Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
Bli, 2014
Lecturi preparatorii
1.
Resurse:
- Sal de lucru cu mobil ajustat la grupul de lucru;
- Spaiu liber pentru efectuarea activitilor n grupuri mari;
- Resurse tehnice - proiector, computer, ecran de proiecie, boxe, suport flipchart;
- Resurse educaionale materiale multiplicate distribuite pentru fiecare
participant, foi de evaluare;
- Suplimentar foi color, foi A4, stikere, foarfeci, stapler, clei, carioce, markere,
guae, acuarele, creioane colorate;
- Suportul informaiona, fiele de lucru.
Activitatea
Titlul activitii
Timp
Sesiunea 1
Activitatea 1
Stabilirea regulilor
10 minute
Activitatea 2
Cunoaterea
15 minute
Activitatea 3
Motivele personale
25 minute
Activitatea 4
Stresul ocupaional
60 minute
Activitatea 5
20 minute
Activitatea 6
20 minute
Activitatea 7
Autoportretul
35 minute
Activitatea 8
20 minute
Activitatea 9
Viaa e o lupt
15 minute
Activitatea 10
Ce am nvat n grup
20 minute
240 minute
Sesiunea 2
Activitatea 1
Balonae de spun
20 minute
Activitatea 2
25 minute
Activitatea 3
Activitatea 4
Bulgri de zpad
20 minute
Activitatea 5
Povestea fluturelui
20 minute
Activitatea 6
25 minute
Activitatea 7
Barca goal
15 minute
Activitatea 8
Ce este dragostea?
20 minute
Activitatea 9
20 minute
Activitatea 10
10 minute
Activitatea 11
Discuie de ncheiere
20 minute
240 minute
Timp total
8 ore
I sesiune
240 minute
10 minute
Activitatea II Cunoaterea
15 minute
Rezultate ateptate:
Favorizarea cunoaterii reciproce a participanilor;
Consolidarea grupului.
Metode / tehnici utilizate:
Resurse:
pix, creioane, bileele, vas/coule.
Aranjamente practice:
Instruciuni / procedura:
Participanii i scriu numele i dou caliti pozitive pe foie mici astfel nct s nu
fie vzut de ceilali i le pun ntr-un vas. Modetorul extrage cte o foi i citete
calitile i numele, toi cei prezeni ncearc s ghiceasc cine poart numele dat.
Sugestii pentru formatori / dificulti anticipate:
Se dau voie pn la dou ncercri, dup care persoana care poart numele dat se
prezint singur.
Debriefing / reflexie:
- Cum v-ai simit n timpul activitii?
- Ct de greu a fost s gsii posesorul numelui?
25 minute
Rezultate ateptate:
stimularea comunicrii iniiale n grup, favorizarea cunotinele.
Metode / tehnici utilizate:
desenul;
lucru n grup.
Resurse:
hrtie n ptrele pentru fiecare participant ( 21* 29 cm), creioane, vopsele,
radiere, ascuitori, echere i rigle.
Aranjamente practice:
msue cu scunele aezate n semicerc.
Instruciuni / procedura:
Fiecare deseneaz conturul palmei sale stngi sau drepte, atribuind fiecrui
deget o ntrebare. Apoi, completeaz interiorul cu rspunsul la aceasta.
Exemple de ntrebri:
- motivul aflrii tale aici;
60 minute
Rezultate ateptate:
nelegerea noiunilor de stres ocupaional, sindromul burnout;
Analizarea cauzelor ce duc la ardere profesional;
Identificarea factorilor ce dezvolt arderea profesional.
Metode / tehnici utilizate:
Explicaia;
Lucru n grup;
Braistorming .
Resurse:
Informaia despre sindromul arderii profesionale.
Aranjamente practice:
Adiacent, indivizii confruntati cu stresul la locul de munca pot fi usor recunoscuti prin
observarea efectelor stresului asupra lor. Printre acestea amintim oboseala si
iritabilitatea, reducerea productivitatii muncii, lipsa sau scaderea capacitatii de
concentrare, stari de rau la nivel fizic (greata, dureri de cap), management al timpului
deficitar, anxietate.
La locul de munca stresul apare ca urmare a unor resurse psihice insuficiente pentru a
face fata solicitarilor si exigentelor profesionale. Uneori, stresul profesional este
considerat ca avand un caracter benefic pentru performantele angajatilor. In asemenea
situatii ne referim la eustres care motiveaza si mobilizeaza resursele individuale. In caz
contrar, cand efectele stresului se rasfrang negativ asupra sanatatii persoanei, vorbim
de distres. In timp ce conflictele constructive sunt motivante si generatoare de idei,
favorabile innoirii si schimbarii, conflictele distructive conduc la o risipa de energie,
de timp si de bani, rareori recunoscute de protagonisti.
increderea de sine, iar acest lucru se poate realiza tocmai prin cresterea productivitatii
muncii si obtinerea de rezultate satisfacatoare dintr-o activitate.
Dupa o vacanta lunga, revenirea la serviciu vine cu o confruntare noua a
responsabilitatilor si nevoia de adaptare, ceea ce produce desigur o cantitate si mai
mare de stres.
8. Stresul este o alegere
Stresul este produsul convingerilor subconstiente despre lumea inconjuratoare. Pentru
a-l elimina, este nevoie de o modificare a viziunii despre viata si amploarea
obstacolelor sale. Asadar, stresul nu tine de alegerile fiecaruia, ci mai degraba de
perceptia individuala asupra vietii in general.
9. Stresul trebuie sa fie tratat doar daca apar simptome majore
Oboseala cronica si iritabilitatea constanta nu trebuie sa fie mobilul adoptarii de
masuri care sa combata stresul. La fel ca o afectiune minora, primele manifestari ale
stresului trebuie sa fie inlaturate cat mai curand, pentru a nu da nastere unor
complicatii majore, cu consecinte dificil de remediat.
20 minute
Rezultate ateptate:
S identifice o activitate de succes;
20 minute
Rezultate ateptate:
Necesitatea valorizrii propriilor puteri de a face fa stresului
Gsirea propriilor de resurse de diminuare a sindromului de ardere profesional.
Metode / tehnici utilizate:
Povestirea;
Discuii.
Resurse:
Istorioara Despre curajul de a risca o ncercare.
Aranjamente practice:
Spaiu cu scunele.
Instruciuni / procedura:
Se propune participanilor s asculte istorioara:
Un rege ii puse curtea la ncercare pentru un post important. Numeroi oameni
puternici i nelepi se aflau in jurul lui.
"Intelepilor, spuse regele, am o problem i vreau s vd care dintre voi este n stare
s o rezolve."
i conduse pe oameni la o u enorm, mai mare dect vzuse cineva vreodat. Regele
le explic:
"Aici vedei cea mai mare i cea mai grea u din regatul meu. Care dintre voi poate s
o deschid?"
Unii dintre curteni doar scuturar din cap. Alii, care se numarau printre cei intelepi,
se uitar la ua mai de aproape, dar recunoscur c nu pot s o fac. Cnd intelepii
spuser asta, restul curii consimi c aceasta problem era prea dificil de rezolvat. Un
singur vizir se duse la u. O examin cu ochii i cu degetele, ncerc mai multe
modaliti de a o deschide i n cele din urm o trase cu o smucitur puternic. i ua
se deschise. Fusese lasat intredeschis numai, nu inchis complet, i nimic altceva nu
fusese necesar, dect bunvoina de a realiza ceva si curajul de a aciona cu
indrazneal.
Regele spuse: "Vei primi postul de la curte, pentru c tu nu te bizui doar pe ceea ce
vezi sau auzi; tu ii pui propriile puteri n joc i riti o ncercare.
(dupa Nossrat Pesechkian)
Sugestii pentru formatori / dificulti anticipate:
Se poate de citi pe fonul unei melodii plcute.
Debriefing / reflexie:
- Ai avut vreodat o astfel de situaie asemntoare?
- Ct de uor sau ct de greu ar fi s gsii propriile resurse de aface fa unor
probleme?
Activitatea VII Autoportretul
35 minute
Rezultate ateptate:
Stimularea autoaprecierii pozitive;
Analizarea aspectelor eu-lui.
Metode / tehnici utilizate:
Lucru n grup;
Discuii.
Resurse:
Creioane colorate, radiere, carioce, foi A4, lipici.
Aranjamente practice:
spaiu pregtit cu msue.
Instruciuni / procedura:
1. Moderatorul repartizeaz participanilor cte o coal de hrtie A4, creioane
colorate sau carioce.
2. Fiecare i deseneaz autoportretul identificndu-se cu ceva. Poate s se
reprezinte prin intermediul unei case, al unui copac, al unui animal, al unui fruct,
al unei plante, al unei flori, al unei localiti.
3. Participanii i prezint pe rnd desenele i vorbesc despre acestea, adic despre
sine.
4. Discuii n grupul mare: ce obiect ai dori s fii dac ai lua viaa de la nceput?
De ce? Ce animal ai prefera s fii? De ce?
Sugestii pentru formatori / dificulti anticipate:
Se limiteaz timpul pentru desen.
Debriefing / reflexie:
-
20 minute
Rezultate ateptate:
S analizeze emoiile i sentimentele ce predomin n viaa personal ce pot
reduce stresul;
S contientizeze necesitatea valorificrii strii emoionalecu scop de a diminua
sau evita arderea profesional.
Metode / tehnici utilizate:
Explicaia;
Lucru individual;
Discuii.
Resurse:
Foi A4, stilou sau creion.
Aranjamente practice:
Msue cu scunele.
Instruciuni / procedura:
Participanii trebuie s scrie pe foie mici ce cont au fiecare n banca personal.
Conturile sunt formate nu din bani ci din emoii i sentimente pozitive i negative,
care se depun n fiecare zi n banca personal, cum ar fi: dragoste, grij, ncredere,
respect, druire, .a. De asemenea se pot face retrageri din cont, emoii cum ar fi:
nencredere, nelinite, suprare, tristee, .a. toate foiele se adun ntr-o cutiu. Se dau
citire la toate foiele i se observ care emoii predomin mai mult i dac sunt mai
multe depuneri dect retrageri din contul bancar personal.
Sugestii pentru formatori / dificulti anticipate:
Se poate de prezentat o list cu ir de emoii i sentimente pozitive i negative ca
participanii s ndeplineasc mai rapid exerciiul.
Debriefing / reflexie:
- Ce emoii predomin n banca dvs personal?
- Avei mai multe retrageri dect depuneri?
- Care ar fi cauza?
- Cum se rsfrnge aceasta asupra serviciului?
15 minute
Rezultate ateptate:
20 minute
Rezultate ateptate:
Stimularea cunotinelor accumulate.
Metode / tehnici utilizate:
Lucru n grup;
Braistorming.
Resurse:
240 minute
20 minute
Rezultate ateptate:
nlocuirea gndurilor pesimiste cu cele optimiste pentru evitarea stresului
25 minute
Rezultate ateptate:
Exersarea metodelor de rezolvare eficient a situaiilor stresante ce apar n via.
Metode / tehnici utilizate:
Lucru individual;
Discuii,
Analiza.
Resurse:
Foi A4, pixuri.
Aranjamente practice:
spaiu pregtit cu msue.
Instruciuni / procedura:
1. n partea dreapt a foii desenai o scar cu trepte. Pe fiecare treapt scriei paii
care v vor duce spre succes.
2. nchidei ochii i v imaginai cum parcurgei fiecare pas.
3. n partea stng scriei ce v mpiedic s ridicai treapta.
4. Analizai aceste situaii. Gsii-le rezolvare sau ocolii-le astfel ca s putei
ajunge sus la succes.
Sugestii pentru formatori / dificulti anticipate:
Se dau exemple..
Debriefing / reflexie:
- Ce a fost mai greu de imaginat treptele care duc spre succes sau situaiile
stresante?
- Fiind vizualizai paii ai gsit mai uor rezolvarea barierilor?
45 minute
Rezultate ateptate:
Cunoaterea noilor metode de prevenire i diminuare a strsului ca cauz a
apariiei sindromului de ardere profesional
Metode / tehnici utilizate:
discuii
Resurse:
scunele, foi pentru notie, pixuri.
Aranjamente practice:
spaiu pregtit cu msue.
Instruciuni / procedura:
1. Reduceti presiunile pe care le puneti voi insiva asupra voastra. Un grad mai
mare de relaxare in tot ceea ce faci, indiferent de presiunea care vine din afara,
iti permite sa rezolvi mai usor lucrurile.
2. Diminuati asteptarile pe care le aveti de la ceilalti. Un factor suplimentar de
stres vine din partea asteptarilor ridicate pe care le avem de la colegi sau
subalterni. De cte ori acestia nu produc rezultatele pe care le vrem, ne enervam
inutil.
3. Nu amnati sarcinile. Sentimentul de amnare ne urmareste ca o umbra
apasatoare. In plus, sarcinile amnate se strng si ne doboara.
4. Respectati pauzele. Mintea are nevoie de realaxare periodica. Eficienta scade
daca muncesti fara intrerupere.
5. Nu va luati de lucru acasa. Viata personala trebuie separata clar de viata de
serviciu, presiunea de la job trebuie sa ramna la birou.
6. Spuneti nu pot, nu stiu, am nevoie de ajutor. Unii oameni nu pot spune nu,
dintr-un anumit blocaj psihologic. Acesta trebuie depasit: ai nevoie sa-ti evaluezi
corect resursele si sa ceri ajutor atunci cnd simti ca nu poti face fata sarcinilor.
7. Beti multa apa in timpul zilei. Nu lichide, in general, ci apa. Apa ne pastreaza un
tonus bun si reuseste sa ne diminueze stresul.
8. Incepe-ti ziua cu un ritual relaxant
9. In loc sa mergi direct la lucru, aloca-ti o scurta perioada de timp in fiecare
dimineata pentru a desfasura o activitate relaxanta. Alegerea ei depinde, desigur,
de preferintele personale, de hobby-uri, tip de personalitate si stil de viata. De
exemplu, poti alege sa asculti muzica, sa citesti cateva pagini dintr-o carte care
te inspira, sa iti bei cafeaua sau ceaiul in timp ce meditezi sau nu te gandesti la
nimic.
10.Mananca regulat si fa-ti un program de somn
Adoptarea unei anumite regularitati in stilul de viata are un rol important in
In cazul in care stilul de viata agitat al unei persoane a devenit deja stresant, expertii
afirma ca tehnicile de relaxare pot ajuta la redobandirea echilibrului - iar unele dintre
ele isi fac efectul chiar si in mai putin de cinci minute. Copii trebuie sa mearga la
scoala, iar prietena cea mai buna are nevoie disperata de ajutorul dvs. si toate se
intampla in acelasi timp.
Nu este de mirare ca nu se poate gasi un minut de relaxare. De fapt, majoritatea
femeilor uita sa se relaxeze. Si chiar daca unii specialisti considera ca stresul are si
parti bune (ascute simturile si mintea), prea mult stres dauneaza sanatatii mentale si
fizice. In acelasi timp, relaxarea face minuni si poate restabili echilibrul in viata unei
persoane, ba, mai mult, diminueaza unele dintre riscurile pentru sanatate asociate cu
stresul.
Iata 10 tehnici de relaxare care pot fi utilizate aproape oricand si oriunde pentru a
reduce tensiunea din viata unei persoane:
1. Meditatia - Daca o persoana crede ca a medita inseamna sa stea in pozitii incomode
si sa rosteasca timp de o ora "ommmm", se inseala. Orice actiune repetitiva poate fi o
sursa de meditatie: mersul pe jos, inotul, pictura, tricotatul - orice activitate care poate
calma si relaxa. Daca o persoana se surprinde gandindu-se la treburile de la locul de
munca, aspectele problematice ale relatiei sale sau are fel si fel de griji, expertii
recomanda golirea mintii de aceste ganduri si reluarea activitatii repetitive. Sunt
suficiente doar 5-10 minute de meditatie pe zi pentru a diminua nivelul de stres.
2. Imaginati-va relaxat - Prin mintea dvs. trec prea multe ganduri pentru a va relaxa?
Incercati sa vizualizati un tablou relaxant, un peisaj de vis. Pentru ca totul sa fie cat
mai concret, se vor crea imagini mentale ale unor locuri cat mai indepartate de
realitate: un loc preferat de vacanta, o insula fantezie sau orice altceva care ar putea sa
dea nastere la senzatii placute, cum ar fi atingerea unei bluze din matase. Ideea de baza
este ca mintea sa se elibereze de stres, iar tensiunea sa fie inlocuita cu o imagine care
sa declanseze sentimentul de liniste si calm. Cu cat o persoana va reusi sa viseze mai
mult cu ochii deschisi (culori, imagini, sunete, etc.), cu atat va fi experimentata mai
repede relaxarea.
3. Respiratia profunda - O persoana stresata va respira superficial, in timp ce una
calma va respira profund. Deci pentru a transforma tensiunea in relaxare trebuie
schimbat modul de respiratie. Se poate adopta urmatoarea strategie: se va expira adanc
tot aerul din piept, prin buzele usor tuguiate, ca un oftat prelung. Apoi se va imagina ca
centrul abdomenului inferior este un loc profund, important. Se va inspira normal si se
va expira aerul din nou, tot ca un oftat, eliminand tot aerul din piept si inspirand din ce
in ce mai adanc, pana cand stomacul si spatele sunt contractate. Controlati-va fiecare
inspiratie si expiratie, in timp ce mintea dvs. ramane focusata in zona abdomenului
inferior. Se va repeta exercitiul de 10 ori, iar cu fiecare exercitiu senzatia de relaxare
va fi mai puternica.
4. Priviti in jurul dvs. - Modul in care o persoana este ancorata in prezent si traieste
fiecare zi ar putea sa-i umple viata, sa i-o faca mai importanta. Atentia trebuie sa se
concentreze asupra unei singure activitati ci nu asupra mai multora in acelasi timp.
Esential este ca fiecare persoana sa vada lucrurile din jurul ei, mintea sa sa nu fie tot
timpul preocupata cu gasirea a fel si fel de solutii. Atunci cand o persoana traieste in
prezent, va reusi sa evite anxietatea si depresia. In aer liber, fiecare trebuie sa se bucure
de forma si culorile florilor, sa auda ciripitul pasarilor sau sa vada frumusetea unui
copac. Cand mintea cuiva va fi concentrata asupra unui lucru din prezent, stresul se va
diminua.
5. O cana de ceai fierbinte - Daca sunteti un consumator de cafea ar trebui sa va
schimbati acest obicei si sa il inlocuiti cu o cana de ceai cald. Cafeaua creste nivelul
hormonului de stres, cortizolul, in timp ce ceaiul verde va ofera sanatate si frumusete.
Ceaiul de musetel este favoritul traditional pentru calmarea mintii si reducerea
stresului. Si ceaiul negru poate fi o alternativa potrivita in lupta contra stresului. In
urma unor studii s-a demonstrat ca la persoanele care au baut cu regularitate ceai verde
valorile cortizolului au scazut, iar senzatia de relaxare s-a instalat dupa 6 saptamani de
la situatiile stresante, fata de cei care au consumat o bautura placebo cu aceeasi
cantitate de cofeina.
6. Manifestati-va afectiunea - Sentimentul de relaxare poate fi indus prin mangaierea
animalului de companie, prin imbratisarea unui prieten sau a unui membru de familie,
dezmierdarea partenerului de viata sau discutia cu un prieten despre lucrurile bune din
viata dvs. De ce scad nivelurile de stres prin aceste actiuni? Expertii afirma ca
interactiunea sociala ajuta creierul sa gandeasca mai bine, incurajand gasirea de noi
perspective si solutii la situatii care pareau imposibil de rezolvat. Studiile au aratat ca
si contactul fizic (mangaierea cainelui sau pisicii) poate fi util pentruscaderea tensiunii
arteriale si nivelului de cortizol din organism.
7. Incercati tehnici de automasaj - Cand muschii sunt tensionati si nu aveti timp sa
vizitati un profesionist pentru a va deconecta, poate fi incercata pentru obtinerea
relaxarii o tehnica simpla de automasaj:
- Se vor aseza ambele maini in zona umerilor si gatului;
- Presati cu degetele si palmele;
- Masati riguros, pastrand umerii relaxati;
- Asezati una dintre dintre maini pe antebratul celeilalte;
- Strageti si framantati muschii cu toate degetele mainii;
- Masati in acest fel toata zona de sus in jos si invers, de la cot catre palma;
- Repetati cu celalalt brat.
8. Luati-va o pauza - Adultii au nevoie de pauze, mai ales atunci cand simt ca sunt pe
cale sa izbucneasca. Specialistii sugereaza gasirea unui loc linistit pentru odihna si
pentru indepartearea stresului. In acest loc se va respira adanc de cateva ori, atentia va
fi concentrata asupra eliberarii tensiunii si a calmarii batailor inimii. Mintea se va
relaxa ca si intreg organismul iar in minte trebui sa persiste urmatoarea fraza: timpul
20 minute
Rezultate ateptate:
Tehnic de relaxare i de nviorare a grupului
Metode / tehnici utilizate:
Lucru n grup;
Discuii.
Resurse:
Foi albe.
Aranjamente practice:
spaiu liber, la mijlocul slii bancare mpart sala n dou
Instruciuni / procedura:
Se propune participanilor s se aranjeze ntr-un rind, s se numere de la 1 la 2 astfel
ca s se formeze dou echipe. O echip trece din mpartea dreapt a bncilor puse la
mijloc i alt echip de partea stng. Fiecare echip are un numr egal de foi albe. La
semnalul moderatorului fiecare participant mototolete foaia alba n form de bulgre
de zpad i-l arunc pe teritoriul echipei adverse. Se evit lovirea participanilor.
Ctig echipa care la finalul jocului are cei mai puini bulgri de zpad pe teritoriu.
Sugestii pentru formatori / dificulti anticipate:
Se limiteaz timpul.
Debriefing / reflexie:
Cum vi s-a prut tehnica?
Are efecte pozitive?
Cum credei ai putea arunca situaiile dvs. stresante astfel ntr-un co cu gunoi?
Activitatea V Povestea fluturelui
20 minute
Rezultate ateptate:
Contientizarea c orice situaie stresant are o soluie, depinde ce se alege.
Metode / tehnici utilizate:
Povestire;
Lucru n grup;
Discuii.
Resurse:
Povestirea Povestea fluturelui
Aranjamente practice:
Scunele aranjate n semicerc.
Instruciuni / procedura:
A fost odata un barbat caruia i-a murit sotia, astfel incat el locuia impreuna cu cele
doua fete ale sale, care erau din fire foarte curioase si inteligente. Fetele ii puneau
mereu multe intrebari la unele stia sa le raspunda, la altele nu Tatal lor isi dorea sa
le ofere cea mai buna educatie, de aceea intr-o zi si-a trimis fetele sa petreaca o
perioada de timp in casa unui intelept. Acesta stia intotdeauna sa le raspunda la
intebarile pe care ele le puneau. La un moment dat una dintre ele a a adus un fluture
albastru pe care planuia sa il foloseasca pentru a insela inteleptul.
Ce vei face? o intreba sora ei.
O sa ascund fluturele in mainile mele si o sa intreb inteleptul daca e viu sau mort.
Daca va zice ca e mort, imi voi deschide mainile si il voi lasa sa zboare. Daca va zice
ca e viu, il voi strange si il voi strivi. Si astfel orice raspuns va avea, se va insela!
Cele doua fete au mers intr-o clipa la intelept si l-au gasit meditand.
Am aici un fluture albastru. Spune-mi, inteleptule, e viu sau mort?
Foarte calm, inteleptul surase si ii zise:
Depinde de tine fiindca e in mainile tale!
Sugestii pentru formatori / dificulti anticipate:
Se poate de folosit alt istorioar ce va motiva participanii s lupte cu situaiile
stresante.
Debriefing / reflexie:
- Suntei de aceeai prere ca i neleptul?
- Ai avut situaii de acest gen?
- Ct de uor v-a fost s luai decizii?
25 minute
Rezultate ateptate:
Consolidarea tehnicilor de lupt cu stresul
Metode / tehnici utilizate:
Lucru n grup;
Discuii.
Resurse:
Scunele sau foi
Aranjamente practice:
Spaiu liber pentru a arnja scunelele sau foile.
Instruciuni / procedura:
Grupul se mparte n dou echipe. Se deseneaz un ru lat. Echipele se plaseaz de
aceeai parte a rului fiecare dezvoltnd propria strategie de traversare a rului n aa fel
nct s nu se peasc n afara pietrelor (foilor sau scunelelor). Se propune o
situaie stresant i participanii trebuie s gseasc soluii pentru a trece toi de
cealalt parte a rului fr ca cineva s se ude. Ctig echipa care a ajuns prima cu
toi participanii uscai.
Sugestii pentru formatori / dificulti anticipate:
Se limiteaz timpul.
Debriefing / reflexie:
- Ct de uor v-a fost s gsii rapid soluii n aceast situaie stresant cn timpul
v presa?
- Este mai eficient atunci cnd primii sfaturi sau ajutor?
Activitatea VII Barca goal
15 minute
Rezultate ateptate:
Contientizarea c orice situaie stresant are o soluie, depinde ce se alege.
Metode / tehnici utilizate:
Povestire;
Lucru n grup;
Discuii.
Resurse:
Povestirea Barca goal
Aranjamente practice:
Scunele aranjate n semicerc.
Instruciuni / procedura:
Se spune ca era o data un student care se infuria foarte repede pe tot ce i se intampla
nu ca nu ar fi fost usor, cand toate ii mergeau mai mult decat pe dos. Maestrul lui din
planul terestru s-a hotarat sa il conduca spre intelegerea unui adevar simplu care sa il
faca sa treaca mai impacat prin viata lui si prin viata celorlalti. Asa ca l-a luat deoparte
si i-a spus:
Dragul meu, sa presupunem ca esti intr-o barca pe un fir de apa destul de ingust, si
din sens opus vine o alta barca, iar acea barca este condusa de un om care de voie sau
de nevoie intra in barca pe care o conduci tu, ce faci atunci?
Pai ce sa fac, ma supar, ce, nu m-a vazut ca vin? Nu putea sa faca in asa fel incat sa
nu se ajunga la ciocnirea barcilor, asa ceva nu se poate.
Incetisor dragul meu! Am inteles, dar daca ti-as spune ca in barca cealalta nu era
nimenica era o barca goala care s-a ciocnit de barca ta pur si simpluIn acest caz ce
ai face?
In cazul asta mi-as vedea de drumasa a fost sa fie!
Intocmai dragul meu! Asa a fost sa fie! Fii o barca goala! si considera ca te ciocnesti
doar de barci goale atunci cand navighezi pe raul vietii. Astfel vei putea sa iti
concentrezi energia si lumina in lucrurile care merita cu adevarat! Pe o barca goala nu
se supara nimenio barca goala nu te poate suparaE atat de simplu!
Studentul a plecat inseninat si ori de cate ori se intampla pur si simplu ca barca lui sa
se ciocneasca de barcile celorlaltiel arunca repede din barca mania, frustrarea,
judecata celuilalt si trecea zambind mai departe in barca lui golita de tot raul din el!
Sugestii pentru formatori / dificulti anticipate:
Sepoate de folosit i alte istorioare.
Debriefing / reflexie:
- Ce ai simit n timpul povestirii?
- Ai putea proceda la fel cum spune btrnul?
20 minute
Rezultate ateptate:
Relaxarea grupului
Metode / tehnici utilizate:
discuii
Resurse:
scunele.
Aranjamente practice:
spaiu pregtit cu msue.
Instruciuni / procedura:
Ce e dragostea?
Un grup de psihologi a pus unor copii cu vrste cuprinse ntre 4 si 8 ani urmatoarea
ntrebare:
Ce nseamna dragostea?"
Raspunsurile primite au fost mai adnci decat ne-am putea imagina. Iata-le:
"- Cand bunica mea a facut artrita, nu mai putea sa se aplece sa-si faca unghiile de la
picioare. Asa ca bunicul i le face de atunci mereu, desi are si el artrita la maini. Aceasta
este dragostea." (Rebecca- 8 ani)
"- Cand cineva te iubeste, felul in care iti rosteste numele este diferit. Chiar stii ca
numele tau este in siguranta in gura lui." (Billy - 4 ani)
"- Este dragoste cand o fata se parfumeaza, un baiat se da cu after shave, ies impreuna
in oras si se miros reciproc." (Karl - 5 ani)
"- Este vorba de iubire atunci cand mananci in oras si ii dai cuiva cei mai multi dintre
cartofii tai prajiti, fara sa ii ceri in schimb cartofii lui." (Chrissy -6 ani)
"- Dragostea este ceea ce te face sa zambesti atunci cand esti obosit." (Terri - 4 ani)
"- Este dragoste atunci cand mami ii face cafea lui tati si ia o inghititura inainte de a i-o
da, pentru a fi sigura ca gustul este OK." (Danny - 7 ani)
- Dragostea este ceea ce este cu tine in camera de Craciun daca te opresti din deschis
cadouri si asculti." (Bobby - 7 ani)
"- Daca vrei sa inveti mai bine sa iubesti, trebuie sa incepi cu un prieten pe care il
urasti..." (Nikka - 6 ani - ne-ar trebui cateva milioane de Nikka pe aceasta planeta)
"- Este dragoste atunci cand ii spui unui baiat ca iti place camasa lui, iar el se imbraca
dupa aceea cu acea camasa in fiecare zi." (Noelle - 7 ani)
"- Dragoste este intre un batranel si o batranica care sunt inca prieteni dupa atatia ani,
desi se cunosc atat de bine." (Tommy - 6 ani)
"- Mama ma iubeste mai mult decat oricine altcineva. Nimeni altcineva nu ma saruta
seara inainte de culcare." (Clare - 6 ani)
"- Este dragoste atunci cand catelusul tau te linge cand ajungi acasa, desi l-ai lasat
singur toata ziua." (Mary Ann - 4 ani)
"- Stiu ca sora mea ma iubeste pentru ca imi da intotdeauna hainele ei vechi si trebuie
sa se duca sa isi cumpere altele." (Lauren - 4 ani)
"- Atunci cand iubesti pe cineva genele ti se ridica si coboara si mii de stelute ies din
tine." (Karen - 7 ani)
"- Nu trebuie sa spui te iubesc daca nu este adevarat. Dar daca este adevarat, trebuie so spui cat mai des... Oamenii uita." (Jessica - 8 ani)
20 minute
Rezultate ateptate:
contientizarea participanilor c Sperana moare ultima
Metode / tehnici utilizate:
video ,
Discuii.
Resurse:
scunele.
Aranjamente practice:
spaiu pregtit cu msue.
Instruciuni / procedura:
Moderatorul propune participanilor s urmreasc secvena video.
Debriefing / reflexie:
10 minute
Rezultate ateptate:
Contientizarea c orice situaie stresant are o soluie, depinde ce se alege.
Metode / tehnici utilizate:
Povestire;
Lucru n grup;
Discuii.
Resurse:
Povestirea Paharul de ap sau mare
Aranjamente practice:
Scunele aranjate n semicerc.
Instruciuni / procedura:
Un om care se simtea vesnic mpovarat de greutatile vietii i se plnse unui maestru
spiritual vestit.
Nu mai pot! Viata mi-e un chin!
Maestrul lua o mna de cenusa si o lasa sa cada ntr-un pahar plin cu apa curata, buna
de baut, pe care-l avea pe masa, spunnd:
Acestea sunt suferintele tale.
Toata apa se tulbura si se murdari. Maestrul arunca apa, lua o alta mna de cenusa la
fel cu cea dinainte, i-o arata omului nostru, se apropie apoi de fereastra si o arunca n
mare.
Cenusa se mprastie ntr-o clipa, iar marea ramase la fel ca nainte.
-Vezi?, l lamuri nteleptul. n fiecare zi trebuie sa alegi ntre a fi un pahar de apa
sau marea.
Sugestii pentru formatori / dificulti anticipate:
Sepoate de folosit i alte istorioare.
Debriefing / reflexie:
- Ct de cunoscut v este situaia?
- Cum v comportai dvs. n asemenea situaii?
20 minute
Rezultate ateptate:
evaluarea cunostintelor acumulate
Metode / tehnici utilizate:
Lucru n grup;
Braistorming.
Resurse:
scunele
Aranjamente practice:
spaiu pregtit cu msue.
Instruciuni / procedura:
Moderatorul propune s alctuiasc nite reguli dup care s-ar conduce n via.
Se propune participanilor s-i expun variantele sale, apoi conductorul
ntocmete regulile:
Fii increzut in sine, totul se poate rezolva daca te vei stradui
Fii curajos. Cine e fricos- pierde, curajul- cistiga.
Ocoleste oamenii rai.
Invata-te sa privesti faptele tale sub alt aspect- asa cum doresti tu sa le
realizezi, cum vor sa te vada pe tine parintii
Fii istet si vei obtine ceea ce vaei dori.
Respectate, iubestete asa cum esti si in orice zi aspira la ceva mai mult.
Depune efort in obtinerea succesului, cauta noi solutii in rezolvarea
problemelor.
Sugestii pentru formatori / dificulti anticipate:
Bibliografie:
1. Bban, A. Stres i personalitate. Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1998, 237 p.;
2. Floru, R. Stresul psihic. Bucureti, Ed. Enciclopedic, 1978.;
3. Jefrey D.Smith, Cum s-i transformi elurile i visele n realitate, Ed. Curtea
Veche, Bucureti, 2008.
4. Olinescu, R. Despre emoii i stres. Bucureti, Ed. 100+1 Grammar, 2004, 304 p.;