoluate in chip analog porn de la ridacini identi. organismele masculine st feminine apar, de indata ce procesul lor de formare sa incheiat, ca profund simetrice ‘Ambele se caracterizeaza prin prezenta plandelor producitoare de {gameji, ovare sau tesicule, procesele de spermatogeneza si ovoge nneza find, am vizut deja, analoage, aceste glande isi varsi secretile ie-un canal mai mult sau mat putin complex in functie de ierathia speciilor femela elibereaza oul direct prin oviduct sau il refine in cloaca sau i 2 diferentiat inainte de a-l expulza: masculul fie expulzeaza siminta in mediul exterior, fie este dotat eu un organ ‘copulator care ii permite si 0 introduca in corpul femelei. Dints-o pee spectiva staticd, masculul si femela apr, prin urmare, ca dous tipurt complementare’ Va trebui si-i-studiem dintrun ponet de vedere functional daca vrem sae infelegem specificitates. Este extrem de difcilt 0 descriere general valabila 8 nojii de femela: a 0 defini ca purttoare de ovule si a defini masculul ca purtator de spermatozoiai este cu rotul insufiien, cae raportul orga hismului cu gonadele este extrem de variabil;invers, diferenierea gametilor nu afecteaza direct ansamblul organismului: s-a. pretins ‘Uneort c& ovulul, find mai mare, at consuina wai mutta energie vitals ecit spermatozoidul: dar acesta este secretatint-o cantitate cu mult ‘mai mare, asa {neit consumul se echilibreazi in cele doua sexe. S-a fcreditat ideea cd spermatogeneza ar fi un exemplu de prodigalitate iar ovulaia, un model de economie: dar st in acest fenomen exist o ‘sip gratuit; imensa majortate a ovulefor nu e niciodatt fecundata In orice caz, gameyi si gonade nu reprezintd un microcosmos al inteegulut organism. Pe acesta din urma tebuie sl studiem direc. Daca parcurgem treptele scirii animale, una dintre trisiturile cele mai remareabile constt in faptul ci, pornind de jos in sus, viata se ividvalizeaza: Ta bazd, ea nu face deeit si asigure menjnerea 50 specie: la vir, se invetete in indivi singular. La specile ru ‘estar, organism se vede redusaproape numa la sparaalrepro- Gocitor: in acest cazuri, se nregsteazd un pimat al ovoluli, det Al femelei,deoatece mai eu seams ovulul este destinat pure eter 2 viet dar femela neste nimie alceva deck un abdomen, iar exis- ten i este total devoratt de aval unei ovulait monstvoase In ‘comparajie cu masculul, a atinge dimensiunie une gigante: dar, cel fai adesea, membrele ei nu sint decitnistecioturt, corp ~ un sac inform, it toate orpanele degenereazd in beneficial producer de fou. In fat, desi 6 constiuie ca organisme disuinte, masculit $i femelele cu prev pot i considera i acest caz ca formeazi deci un singuc tot cu elemente indsolubi Sint eau intennediae inte hermaffoditism si gonocorsm. Aste, la fntoniscier ~ parazi a erabulus~ femela este un fel de cat albi ios inconjurat de laméle incubareare ce adapostese mit de ova: in iijocul acestora se pisese. masculh minuseult si larve mente st fumizeze alls maseul,Aservirea masculuui pite este si mat deplins In specia de peste edviolygnus: acestae fix sub operculul femele, nv poreds tub digest propria, iar roll lui este strict reproducttor Dar in toate acest cazui emela nu este mat pin aservtd deci el servi specie: daca masculul este intuit de partenera sa, st aceasta ‘ste intuit fede organisiml viv pe care il paaziteaz si eae i ast fr rana, fie de un substat mineral: ea se tosese pent a produce ‘oud pe care masciful minuscul le feeundeazi, Cind viata tmbrach forme ceva mai complene, se contueaza o autonome individual, at lepaturacaze uneste sexeleslabeste; la inseete, partenesti rin totus Fit suboedonai oul Adesea, cum se intimpls la eemetide. cei do, foi mor mediat dupa acuplre 1 dupa ce sit depuse ousle. Uneon. pre exemplu a otfere 31a fifa, asculul,lipst de apaatdiges- tiv, piere dup fecundate, in timp ee femela se poate hint si Supraviuiese: ule au nevoie de ceva timp pen a se forma si pentru a fi depuse, mama pete Ia indal ei de indata ce soarta ge herafir urnStoae este asigurata Privilegiul detinut de femel la un ‘mare numir de inseete provine din faptlc& fecundarea este in ge neal un proces foarte rapd, in timp ce ovulaia st incubatia reclama 6 perioada mai lungd La ernie, enorma resing, din belugindopata, fare depune un ou pe Secunda pind ce, ajunsa ster, e maeelrith fark iil, noe ma pun Selavé decit mssculul pie fiat pe abdomenul 6, care fecundetzioxile pe mlsuth ce sit expulzate In siete Iatrarhale ce aeatiese furicarle gi stup, masculi sin mite ne- pot periodic masacraji: la vremea zboruloi nuptial, toate furnc fe-mascll ies din fornicar st zboard spre femele. dace intilnese si le feeundesea, mor de indats, epuiza:dacd nu, funiile lvritoare us lst 8 se Tatored aeasa Ged Ta inate sav Tas si moa de 31 foume; dar si femelafecundath ae soar wis: se ingroup singurs in pamint 1 sdeseon pier ostenth depunind. pmele oui, duct teugete 5 Inemeiee un not frniat, perce dopezsce an fn teint nel penta ova flr tnceure: fume ucdoere,femele 2 clrorsexalfate a fost alfa, diese patra any ns taese © ‘ia nregime consarats eri arelor La fel la ain’ tn tol care se alitur reine! in zborl ek nua se prdbugete poi Spinecat cla tenon sin pam la inoarete i stp, ume vor dice o existent lene i mnpovisioare; In cepa fer sat ttecuta Dar femelle nat. cresint lucrtonce, i cies dep tal fa via pintro tuned ieconen en fy sata Stuplu Gepine oud ining cnd, In moartes bane rein. fia multe levee hte in aga fel tc st posts rv a scee Sime, ce dah care plsete ace ai Ty va bode rele in sd La pilanjenl rng. mel i pon oule Intam sc pnd cind aces tea ajng a sate: en ete cu mle an mares may robust del tial se inimpia = deve dup acuplare aceleag oben 24 fost observate a inseeta-esludni (mantis religiosa). irl Sie sa risialiet ial femumtts devortoare. vol easears Spermatozidl,clughia ff asasineachpertenerel © acess fap ar prefigus un vie feminn case. De fap. flue it manifests fenbla extame ma et sea Tn onde de cava. aft i tert, cu alimente din belug in rs ex apnge fare rar fan ast fl de ost stun. o face asement fnnc solar cate aeseor ih manne 0 pane di ott petaa avea fora de a depune ma zpare de pepe speci” A vedea tn acest aye opefputre 2 srbolull dine sexe eae opune indivi ea stare putt diva faite Nila fumig nc Laan sau terme nia page sa EElugaié nu se pte spune cd fenelasserveste si devoreaelmascu It: specia este ceva care, pe cit diet, devoreaz pe amundoL Fesmea este mai mult pare 32a o mai mare mporan isk i posed ict o autonome; out, mncuboyia ingyen lnvelot Sin sigur et destin cleat func sin alsa pail aroate Dimpotva, in mascol se. peeigueazs 0 existed iniidial. Cel ina dese of man lest et cite plac in eittares elo aaleati,o palpeaz. 0 ne he acuplves anette rebule si tpt cu ali te ‘ull Corel, organcle sale tacle. de locometie, de prehensune Sit fecvent, sult mai bine dezvaits mule dine femelee def tui sin aptere, in vreme ce-mascolt au apse! a evn, elite ‘lex, pictoae mai bine preizte:§uneot aceasta nzestare 1 oe 0 sips deyand de cvloti sedluentoare. In afara acuplicit ut, patie pe Ings hvala Wettoatelo, tindivia tonto e-un prvileps nota Dar ce scandals este Tn penioada fecundirit mai multi inigiativ’s 2 scat privileiu: cel mai adeses masculul piteste cu viata ofuilitate eave se prefigueaztindependena! Specia ce 1 tine femelcle th sclvie pedepeyte masculul cae inceare svt scape! ea il lehieaat be In formete mai elaborate ale viet, reproducerea devine producere 4 wior organism dferentiate: ea capita adesea o dubla fatima cum, specia comin st ereeze not indivi acest aspect ovate se Afri pe mars ce singoartateaindiviulut se conf. nl este cH moments, dow la numir ~ cel al perpetuart cel al sin diviat; aceastssciziune, indiatf def in omental {eeundai oui, se repiseste m ansambl fenomenslti generator. NU ftrctra ins 3 ovull a dita aceasta divine, eds mascll femela posed3 o snumits autonomie, ar leptura ei cu ovull sk bests femela-perte,feela-bttacan,f ceva deett un abdomen: eu cit lepitura mamet cu oul este mai putin Sein, co ait aval nagte repreznt® na mich anu © Sarcind coplesoare, cu att reste tndeterminarea raportului dite int si progeniturd Se poate Intimpla ca tail he cel care I {sum inretinereavitilorproaspt apirute:fenomenulefreevent fa Des Apr este un clement capabil sf poarte ovutele s sperma, rindo-Teinttiea;feeundarea in mediul aevatic este ap deauma exter petit se acupleazd cel mult, anit dine et se freact unl de celia, peru ase stimula Mama expulzeazt ovutele taal ~ simi roll fore Hentic Nu existd mil un mouy ea mama Sreeunoascd in mai mare midsuré decit ttl cl ole i apart La anumite speci, oudle it abandonate de pint 91 se deavoll id tick un sprig lteodat, mana lea prepint un cult eteodatds ea ve aheazi asupra lor dupa fecundare. dar cel mal adesea,ingiea tor fevine tatu de inard ce lea fecundat el goneste femela. eae fnceared st le mince si fe apart cu strgnicie de ortine se aprope: se eteardcazut in care fabrics un sol de cub protector din bule de ae invelte cu o substan izolant; de mole ort maseulli adspostese ousle tn pur, sa ~ cazl calulu de mare in cuele abdomen Fenomene analoage pot fi observe la batacientacestia nu paced un adevirat cot aacull inane femela gi, prt imbstigaea cast, stimoleazs out e masurd ce ovale ses din coat el emte Simiatd Foane adesea~ in special la troasca riots, cunoseua sub fumele de tossed niscitoare atl este cel carey ifigurindugt jurul lbelorgiapurle de ol, le poaté cu el si asigura astfeleclo Zunes a paste fcnares oului tn corp femelet are loe destul de incet out e relaiv mare stent exputzat dest de pre, raporuile ou-miama Sint mul tai stinse dett cu taal cae fea feetndat ursul coils eapid: in genre, fem cloceste i vegheart apo supra pilor dar foarte (ecvent tata pateip a conse cube 33 Io, protearea,oeotiea si nires progenitor: exist cezui Set deta a rseose, de pid» in care mascull clocese Stree putt Porunbet ascii femele secret fn gsi un fl de fyb Gre udvere ptt emarca este fal cdf ote cazrie TaPSccuaal uc ot de doe ea angle prone cae 1 SS acie propentr sale, speemogenes se inwerupe dele. Sicndsse evPaeaiere eit impulal de @ genes tot Met ese ‘eB is mamifere, ist, vinta capt formele ale cele mai com plete se ndivsilzeaa modal cel ma cone Acu Sepa Ble at dook moment vale a perpen ga een se mpline sare cian separa sexcon La eee grad de raise = nd Sen nb be Versa tnama atte cpl cle mai sine Spt int ce tl poate pro ips diets ot eee aga organian al Teele este apa serv mater sen Ge acaat sevice tn wee emit. sexals este Spans masatlaEemela ‘ste przonira species wrt de un fay su ud aca aca, tots waar relat dean ek sul el el ct de eng ya Beis i cen cll se mare In dus fae dea lagu Cuts ‘Bet re loc matures ovtlor Cn ums arab de Tao se iain ance wel se metamorforeses prose ut BUH cabttmpulctel de do, se produce 0 hector racast Sore calminenzs eu efinunatea edificiuio atfl constr sub founa sae care yciase Acca mdse corespunde penone! de ‘ted fanel lave tm cuter pss ea este gata sl pr tmcaseh pe asc tagteapa tpl ear, la mfr ca 3a Se dea sehen dt se mignee 51 aee ss vin sogse, par oa exliare, ea exe scapl input bit ruin nstan, deciiarevine mascutulu. Am vit act cae unde pt shel ft, const in eres Soci ens agrtacete mrs pvepi, ase eel ere sree de cbt eeundaren 2 reg, is peg mascll sine eres Seep oust pn prevents so rim anger to ee fem ot seve statute Dac preside I pbs tafe se panes adesea ca spore ci aierent& sa har Bids eet Teme fl provocd fe hex coms, pnt un ages ea captive Cuvntl ae dese an ene foarte con rhe pes che deat cu ongane speciaizate, fe pene ch Ma Senet masculine, obivans le acela cate Seed cla ine ect, sin 8 mami» cue asl ea ange sf a onion volt. No fa Brace comite mascutl wotenas cic cent se prpeuea cit ie suis ca sar singe tach ovulle spermaozoiei nu st ‘oui aia dor ct fomel, ment #3 preejeze oul adap 54 tegte in ea insti iar corpul ei, construit ca adipost al ovululu, se sus ‘rage actiunit fecundatoare a’ mascululus, el se constituie asadar ca rezistenfi ficuth pentru a fi invinsd, pe citt vreme, penetrindu-I, mas- ‘culul se realizeaza ca activitate. Dominatia sa se exprim prin postu fa coitus: Ia aproape toate animalele, masculul este deasuprar fe- I organul barbatese are la rindul lui atributul indu-se in acelagi timp in act ea find animat: € Grane Pe de al pare, incurs ope organ fenee na teste dect receptaculul men. Aict igi depune masculul siminj: femela fe cea care primeste. Astfel, desi are de jucat un rol fundamental activ in procreate, ea suportd coital care © InstSineazi de ea insisi prin penetrate si prin fecundarea interna; cu toate ei ea re Sexuala ca pe o nevoie individuald, de vreme ce in rut 1 se int 5h plece in edutarea masculului, aventura sexuali este tits de ea in jmediat ca istorieintericard, gi nu ca relaie cu lumea s1 cu celalalt Inst diferenja findsmentals inte masculul si femela mamifere este aceea ci, in aceeasi factiune de secund8, spermatozoidul prin care ‘iata maseululuitranscende inte-un atl fi devine stain si se separa de corpul ui; astel, mascolul, chiar in clipa in care ist depaseste individualitatea, se inchide din nou in ea Dimpotrivi, ovulul a in ceptt 38 se separe de femela atunei cind, ajuns Ja muaturtate, 5-2 delasat de folicul pentru a eidea in oviduct: dar, penetrt de un gamet strdin, el se agaza in tter: in prim’ instanti viola, femela este apoi alienati ea poarté fatul in pintece pind la un stadiw de maturizare va Tiabil in fonctie de specie» cobaitl se naste aproape adult, cinele, foarte aproape ined de stavea fetali Locuita de-un altul care se li reste din substanta ei, in timpul intregt perioade de gestaie femela ‘este simultan ea insig si un altul: dup nastere, ea il hraneste pe nou rscut cu laptele mainelelor sale Astelineit nu se sie prea bine cind poate fi acesta considerat ca aulonom: in momentul fecundart, al Dasteri sau al inpieurs? Remaccabil e urmatorul fapt: eu cit femela Sse manifestd mai puternic ea individ separat, eu ait mat imtperios con Uinuitatea viel se afirma dincolo de orice Separare: pestele, pasirea care expulzeazé ovulul nefecundat sau oul fecundat sint mai putin prada progeniturt lor decit femela mamifer. Aceasta igh repaseste Autonoiia dupa nagterea puilor: alunci se stableste intro ea $i et o distanyd, $1 toemai pornind de la o separare eI se devoreaziy se ‘ocupa de ei cu intanva $1 inventivitate, lupta ca sii apere impoti va altor animale si devine chiar agresivi, Dar, in mod normal, ea nu inoeares si i afrme individualtaea: nu se opune mascullor gi nict altor femele, un ave citugi de putin instinct combativ!; in ciuda "Uncle gi se tg in ogradé pers lune ele a bone. stain ate fle prin foun de ive o ferine Fst de asetenea, nae care. In ase ‘mascllorpreau pot fs comands zen 35 asestiuilor astii contestate ale lui Darwin, ea il accept fird A stea prea mult in cumpind pe masculul care se prezinti. Nu fiindcd ea nu Ar poseda calitii individuae, chiar dimpotrivi: in perioadele in care Se elibereazi de servtutle maternititi, ea poate uneor! sil epaleze pe mascul iapa este la fel de rapidi ca armasarul,cateaua de vina- foare are un simt olfactiv Ia fel de dezvoltat ca si clinele, maimute le-femele, supuse unor teste, manifests tot atta inteligenté ca gi mas coli Atita daar c& aceasté individualitate nu este revendicatd: feinela ‘enn la a insisi in favoarea speciei care soliité aceasta renuntace, Destinul masculului este foarte difert; dupa cum am v8zut. in ‘nsisi depasirea lui, el se separd si se confirms pe sine. Aceasti situid este constant de la insects si pind la animalele superioare Chiat pest si cetacesle care taiese in bancut, dulce cufundati in sinul coletivtiti, se smulg din toropealé in momentul rutulu; ei se iaoleaza s1 devin agresivi fafa de ceilali mascult. Imediata la femela, sexuslitaiea este mediatd {a mascul: intce docintS gi implinirea ei existé o-distantS pe care el o umple in mod activ; se mised, explo | atinge femela, o mingiie, o mobiizeazi inainte de a 0 penetta: organele care indeplinese funetisle de relate, locomoie s1 prebenst tune sint adesea mai bine dezvoliate la mascul. Este remarcabil ci impulsul viet care produce in el inmultitea spermatozoizilor se luanspune §1 phn apariia unui penaj stalucitor. a solzlor selpitor. 3 ‘oamnelor $i coamet, prin eintee si exuberant: meni nu se mai gin deste ci, vegtnintal nuptial” pe care il imbracd in momental Ss parada de seductie an o finalitate selectivs: insa ele man fort viet care culminesz’ in el print un lux gramit si magnific Aceasté generozitate vila, sctivitatea desfastata in vederea acu plant si in actu sexual propriv-zis, afimnarea dominatoare a puteri Sale asupra femelei conteibure deopotriva la impunerea ilivida c3 tare in chiar momentul depagirs sale In aceasta privints, Hegel este indrepeatit sa vads in mascul elementul subiectiv, in vreme ce femela imine captiva a species, Subjectvitate gi separate inseamnd in chip rnecesat conflict, Agresivitata este una dintre caracteristicile mascut Tului ia rut; aceasta nu se explicd prin compettie, ciei numicul femelelor este aproape egal cu cel al masculilor: mai degrabs com iia se explicd pomind de la aceasti vointé combativa. S-ar zie e@, Inainte de a procrea, masculul,reveudicind ea find al lor actul care perpetueaza specia, confirma in lupta sa impotriva congenerilor ade varul individualiiti lui, Specia o locuieste pe femeld si absoarbe © mare parte a viel et individuale; dimpotiva, masculul imtegreaza in viata sa individualé fortele specifice viet. Prd indoila st el se su pune unorlegi care il depagese ~ spermatogenezei si cutului periodic dar aceste procese intereseaza cu mult mai putin decit cclulfemelelo nsamblul organisiului; producerea spermatozoizilor nu unplie mat 56 sli obosealddevt ovogeneza proprin-2s: dar dezvoltares oul in ‘imal adult reprezints un efor copesitor pentru femels. Costu este ‘operatic rapids care au diminuesaa viaittea mascullu El au manifest aproape nicl un instinct pater Foarte adesea, femela © atandonacl dupa acuplare Cind ranting lings ea ea sef al unui grup familial (fame monogam, harem sau turd), el jac rolul ro teetorulu sa faraizoruuy de brand i raport eu ansambul com Iti: favte rar se intereseaza divet de progenitr In eadru spect. ior favorable dezvoltant vient individual, eforul masculule de 9 fe autonomiza ~ care. provoaed moartea la aimateleinferioare ~ © Jncununat de succes In general, el este mai mare dit femela. mat fobust. mai rapid, mai inelimat spre aventurk: dice © Wall mai inde dent, ale cai actif av un ps de patltate. e mai eicentor, fiat imerativ: in aoetetle animale infotesuna el este ace care comand In nator, nimi nu este vreodats absolut impede: cele dou tip amascul si femels, nu se distingintotdeauna cu claitate Se observ Ateor tte ei un dimorfism ~ culores Dani sau a piel, dispunerea petelor $1 dungilor ce pare perfect contingent: se intimpia ins $1 Hess ni fe uyor de distns st ca func loro fe puin diferente, ga cum am vazat in eazul peor iy ansamblu, Tots, smal Seam’ Ta vrful erariet animale, cele dous sexe reprezitt dou Sspectedifenite ale viet! species Oposiia Tor nu este, spt cant st [retns,acceadinte o aevvitate go pasivitate: nu mun ed mcfeul DSvular este activ; dar si dezvoltses eimbrionulu este. un roces Sinai. $1 uo desfigurare mecanied At feu mul prea simpla st Gefininn aceasts oposite ca una dintreschimbare si permanen: sper ‘atoroidal nu ereeazs dect peru cd vitaitatea Iu se pastreaa it fu, ovulul nu se poate menpine dete depSyindu-se: in eae conta, el regresea si depencreaza Este adevarat, msi, cd aceste operat ambele ative, de a memtine side a crea sinteza deventit ue 12 Haat in chip ientc A imeuine sears 4 nega dspersia momen tel, inseamna a afirma contnuitatea in cuts izbucnii lor. area {nseamna a face s4tfmease’ din sioul unit temporal un prezent iteductibit, separat s este de asemienea adevarat cn femela. con fuitateaviejt este aceea care incearch s& se realzeze in dauina Sepatai: im timp ce separates in fore noi si individualiatee Sus tat de iniiativa masculina: Iu este asadar perms 8 se afunte ca autonomic. enetgia Tui specified ~ 0 va intepta in propria 5a Vath Aimpotrivs,ndividualiatea femnelei ese ifrnts de ineresele specie fa apare ea posedat de fore susie: alienats. lat de ce, atu ci individualtates organisielor se afm tot mai mut, opozitasexeloc tu se atenueaza, ei dimpottiva. Masculul gasegte modaliti to diverse de'-91 cel frtle, pe cind femela it reste tort aservirea, Conflictl inte interesele ei si fortele generatoare pe care Te adiposteste se acutizeazA. Fitarea la vaci sila iepe este molt mai ddureroast 51 mai riscantd dect la soareci sau la iepur. Femela cea mai individualizata apare ca find si cea mai fragili, cea care-si tlieste fel mai dramatic destinul si care se deosebeste cel mai profund de in-omenite, ca si lx majoritatea speciilor, se nase un numa de indiviei barbati $1 femei aproape egal (100 de fete Ia 104 baie) ‘Cvolutia embrionior este analoags; cu toate acestea, epiteliul primi fine mai mult timp neutr Ta fatal femeld, ceea ce il supune timp ‘mai indelungat influenjei mediului hormonal, inversindu-t, cel mai desea, dezvoltarea, tajoritatea hermafroditior ar fi din punct de ‘vedere penotipic subject feminini care sau masculinizat ulterior: s-a¢ thee cf orpanismil masculin se defineste din capul locului ca mas ulin, in vreme ce embriontil feminin ii accept ezitant feminitaten, fceste prume bibielt ale vieitftulut sint inst prea putin cunoscute pentru ale putea atribui un sens, O data constitute, aparatele genitale Ent simetriee la cele dou sexe: hormonit lor apastin aceleia! fam Chumice, cea a sterollor, s1 provia, in ultims analizi din colestrins; i sint cet care comand diferentierile secundare ale somei, Femela timand nu se defineste ca atare nici prin formulele lor, nici prin earac ferele auatomice ‘Ceea ceo distmge de mascul este evolutia ei functionala Prin comparaie, dezvoltarea masculului este simpla. De Th nastete st pind la pubertate, el ereste aproape constant, 18 cinei Sprezece sau jaisprezece ani debuteazi spenmatogeneza, eare con tinud, in fin egal, pina Ja batrineje. apania ei e insotith deo pro dductie homonali ce contureaz’ mai precis consttutia somatic vila, Din acest moment, masculul are o Viaté sexuala care se integrea7a firese existentei sale individuale: in daria, in cov, deplsivea sa spre Epecte se confundé ctr momientul subjectiv al transcendent sale: el ure corpal sit. storia Femelei este mult mai complexa. Rezerva de Svocite este definitiv consttuts ines cin faza_vietit embrionare fvarul contine in yur de cincizeci de mii de ovule, inchise fiecare fnurun folicul, dinire care pale sute ajung la maturtate: specia a pus Sapinite pe ea ined de la taste si nzuleste si se afirme: venind pe Tune, femeia trece print-un soi de primi pubertate, ovocitele se tnarese dint-o dati; apoi ovarul se redlice cu aproape o cincime: sar Spline cf un rgaz fi este acordat copilului in timp ce organism si Se dezvola, sistemel genital imine mai mult stajionar: anni fol cult se umfla, dar fari a ajunge la matuntate; cresterea fetei © SInaloag’ cu cca a biiatului: la aceeasi virst ea este adesea mai mare Si mai prea decit el Igsa la momentul pubertit specia isi cere din ‘hou dreptutile. sub influenfa sectenilor ovariene, numacul folieulilor tare crest sporeste, ovarul Se congestioneaza si se miceste, unul din tre ovule ajunge la maturiate gi ciclul menstnual incepe;sistemul ge- 38 nial fs capati forma si volumul definitive, soma se feminizeazi, ‘chilbrul endocrin se stabileste. Remarcabil este cd evenimental are Sura uneicrize, corpul femeit nu permite speciei si se i fit si reziste: aceasta luptd o slabeste so pune in de puberiate, mor cam tot atta base cit i fete: dela p ‘optsprezece ani, mor 128 de fete fatk de 100 de biti iar de la opt spreze [a dowizect si dot de ant ~ 105 fete fata de 100 de baiet. In aeeasti elapse manifesta adesea cloroza, tuberculoza, scolioza Osteomielta ete La anuimili subiecti, pubertatea e anormal de oce: a poate apiiea la patru sav lacinei ani. La ali, dimpotiva, ea hu se declangeazi: subjetul este, atone, infantil, sufers de amenoree Sau dismenoree. Anumite femei prezind semne de virilism: secretile txcesive ale glandelor suprarenale genereazs caractere masculine ‘Aeeste anomalit nu reprezints in uict un caz victor ale individulo fasupra tiranei species aceseia cl neputind sii seapi, deoarece ea subyuga vata individual chiar in timp Geo alimenteazi: aceasta dua Titate se exprims la nivelul funewilor ovariene: vitaitatea femeit is) ate eidicinile in ovat precum cea a arbatul, in testicule: in ambele ‘cazuti individu castrat este mai mult decit sien: regreseazt gi de genereazi. neformat™. malformat, organismul e in initegime sirac Hi dezechilibrat: ef nu se implinesie deci prin implinitea sistemulu: fenial cu tote acess, me enomene! genial nu conte a ‘ia individuald a subjectulut si chiar o pon in pericol. Glandele mamare care se dezvots in pecioada pubertii ny joaed nick un olin conomia individuals a fenteit ele pot fi indepiiate tw orice etapt Ulerioard a viet: Multe secret oxdriene au ea finalitae ovull. tn tnaturzates Sa, in adaptarea uterul fa nevoie sale" dar pent orpa ism, i ansaniba, ele sint mal_degraba un factor de dezechilib femeia se adapteazi mai degrabi nevoilor ovulului decit proprilor gevot De pert pnt a nenopmz femen exe ere ane istori ce se desfagonta in ea si care allo priveste personal. Anglo’ sa on numese meastusqia -blesten gh inradevin, mi exist in elul menstrual nici o fnaliate mdividuals In timpol iui Atistorel se creda singele care curge i fiecare lund e destinat sa devin ‘az de fecundare, singele si camea copilului: adevirul ascuns in aceasti vec teorie este acelac3, fad incetare, in femeie se schiteaza ‘uavalul gestajies. La celelalte mamifere, acest cichu nu are loc deeit pe data unui anotimp, neste insopit de singeran- doar la maimujele Euperioare i a femete el are loc in ficeare tund, insouit de singe si dutere! Timp de paispeezece zie, unuldinte foicult Tui Graff care ¥ analiza acestr foomene 2 put Astfel, in chip constant, falu: Asn ra ec a 1 Nom revere lag ssupea ees suet in vo al Tea ap * Mona pee sufranatrtumperwnalt' spon de aioe fn rei amp itu din Meanena (th SIRLICE BALANT. Varo mind coll. pag. 10 3 Ale tt cal unr cop de a a cave atau sh organiere con corsan de eee: clo fs ee onus wt Se cur de on prestip pe care cao a fen jocu sa att ap mo Apc cpala Baton eal pcs in acest car eda oleae al pens 2 deopatned vert de alienate 6 sie prezentt ca sex: fapt cu nenumirateconscinte Dar acest con- ante semalate de not me definese neaparat on destiny dactfalusul ange stab o asemenea valoare este pent ch el simboizeazt 9 Suversntie care se reaizeazd in alte domenitDact femela ar feugit 3h se afirme ca subyec, en ar invent ci sgural ehiva ia le tls: papurs i Gre se earners promunen copil poate devent un bun ma de pre deit penis! Exist seit cu iaie wen, unde feme sat dtinatosrele magifor in care se Slieneazscoletvitate, in aseunenea sore, penisul pede lt di flo Noma im ansani aceses sua prvegi anatomic ¢ fatemeia un vertabil privilege oman, Psthnalza hu post lst devil dect in contet istrie ee 'Asachm ue deajins st spnem cf feria este o femel, nu 0 pam defini nici exclisv pein congientizarea femitti sale: aces EVcongtinia de sine apate in sinil soeetiti din cae face pore Inmeroriindinconstentl si tteaga vial psticd imbapl ins sl Pribanalizes sogerses ch drama individul este una interlock Etvintlecomples tending ec 0 vadesc indeajns.O vat inst este 6 relate cu Tues: ndividol nu se defneste deci prin alepert sees Sivein oizontl ns spre acest cezont ebure st ne ioarcemn spre 24a spins favebicion care ne greocupa, In parcular,psianalica tu reugese sd explice de ce femein este Cella Cics Pew! insist faite ch prestipslpenisfut se expla prin suverantatea tatu Suprematie marlin’ caret ongine marutsete cd 0 enor ‘Ane, fda respinge mv toc meritle pshanalize tle ei fecande, fi vom eespnge mets, In inh finn ne yon ta la 2 considera sexuitaten ca pe un dat Inpustinenaceste audit ¢ dovedits de Schematisnl deseerlor boca feminn: an afimnat dep pial nL stds niciodat frontal c doar porn dela oul masculin: et pat sf ignore fot seat everett de barber acupra femei este fundamental ambivalenta Freud 31 Adlerent satin angoasa pe cave femeia o manifest in fal seat Issn nverine ae done ft Stk! 3 ne ne Gf aici e vorba de o eactie oriinara; dar 0 descre fn chip spert- Gil emeia a teme de deflorare, de penetra, Ge sarin. de drere Ease Spun itn dons expat © ml red rarona I lo sf adiitem c3 dorima se dephzetyt in angoast suse con- ffum cu spain ar treba st vedem wn dt orinar in acest #01 de apel urgent tenor, in aelas timp, care est dorm Femina "eterznd de sinter inisolubs a seetie sirepolses Ese remar- cab faut cd numeroaseaninalefemele Tug de co chia in mien * Vo even supra acest i Un patea 4 douse le senna do din rajun meedolopce 7 ee ee ian i comer 2 ae ee pulsiunilor contradictorii: €a inventeaza solutii ierarhizate etic Tnlo- saz. Aga incit nu ni se ofera niciodata decit o imagine inautentica, 78 siiportind solicitarea a dou’ moduri de alienare; este absolut evident ‘ef Jocul de-a fi birbat va fi pentru ea 0 sursi de egec: dar jocul de-a a fi femeie este si el o amigire: afi femeie ar insemna a fi obiectl Celalar; iar Celalalt ramine subiect in ineriorul proprilui aban Adevirata problemi a femeii este ca, refzind aceste dezertini, 58 se ‘mplineasea ca transcendent: este vorba in acest moment s5 exami rim posibilitijile deschise de ceea ce se numese atitudine vitlt $1 udine feminin8; cin un copil urmea24 drumul indicat de vnul sat ltl dinte paint, aceasta se poate datora faptulu e4 elle eia deli- berat proiectele: conduita sa poate fi rezultatl nei alegeri motivate prin fnalitii. Chiar la Adler vointa de putere nu este decit un fel de energie absurd: el numeste protest vil" orice proiect in care se fncameaza transcendenta: dupi el, o fetta mu se aticd in copaci decit pentru ai egala pe biiefi: must imagineaz’ ci tar plicea si se eajere fn copaci: penteu mam, copil este cu foul allceva decit un .cchiva~ Tent al penisului": pictura, scrisul, politica nu siat doar sublime: tive”: exist fn ele scopuri yimite pentru ele nsele A nega acest fap inseamna a falsifica ineaga istorie umana. Vor putea remarca un anumit paralelism inte descrierile noasue si aceea a. psilana ligtilor Cact din punetul de vedere al birbajilor ~ adoptat de psa naligtt barb gi femet ~ sin considerate ca fiind feminine conduitele de alienate si ca fiind virile cele in cate un subiect igi postuleaza luanscendenta. Un jstoric al femeit, Donaldson, observa e4 definitile sbatbatul este o finta umans-mascul, femeia este o fina uians-fe ‘nela™ au suportat mutilarasimetsice: mai co seama pentru psiha alist, barbatul este definit ca finn uinand, ia femeta ca femeli: de cite ori ea se comport ea finia umana se spune cd ianita birbarul Psihanalistul ne descrie copill,fetita chematd si se idemtfice cu tatal $i cu mama, ca scindata fre tendinfle ,vinoide™ si.femnnine”, in ‘reme ce noi o coucepem ca ezitind intr rolul de object. de Cela, care se propune, 31 revendicatea proprie bert; asa se face ci vom ‘idea de'acord asupra unui anume mumar de fapte: Tn special aunci ind examinam caile de evadare inautentica ofente femeilor. Dar nicidecunn nut fe vom acorda o semnificatie identicd cu cea freudiana sau adleriana. Pentru no, femeia se defineste ca o fint® umand afla {in edutarea valorilor, in interiorul unei lumi de valor, lume a cAtei Structural economicd 3 social este indispensabil si 0 cunoastem: vom studia femeia dint-o perspectiva existential parcurgind in totaitate situatia e. Capitolul TIT PUNCTUL DE VEDERI AL MATERIALISMULUI ISTORIC “Teoria materiaismuluiistorie a adus a lumind adeviruri extrem de importante Uaritatea nest 0 specie animal: este o reat Sire Socata tant sto eps 6m suport ss fezenia nati ct 0 preia pe cont ropri. Aceast preluare neste eeSperaesnerionr’ st stiectii: ea are fe, in chip obit in pans Astel,femeta nu poate fi considerata doar ca. un organs, Sexunt dine datele Piologice. au importanii numai acles care [pimesc, fn define, 0 valoare coneretd, consis de sine a femeit mi Este definiti doar prin sexushtate: ea reflects 0 sitvatie care depinde fe srictira economics a societti,sructurs care traduce pradl de volute tensed tins de unsanitate. Am constaat ed, din punt de Sedere, biologi, cele dou teAsitrt esentiale cate caracterizeaz’ Tenmeia sint urmitorele:priza asupra fur este ma mic decit cea 2 barbatolu, este n chip mai stit,asevit specie, Insa acest fapre apltt salon ei tof difere in funeie de contextul economic = Social in storia uiuand, prza asopa lumi nu se deineste mciodats fn trap, inuditatea sa. pen degetal mare meni st rind mina se tepaseste, deja, ca forms, aneipind instrumental cet va mulipica puter, inci de la cele a vec semne ale preistonei omul ne apare Jhrotdeauna ea fund inarmat tn epoca in cave el minuiaghioage prele {N fnea fa stan faelesilbatice, slabicunea fica femev con Sila o inferiortateflaprant: ¢ desta ca un msrument 58 reclame ‘forts cu purin superioars clei de care spune femeia pent ca e2 Si apart absolot neputincioash Dar se poate face ca, dimpotavs fehmea sit anuleze dferenja- musculars care separa basbatul de femeie: o bund inzestrare ni crceaza superiontate decit din perspee tiva une nevoi @avea mai tut ne mat bine eit a avea indeajons ‘Aste anerares unui snare num de aparate modeme nu pretinde deci tlizatea unei pry din resusele vine: dacd ninimuul nece Sar nu este superior capaciatior femei,ea devine, in mune’, egala barbatus in fap imense desfaquri de energie pot ft comandate Shtiai into simp apasare de buton. Cit despre servitupile mater nit ele dobindese, i funeie de moravur, © important variabils de Ta coz Io cz: cestea sin mpovdrstoae dac3 femeit se inipon multe naser 4 dich ea Mebuie ss hrSneased si 8-1 creased fi Sprijm cop; daca ea procrees28 liber, daca societatea i vine in ax 80 toc a simp sarcni si se ccuph de cop, obligate matere sat ‘tones spot leone compensate fo domenl aac in fanope de acess perspectvarennsezi Engels, Oriinea Janie storia feet acest tore ar depinde chip exe Se ‘etea‘ntewilor i epoca de pat. cin imine define oman de to mec lal, md rade de deste Symes patna nau posta ea face agncr: poe iene ets ma mal dc snc ce expres fatinior Toc neste) divin prmive a unc ele dowd See comiuie de. tm anne sen dou clase: te aceste clase Sind cpt: rome ce bitte seach gt peste, fee Sle Hing cits ar sarcte domestic inbach spec Une Imuncl productive: fbcares selon de Ii, fest grin rn Zsa jocl un fol mperant tn yi econonicl. Dups detco perce ariel costora broneu, Heli dp pact plu Feriuhura secu enecesnr o mioned iene pent 9 defigs ‘ior penta fae cmpurle st fedeasea_ Atmel omul recrge fmunea sor onneni pe cae i face sla ape propreates prs gupta slo i al panna, bcatl devine spre al Fees Aceaia va f-anaen tinge trea sexu fen Ex Se epics pin rstaressurvent In divcunes mui ea ima Sine nor wo! msrumente vAcweag enue che fate aig fa domina(ia Teme in cash 51 anime liniarea activitit ef a te- Burt cnc sigur aunt domatia bral teas acttates hated» fee fa ren com porta compare co me producti tbat nea lu ea tt, amet doar on doe Eisetmaac™ In acest moment ep pte se cite cea mater wanstres se face sn an fie gt de In feet ete te apart ate puta fra pe propretates psa fone asl de fanulie, femeia este oprinath Barbatl suveran fi petit pite stele, capichsexuate face amor eu slave sc etn epolizam Bsa ce mocavurle fac post epost femeta se rizbon in infideltate adler devine complemett tata a store singe aprae a femel fa de cava domes eli cae est nu opresinen socal spon pesuni econonice Efatiatca hu se pate resabi deck ane tnd cele dou see vor svea repr jude epale, dar aceite Berare pretinde feloatceren sexu femnm a actvasea pub "Elecren femetit posts abi tune! ends putea gar prods po ta argh far mou cooled 0 va eeope ar * Originea fami, propre prise 51 @ stata, Etura Politics Bucuresti 1987 al rmisurk neinsemnati. Acest Inert a deveit cu putin mumal. in nie mart ndusrt deme, care ny numa ch admit, dar face necesirt monesfemet pe sae IE ‘ate, sontaferei cea a socasmuli stat nti legate, dap conn se pone vedea in vara inerare consiraa de Bebe femett “Femeia gt proltarul ~ spune el ~ sintamindoi miste oprah ‘Aceon decvotre a economie daorté ristrrit aduse de. ma Sins, este ment sist elberere gi pe unl, 5 pe celal. Problema Kemet se reduce a problema capaci ei de maned. Pueica Tn thoca in cave tence er adapate postin ei, detonatd de Glin a devent incapable etplostene ait reasete nha tmodern, egaates cu artatl Doar revistenele vechilut pate $a capris imped, ia maprate flor fmpliniea conereta ‘eestor eplitayca se va imply in zi ein acest reitete Yor iifpvinse Sa st mpi, dep, in URS, afm’ propaganda sovie ttt Tar ind societatea soca se va reafiza in ineaga lume, nv Norma exsta brbat i femes, ct doar monciton egal nee. (Go tote et snteza scat de Engels repens un progres fa de cele pe eave fe-am examinat anterior. cane dezamdgeste eel Wal importante probleme sint eseamotate Pivotal inept str repre Zins weceren dela egilcomunita [a propriate pad: mt se indict in nei un felcuun $a petecet aceasta; Engels marunseste thir ct sn stim nimic tn aceasts piv pin aa actual fumal ef ignord detalul tone, dar nich sugeteaz8 veo relate aacestua, De asemenes, ni linpede fat cd proprietatea Prrvatl arf anreat in hip fal sservwea feet Matetalismul Rome consider rept date fap pe eave ar webu 3 Te explice: el ponulesci fra a0 dist, lpitra de nveres care Teaet om de Fropeltate dar unde is are sur acest interes, ssa a insti eet el insu? Asfl, expunerea Ini Engels mine superficial $Mevarorledescopete deel apr dept coningente Este impesibil ca tie ste cerecate in profane fart a dep litle materialise instore, Aeesta au ar putes formula soli ale problemelr pe care Team nda find ele inereseaz onlin ansmblu 9m seats baactune care este homo aconamics cla, de exempls, ct idea ais de posesine nu poste dobin di seas dsct pomin dela condi origina a existenul Pen ca hs pond, uebute matin existe in sobect ead dea se postu in Sngularatea sa radicals, o fioare a existent! sale co Mono si separa Se infelepe ed aceasta pretenie armas Subic tive intengra,frkadevirs atta wreme eft fadividol no dispunea de 2 podem 82 amifoncele practice de a si- satisface in chip obiectiv: in absenta tneltelor adectate, el nu Tocerca, initial, sentimental puter asupra Tumi, se simfea perdutin natura si in eolectiviate, pasiv, ameninfat cine a anor forte obscure: no indriznea #t se plndeaici pe sine deci identficin-se cu mtreg clan totemul, mana, paint ecat realiit colective Or. deseopencea bronzulii ia permis omului descoperirea sinelui creator, vit in incercrile unet mune anevovoase $1 productive; dominind natura, el nu se va mai teme de ea; 0 dats Feastenfa es invinst, el ate curaul de a se pereepe ca activate futonoma, de a se inpini ea singularitate! Dar ace far ft realizatniiodata daca ombl a a fat iecia moneit nua sets inte-un subieet paiv:subieetal Inst 51s cticent pe sine faurindu-suneltele gi evcerind pit Pe de alt part, aftrmarea subvectului nu este suficientépentel explca proprietaica: in. provocare, conflict, lupt, orice. consuinid poate incerca si se inal la suveranitate. Pentru ca provocatea 8a Forma potlacrhului, adied a uncr rialitiy economice, pent ca, pomind de aic.seful si apoi membri clanulots4 revendice bunt Private ebue cain om sh existe o all tendinlt origina am spe ej, intr-un capitol precedent, cS exisentil nu reugeyte se pefeeap dectallenindtse, else cautk pe sine in lume, imo form Sutin, pe eare so Insuseste. In totem, th mana, in ei eristeni sa alienaté cea pe care o ntlnste cial fe separa de comunitate, el reclam o incamare singular maa s¢ Individuatizeasd in ef, api ia ecare individ: sin acelin fearetnceared si pund sipiire pe o bucatt de sol, pe insiumente de ue, pe reco In acest boy care sint ale sale onl se teplsese pe sine aust pentra ciel s-a pier tn eee de eles, aunei cael le poate acotda o importa fundamental, aceeat ct Propries lui vigh Astfel.fnterese! omului. pent, proprietatea st Ave otelajie iveligibild Este evident, ns, ef nu o puter descr apelind nuuai teal: webuie #8 cuprinden Inteapa atnadine 3 mula annat cu uneata, aitudine cave implied o infasiuctrd catologick Deasemenea, este imposbils4 deducent din prorietatea privat opresiunea femeil $i ait insuftiena.ponctulul de. vedere\al lu Engels este manifest, Ela infelescorect fpf c&slibilunea ials- to Puma 5 veveile soins, Gaston Bacheland face, pine alee, un stud sues al upctRetarlu Hata cum pa eicean g ricoval, onal se afr pe spark Moment rt de fear ete unl perfect zat # pi fat Ff sencye frstorlatspinien timpulin, pin silent tnt clipe (pug 142): 3, tna degarte Pings Tuntoae accep provocten pe cae 0 ‘miso 83 colas fee adevenit,concre.inferontate det in relia i cu feata de bromz et de fier inst no a estat fp eS Title caps ‘apt de munel nv constiuau in sipe un dezavanaj conret deci intro anumits perspec. Tocmal finde om este transcendents ambit, el proweteiza.dincolo de orice now stsriment, no: xen: cind 2 iventt onetele de Brone nu fal ulmi xplosteze riding, 9 nuts defigeze a1 34 cuive cli Tats mu Sin bronz pur st snp cat acess vin Tneapaaea fee S anrenat rabusiren et pnt cl bcbatul expat print provect de inbogsive x expanstine. Nici aces roe neste sufeen pen tru expieafapi.ch ea fost opnimatt dviziomea munci pe Sexe I fi putt presupne o asociere prieteneaich Dac rapotl 21 onl cu semen si arf exchsi unl de prietente, nm fxpien nit un tip de aservie” acest fenomen este 0 consecnis 3 impecalismaluy conifer umane cate inceared sti fnsoeasct tbrectv propia soveaniate. Duct nar fh exist ih ea enepeia om finart a‘Celuiat yo preeatie orgmari de dominare 2 Celis Eescopertea unl! de one ni arf putt ance opresines fem Engels nu explich nil caracteal singular al acest opesan El incereat st reGtcd oponta sexclr la un conflict de cls a fc dealt. fir pret mare convingeve: aceast tz i poate fi sustinna Est aevirat ch diviziea mimes pe sexe st opestinea reas de Bie evoed, In anumite puncte, divienunea lator: dar ele nu po fonfundate: nu east, tn scizinea cleo. nie 0 bard biologic. tmimetnd, sclavl ajinge ia contin de sine orient imperesa SKipinuloi proletaarl sta tri Totdeauna. propria. conde in feo even afl oes consi eo senna Faria prope clase” Ann asa in invoducete ct de diferteste ‘ompici pe cate el 0 In ncn fen Sica sexuate si fe ablite. Fapt ines si mar gray once abordare ds bund -crediays nun putea conser fein dase ca muneoare: 3 Stcapeitarea dea produce nc el de repedacere este mponans Sit'in economia social ct tin viata individuals: exist epoct in are ese ai ud nssterea copilr deck manevareapugulus Engels $"tscamota problem: else mulaeste st declare Tamia af dbl de comenitatea soils: se se lt de des get de radical 3 trebut sig; modifice URSS polis fanaa brates diferi s nvorimeate legate Je producti 1 de epoplae de lel, supmnaven fais nv snpich tn mod necesateliberarea fenet exemple Spare al epi maist dovedese 3 eps 84 - FY aiect de Stat, femeia nu va fi it-o mai mick masurd oprimats de troy. O veriabis eed socialist, gl anume uns eare doregt stiia fark supcima Liberata, are fe impune obliga indivizlor fra a aol indrvidalitaten, se va afla ino mare incurcaurd Gin cauza blemelor ridicate de condijia fernli Este imposibilé similares estat cu mmc su cu un servile recur cel militar, Se sviyeste mult rai profunda erate viata une! Teme obliging st iba opi deci replementind. ocupaie et tn Sit nu a {ndeiznveeodstd st intitue cout obligatoru, In actu sexual, In Matemtate, femeia nu investeste doa fre si tip, ci valor exentiale Materialism rationalist prtinde in van e4 ar cunoase bie acest, Caractet dramatic al sexta instinct sexial nv poste f reple meni este sir ck el neste ptstorl unl ref sl opie Satisfacer, spunea Fred: sigur ese Ch el nu se ast inegrat fh social Findet exist in eotsm o revolts clipe! impotiva impala ind ‘idualul impotriva universal voinja de al canaliza si exploata Tiel si-1omoare, cfci nu se poate dispune de spontaneiatea Me asa am se dispne de materia ner aceasta, mai cu seama, nu poate ft fora, aga cum se frtesed iberaten Femeia nu ar putea fr dvect obliga sf nase tot ce se poste ete ca en si fe pust In suai din re materifatea 1 consitie singura iepit:leges sa tnorver yn clsitoria, ce interzic masurle aniconceptonae gi avortl. se imterzice divoril Exact aceste vechi consrmgen ale patraratla fe resusenat URSS stir a reinsoflett teoilepatemaiste ale cdattoie, prin aceasta ays <3 ceard din nou femet sf fie obiet exotic: un discurs recent leita pe celdenele sovitice 5-3) pr ‘paced inuta, sf foloeasedfardur, 8 deving cochete pentru 431 tage sol $i a tens donna Din Scetexempl rez himpede ct e vimposibili considera femest doar ca fori produciva pent tarbat ea ese o partenert sexual, eu functie eproduetiva, un obtect erotic, ui Celilah prin care se cau pe sine insusl. Repimuriletota Iiare sau autorare se pun in van de Scord ina interece psihanaliza sia declara ed, pentru cetaeni Jil, imtgrat in coletiviate, date dividual ms exit eros este experena in care peneralatea ste inttdeauna reperceputd individ Tar_penra socialism Adamocratie in care rar boli clsee, dar nu stindivii, problema estou individual rar pista inreaga important diferenierea sexuald gar pisraittesga unporanta: Raporul sexual care ueste femeia 31 birharl nu este acels! ci cel peveare barbatl il atehne cu femea;Tepitura i cu copii este unt ireduchiila. Ean fo teats mate nels de tron: magina ne de-apins pete 40 boll. A revendica patra toate dreptaile, tate gansle posible Dentro fnts mans in general nw presepne a tet 38 At ocd In Driving siuatit et sinpuave Tar pentru a0 cunoase, materialism 85 istoric, care nu vede in barbat gi femeie dectt entitifi economice, tre bie depisit “Astfel, refuzim, din acelagi motiv, monismal sexual al Iui Freud si monismul economic al lui Engels, Un psihanalist va interpreta toate Tevendiedrile sociale ale femeii ca fenomen legat de .protestul vin fimpotrivi, pentru marxist, sexualitatea sa nu face alteeva decit si texptime, pe edi ocolite mai mult sau mai putin complexe, situatia eco ont .vaginala”, catego rua def istoriei economice a umanitati, existh o infrastructurd existenjiala ‘care, singurd, permite infelegerea, in unitatea ei, a aceste forme sin fulare care este 0 Via. Valoarea freudismului vine din faptul ci exis fentule un tp: modul in care se trieste el ca trup fata de alte trupuri traduce coneretsituarea sa existenjiald: De asemenca, adevirat in teza Inarxistd este cf pretenjile ontolopice ale existentului iau o forms Conereta in funeie de posiiltiile materiale care i se ofera. in spe tial in functie de cele pe care i le deschid noile tehnic, Dar, neinte grate in totalitatea realtis umane, sexualtatea saw tehnica nt pot explica nimic Este motivul pentru care la Freud interdicttle form fate de Supraew st pulsiunile Eului apar ca fapie contingente: iar in cexpunerea Tui Engels asupra istorei familie, evenimentele cele ingemmate par s2 survind pe neasteptate in functie de capriciie uns hazard misterios. Pentru a descoper femela, nu vou refuza anumite contributi ale biologie, ale psihanalize, ale mateialismulu stone ‘dar vomn considera ed wupul, vata sexual, tehnieie nu exist in chip ‘coneret pentru om decit in masura in care el le percepe in perspects ‘a globals a existenel sale. Valoarea fore musculare, a falusului. 3 Uncle: nu poate fi defini decit intro lume de valor: ea este dictata dle proiectl fundamental al existentulu in transcenderea cate fra Partea a doua ISTORIE Aceastt lume a aparinit intotdeatna birbor: nik nul inte rotivele popise ope jusificarea acest fpt ni prt suf ‘ent Doatcluind in fomina hlosfies existent datle preston 31 SMe eaopetie vom puter Inelege cum sa stabil sera sexelor ‘Amafirmat deja ch rt de efte om dou catego uae se afl una in peezenta cella, fiecare wea si snypond serantten dnch Bnfndoud sn capaite at sung aeeastlfevedicae, Tne ele ears fie itr ost, fe inte pte oda ino sae {fe tenslune.o rele de reciproctater dacs tna dite ele este priv feet en devine superionrd celle, pe care se stsduiste st © thenné fh opesnme. Se poste nelee, asada. cd irbaula vat si domme fenvesdar-ce privet perms 3-3 duea fa inepinie vein? Pe de ne formate. pe it de pi ste, tie funeare de emopratasupraformelor prove ae sce Une Inv extem de contaditon, Este deosetat de dill de agns fo imagine 9st feet in peronda precedent cele a procticirh ereultuniNuvse she nici nica ach in condi de via at de ‘Hfente de cee de astari musculatora su ara fespratoral fem nueva fa fel de devvotate ca sale baba Oricum. 1 se ih redma miner rele sc mai ales, ea era aceea cate puna poses Scest dn unm fap est, totus, amg probabil cd 36 ievenea dat inc conoae. tl pt ie ena a se apa de viral apresor, animale su oameat, oll 33 IMpliea: deci un ni mare perc i creno fran mare Se pe ins etm nmeoase cru fete ea esl de laste es {ente penta patcipa fa expedii rSaboinice. Powis ston hi Hierodoutradiilor prvtoare is sinazoanele in Dahomey st mutor alr marr anfice sa modenme, +2 itimpltcafemee sta parte in laboue sau vende singeroase, in cae dovedea fo aia cua 1 Eruzine ci bara sit eitaterazboiice cae le sfisay adversantor featul cu dint. Ci toate acestea, est foarte probabil 1 aun, srasti, tba aveasprvilegil fo fc: in yremarieghioage. Si Shlsictnfor tn wfemunie in care resents nat er una 88 maximi, iar uneltcle erau foarte rudimentare, aceastt superioritate probabil ci avea o importanti extraordinars. In orice caz, oricit de Fobuste putea fi pe atune! femelle, servituile reprodvcetreprezen fau pent ele un handicap teiblfoIopta dss conea Tumi ose: se povestese ei amazoanele isi mutilad sini, ceva ce inseamn’ ea Fefuzau materitatea, cel putin th perioadatdzboinil a viet lor. Ct despre femeile normale, Sateina, natere, mensiuaia. le diminus pterea de munci si le condamnau la lungi perioade de neputins entra a se apiea de dusmani, pentra a asigra iittinerea lor st 2 Eopilor lr, ele aveau nevoie de protectiaeSzboinicilor st de roadele ‘inom si peseuitulu eitora i st dedieau bisbai cum, evident, nu fxistanict un contol al nastrlo, cum natura nu ti asigurd. femeti perionde de senate precam aftr femele mamifere, matesiatea {oped atorbes, probabil, cea mat mare parte Toreor sia timpu- Tutor in plus, ele mu era eapabie i asigure vita cpioradust pe lume. Acesta este primul faptinedreat de consecife: inceputurtle speciel umane au fost dificil: populaile de culegitor. vinaton si pescati nu smulgeat paninulus dect prea pute bogati. cw pretil nor efortar uray, Se nisteau prea tll copit fa de estrsele olectvii:feeundiatea absurd a femeit © impiediea si participe Sev la sporirea acest resurseetend, in schinb, © malfinte de noi revoi, Necesarsperpetsrt specie, cao perpetua cw astra dk Sor bebl era ce cae aipuraechlibrulreproducty 1 producti ‘Astfel femeia nu aea, fat de Barba eretor tei miear pivilegial de a mentine vigs, ea nu jaca rolul ovululu in raport cu spermato zoidul al uterul fa de flus;repnezenta doar o parte din efor de 2 petsevera si finjeze al specie umane s) acest efor se eealza in odie concrets rate bsbatl Tong, de veeme ce echilibeul producere teproducece reuseste impotdeatna se stabileases fie sich pretul infatcidult, al suet fiilr. al razboailo, barbati si femelle sint necesai in mod egal din pusetul de vedere al supravieutcoletive, sar putes chiar pre- supune ci in anunte stadt earaeterizae pin abundenta rant. rll ei protector $i hudntor a subordonat pe birt femeit-mame, exist femele animale care fac din materitte srsa unei complete ato omit de ce n-a reust femeia sii ridice un asemenea pedestal? Chiat in momentele in care uinanitatea reclama in chip cel mai Jmperios nagten, nevora de mind de Iuerd find supeioarscelet-& iaterilor prime de exploatat, chiar in epocile in care materitatea a fos cl iat mult venerat ean Le-a permis femeilor #3 evcereascd prim foe! Motive umanitates nu este o simp specie natural ea " Seco a acon ati ic un eet elucubailor las Hosen 89 ‘nu cautd si se mentind ca specie: proietul stu nu consti in stagnare ‘umanitateatinde spre depasirea de sine Hoardele primitive nu se interesau deloc de posteritatea lor. Nefiind lepate de un teritori, neposedind bunuri,neidentificindu-se cu nimic stabi, ele a forma nici 0 idee concreth asupra permanenfei; nu aveaw grip. supraviluirt gi nu se recunosteau in descendenti: nu se temeau de moarte gi nu aveau nevoie de mosteni- tori; pent ele, copil reprezentau 0 povara st nicidecum un bun de pret; dovada: infanticidul a fost intotdeauna frecvent La popoarele fhomade; si mul dine nou-nascupii nemasacrati mor, in lipsa unei ‘piene elementare, in indiferenta generala. Femeia care di nastere nu ccunoaste, agadae, orgolil procreaii se simte ca un fel de jucirie a tinor forte obscure iar chinurile faceri nu it apar decit ea un accident nuts supiritor. Mai train, copilul va incepe si fe prefut mai mult COnicum, ined, nasterea si alapratul nu sint activi, ei funett natura- Je, in care nu este implicat nici um project, de aceea, femeia nu ‘seste in ele rajiunea une afin ple de mindre a existen(e sale: fe is suport ct! pasivitate destnul biologic: Muneile easnice, carora Te este harszita findea sint singurele conciliable cu povara mater nis 0 tin eaptiva in wmanenta si repetii: ele sintreproduse, ide tie. 71 dup 2, fir a se schimba prea myult de la un secol la altul, fceste mm nt produc nimic nou. in schimb, stuaia birbatulun este fadical diferta: el nu heaneste colectivitatea precum albinele Iver toare, printran simplu proces vital, ei prin aete eare implicd trans cenderea condifei sale animale. Homo Jaber este, de la obisia tin: prunlor, un inventator: praia cu care {i inasmeaz’ brayul ca sa bata pom si s8 adune fructele o« ghioaga cu care ueide animalele sint hnistmiente prin intermediul c&eora el igi amplified priza asupra Tunis of mu Se mdrgineste scare acasa pegti smulsi mari: trebuie a, mat ini, $8 eucereasea lumea apelor cioplindu-sipirop: spre a se instipint asupra bogafiilor luni, el anexeaza lumea. In insist aceasta ‘etie el ajar si-si sim propria potere: ist propune tite, proiec: teaza cai de a le atinge: se ealizeaza ca existent. Pentru a perpetua, cl creetza, depigeste prezentul, deschide calea spre vitor. Este mo- Tivul pentru care expeditile de pescuit si vinatoare au un caracter sacru. Cele reusite sit intinipinate siritoreste, ca tiumfuri in care ‘birbatl gt rectnoaste umanitatea. EI manifest, ined, acelagi orgoiu cind construieste un baraj, un zgirie-nori sau o pild atomics. El nu a Tuerat doar penteu a conserva lumea dati: -a-abolit frontierele, a proiectat bazele unui now viltor ‘Actvitatea sa mai ate o dimensiune care it confers suprema dem. nitate: ea este, adesea, primejdioasa. Daca singele n-ar fi dectt un ali nt, nar valora mat mull decit faptele: dar vinitorul nue un thicelar: luptind cu Travele salbatice, eligi asuma riscuri, Pentru a 00 spori prestigiul hoardei, al clanulvi ciruia ti apartine, rizboinicul isi {in joe propria viaté. lar prin aceasta el dovedeste, in ch Srilucit, &, pentru om, nu viata este valoarea suprema, ci Vita te baie si serveased unorteluri mai inalte decit ea insisi. Cel mai mare blestem care apasi asupra femeii este excluderea ei din aceste expe- ditt rizbomice: nu dind viata, ciriscindu-gi viata se ridie& omul dea supra animalului: sari de ce, Ia scara umanititit, superioritatea i se ‘acordé nut sexu care da vat, ci sexului care ia viata. Detinem, astfe,cheia intrepului mister. La nivelul biologic, o spe cie se poate perpeta doar re-cteindu-se, iar gi iar: dar aceasta ereaie fu este dectt 0 repetare a aceleiasi Viet, sub forme diferte. Or ‘pirbatul asiguis repetarea Vieli, dar print-o transcendere a Viet prin Existenti prin aceasta depasire el creeaza valori care nea orice faloare a puret repetii, La animal, gratuitatea ori varietatea acti Vititilor masculine rimin zadamice, cAei el este complet lipsit de protect: ceea ce face nu inseamna nimic, dack nu serveste specia: in Mreme ce, servind specia, masculul_ uman modeleaza fata Iumti, freeazs instrumente noi, inventeaza, Rlureste vitorul. In afiemarea sa de sine ca suveran, el se bucurs de complictatea femeitinsesi: cici fi ea este un existent, este locuita de transcendent iar proiectul et ma ste repetifia, ci depisirea de sine catre un alt viitor. ea gaseste in insigiima fiinfei sale confirmarea pretentilor masculine. Femeia se aboctazi celor care serbeazi succesele si victoile birbatilor Nefe~ jira ei este aceca de afi fost destinata si repete Viata, in vreme ce, jn propris ei ochi, Viata nit implica in sine rauunile e1 de a fi, sar aceste ryiunt sint mai importante de ‘Anumite pasaye in care Hegel definegte diaectica raporului din tee stipin gi Sclav ar putea fi'mai bine aplicate raportulu Birbat-fe meie, Privilepiul Staph aj el, provine din faptul cel afin potriva Viet riscindy-gi visa: insd, de fapt, sclavul favins ‘acelagi rise: in vreme ce femeia este, i chip origina. un existent cate da Viatd si nu ipt rise propria via 2 existat niciodata¥re0 lupt def plied decit ei, .Cealatt (constinga) este {wu care realitatea esentiala este viata animal, adic funpa data de o alta entate” Dar acest raport se distinge de raportul de opresiune, Tinded si femeia vizeazs st ecumoaste Valorie Ia care ajung ia mod coneret birbati; birbatul este acela care deschide un viitor pentru fare gi femeia isi ranscende condita, in fapt, femeile nu au opus niciodata valorilor birbapilor valorifemeiest; birbati, domici 38-51 pistreze prerogativele masculine, a inventat aceasta divieiune: ei nu Av finut sf ereeze un domeniu ai femininului ~ sub semnul viet, al imanenjei — decit pentru a tine pe femeie prizonier in el: dar exis teat ig cauta, in migearea propriei tanscendemte, justticare, cin o colo de orice specifictate sexual: insisi supunerea femeilor este 0 ddovada in acest sens. Ceea ce revendied ele astiz este recunossterea a existent in aceeasi msurd cu barbati si nu supunerea existenei fa de viar8, a omului fats de animalitate (© perspectiva existenials ne-a permis, agadar, si infelegem felul {in care situatia biologic’ si economics a froardelor primitive avea si instaureze suprematia bicbatilor. Femela este, in mai mare masura ddeit maseulul, prada a specie: umanitatea a incereat intotdeau Sseape de apisarea destinulu et specific: prin inventarea uneltet, inte finerea viet a devenit pentru birbat acivitate si protect, in timp ce prin matemitate, femeia riminea string lepats de corp. cai animalul TTocmai pentru ci umanitatea se pune in discutie ca find, adicd ii pre fera viet ratanile pentra a viet, Dirbatuls-a postlat fats de fereie ca stipin: projectal barhatului nu este de a se repeta in timp ci este acela de a domni asupea clipei side a fiurivitorul Activitatea mas ‘colina este cea care, ereind valor 8 constiit evstenta insist ea va Toate, ea a prevalat asupra fortelor confuze ale Viti, a aservit Natura si emeia, Este necesar acum $8 vedem cum 5-2 perpetuat sia evolu At aceastdsitatic de-a langul secolelor. Ce foc a rezervat umanitaten| Acestei parti din ea insisi care +a definit, in interioeul ei, ca find Celalal? Ce drepuuri ia recunoseur? Cum au definit-o biebaii? Am wiaut ef, in hoarda primitiva, viata femeli este foarte grea: la fenetete anumale functia reproductiva este hata natural, iar end ea se actvalizeaza, individul este cratat, mai mult sau mai putin, de alte osteneli; doar aninvalele domestic femele sint uneori exploatate pina Ie epuizarea fortelor, ait sub aspectul reproduceri, cit st sub cel uti Tat, de vieun stapin mai pretentios. Era, firk indoial, si cazul fe his, into epoed in care lpta dusa innpoicisa nei lum ostle recta tua utihearea Total a fesurselor comunitajii; oboselilorunet procreatit reincetate si dereglate 1 se adaugau cele ale muncilot domestce grele Gu toate acestea, unit istorick pretind cd in acest stadiw superioritatea mnascululus este mai putin marcata: ceea ce ar tebui spus, mai degra bi. e-c& aceastd superiritate este taita in imediat, eX nu este inci firmatl $1 voit; nu exist vreo stridanie de a compensa marile deza ‘antaje care stinjenese vial femei; dar ea nici nu este maltatatd asa ‘Cum se va intimpla mai tre in regim patemalist, Nici o institutie nu Confina inegalitates sexelor, de altel, nil exist institu: niet peo: 2 rete niet mosteie, Shut totem azexoat oar "Aba clnd nomi vor sie leat de un tions vor deveni agrcalto vor apien inst si dreptal Om ne mas lnteas itu apigs iota fotlor ost el Ieepe sf se exprime con ret pin intermodal inftisat pe ere o pune fom, nese 8 gin dased aceasta hme 1st se gindessch im acest moment eierenia Sexual ereflec fn statu coletvai ea expt un arate sn far in comune apace, feel este adesea areola de un pres Sg entaordinar. Acest prestgis se expic, in ent, pin ous importants capa de opt ito vrai zat pe mines pain fre pare propretaea coletivs, aceasta pretnde 3 poseson 38 {iho postentates matertatea devine fance serd Mule tabs iaiese fn regi comumtarsceea ce na iseamnd e& femeleapartin titre barby din colecrate. att nu se at cede doe c8 tnvunea in promscutste a fost graticatsWeodat ina bit fomete nu au o exists religions, socials economies ect fn agp. individaltaten for Famine tn pt fap biologi: eshora infec de fom monopane poligaiie, pliant =n ese a fn, decit un acident prof cen ereae nicl 0 lepiur is frat cla, AnsanbL clans reun sub en acl! totem posed Isic 9 aceeast mana si 3¢ bucera mateal de un aces tetra Comun. in fete de grocesl de alienate despre cave am Nod ft se percep in. act feoni, intro Forme obiecuva st conere Mentate perststs sind dsyesia tmp’ Doar est demers exis tena pette Wentficren ine clam gin, fale popneate area subzistt pint tn zielenossee Concepts: inno nomade ‘exist dect cia, commantatesagricols ro sbsttie we nsddeine In tre anecngu i iru ete Slanet manifesta un ineres profund pent descend sitet v4 Supraviu prin pnw Iaat mosenie $1 pe eare acest Nor imine Continate i gndeste unfatea si doreste extent din Colo de pezet x se resunoast cop, recut e und 5 ine) se implineste se depieste Tass ai pm sguor conta tli la procearea cop ore cred ch acest ef reluearaii ale farvelor anata cae 10 tard in covpl fener se considers neo ch femela tebe 5-5 Pad feiora pent a face infitarea posibil, da alte popoate cred Eien oe produce la fel de bine pan nae sit prin pur. nonce e32 rept Ia religia este neutri: adoratie a 93 deflorarea este privité ca secundart i, din rajuni mistice, ea este ‘areod apanajl soul Mama este in tod evident necesard nase opilulu ea € aceea care conserva gi hrinestegermenul insur $i, deci, prin case perpetueaza lanl ih Tumea vib Aga Tne €3 Ajunge 5 joace un ro de prim plan. Cel mai adesea copii apartin cla~ ‘lui mast poars'numele, se bucurl de crop sat eu sea ma de pamintul dtinat de clan. ropietatea comunitara se transite pn femet. prin ee fe sin asigurate membriorclanuui impure st fecoltele si. invers, prin mamele fore sint destinali curut Sa Carui domenta, Pitem considera. agadar. cn termeni mist, ps tmintulapartine femeilor: ele av un ascendent in cela tump religios 5 legal asupa pie sia roadelor ei Lepatra care Te uneste este m3 Suvnsa dec una de aparteneat reginul dept natural se care terizeazé print-o vertabls asimilare a femed cu pimintuls $i in femeie iin pinint se implnese,parcurgindasi avatar, prin snl ii i ce eel te ae Pet noma created att pce af de jar bopatileascunse in trina tamin necuposete: dar agricul adr mister fecundt care Incolteste si se desfoie tn brazde sin pimtecele aterm: else 3 fost odtasit precum vitele si recotee s1yreacatribul Iu st odds leasca alti onment cace sil dues mat depame, ducind mai depart rad lor: natura intreaga ih apate cao mam. tari este nets ene locuts de accleay pute: obscure a rina! acesia este molivul penitu care ise feredineaza munca agricola aga cum poate chema la si lrvele ancesele, ea are st pi tecea dea face's Fasara in cimpariteisamintate roadele st spicele [Niet ine-un ea nic n celalah nw este vorba deo aperayie crentoare side iocatie macs In acest stadiy, onl mu se mar msrpineste 53 culeaga produsele soll el nu-si cunoase si. deocamdats pt tere, ett ine tent st nape, se ste pasiv. dependent de Natura ste seaming viata $1 moactea, la ivimplare. Desigur, el recunoaste. ‘nai anal sau at pati, uitates actu sexual sa tehnilor mente Si imblinzeasca pininul: dar copit si recolele it apa mai ales ca aru suena ces os serene adem cet he bogie inpropae la suisele steciase ale vic sit muisteroascle efits emanate de compl feminin.Asemenea eredie sint inc vi Ia ‘multe snbuti de inden, ausuatien! sau polnezieni ele au eapatt © 1 stis fi, tu Glie, er mam rabowre Fest dumeriasss intigare toga 6s ada hit onl se pune imum vec esi fs Uganda sou ta popula Mana dia fia, feneia ster exe consid ‘ats press pent geiind Tn Niobar se sree ct eo a ft Does shed de se acpi feice grou Un Beano evil i aclea ce slg 94 importantd cu att mai mare, cu cit se armonizau cu interesele pr tice ale colectivititi, Maternitatea ii meneste femeii o existent sedentari, este normal ca, in timp ce barbatul Vinea7a, pescuieste, se izboreste, ea si rimini lings cimin. Dar la popoateie primitive no se cultivi decit gridini de dimensiuni modeste,aflate intre hotarele satului: exploatarea lor este o sareind domestics; uneltele epocii de piatri nu reclamd un prea mare efort in minuire; economia si credinta Sau pus de acord in a lisa pe seama femeilor munca agricoli, Pe ‘masura ce incepe si apard industria casniea, aceasta le va reveni tot Tor: ele fes covoare si invelitori, modeleaza vasele de lut, Adeseori, tot ele conduc organizarea schimburilor de bunuri: comet e in mitnile lor. Prin ele, deci, se mentine si se propaga viata clanului: de munca lor side virttile lor magice depind copii, turmele, recoltele, usten silele, toot prosperitatea grupului al cirui suflet sint, © asemenea pptere le inspira barbatilor un respect amestecat cu teroare, ce se V3 teflecta in cultul loc. In femei se ta concent, rezumindt-se, intren ga Natur stein ‘Am spus deja e2 omul nu se gindesteniciodaté deci gindindu-l pe Colao: el percepe lumea sub semnul dvalitis aceasta nw are, la Inceput, un earacter sexval Fiind, insi, evident, diferita de bisbatul care se afin pe sine ca flind Acelasi, femeia sa fi plasats in cate goria Celuilalt; e mvaluité in Alteritate; nu este, la incepar,indeajuns de important pentru a 0 incama ea singura, atfel inci ia interior categoriei Celuilalt se deseneazi 0 sulbdiviziune: adesea, in vechile cosmogonii un acelasi element ate 6 form’ in acelasi timp mascalina si femining; astfel, La habilonieni, Oceanul si Marea apar ca dubla Incarnare a haosulut cosmic. Cind rolul femeii creste. ea absoarbe aproape in totaitate zona Celuilalt. Apar atunci divimittie feminine in care se venereazi ideea de fecunditate. La Susa a fost descopecti ‘cea nai ariaicd imagine a Marit Zeite ~ Mayea Maina cu rocie lung i pieptinatura Inalt pe care alte stati ne-o infatisea2i incoron: cu tumuri; sipiturile din Creta au scos la lumina multe asemenea fig, Ele sint cind steatopige si ajezate pe vine, cind mai subtini $1 stind in picioare, citeodata imbricate, adeseori goale, cu brajele sirinse sub sinii umflan, Repezentaté ea porumbita. zeita este regina Si conser Seminele. Se cree cine se seme cu sates spune av "inas pele esta o ana atl Unson fel pees ntl it i fini dé pads (orn. cin ace inspect Hoe a Mae Daal) fn vechea Ine, fee gale imine in hmpal nop pagal ty jr cipal, Insien in Onoco tat tassndnatl g pleat in nih etme. cles fam female sat of conceapa salu pe Tame cop tot ate smuntele "idk plantate de ele roe en tne det ele plate denna Nha” GPRAZER), La Fazer existh muro evenpleanakage 95 cor: x exes mpldteas a fnferulu, de unde se iveste triads, Sub infiisavessimbolicl a un gape. Ea ae ara in mon 1 Badu, in min 31 zvoate.Peste tt, editore de vai: ucigind, e8prite St resurcetia. Capicioaa, desta, cra precum Natura, in ace inst tinp pricine st ingpaminatoae, a donnese peste inteaya Epeida, peste Fria Si Anatoli, peste ineaga Aste ocidenala Se muerte ltr fa Bail, Asta la popoarele seme, ala pec {Geen Rhea sau Cybele: in Epip o reps sub stun ls [at Sivimitite masetine sit subordonste aol soprem i free inde pirate ale certo si nfermuli feet ese inconpuraa de tabosr pe btmint ca toate Bile sure; est et nsdn eaza per Forty cae le define te pivita ca mapicans, vrptore,asocat ftconifor ea devine, uneor,peoteisi.precem dd vechlor Celis neor parc a eonducerea tbat 9 ninpl cia 0 xetite smgura, Aces epoctindepinate nu ne-av lsat nit un fe de locumente sense Dar male epotpattathate psteaza im itlogio for in tmontmente st tad ammtrea une mp i eace Tene deinen un cong foarte fnalt Din pint de vedefe feminin, epoca tratinanict sepreninn un regres ft de cea a Rig Ved i, fa inl ex aceasta din rma fata de sta rins care a precedaro. La feclum di epoca preslanics statute femeior ea superior cei revit i Caran, Navi fir preci Niobe sad Medeea evoes © poet in cae, consiernd i coparca pe un tun prope, samiele f hiverteau in suri e presi fr in poemele homies, Atomaca sau Hecaba a o important pe care Greta elsica ni 6 mat acral feiniorascnse in obra pieces “Acete tape a conds fa poteza conform cei in epoca print isd ar fh enstar 0 vertabia dome 3 femeior: Engels a feat test iprezi. roped de Baschoffen: wecerea dela matrarhat Ia potniatieapare fr Engels drt ymarea ining storch a sex {a femimin” tn reales ins, aint vista de ara Femelle decivum ant spne ci fener ora Cell asennad a spe eine Sexe nu eubsta a raport de reciprocate: Paint. Mania, Zi ~ & nu feprevnta un senten pentru brbat.paterea ee af dicole de fegittluman: ea er, agadar. neva tn afr acest regis Socke {sen fost inftdenuna mast pateres politi fst inttdeauta in miniletarbaplorAutotaten pies sau pur si simplu socials Syartine inotdeauma Sartor, afnna Lévr-Sanss insu 0 hip soctetaior primitive. Sexien, un celts acl inp celui cu cae se sabilese relate wceryroce, ese, ntotdestia. pl try arta alt imivid béebat. Dioliotea care se dezvaluieint-> forma sa alta In steiorel colecivatilo opane an grup de bata tut alt grup de barbay feet fa parte dite ule pe cate Ses A poses care sint pentru en asument de Schim 96 Brosrea provine din confuzia a dou forme ale alteriitit care se exclod tn torlitate In misura In care femeia este considera ea Find CGeialat absolut. s1 anume ~ onct de mare tar fi fora magick ca find mesentilul, ese cu tot imposiil ca eas fie prvi ca find tn celilalsubiect Femelle nu au constitu nciodat®. dec, am BUD Separat care si Se fi postular pentru sine faa de prupavea birbatlr. fle nau avat nciodats 9 elie direct gt aefonomd co. barat SLepatura de reciproctate care fondeazs cisitona nu se sabileste jnge brat st femei cine birba prin intermedil femeilor care tu repezinadect principal ocazie de insti a legatur” spine [Levi Strauss? Condiia conctet a femeii nu este afectats de tipi de fiiatie ce prevaleaza in Socetatea caveia ea i aparine: fee regamal este unul Davilinia, matin, bilateral sai nediferenpiat (nee fentierea netind niciodsta rigoroasi), ea se afl imotdeauna sub {utela barbaior: singura problems este sa stim daca, dupa easaorie, fs supune aontai tatu sau fatelay et mat mare ~ autortate ee Se ta extde 6 asupa copillor ei ~ sau dae ea rece sub autoriatea ulus In orice eaz in privinfafeavei, ea nu este niciodas decit anbolul ‘descendent sale. filaia.matrinaa taseamn’ mina tat sau a fatelu femetintinsh pind in sal celal Ea nu este decit mediatoarea dreprutu. sms deinsioazea acestuia. In fap regina Tilaves defiteyt teat dine dou prupun tasculine, = tu raporul dinwe cele doua sexe. Practie, cohiia femvelt n este Tepata in clup stale wn up de rept su de alta Se itp ca, in segim mtn ea sa ocupe 0 poate foarte inal Webuie, ns item Seana’ de fapul cd prezeata unel fem conducstor. a une, fegine in fruntea vt ib, a aseanna citi de pun €8 feel si fuverare:urearea pe von a Eeaterinel nu sch co nimie soarta raneilor din Ruta, 51 este Mat pin freeven ca, (ane, 3 asc in cea mai are inyosite. De alfel, cazurle fn cae feneia ‘amine in clanal su 9 cate sola nit este penis deet sfc Wiate scure, clandestine, sint foarte rare. Aproape intoldeauna a Dleacs si focuiascs sub acopergul soul: acest fapt este de ans Penta ilusua prnatul maseutin,.Dincolo de osiayite modula de 3 bude 7 file spone Lévi-Strass pemanaja erent patilacale ates {relia fondant de ase ne sexe cv catacterzcacd So: Getsen van : venta ek srganiaea fenton eve euros fonda cela = contingent dar, rate pra Sie aesea ae omportnt mai sate it lca near muneese Sitsiese came conten mat mult dec parenena or mises. n ‘dimond wanipercavesit cle me fevener xis Goud pr ti reps ool relig, celia beat pe ccuparen $i mince paints Iuiceafe se neptune eq lac asin ciitret nea putin Imports soci nr onyipaltte, ea let Ge semiieaterel fast eo enitet) pega in pln nan Chia neal Sls in care ce teste o'mare ier seal, cove ca femeia eae adce pe fue un cpl sh fe sat enn reuee ‘Sonsttue pecan cu progentra stun up autonome ro fee elgieast hate my ete sf ete relat prezen Uso cesta eset nar cesponsatana pv Cope Sr aprin clan sta 1 tomgre ete el eae rest 31 Crest, ie sot soi, tah fit se creer leptua coat,» trun meteslr conve. sane he aces fame ed 3 Cau fteme aporrile s enon de complone dupa chm 0a SIverssten rua de cistone, Sout et ceaypars son de I lot san su, once eae clan are oc stun de pes fan prmul Tri pe nol ine membtsi cela ferme, sien nec si isi pos 2 opie esse nimple et prmessch de a fst acess © pint Inc realtaqie mistice si cele economtice exit) un eelilibra Aro Bartlet aesea na leat de dec de wepor so “tbl teatime tamed ose sta 9 ibis Ese otal peta cave ele setae ade ce 0 fBvramalé sume ind evolu et face co barrel st anne etna de sine ss) pond von, Care important de sot stich elo th oes tn fare era Ind deat fa misterlor Ment, Retr Penge cl mua feaun icdat a patrea cM. Tnopmina de mags peo sseunsa ante ieee 0 poral erin conti bart ete cel care postlesai Sees Fear sue‘ ese in aceasta sheave consi i pots uj fecune cate ompregeazi, atl rine pina 39 ste spol pains fee este men fe sus, pose oppo preci natura a ete naga feria o nee Presa de car se Gucurl hock batanior ese un confers de bari et ngenuncheaa dinantea Celta o aor pe Zena Mana sxict de terifiant plist, sint i fap dependent de Barba gi toc- fai de acca sin puters bacbaul sft distugs. fn socetile Primitive, aceast dependent au ext recinoscut i posta, dar ea exist in ime va fi cu uguringt medi de nda ce bean va pata 1i de sine mai limpede, de Indah ce el va inrdan si se afme si se opin. Sr, de fap, chiar atuni cad Barbatl se percepe cx find dat, pasiv alt la diserefis hazard plolor gia, se cealiaeazh ca wanscendenf, ca poiect i el, fej, spel 9 voita se afm impeeva confic contingent vei: Steimogtltotemie ale cri multiple inal le asin femeit tte io chip mai mult sa ma pon cae, sb nomele si de animal Sau de arbor. un prnespia maseuln femela i perpeteaza existent ‘amas inst rolate © numai nil hntor, smu restr: ex na ere spectele socett, 2 invschimb. barbatil continua si acapareze funetile care deschid aceashsocitate etre matt gi cate ansamblul colecivitihiumane, Singurele mune: denne de e sin lupa,vindtoarea, pscuitul cl reste pri de laa suai, le anexea23 ib su: lupa, vi toarea, peseutul reprennts 0 expansiune a exstene, depres Tu cate lune birbtul ramine singuraineamare a tanscendentel El mu fispune ined de mifoacele pracice pm care #8 domi total Feaie- Ja-Glie, nu indranege ined si se rdice tmpourva ede, isi, el ar ‘rea tse smulgh In aceasté voin}a ac trebu cata, up peerea vata pofunds a famouse cutume & exogamie, ait de octtitile cu filiajieutering. Chia daca barbtal jgnort folil pe eare il sed in pro-reatie,casitoria are pentru el o-mare ni pein aceasta accede la demnitatea de adult si se repar tizeaz un feagment de hime: prin mam, est leat de clan, dest ‘osi side fot ceca ce fi constitute propria substant dar prin toate funeple sale lice ~ eAsStorie, munch ~ el tine 38 evadeze i acest cz, 58 afirme transcendent Viilordifert de rectal in cate i sit cufundate rd de apatenentSrecunoscut in difenitelesocieti, interdict incestlui ia forme diferite, inst ea isi pisteaz, dn epocile piv i pi zilele noaste,acelasi sens: ceea ce doreste si posede barbatal este ce2ea ce ol nu este: el procedeaza la uniumea cu ceea ce fi apare ca nd Altul decit ef Nu tebuie, ajadar, ca sofia 58 participe la mona Sofuli uebuie ca aceasa sii fe stdnd suaing, dei, i lanuut sit ‘Casitora primitiva se fondeaz8 uneori pe un rapt, fie tea, fie sim- bolic: cdr volena fs de cella reprint cea mai evident afir- mare a alerts sale Cucrindu'st femeia prin fora, azboinicul dovedeste ci a siut sisi anexeze tin Dun pretios stain si s& dina 99

S-ar putea să vă placă și