Sunteți pe pagina 1din 27

UNIVERSITATEA OVIDIUS DIN CONSTANTA

FACULTATEA DE STIINTE ALE NATURII SI STIINTE AGRICOLE


SPECIALIZAREA: GEOGRAFIA TURISMULUI

POTENTIALUL TURISTIC
AL
JUDETULUI ALBA

ASIST. UNIV. DR. : GEORGE CRACU


STUDENT:
COSITORU FLORENTINA
ANUL II

INTRODUCERE
Judetul Alba este situat in partea centrala a Romaniei , pe cursul inferior al
raului Mures , in regiunea de confluenta a acestuia cu Tarnavele , Ampoiul si
Sebesul , cuprinzand partea sud-estica a Muntilor Apuseni
Se nvecineaz cu judeele Cluj i Mure la nord, Sibiu la est, Hunedoara la
sud-vest i Arad i Bihor la nord-est.
Suprafa de 6.242 km
Populaie de 382.747 de locuitori.,
Densitate de 61 loc/km.
Reedina lui este municipiul Alba
Iulia cu 72.405 de locuitori.
Judeul este compus din 4 municipii
(Alba Iulia, Aiud, Sebes si Blaj) , 7 orae
(Abrud, Baia de Aries, Campeni , Cugir ,
Ocna Mures, Teius , Zlatna) i 67 de
comune.

Fig.1 Harta Romniei cu judeul Alba indicat


(sursa:http://ro.wikipedia.org/wiki/JudAlba)

1.OBIECTIVE TURISTICE APARTINAND


CADRULUI NATURAL
A. Relieful
Pe teritoriul judeului Alba se remarc
prezena unui relief variat cu predominarea
celui muntos( muni 52%, dealuri 26%
i zone depresionare i lunci 22%).
Varietatea reliefului corespunde unei
structuri geologice complexe cu o evoluie
ndelungat diferit de la o zon la alta cu
compartimentare tectonic i asociere
petrografic distinct.
Fig.2 Principalele trepte de relief si reteaua hidrografica

Pe teritoriul judetului se gasesc urmatoarele unitati de relief: M. Surianu


apartinand de C. Meridionali, o buna parte din M. Apuseni, Pod. Secaselor, Pod
jos al Tarnavelor, Dep. Alba Iulia-Turda si partial, Culoarul depresionar al
Orastiei.

M. SUREANU

Ocupa latura de sud a judetului pe o


suprafata destul de mare.
Culmile sale sunt formate din roci
cristaline impregnate cu roci
eruptive intrusive, ceea ce explica
inaltimea si masivitatea lor.
Este adanc fragmentat de apele ce
coboara pe pantele sale nordice
indreptandu-se spre Mures.
Fiind afectat de eroziune in mai
multe faze, Masivul Sureanu
prezinta cele trei platforme de
eroziune cunoscute in tara noastra:
Gornovita, Raul Ses, si Borascu.
Urmele glaciatiunii sunt slabe si se
prezinta sub forma de morene.

Fig.3 Muntii Sureanu


http://www.turismland.ro/muntii-sureanu-carpatii-meridionali/

Fig.4 Imagine Platforma de eroziune Borascu


http://ro.wikipedia.org/wiki/Platforma_de_eroziune_alpin%C4%83
_Bor%C4%83scu

MUNTII APUSENI

Ocupa partea de NV a judetului;


Sunt munti mai in panta, nu prea inalti, datorita miscarilor tectonice de coborare
cat si eroziunii indelungate;
Pe teritoriul jud. Alba intra cea mai mare parte a masivului Biharia-Muntele mare.
In zona cristalinului gasim cele mai inalte varfuri ale C. Occidentali si anume:
Curcubata (1848 m.) si Muntele Mare (1825 m.);
In teritoriul de contact al Bihariei cu M. Mare se afla regiunea carstica de renume
european in care gasim pesterile si ghetarul de la Scarisoara, Cetatile Ponorului.

Fig. 5Varful Curcubata (sursa: http://www.turismland.ro/muntii-apusenicarpatii-occidentali/comment-page-1/)

Fig.6 Ghetarul de la Scarisoara (sursa:


http://www.liontravel.ro/destinatii/romania/ghetarulscarisoara-O269)

MUNTII TRASCAULUI
Intra in grupa de sud-est a M. Apuseni
Sunt formati din depozite cutate de flis
cretacic, prin care au razbatut clipele de
calcar jurasic, cat si formatiunile vulcanice
Fig.7 Cheile Aiudului
http://www.travelmaniacs.ro/cheile-aiudului-cheile-valisoarei/
neogene.
Din fenomenele carstice existente in aceasta zona sunt de subliniat
frumoasele chei taiate de apele ce strabat bariera de calcare jurasice
din Trascau si anume cheile Aiudului, manastirii Rametului si altele.

Fig.8 Coltii Trascaului


http://www.comune.ro/?/judet/ijud1/

In ceea ce priveste formele de relief


vulcanic, cunoscute sunt neckurile si
dykurile : Cetatea Rosie si Vulcoi-Corabia.
Un mare colorit dau peisajului
strapungerile de calcar (clipe) jurasic
aparute ici colo. Sunt mai evidente cele
de la Piatra Cetatii, Coltii Trascaului,
Bedeleu , etc.

MUNTII METALIFERI

Fig.9 Detunata Goala (sursa:


http://arhivadegeografie.files.wordpress.com/2012/
07/04-dsc03496.jpg)

Se ntinde n partea nord vestic i sudic


a bazinului vii Ampoiului.
Se remarc printr-o constituie complex,
rocile fliului cretacic fiind deseori strbtute
de formaiuni vulcanogene cu vrfuri ascuite
ce trdeaz prezena conurilor i a neckurilor
vulcanice Detunata 1.258 m, Poenia 1.437 m
i Fericeli 1.122 m).

Partea sudic este cunoscut sub numele


de Munceii Vinului (care au nlimi mai
reduse (vf. Mare 1.011 m) sunt alctuii din
roci ale fliului cretacic cu unele iviri de
calcare sub form de mici olistolite (Piatra
Tomii, Piatra Varului), Calcarele de la Valea
Mic.

Fig. 10 Piatra Tomii


(sursa: http://wikimapia.org/14207332/PiatraTomii)

UNITATEA DEALURILOR SI PODISURILOR

Aceast unitate este alctuit din dealuri piemontane ale Sebeului i


cele ale Trscului ct i de Podiul Transilvaniei.
Dealurile piemontane ale Sebeului sunt alctuite din isturi cristaline
i roci cretacic paleogene. Aceast zon coboar spre nord pn la
culoarul Mureului. Cuvertura groas a depozitelor deluviale a
nmagazinat bogate resurse de ap puse n eviden de numeroase
izvoare bogate situate pe rama marginal nordic a acesteia.
Dealurile piemontane ale Trascului reprezint treapta intermedul iar
ntre muni i culoarul Mureului. Se prezint sub forma unor interfluvii
largi ce coboar lin care se pierd n terasele Mureului.
Podisul Tarnavelor are o altitudine medie ceva mai ridicata (550-600m) .

B)CLIMA

Clima judeului Alba este temperat


continental cu uoare nuane de
excesivitate n zonele mai joase dar
moderat i mai umed n zona montan.
Prin poziia sa se afl ntro zon unde se
simte influena circulaiei vestice peste care
se suprapun i influene ale circulaiei, sud
vestice i nord nord estice.
-Relieful este factorul ce influeneaz climatul
prin: forma sa, expoziia versanilor i alt.
Fig.11 harta temperaturilor medii anuale in Jud. Alba
-Muntele constituie o barier orografic, iar culoarul Mureului favorizeaz
ptrunderea aerului din ambele sensuri, tot muntele determin zonalitatea pe
vertical a tuturor elementelor climatice.
-Munii Apuseni determin i procesele de fohnizarea aerului ce au loc pe rama
estic a acestora. Masele de aer mai umede n ascendena lor i pierd umezeala
n muni iar n descenden pe versanii estici determin un timp cu mult senin
uscat i mai clduros.
-Toate aceste fac ca Jud. Alba sa dispuna de un potential climatic insemnatdin
punct de vedere turistic

C) HIDROLOGIA
Elementele hidrografice se constituie i ele ca resurse naturale de
importan turistic ridicat,impunndu-se prin elementele estetice
pe care le introduc n peisaj, prin aspectele tiinifice complexece
le prezint sau prin posibilitile oferite pentru practicarea de
activiti de recreere i de agrementnautic.Astfel, att Arieul ct i
afluenii si, prezint vi pitoreti marcate cu sectoare de chei
saudefilee spectaculoase, ntrerupte de bazine sau lunci. n lungul
acestor vi este o important reea de drumuri feroviare i poteci
care asigur accesul n versanii munilor, n toate direciile, ele
alctuindde altfel i principala reea de trasee turistice.
O atracie deosebit o constituie numeroasele fenomene hidrologice
din zonele carstice.Dirijate n subteran prin sorburi i ponoare
(frecvente n platourile carstice Scrioara, Gheari iOcoli),
apele strbat distane mari n interiorul calcarelor i reapar
la suprafa prin guri de peter,izvoare carstice sau izbucuri
puternice (ex.: izbucurile Coteul Dobretilor, Tu i Gura Apei).

LACURILE
Lacurile care se gsesc pe teritoriul judeului
aparin mai multor tipuri genetice, unele fiind
naturale (de interes turistic si agrement) altele
artificiale, cu funcii complexe ( hidroenergetice Fig.12 Lacul Iezer Sureanu
http://www.evz.ro/detalii/stiri/11-vederi-dintr-unparadis-romanesc-muntii-sureanu-foto-906297.html
minere, balneare, etc)
Lacurile naturale sunt amplasate n regiunea montan, deluroas i de podi
avnd n general dimensiuni si volum mici.

Fig. 13 Lacul Iezerul Ighelului


http://www.aiudonline.ro/nolimits/gallery/displayimage.ph
p?album=2&pos=125

Printre cele mai importante amintim:

Lacul Iezer ureanu la


altitudinea de 1 750 m, n Munii
ureanu, cu o suprafa de un hectar
i adncimea maxim de 7,3 m;

Iezerul Ighelului amplasat n Munii


Trascului cu o suprafa de 5,26 ha i o
adncime maxim de 9 m.Lacul are o
scurgere subteran, iar atunci cnd nivelul
apei crete deverseaz printr-un emisar;

D) CARACTERISTICELE BIOGEOGRAFIECE

Vegetaia este diversificat datorit unitilor fizico-geografice


diferite de pe teritoriul judeului. ntlnim pduri de foioase, pduri
de molid sau chiar amestecate populate cu cerb, capra neagr,
cocoul de munte, mistre, urs brun.
Datorit unor rariti floristice sau
prezenei unor plante endemice a fost
posibil delimitarea unor rezervaii:
-complexele-Scrioara, Iezerul,
ureanu;

Fig.14Poiana cu narcise de la Negrileasa


http://www.skytrip.ro/maiul-in-poienile-cu-narciseprint-11184.html

-rezervaiile botanice-Scria-Belioara
turbriile de la Oasa, poienile cu
narcise de la Negrileasa, forestierepdurea cu larice de la Vidolm.

De asemenea, mai sunt i rezervaii geologice i speologice:


binecunoscutul complex carstic de la Scrioara, masivele de
bazalte Detunatele, calcarele de la Ampoia.

2.OBIECTIVE TURISTICE DE PROVENIENTA


ANTROPICA
Judeul Alba se numr printre unitile administrative ale Romniei
care deine un deosebitde important patrimoniu architectural de
valoare naional i chiar universal protejate de UNESCO(cazul
cetilor de la Clnic i Cplna)

a)Vestigii Istorice
Cetatea Alba Iulia-prima cetate medievala
(sec. IX-X), construita de voievodul Gyla.
Cetatea Alba Carolina este cea mai mare si
ultima fortificatie de acest fel din Transilvania,
construita ntre 1716-1738;

Fig.15 Cetatea Alba Carolina


http://www.ghidvideoturistic.ro/ghid-turistic/AtractiiTuristice-Cetatea-Alba-Carolina-Alba-Iulia-33-p.html

Ruinele Cetatii Dacice-Capalna (sec. II .Hr.-106 d.Hr.), pe Dealul Cetate (la


610 m altitudine), inclusa de Burebista n sistemul de aparare al
Sarmizegetusei Regia;
Ruinele Cetatii Dacice-Craiva (sec. II .Hr.-I d.Hr.), centrul tribului dac al
apulilor, (anticul Apoulon), despre care a scris Ptolemeu n Geografia sa;

-Vestigiile asezarii romane de la Brucla-Aiud (sec. II-III d.Hr.), astazi doar


ruine;
-Cetatea-Aiud (sec. XIII-XV), face parte dintre cele mai vechi fortificatii urbane
din Transilvania;

Fig.16 Cetatea Medievala Aiud


http://www.ideal-travel.ro/atractie-turistica-detalii-cetatea-

Fig. 17 Cetatea Uioara Teleky


http://www.ocnamuresinfo.ro/wp-content/uploads/Teleki-OcnaMures.jpg

-Cetate-Cetatea de Balta (sec. I .Hr.-I d.Hr.), astazi doar ruine;


-Cetate-Tauti (1276);
-Cetatea Uioara-Teleky (sec. XIII), astazi doar ruine;
-Asezarea romana Ampelum-Zlatna;
-Ocnele de sare romane-Ocna Mures
-Palatul Voievodal-Alba Iulia (sec. XIII-XVIII), cladire impresionanta, datand de
aproape 5 secole, refacuta de Isabela si Ioan Sigismund, (la mijlocul sec. XVI),
fosta resedinta a lui Mihai Viteazul (1599-1600);
Castelul Martinuzzi-Vintu de Jos (1550), construit de Gh. Martinuzzi, episcop de
Oradea si guvernator al Transilvaniei. Are o rezonanta sumbra, pentru ca aici a
fost asasinat guvernatorul din ordinul generalului Castaldo (1551) si a stat
nchis, iar apoi ucis, domnul Moldovei, Aron Tiranul (1595-1597);

Obiective Culturale amenajate

Biblioteca Batthyaneum-Alba Iulia (1792, iar


cladirea din 1784), nfiintata de episcopul
Batthyani si dispune de peste 55.000 carti, 19.000
documente, 1230 manuscrise, 500 incunabule si
este ntre cele mai valoroase din Romania. Printre
manuscrisele de aici exista si o parte a valorosului Fig.18 Biblioteca Batthyaneum
http://mariusrusu.ro/wp-content/
'Codex aureus' (sec. VIII), pe foi de pergament;
uploads/2011/04/biblioteca_batthyaneum.jpg
Muzeul
de stiinte naturale-Aiud (1794), al doilea de acest fel, ca valoare, din
Romania,
n cele 5 sali fiind expuse peste 3000 de insecte, fluturi, pasari;
--Casa memoriala 'Horea'-Horea, in locul unde s-a nascut n 1730 Vasile NicolaUrsu, zis Horea;

Fig.19 Casa memoriala Horea


http://www.welcometoromania.ro/DN75/DN75_Horea_Feric
et_r.htm

Fig.20 Muzeul de stiinte naturale Aiud


http://www.infopensiuni.ro/cazare-aiud/obiective-turisticeaiud/muzeul-de-stiintele-naturii-aiud_5306

-Muzeul Unirii-Alba Iulia, printre cele mai vechi din tara (1887) ce functioneaza

n cladirea 'Babilon' (1851), unde sunt reunite peste 18.000 obiecte


(arheologie, istorie, etnografie), o colectie numismatica, o colectie epigrafica si
o biblioteca bine dotata (peste 55.000 volume). De cladirea 'Babilon' apartine
si scoala Unirii (1908), unde s-a proclamat unirea Transilvaniei cu Romania
(prin hotararea solemna a Marii Adunari Nationale de la Alba Iulia, la 1
Decembrie 1918);

Fig.21 Muzeul national al Unirii


http://ro.secondglobe.com/item/muzeul-national-al-unirii-dinalba-iulia/

Fig.22Muzeul memorialAvram Iancu

-Muzeul memorial 'Avram Iancu'-Avram Iancu, in locul unde s-a nascut,


n 1824, Avram Iancu, revolutionarul pasoptist, 'Craiul muntilor'. Casa
adaposteste documente si proclamatii alcatuite de el, obiecte
personale ale acestuia, arme din timpul Revolutiei de la 1848-1849;
-Casa memoriala 'Blaga'-Lancram (la 4 km de Sebea), n locul natal si
de veci al filosofului si scriitorului Lucian Blaga (1895-1961)

OBIECTIVE RELIGIOASE
Catedrala Romano Catolica-Alba Iulia (1246-1300), cel mai valoros monument
de arhitectura medievala din Transilvania, de aceeasi varsta cu celebra Notre
Dame, avand un stil romanic tarziu. Iancu de Hunedoara a restaurat-o si a
facut din ea necropola familiei sale;
-Biserica Evanghelica-Sebes (sec. XIII-XIV), o simbioza a stilului romanic si
gotic, reprezinta (prin vechimea si frumusetea sa), un valoros monument.
Partea veche exista din timpul invaziei tatare din 1241;
-Biserica Romano Catolica-Abrud (1270);
-Biserica reformata-Aiud (sec. XV);
Catedrala ortodoxa a rentregirii-Alba Iulia (1921-1922), o mpletire de stiluri
vechi romanesti;
-Catedrala greco catolica-Blaj (1738-1745);
-Biserica reformata-Cetatea de Balta (sec. XIII);

d)Obiective Etnografice
Zonele etnografice cuprinse pe teritoriul judeului
Alba au cunoscut i cunosc i n prezent o bogat
tradiie n meteugurile populare, n special n
ceea ce priveste prelucrarea lemnului, atextilelor
i ntr-o mai mic masur olritul, prelucrarea
metalelor i pictura pe sticl.

Fig.23 obiecte mestesugaresti traditionale


http:///proalba.ro/mestesugurile-traditionale-din-judetulalba-din-nou-prezente-peste-hotare

'Tara Motilor' din acest judet este un focar de arta si obiceiuri populare, distingandu-se
localitatile:
Avram Iancu (traditionala vatra a tulnicului folosit de femei, unde fiinteaza o vestita
echipa de tulnicarese);
Bucium (cel mai bogat si mai interesant port popular romanesc din aceasta parte a
tarii);
Capalna (obiceiuri legate de existenta oierilor);
Laz (scoala populara de arte: tesaturi, cusaturi, pictura pe sticla);
Sasciori (ceramica rosie smaltuita si nesmaltuita); sugag (scoala populara de arta:
cioplitul lemnului);
Vidra (asezare tipic moteasca, cu mesteri tulnicari si ciubarasi).

INFRASTRUCUTA TURISTICA

Baza de cazare

Judetul Alba dispune de o oferta de cazare variata si foarte bogata, in ciuda


saraciei din zona. La Targul national de turism rural de la Albac de anul trecut
au fost prezente numeroase agentii de turism locale cu scopul prezentarii mai
multor structuri de cazare.

http://www.alba.insse.ro/cmsalba/files/statistici_judetene/

Infrastructura de acces si transport

Baza tehnico materiala a transporturilor este intr-o continua diversificare


si modernizare, ca o consecinta a introducerii rapide a tehnicii si a
diversificarii necesitatilor de consum turistic.
Prin pozitia sa, judetul Alba este strabatut de importante axe de circulatie
care urmaresc vaile Muresului, Tarnavelor, Sebesului, Ampoiului sau Ariesului.
Din totalul de 1.981 km, 419 km sunt drumuri nationale din care 363 km
drumuri modernizate.
Lungimea retelei feroviare este de 294 km din care magistrala dubla si
electrificata 112,7 km.
Teritoriul judetului este strabatut de doua magistrale importante de cale
ferata care asigura legatura cu partea de est si sud a tarii (Teius Blaj
Brasov Bucuresti) si cu partea de nord a tarii (Teius Razboieni Cluj).
Doua linii ferate intra in inima Muntilor Apuseni, facand posibila
comunicarea cu Zlatna si Abrud.
Drumurile nationale si comunale prezinta o stare nesatisfacatoare.

4.FLUXUL TURISTIC
Fluxul turistic, evideniat att de numrul de sosiri (turiti cazai) ct i de
numrul de nnoptri nregistreaz un trend ascendent, exist dificulti n
atragerea de turiti, fiind totodat nevoie de diversificarea ofertei turistice i a
oportunitilor de petrecere a concediului n vederea prelungirii sejurului
turitilor n judeul Alba
Durata medie a sejurului in structurile de primire turistica cu functiuni de cazare
in aceasta perioada a fost de 2,1 zile.

Majoritatea turitilor care viziteaz Jud. Alba sunt romni, proporia


strinilor nefiind totui neglijabil (20%).
Aria geografic de provenien a turitilor strini cuprinde majoritatea
rilor europene, precum i unele state extraeuropene (SUA, Canada,
Israel).
Cei mai muli turiti strini provin din ri apropiate geografic,
furnizoare tradiionale de turiti (Ungaria, ndeosebi dar i Austria,
Polonia, Cehia, Slovacia), dar se nregistreaz i un numr apreciabil de
turiti originari din ri mai ndeprtate (state din Europa de Vest, Israel,
SUA).
Potenialul de cretere a numrului de turiti strini este mare, n special
pe segmentul turismului cultural.
Dispunnd de un potenial semnificativ, turismul de sntate i wellness
este un alt domeniu de interes pentru piaa extern, n prezent acesta
fiind exploatat doar ntr-o msur redus.

5.IMPORTANTA TURISMULUI IN ECONOMIA JUD.


Cu toate ca a inregistrat o serie de progrese pe anumite componente,
nu reuseste sa valorifice inca importantul potential turistic al judetului.

Turismul n zon funcioneaz la capacitate minim. Rata medie de funcionare


a pensiunilor i hotelurilor peste an este de numai 54%, adic aproximativ
jumtate de an acestea nu funcioneaz. Rata de ocupare este de 8,6%, iar
numrul mediu de nnoptri pentru cei circa 19.000 de turiti, media care sosete
anual n zon, este de 2,4 - ceea ce indic un turism predonderent de tranzit sau
ocazional.
Turismul ofer doar 2,3% din numrul total de locuri de munc la nivelul
judeului. Cele mai multe locuri de munc se nregistreaz n sistemul bugetar
36,5%, n industrie -35%, iar turismul ofer doar 2,3% locuri de munc (n
pensiuni, hoteluri i restaurante

6.EVALUAREA POTENTIALULUI TURISTIC PRIN


METODA BONITARII

CONCLUZIE
Evaluand potentialul turistic prin metoda bonitarii Judetul Alba
este regiune turistica rangul II. In concluzie, judetul Alba detine
toate atuurile pentru a isi dezvolta turismul. Primul lucru pe care
autoritatile ar trebui sa-l aiba in consideratie este infrastructura
judetului care se afla intr-o stare precara si care diminueaza
numarul de turisti.
De asemenea, obiectivele turistice pe care le detine judetul
Alba nu sunt eficient promovate. Primaria judetului ar trebui sa
aiba in vedere un program de promovare accentuata a zonei
montane, de folosire a fondurilor UE prin atragerea de investitori
in agroturism si obtinerea dezvoltarii durabile a Muntilor Apuseni.
Totodata se poate intensifica competitia dintre structurile de
cazare turistica (prin intermediul Targului National de Turism de la
Albac) din Muntii Apuseni, lucru care poate fi edificat printr-o
colaborare eficienta inter-institutionala.

BIBLIOGRAFIE

http://www.adrcentru.ro/
http://www.insse.ro/
http://www.regielive.ro/
http://www.scribd.com/
https://statistici.insse.ro/shop/
http://ro.wikipedia.org/