Nitrati Final 1sept2005

POLUAREA MEDIULUI CU NITRATI
Structura prezentarii
1. Prezentarea nitratilor si circuitul acestora in
2.
3.
4.
natura
Efectele negative ale nitratilor asupra omului si
mediului
Surse antropice de nitrati si mecanismele
poluarii cu nitrati
Masuri de reducere a poluarii cu nitrati, inclusiv
cadrul legislativ
Dr.chim. Mariana GHINERARU
Prezentarea nitratilor si
circuitul acestora in natura
Ce sunt nitratii?
Ionul nitrat (sau azotat) are formula chimica
NO3-. Nitratul reprezinta cea mai oxidata forma
chimica a azotului intalnita in sistemele naturale.
Nitratul este un ion incarcat negativ (anion) si se
cupleaza cu ioni pozitivi (cationi) formand saruri
precum azotat de potasiu KNO3, sau azotat de
sodiu, NaNO3. Ionul nitrat este unul dintre cei
mai solubili anioni in apa cunoscuti.
Dictionarul defineste nitratii ca ioni cu formula
NO3- si compusi continand ionul nitrat precum
sarurile si acidul nitric (azotic) (HNO3).
Nitratii sunt cea mai accesibila forma a
azotului pentru microorganisme si plante.

Prezenta nitratilor in apa, sol si subsol este
normala si necesara, in concentratiile
existente
in
urma
functionarii
mecanismelor de reglaj functionale in
cadrul
ecosistemelor
naturale
si
seminaturale
Poluarea cu nitrati incarcarea factorilor de
mediu: apa (subterana si de suprafata) si sol cu

compusi ai azotului, ale carei urmari pot fi:
-periclitarea sanatatii oamenilor,
-afectarea organismelor vii si a ecosistemelor

terestre si acvatice,
-stnjenirea folosintelor apei si

-deteriorarea ambiantei naturale.
De ce in definitia de mai sus se utilizeaza pentru
caracterizarea poluarii cu nitrati termenul de

compusi ai azotului ?
Deoarece
transformarile suferite de nitratii

propriu-zisi in mediu duc la modificarea/formarea
acestora intr-o/dintr-o varietate de compusi. Deci
daca nu exista o incarcare initiala strict cu nitratul
propriu-zis nu inseamna ca respectivul compus nu
se va transforma in nitrat.
Compusii care pot duce, prin modificarea lor, la
producerea de nitrati sunt :
azotul molecular ce se regaseste in mod normal in
atmosfera (79%) N2 ;
combinatii organice naturale cu azot aflate in :
humus, proteinele animale sau vegetale, biomasa
microbiana, excrementele animale, urina;
nitritii (NO2-) ;
compusi ai amoniului NH4+, amoniacul, oxizi ai
azotului ;
compusi pentru fertilizarea solului - ingrasaminte
chimice organice si anorganice cu continut de azot :
-ingrminte cu azot sub form nitric (azotatul de calciu, azotatul

de sodiu, azotatul de potasiu) ,
-ingrminte cu azot sub form amoniacal (amoniac anhidru, ape
amoniacale, sulfat de amoniu etc),
-ingrminte cu azot nitric i amoniacal (Azotatul de amoniu,
nitrocalcarul),
-ingrminte cu azot amidic (Urea),
-ingrminte cu azot sub form organic (ngrmintele cunoscute
sub numele de organominerale care conin azot organic i se obin
din lignit i uree),
-ingrminte cu azot organic i mineral (compuii de adiie ai ureei
ureosulfatul de amoniu, azotatul de uree, ureoazotatul de calciu),
-compusi organici precum gunoiul de grajd, compost, mranita,
ingrasaminte verzi, etc ;
compusii eliminati in atmosfera din industrie :
oxizi de azot, amoniac, poluanti speciali anorganici si organici, inclusiv cu azot in

molecula ;
compusi eliminati pe sol sau in apa din industrie :
substante azotate (industria farmaceutica, a
colorantilor, etc.), amoniac ;
Pentru a intelege mecanismul poluarii cu nitrati
trebuie sa luam in considerare circuitul
biogeochimic
al
azotului
in
natura
si
transformarile naturale pe care le sufera compusii
cu azot .
Circuitele biogeochimice insumeaza caile de
circulatie ale elementelor biogene in natura, prin

care trec acestea de la forma anorganica la forma
organica, respectiv la diferite combinatii mai mult
sau mai putin complexe, pentru ca sa revina la
forma anorganica din compartimentul abiotic al
habitatelor respective.
Evolutia acestor cai in care sunt implicate
atmosfera, hidrosfera si litosfera implica intrarea

in actiune a numeroase etape intermediare de
transformare, a unor procese fizice (solubilizari,
precipitari, evaporari) si a unor reactii chimice
(oxidari, reduceri, hidrolize), a numeroase
activitati biologice (degradari si mineralizari,
conversie organica prin biosinteze), precum si a
unor translocari spatiale repetate.
Azotul se gaseste in rezervoare naturale intre
care circula suferind diferite transformari biofizico-chimice.

Vectorii
de
transport
si
transformare a compusilor cu azot sunt :
-organismele vii,
-circulatia apei,
-circulatia aerului,
-forta gravitationala,
-energia solara si termica.
De remarcat ca desi este reprezentat separat

circuitul azotului este cuplat cu circuitul celorlalte
elemente de baza (carbon, apa, fosfor, sulf)
CIRCUITUL BIOGEOCHIMIC AL
AZOTULUI
CIRCUITUL BIOGEOCHIMIC AL
AZOTULUI
Principalele procese suferite de azot
sunt :
fixarea biologica a azotului molecular

amonificarea
nitrificarea
denitrificarea,
Fixarea biologica a azotului
Fixarea biologica a azotului (N2 azot
molecular) este realizata in exclusivitate

de bacterii
Bacteriile fixatoare de azot sunt bacteriile
chemotrofe si fototrofe si sunt libere sau
fixate in simbioze cu organisme superioare
(ex leguminoase).
Mineralizarea azotului organic
Cea mai mare parte din azotul din orizonturile

superficiale ale solului este prezent sub forma de
azot in combinatii organice, provenind din
proteinele animale sau vegetale, din biomasa
microbiana, din excrementele animale etc.
N organic nu este accesibil plantelor.
Mineralizarea azotului organic este un proces
esential in ciclul acestui element in natura,

deoarece asigura conversia la forme anorganice,
mai mobile, utilizabile de plante ca si de
microorganisme. Procesul este asigurat tot de
microorganisme, si cuprinde doua faze :
1 proteoliza
scindarea moleculelor complexe in

molecule mai mici ;
2. conversia la amoniac amonificarea cu

formarea de amoniac.
Amoniacul rezultat:
- fie migreaza in atmosfera de unde se poate
intoarce partial prin combinatia cu alti produsi
(precipitatii);
- fie este transformat in NH4+, ce ulterior
poate fi transformat in nitriti si nitrati ;
Nitrificarea
Nitrificarea este un proces biologic de oxidare a
amoniacului sau a altor forme reduse ale azotului,

rezultate in cursul procesului de amonificare, la
nitrati, care reprezinta forma de compusi cu azot
cel mai usor asimilabili de catre majoritatea
plantelor. Este realizata de bacterii specifice
diferite, chemolitotrofe. Procesul are loc in doua
faze trecandu-se prin faza de nitriti.
Denitrificarea
Denitrificarea este un proces biologic, efectuat in
exclusivitate de bacterii si consta din reducerea

dezasimilatorie a ionilor NO3- si NO2- la oxizi gazosi, ca
oxidul de azot (NO) sau protoxidul de azot (N2O), care pot
fi redusi in continuare, pana la azot gazos (N2).
Denitrificarea este ultima treapta a ciclului biogeochimic
al azotului in natura, raspunzatoare de pierderea a 50 80% din ingrasamintele azotate din sol. Aceste
caracteristici a condus la ideea utilizarii acestui proces
mai intai la epurarea apelor uzate de mare incarcare
organica, si ulterior, la aplicarea acestui procedeu in
scopul potabilizarii apelor de suprafata si subterane
impurificate cu azotati
In natura exista un echilibru intre compartimentele
circuitului
biogeochimic
al
azotului,
echilibru
perturbat prin activitatile antropice, omul interferand
in mod nefericit cu acesta
Tinand cont de transformarile intre compusii cu azot

putem extinde definitia termenului de poluare cu
nitrati
la afectarea
echilibrului
circuitului
biogeochimic
prin
modificarea
concentratiilor
compusilor cu azot in sol, apa si chiar atmosfera, in
urma activitatilor umane, intr-un mod in care
functionalitatea ecosistemelor si sanatatea umana
sunt puse in pericol
Efectele negative ale nitratilor

asupra omului si mediului
De ce sunt nitratii daunatori pentru om?
Expunerea omului la azotati apare in primul rand prin
dieta, azotatii gasindu-se in mod natural atat in apa cat

si in plante
Cel mai important efect negativ asociat cu ingerarea
azotatilor este methemoglobinia infantila.
Simtomul
principal al bolii este cianoza fetei si a buzelor, boala
fiind denumita si boala albastra, si este insotit de
tulburari respiratorii si gastrointestinale, etc. Si maturii
sunt susceptibili la aceasta imbolnavire, mai ales femeile
insarcinate (cu o absenta a unei enzime specifice), adultii
cu tulburari gastrice insotite de cresteri ale pH-ului
acidului gastric si cei care nu au enzima necesara
reconversiei methemoglobinei la hemoglobina. Din
fericire aceasta boala este usor recunoscuta, putand fi
rapid diagnosticata si tratata. In cazul utilizarii unei ape
calitativ corespunztoare, aceste manifestari dispar.

De ce sunt nitratii daunatori pentru om?
Ingerarea unor cantitati mari de azotati si azotiti se pare ca
determina scaderea rezistentei generale a organismului la

imbolnaviri; de asemenea s-au observat intarzieri in dezvoltarea
staturo-ponderala a copiilor si distrugerea mai multor vitamine.
Ingestia unei cantitati foarte mari de azotati, mai mare de 1000
mg/dm3, poate conduce la otravirea acuta cu azotati, care se
manifesta prin gastroenterite insotite de dureri stomacale,
globinourie, slabiciune si chiar colaps. Aceste cazuri sunt foarte
rare.
Cand azotatii sunt ingerati, bacteriile din cavitatea bucala ii
convertesc partial la forma azotit, astfel fiind ingerat cca. 10 mg
azotit/zi. Azotitii pot fi ingerati prin consumul de preparate din
carne. Oricum, odata ingerata o cantitate mare de azotati,
acestia reprezinta si sursa majora de azotiti a organismului.
Prezenta azotatilor si azotitilor este legata si de posibilitatea
formarii N-nitrozaminelor, sub actiunea bacteriilor, substante cu
potential cancerigen si mutagen ridicat:

Efecte negative asupra mediului
- eutrofizarea apelor se manifesta mai ales in
cazul apelor statatoare, sau cu viteza foarte mica

de curgere, avand loc inflorirea masiva a
lacurilor, baltilor, a apelor marine si oceanice de
coasta, azotatii fiind forma accesibila plantelor,
inclusiv algelor verzi albastre. Dezvoltarea algelor
duce la scaderea transparentei apei, scaderea
concentratiei oxigenului dizolvat in apa, aparitia
si ulterior amplificarea proceselor de degradare
anaeroba, cu formare de gaz metan si amoniac,
fenomene insotite de disparitia faunei acvatice si,
in final, se poate forma o mlastina;

- distrugerea stratului de ozon - prin desfasurarea
procesului de denitrificare, (dar si din cel de nitrificare)

poate rezulta oxidul nitros N2O. Acesta contribuie la
distrugerea stratului de ozon, ca urmare a fotolizei pe
care o sufera sub actiunea radiatiei UV, fiind astfel un
consumator de O3, produsul final de reactie fiind HNO3;
- azotatii sunt substante foarte usor levigabile, putand
astfel ajunge prin infiltrarile apei de suprafata sau a

apelor pluviale in stratul de apa freatica, uneori
transportul acestora facandu-se la mare distanta, functie
de permeabilitatea solului, si impurificand sursele
subterane de apa, facandu-le improprii consumului, ceea
ce ridica probleme de tratarea a apei sau de apelare la
alte surse, ducand in final la cresterea pretului apei si
posibila aparitie in apa a unor noi poluanti (impurificare
secundara).
Surse antropice de nitrati

Surse de azotati (compusi cu azot)
1. Agricultura
nitrai provenii din mineralizarea deeurilor i
dejeciilor menajere ;
nitrai provenii din fermentarea nedirijat sau
prost dirijat a deseurilor i apelor uzate provenite
din sectorul zootehnic, inclusiv indirect prin
producerea de amoniac si eliberarea acestuia in
atmosfera ;
nitrai provenii din ngrminte chimice ;
nitrai provenii din mineralizarea humusului.
Agricultura reprezinta cea mai importanta sursa de

nitrati

2. Poluarea menajera a apei este dependenta de:
-numarul si densitatea populatiei precum si de
-factorii urbanistici.
Incarcarea in poluanti organici si minerali a

reziduurilor lichide menajere (comunale) este
deosebit de mare, atingand, conform O.M.S., 10 l
de namol/zi/locuitor sau 50 kg materii solide
uscate/an/locuitor.

3. Poluarea industriala este foarte dificil de caracterizat,
datorita numarului mare si variat de poluanti evacuati.

Totusi, cel mai adesea sunt evacuate in emisari sau la
reteaua de canalizare urmatoarele substante:
detergenti, solventi, fenoli, cianuri, agenti minerali si
organici, substante azotate (industria farmaceutica, a
colorantilor, etc.), metale grele, sulfuri si amoniac.
Astfel de substante sunt continute in cantitati mai mici
si in apele de spalare, precum si in apa utilizata pentru
formarea perdelelor de apa care reduc emisiile de
poluanti in atmosfera, ape denumite conventional
curate. Multi dintre acesti poluanti au efecte toxice
sau biocide. De multe ori poluantii industriali cuprind
substante organice in cantitate mare (industria
alimentara, tabacarii, etc.), ca si elemente insolubile
in suspensie sau sedimentabile.

De asemenea trebuie mentionata poluarea indirecta datorata
antrenarii prin precipitatii si spalarii/infiltrarii in sol a
poluantilor emisi in atmosfera (poluanti comuni - oxizi de sulf,
oxizi de azot, amoniac, monoxid de carbon; pulberi
sedimentabile; pulberi in suspensie si poluanti speciali anorganici si organici, inclusiv cu azot in molecula, cei mai
intalniti fiind cei ale caror emisii in atmosfera (mg/Nmc) sunt
limitate in functie de debitul emisiei de poluant (g/h), in
conformitate cu Ordinul 462/93 - Conditii tehnice privind
protectia atmosferei si Norma metodologica privind
determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de surse
stationare). In acest punct trebuiesc mentionate si sursele de
poluare a atmosferei reprezentate de instalatiile mari de
ardere (centrale termice), care sunt recunoscute ca surse
importante de oxizi de sulf, oxizi de azot, amoniac, monoxid si
bioxid de carbon, valorile maxime ale emisiilor in atmosfera a
acestor poluanti fiind de asemenea normate in tara noastra.

4. Depozitarea deseurilor o sursa potentiala de
poluare cu substante poluante ce contin azot este
si
depozitarea,
temporara
si/sau
finala,
necorespunzatoare a deseurilor industriale si
menajere, prin spalarea si/sau infiltrarea in sol a
apelor de precipitatie (de ex. depozitarea
necorespunzatoare
a
reziduului
solid
din
batalurile de slam ale fabricilor de produse
clorosodice).

In cazul depozitarii incorecte a materiilor prime,
produselor
secundare,
subproduselor
si
produselor finale care contin azot, in incintele
unitatilor industriale, apele pluviale pot antrena
aceste substante (de ex. la fabricile de
ingrasaminte
azotate
sau
ingrasaminte
complexe).

5.
Poluarea datorata mijloacelor de transport
reprezinta o sursa indirecta de poluare a apelor cu

oxizi de sulf, oxizi de azot, peroxiacetilnitrati,
plumb, etc., care sunt emisi in atmosfera ca
urmare a arderii combustibililor in motoarele cu
ardere interna. Si acesti poluanti emisi in
atmosfera pot fi antrenati de precipitatii,
ajungand pe sol, in apele freatice si de suprafata.

Cai de migrare a poluantilor
Apa subterana
- infiltrarile prin straturi permeabile a apelor
pluviale care au antrenat poluantii evacuati in
atmosfera, au spalat spatiile improprii de
depozitare a materiilor prime si auxiliare,
produselor,
subproduselor
si
produselor
secundare, au strabatut rampe de depozitare a
deseurilor, neamenajate sau ilegale, au strabatut
suprafete agricole cu incarcare ridicata de
nutrienti, si care antreneaza substantele depuse
sau imprastiate pe suprafata solului.

Apa subterana
Producerea fenomenului de poluare prin zonele de

aflorare (de alimentare) a stratelor acvifere cu nivel
liber sau captive
In cazul poluarii prin zonele de aflorare se intalnesc 2
situatii si anume :
producerea unei poluarii generale
(pe intreaga
suprafata a aflorimentului) in cazul surselor de
poluare difuza (terenuri agricole irigate sau neirigate,
livezi sau plantatii viticole) prin administrarea de
ingrasaminte chimice sau a tratamentelor cu
substante fito-sanitare a culturilor agricole;
producerea poluarii acviferelor freatice pe o suprafata
restransa (exemplu o ferma zootehnica), puturi
absorbante, unitate industriala (poluare punctiforma).

Apa subterana
Producerea poluarii apelor subterane freatice prin

intermediul apelor de suprafata
In acest caz, poluarea se produce prin infiltratii de

mal pe o zona situata longitudinal cu raul (in
general lunca si terasa joasa a acestuia ), iar
latimea zonei de influenta variaza functie de
marimea raului si permeabilitatea stratelor din
lunca joasa a acestuia. Sunt in general afectate de
poluare captarile de mal (hidrostructurile cantonate
in lunca raului).

Apa subterana
Poluarea apelor subterane freatice datorita exploatarii
excesive a acviferului (poluarea indusa)
Acest mod de poluare este luat in considerare in cazul
prognozarii cantitative si calitative a resurselor de apa
subterane exploatate prin fronturi de captare si elaborarii
sistemelor de avertizare asupra posibilitatilor de poluare a
fronturilor de captare in cazul in care se depasesc debitele
de exploatare stabilite prin calcul.

Apa de suprafata
siroirea apelor de pe terenurile cu incarcatura de
nutrienti mare si ajungerea in apele de suprafata ;
antrenarea compusilor cu azot (amoniac, oxizi
azot) din atmosfera de catre precipitatii ;
deversarea in apele de suprafata a apelor uzate ;
Masuri de reducere a poluarii

cu nitrati
1. Reducerea poluarii din surse din agricultura
Metode specifice sistemelor de agricultura durabila si
biologica;
rotatia culturilor - culturile de leguminoase perene (dar i
anuale) sunt preferate pentru mbuntirea bilanului
azotului n sol,
utilizare de materiale organice reziduale provenite de
regul din sectorul zootehnic (de preferin a celor solide
compostate) n combinaie cu ngrminte minerale; se
folosesc pentru asigurarea cu nutrieni a culturilor dar i
pentru conservarea strii de fertilitate a solului. Dozele de
ngrminte, ce urmeaz a fi aplicate, sunt stabilite pe
baza calculelor de bilan a elementelor nutritive din sol n
scopul evitrii supradozrii, mai ales n cazul azotului, att
pentru reducerea cheltuielilor de producie ct i a polurii
mediului;

cu nitrati
Metode specifice sistemelor
durabila si biologica:
de
agricultura
depozitarea reziduurilor zootehnice trebuie s

respecte anumite reguli, n scopul minimizrii
polurii. Numrul de animale trebuie s fie corelat
cu suprafaa de teren agricol a fermei;
utilizarea de tehnici de irigare care sa nu duca la

infiltrarea fertilizantilor in subsol ;
protectia solului impotriva eroziunii ;


cu nitrati
Agricultura
Tehnici de depozitarea reziduurilor:
* amplasarea n afara zonelor sensibile i departe
de sursele de ap;
* capacitate de stocare suficient;
* construcie corespunztoare, care s nglobeze
toate sistemele de siguran i protecie;
* condiii de exploatare n siguran, optime i
eficiente;
* ci corespunzatoare de acces;
* protecie mpotriva incendiilor;
* protecie mpotriva eventualelor scurgeri din
hidrani.
Masuri de reducere a poluarii cu

nitrati
Masuri legislative specifice pentru reducereea
poluarii din agricultura
Directiva Consiliului 91/676/CEE din 12 decembrie 1991
privind protecia apelor mpotriva polurii cauzate de
nitraii provenii din surse agricole
HG nr. 964/13.10.2000 (MO nr. 526/ 25.10.2000) privind aprobarea
Planului de aciune pentru protecia apelor mpotriva polurii cu

nitrai provenii din surse agricole
Ordin comun al MAPM nr. 452/04.05.2001 i MAPDR nr.
105951/8.05.2001 (MO Nr.296/06.06.2001) aprobnd Regulamentul
de organizare i funcionare a Comisiei i a Grupului de sprijin
pentru aplicarea Planului de aciune pentru protecia aplelor
mpotriva polurii cu nitrai provenii din surse agricole
OM nr. 740/08.08.2001 (nepublicat) privind aprobarea prilor
componente nominale ale Comisiei pentru aplicarea Planului de
aciune privind protecia apelor mpotriva polurii cauzate de nitraii
provenii din surse agricole

nitrati
Masuri legislative specifice pentru reducereea
poluarii din agricultura
Directiva Consiliului 91/676/CEE din 12 decembrie 1991
privind protecia apelor mpotriva polurii cauzate de
nitraii provenii din surse agricole
OM nr. 918/08.10.2002 (nepublicat) pentru aprobarea Codului

bunelor practici agricole disponibil pe www.mappm.ro si
www.mmediu.ro
OM nr. 1072/19.12.2003 (MO nr. 71/28.01.2004) privind aprobarea
organizrii sistemului de monitorizare suport naional integrat de
supraveghere, control i decizii pentru reducerea polurii cu nitrai
provenii din surse agricole n apele subterane i de suprafa i
pentru aprobarea Programului de supraveghere i control
corespunztor i a procedurilor i instruciunilor de evaluare a
datelor de monitorizare a poluanilor din apele de suprafa i apele
subterane

cu nitrati
2. Reducerea poluarii menajere
cresterea procentului de ape uzate menajere
colectate in vederea epurarii;

Asigurarea epurarii inainte de evacuarea in
receptori naturali;
Realizarea si utilizarea de statii de epurare
eficiente care sa asigure epurarea apelor uzate
la parametrii legiferati prin lege si/sau sa asigure
neafectarea sistemelor naturale in care se
deverseaza;

cu nitrati
Acte
legislative
ce
reglementeaza
reducerea poluarii din surse menajere:
Directiva Consiliului 91/271/CEE privind
tratarea apei menajere
HG 188/2002 pentru aprobarea normelor privind
conditiile de descarcare a apelor uzate in mediul

acavtic

cu nitrati
3. Reducerea poluarii din industrie
- tratarea apelor uzate pentru reducerea

incarcarii cu azot: procedeul biologic de tratare a
nitratilor pe cale heterotrofa, osmoza inversa,
folosirea
rasinilor
schimbatoare
de
ioni,
electrodializa
si
procedeul
biologic
de
denitrificare.
- depozitarea corespunzatoare a materialelor;
- scaderea emisiilor in atmosfera: imbunatatirea
processlor de combustie, utilizarea de arzatoare
low NOx, sisteme de reducere a emisiilor de Nox
si amoniac, reducerea emisiilor altor compusi cu
continut de azot

cu nitrati
Masuri legislative specifice pentru
reducerea poluarii din industrie
Directiva Consiliului 91/271/CEE privind
tratarea apei menajere
HG 188/2002 pentru aprobarea normelor privind

conditiile de descarcare a apelor uzate in mediul
acavtic

cu nitrati
Masuri legislative specifice
poluarii din industrie:
pentru reducerea
Directiva 96/61/CE privind prevenirea si controlul

integrat al poluarii
ORDONANTA DE URGENTA nr. 34 din 21 martie 2002 privind

prevenirea, reducerea si controlul integrat al poluarii si
legislatia aferenta
Directiva 96/82/CE privind controlul accidentelor

majore care implica substante periculoase
HG 95/2003 privind controlul activitatilor care prezinta

pericole de accidente majore in care sunt implicate substante
periculoase

nitrati
Masuri
legislative
specifice
pentru
ORDIN nr. 462 din 1 iulie 1993 pentru aprobarea

Conditiilor tehnice privind protectia atmosferei si
Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de
poluanti atmosferici produsi de surse stationare
Directiva 2001/80/CE privind limitarea
proveniti de la instalatii mari de ardere
emisiilor
HG 541/2003 privind stabilirea unor masuri pentru limitarea

emisiilor anumitor poluanti in aer, proveniti din instalatiile mari de
ardere
OM 712/2003 pentru aprobarea Ghidului privind elaborarea
propunerilor de programe de reducere progresiva a emisiilor
anuale de dioxid de sulf, oxizi de azot si pulberi provenite din
instalatii mari de ardere

cu nitrati
Masuri legislative specifice pentru
Directiva 2000/76/CE privind incinerarea
deseurilor
HG 128/2002 privind incinerarea deseurilor;

OM 756/2004 pentru aprobarea Normelor privind
incinerarea deseurilor;

cu nitrati
4.
Reducerea poluarii din depozitele de

deseuri
amplasarea corespunzatoare a depozitelor;
utilizarea sistemelor de impermeabilizare;
utilizarea sistemelor de drenaj;
Utilizarea sistemelor de epurare a apelor uzate;

cu nitrati
Masuri legislative specifice pentru reducerea
poluarii cauzata de depozitarea deseurilor
(menajere si industriale)
Directiva Consiliului 1991/31/CE cu privire la
depozitarea deseurilor
HG 162/2002 privind depozitarea deseurilor
OM 757/2004 privind aprobarea Normativului tehnic
referitor la depozitarea deseurilor

OM 95/2005 privind stabilirea criteriilor de acceptare si
procedurilor preliminare de acceptare a deseurilor la
depozitare si lista nationala de design acceptate in fiecare
clasa de depozite de deseuri

cu nitrati
Masuri legislative pentru reducerea poluarii
cauzata
de
depozitarea
deseurilor
(menajere si industriale)
Directiva Consiliului 86/278/CEE privind protectia
mediului cand se utilizeaza namoluri de epurare in
agricultura
Ordin 344/2004 privind aprobarea Normativului
Tehnic privind protectia mediului si in special a

solului cand se utilizeaza namoluri de epurare in
agricultura, modificat cu OM 44/2005

cu nitrati
5. Reducerea emisiilor din circulatia autovehicolelor:
innoirea parcului auto;

utilizare motoare cu randament crescut si consum
de combustibil mic;

nitrati
Masuri legislative specifice pentru reducerea emisiilor
din circulatia autovehicolelor:
Directiva 2003/17/CE si Directiva

privind calitatea benzinei si motorinei;
98/70/EC
HG 689/2004 privind calitatea benzinei si motorinei;

Directiva 97/78/CE privind armonizarea legislatiei
statelor membre referitoare la masurile luate
impotriva emisiilor de gaze si particule poluante
provenite de la motoarele cu combsutie interna
HG 743/2002 privind stabilirea procedurilor de aprobare de
tip a motoarelor cu combustie interna, destinate masinilor

mobile nerutiere;
HG 1029/2004 privind stabilirea procedurilor de aprobare de
tip a destinate masinilor mobile nerutiere si a motoarelor
secundare destinate vehicolelor pentru transportul rutier de
persoane sau de marfa s stabilirea masurilor de limitare a
emisiilor;

cu nitrati
Masuri legislative aplicabile tuturor domeniilor de
activitate:
Directiva 2000/60/CE care stabileste cadrul
comunitar de actiune in domeniul protectiei
apelor
Legea Apelor 107/1996;

OM 1141/2002 privind
aprobarea
Procedurii
si
competentelor de eliberare a permiselor si licentelor de
gospodarire a apelor;
OM nr. 1241/16.01.2003 (MO nr. 104/19.02.2003) privind
aprobarea procedurii pentru modificarea sau retragerea
permiselor si licentelor de gospodrire a apelor
OUG 243/2000 privind protectia atmosferei aprobata prin
legea 655/2001;
OUG 78/2000 privind regimul deseurilor

cu nitrati
Masuri
legislative
aplicabile
domeniilor de activitate:
tuturor
Directiva Consiliului 98/83/CE din 3 noiembrie 1998

privind calitatea apei destinat consumului uman
Legea nr. 458/08.07.2002 (MO nr. 552/29.07.2002)

privind calitatea apei potabile
OM nr. 1146/10.12.2002 (MO nr. 197/27.03.2002)
pentru aprobarea Normelor referitoare la obiectivele de
referin pentru clasificarea apelor de suprafa

nitrati
activitate:
Directiva Consiliului 75/440/CEE referitoare la
calitatea ceruta apelor de suprafata destinate
producerii de apa potabila in statele membre
HOTRRE nr. 100 din 7 februarie 2002 pentru aprobarea Normelor de
calitate pe care trebuie s le ndeplineasc apele de suprafa utilizate

pentru potabilizare i a Normativului privind metodele de msurare i
frecvena de prelevare i analiz a probelor din apele de suprafa
destinate producerii de ap potabil
OM nr. 1146/10.12.2002 (MO nr. 197/27.03.2002) pentru aprobarea

Normelor referitoare la obiectivele de referin pentru clasificarea
apelor de suprafa

nitrati
activitate:
Directiva Consiliului 76/464/CE privind poluarea
cauzata de anumite substante periculoase
deversate in mediul acvatic al comunitatii
HG 351/2005 privind privind aprobarea Programului de
eliminare treptat a evacurilor, emisiilor i pierderilor de

substane prioritar periculoase
HG 472/2000 privind anumite masuri pentru protectia
calitatii apei
OM 377/2001 pentru aprobarea obiectivelor de referinta
privind calitatea apelor de suprafata
OM 1406/2002 pentru aprobarea Metodologiei de evaluare
rapida a riscului pentru mediu si sanatatea umana

nitrati
activitate:
Directiva Consiliului 76/464/CE privind poluarea
cauzata de anumite substante periculoase
deversate in mediul acvatic al comunitatii
OM 35/2003 privind aprobarea Metodelor de Masurare si
analiza folosite la determinarea subbsteantelor prioritare

periculoase din apele uzate evacuate si apele de suprafata;
OM 501/2002 privind aprobarea Regulamentului pentru
intocmirea inventarului initial al surselor de poluare pentru
mediul acvatic si apele subterane
OM 44/2004 privind aprobarea regulamentului de
monitorizare a calitatii apei pentru substante prioritar
periculoase

cu nitrati
activitate:
Directiva Consiliului 80/68/CEE privind protectia poluarii
apelor subterane cu anumite substante periculoase
HOTRRE nr. 351 din 21 aprilie 2005 privind aprobarea
Programului de eliminare treptat a evacurilor,

emisiilor i pierderilor de substane prioritar periculoase;
OM 1049/2002 pentru aprobarea unui Plan de masuri
pentru eliminarea si reducerea riscului de poluare in
apele subterane
OM 44/2004 privind aprobarea regulamentului de
monitorizare a calitatii apei pentru substante prioritar
periculoase

cu nitrati
Masuri
legislative
aplicabile
tuturor
Directiva 76/160/CE referitoare la calitatea

apei de imbaiat
HG 459/2002 pentru aprobarea Normelor de

calitate pentru apa din zonele naturale amenajate
pentru imbaiere
HG 88/2004 aprobarea Normelor de supraveghere,
inspectie sanitara si control a zonelor naturale
amenajate pentru imbaiere

cu nitrati
Masuri
legislative
aplicabile
tuturor
Directiva 78/659/CE privind calitatea apleor dulci

care necesita protectie sau imbunatatire pentru a
mentine viata pestilor
HOTRRE nr. 202 din 28 februarie 2002 pentru
aprobarea Normelor tehnice privind calitatea apelor

de suprafa care necesit protecie i ameliorare n
scopul susinerii vieii piscicole

cu nitrati
activitate:
Directiva 1999/30/CE privind valorile limita pentru
dioxid de sulf, dioxid de azot si oxizi de azot,
prticule in suspensie si plumb in aerul atmosferic
OM 592/2002 privind aprobarea Normativului cu
privire la stabilirea valorilor limita, valorilor prag si

a criteriilor si metodelor de evaluare a dioxidului de
sulf, dioxidului de azot si oxizilor de azot, pulberilor
in suspensie, plumbului, benzenului, monoxidului de
carbon si ozonului in aerul inconjurator

cu nitrati
Limite legale privind evaluarea incarcarii cu azotati si
compusi ai azotului apa, sol, subsol
HG 188/2002
NORME TEHNICE NTPA 011 din 28 februarie 2002 privind

colectarea, epurarea si evacuarea apelor uzate orasenesti
Prescriptii referitoare la evacuarile din statiile de
epurare a apelor uzate urbane n zonele sensibile supuse
eutrofizarii

cu nitrati
Limite legale privind evaluarea incarcarii
cu azotati si compusi ai azotului
HG 188/2002
NORMATIV NTPA-002 privind conditiile de evacuare
a apelor uzate in retelele de canalizare ale
localitatilor si direct in statiile de epurare

cu nitrati
Limite legale privind evaluarea incarcarii cu azotati si
compusi ai azotului
HG 188/2002
NORMATIV NTPA-001 din 28 februarie 2002 privind

stabilirea limitelor de incarcare cu poluanti a apelor
uzate industriale si orasenesti la evacuarea in receptorii
naturali
Valori limita de incarcare a apelor uzate industriale si
orasenesti evacuate in receptori naturali

cu nitrati
HOTRRE nr. 100 din 7 februarie 2002 pentru aprobarea
Normelor de calitate pe care trebuie s le ndeplineasc
apele de suprafa utilizate pentru potabilizare i a
Normativului privind metodele de msurare i frecvena de
prelevare i analiz a probelor din apele de suprafa
destinate producerii de ap potabil
NORME DE CALITATE NTPA-013 din 7 februarie 2002 pe care
trebuie sa le ndeplineasca apele de suprafata utilizate
pentru potabilizare

nitrati
LEGE nr. 311 din 28 iunie 2004 pentru

modificarea i completarea Legii nr. 458/2002
privind calitatea apei potabile
nitrat/50 + nitrit/3 < 1

cu nitrati
Limite legale privind evaluarea incarcarii cu
azotati si compusi ai azotului
ORDIN nr. 1146 din 10 decembrie 2002 pentru
aprobarea Normativului privind obiectivele de

referin pentru clasificarea calitii apelor de
suprafaa

cu nitrati
HG 459/2002 pentru aprobarea Normelor de
calitate pentru apa din zonele naturale amenajate

pentru imbaiere

Nitrati Final 1sept2005

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Nitrati Final 1sept2005

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

POLUAREA MEDIULUI CU NITRATI

1. Prezentarea nitratilor si circuitul acestora in

azotului pentru microorganisme si plante.

Dr.chim. Mariana GHINERARU

mediu: apa (subterana si de suprafata) si sol cu

-afectarea organismelor vii si a ecosistemelor

-stnjenirea folosintelor apei si

caracterizarea poluarii cu nitrati termenul de

transformarile suferite de nitratii

Dr.chim. Mariana GHINERARU

azotul molecular ce se regaseste in mod normal in

-ingrminte cu azot sub form nitric (azotatul de calciu, azotatul

oxizi de azot, amoniac, poluanti speciali anorganici si organici, inclusiv cu azot in

Dr.chim. Mariana GHINERARU

Circuitele biogeochimice insumeaza caile de

circulatie ale elementelor biogene in natura, prin

atmosfera, hidrosfera si litosfera implica intrarea

Dr.chim. Mariana GHINERARU

care circula suferind diferite transformari biofizico-chimice.

De remarcat ca desi este reprezentat separat

Dr.chim. Mariana GHINERARU

Dr.chim. Mariana GHINERARU

fixarea biologica a azotului molecular

Dr.chim. Mariana GHINERARU

Fixarea biologica a azotului (N2 azot

molecular) este realizata in exclusivitate

Cea mai mare parte din azotul din orizonturile

Mineralizarea azotului organic este un proces

esential in ciclul acestui element in natura,

scindarea moleculelor complexe in

2. conversia la amoniac amonificarea cu

Dr.chim. Mariana GHINERARU

Nitrificarea este un proces biologic de oxidare a

amoniacului sau a altor forme reduse ale azotului,

Dr.chim. Mariana GHINERARU

Denitrificarea este un proces biologic, efectuat in

exclusivitate de bacterii si consta din reducerea

Tinand cont de transformarile intre compusii cu azot

Efectele negative ale nitratilor

dieta, azotatii gasindu-se in mod natural atat in apa cat

Efectele negative ale nitratilor

determina scaderea rezistentei generale a organismului la

Efectele negative ale nitratilor

- eutrofizarea apelor se manifesta mai ales in

cazul apelor statatoare, sau cu viteza foarte mica

Efectele negative ale nitratilor

procesului de denitrificare, (dar si din cel de nitrificare)

- azotatii sunt substante foarte usor levigabile, putand

astfel ajunge prin infiltrarile apei de suprafata sau a

Surse antropice de nitrati

nitrai provenii din mineralizarea deeurilor i

Agricultura reprezinta cea mai importanta sursa de

Surse antropice de nitrati

Incarcarea in poluanti organici si minerali a

Dr.chim. Mariana GHINERARU

Surse antropice de nitrati

datorita numarului mare si variat de poluanti evacuati.

Surse antropice de nitrati

Surse antropice de nitrati

Dr.chim. Mariana GHINERARU

Surse antropice de nitrati

Dr.chim. Mariana GHINERARU

Surse antropice de nitrati