Sunteți pe pagina 1din 38

Cuprins

Introducere
1.1 Scurte date despre uzina SA ASPA. Trecutul istoric i
perspectivele ei de dezvoltare
1.2 Lucrrile ce se efectuez la uzina SA ASPA
2. Rolul sculelor achietoare n construcia de maini i principalele
direcii de dezvoltare
3. Materialele utilizate n construia construcia sculelor achietoare
3.1 Proprietile materialelor pentru scule
3.2 Oeluri carbon pentru scule
3.3 Oeluri aliate pentru scule
3.4 Oeluri rapide
3.5 Carburi metalice sinterizate (metalo-ceramice)
3.6 Materiale mineralo ceramic
3.7 Materiale extradure
3.7.1 Diamantul
3.7.2 Nitrura cubic de bor (N.C.B.)
4. Geometria constructiv a sculelor achietoare
4.1 Prile componente ale sculelor i elementele prii achietoare
4.2 Parametrii geometrici constructivi ai prii achietoare
4.3 Geometria funcional a sculelor achietoare
5. Elaborarea schemei ascuirii reascuirii
6. Partea de poziionare fixare a sculelor
7. Cuite pentru achiere
7.1 Cuite pentru strunjire longitudinal
7.2 Cuite pentru strunjirea suprafeelor frontale i praguri
7.3 Cuitele pentru strunjirea canalelor i degajrilor
7.4 Cuite pentru strunjire interioar
7.5 Cuite cu plcue din carburi metalice lipite pe corpul de baz
7.5.1 Cuite cu plcue din carburi metalice fixate mecanic
7.5.2 Sisteme de fixare mecanic a plcuelor achietoare
8. Broe
8.1 Scheme de prelucrare utilizate la prelucrarea prin broare
8.2 Elementele constructive ale broelor
9. Burghie
9.1 Clasificarea burghielor
10. Freze
11. Descrierea tehnologiei tratamentului termic i termochimic a piesei
12. Concluzie
13. Bibliografie

Introducere

Coptu A
Mod. Coala D o c u m e n t

Darea de seama
Semnat

Data

Coala

Creaia i producia material a constituit de-a lungul timpului un


principal factor in dezvoltarea societii umane inpreun, desigur, cu
creaia i producia spiritual. Este, prin urmare, intr-u totul justificat
orice efort in sprijinul susinerii creterii performanelor in ce privete
calitatea i productivitatea produciei materiale de orice fel.
In contextul mai larg al tehnologiilor utilizate actualmente de industria
prelucrtoare, alturi de procedeele noi i moderne de uzinare a
materialelor, prelucrarea prin achiere a metalelor i-a pstrat aria de
extindere i importana, in principal, prin efortul specialitilor din
domeniu de a-i imbunti i crete in permanen performanele i
competitivitatea.
Astzi este unanim recunoscut c producerea de bunuri materia
productorilor, care trebuie s dispun de echipamente tehnologice
performante, de precizie ridicat.
Prin excelen, sculele achietoare sunt parte component a sistemelor
tehnologice pentru prelucrri mecanice prin achiere i echipeaz toat
gama de maini unelte, de la cele universale l le de calitate, la parametrii
prescrii de proiectant i solicitai de utilizator este posibil numai printrun efort conjugat al a cele specializate i cu comand numeric.
De calitatea i precizia sculelor achietoare depinde nemijlocit calitatea
produselor realizate prin aceste tehnologii, precizia lor de execuie,
productivitatea i preul de cost, intr-un cuvnt performanele i
competitivitatea produselor.
Marea majoritate a pieselor n construcia de maini capt form i
dimensiuni finale n rezultatul prelucrrii prin achiere la MU de diferite
tipuri i cu diferite instrumente de achiat.
n industria Construciilor de Maini se folosete o gam larg de
instrumente de achiat. Aceasta a contribuit obinerea unei productiviti
mari la prelucrarea pieselor cu forme geometrice diferite. De aceea
schimbarea formei pieselor, mrirea numrului de articole necesare, care
necesitat proiectarea i folosirea n industrie a tipurilor noi de scule.
Alegerea sculei de achiat are loc dup alctuirea procesului tehnologic
de prelucrare a piesei i depinde de destinaia i condiiile de munc, de
particularitile constructive i cerinele ce li se cer. n trecut metodele de
prelucrare erau puin efective, cu productivitate i precizie sczut.
Acestea se bazau pe folosirea pietrei ca material pentru scul. n
urmtoarele etape de dezvoltare se observ o trecere de la sculele din
piatr la cele metalice. Un progres deosebit n dezvoltarea producerii
sculelor achietoare s-a urmrit n timpul trecerii la prelucrarea pieselor pe
M.U., datorit apariiei suporturilor.
n decursul ntregii istorii de dezvoltare a prelucrrii materialelor cu
scule achietoare se acord o mare importan asupra construciei M.U. i
ntregii tehnologii C.M. Trecerea la industria cu M.U. a adus la dezvoltare
rapid a sculelor achietoare i proiectarea de noi tipuri scule.
Coptu A
Mod. Coala D o c u m e n t

Darea de seama
Semnat

Data

Coala

La proiectarea sculelor achietoare, n prezent, se folosete calculul


automatizat. Acesta reduce timpul de proiectare i crete eficiena
proiectrii. Pachetele de programe, mai ales pentru sculele complexe,
implic creterea calitii n proiectarea sculelor achietoare i totodat,
reducerea termenului de omologare a produselor noi.
Astzi, computerele i-au ocupat locul cuvenit n practica fabricrii
sculelor, fiind foarte des ntlnit n ntreprinderile constructoare de maini,
cunoscnd informaiile de baz despre scul, inginerul trebuie s poat
folosi programele pe calculator att pentru a proiecta, ct i pentru a
exploata mai corect sculele n achierea metalelor.
n prezent, dezvoltarea construciilor de maini a adus la aceea, c
sculele achietoare comandate la un productor de scule, vin la utilizator
mpreun cu toate recomandrile, regimuri de achiere optime, pentru
asigurarea achierii caliative i prelungirea perioadei de via a sculei,
dispozitive de fixare, i toate acestea pentru a asigura o productivitate ct
mai nalt.

1.1 Scurte date despre uzina SA ASPA. Trecutul istoric i


perspectivele ei de dezvoltare
SA ASPA
SA ASPA" si-a inceput
activitatea in anul 1972,
cand in sistemul militarindustrial a URSS a fost
creata uzina constructoare
de
masini din or.Orhei intreprindere specializata de
producere a pieselor pentru
intreprinderea de baza MMZ
"Krasnii oktiabri" - una din
cele
mai vestite uzine de
producere a motoarelor
pentru avioane (astazi Intreprinderea constructoare de masini MPP
V.V.Cernasev" din or.Moscova).
In perioada anilor 1972-1991 la uzina s-au produs piese pentru
motoarele vestitelor avioane de vanatoare MIG-2129. La uzina se
produceau si marfuri de larg consum: primus turistic, troliu de automobile,
piese pentru barcile cu motor, piese pentru motoarele de automobil, piese
pentru moto-cultivator, scule pentru aschierea metalelor (burghie, freze,
cutite, taroduri, zencuitoare, alezoare, brose, role pentru filetare),
instrumente de masura (scoabe, sabloane, calibre). De exemplu, primusul
turistic a fost folosit in expeditiile pe schiuri catre Polul Nord si mentionat
functionarea ireprosabila a primusului in conditii arctice.
Coptu A
Mod. Coala D o c u m e n t

Darea de seama
Semnat

Data

Coala

Dupa destramarea URSS au fost pierdute toate legaturile cu


intreprinderile complexului militar-industrial si uzina practic si-a intrerupt
activitatea. Au fost facute unele incercari de a reprofila activitatea uzinei
(producerea bicicletelor pentru copii, inventarului pentru agricultura s.a.),
dar din cauza petii mici de desfacere se produceau in cantitati mici, ceia ce
nu permitea dezvoltarea normala a intreprinderii. La moment practic lucrau
70 de angajati (a.1999 - 1600 persoane). In aceasta perioada intreprinderea
a fost privatizata si reorganizata in SA ASPA" (27.12.1995). In anul 1998
s-a putut stopa declinul intreprinderii. Dupa lungi cautari uzina a incheiat
contracte avantajoase cu asa parteneri economici stabili ca MMPP Saliut"
- cea mai mare intreprindere rusa de producere a motoarelor pentru
avioane, MPO Rumeantev", uzina constructoare de masini din NaroFominsk, MPP V.V.Cernasev", SA Moldagrotehnica" or.Balti s.a.
La uzina se efectueaza lucrari de restabilire a capacitatilor de
producere, procurarea utilajului modern, repararea si reconstruirea
blocurilor de producere si administrative. Se automatizeaza evidenta
contabila, planificarea si dispecerizarea .
Seciile uzinei SA ASPA

Cu toate greutatile perioadei de tranzitie SA "ASPA" si-a pastrat


potentialul uman, a reintors la intreprindere lucratori cu experienta, a
trimis la invatatura tineri, care doresc sa-si lege soarta de intreprindere.
Toate acestea permit sa privim in viitor cu optimism, increzuti in propriile
puteri.
Daca in prima perioada de activitate SA ASPA" a intretinut legaturi
stranse cu intreprinderile complexului militar-industrial sovietic, dupa
redobandirea independentei de catre R. Moldova intreprinderea a inceput
sa-si caute parteneri economici in Rusia, Romania, Ucraina, Italia,
Canada, Germania.
Printre partenerii nostri economici se numara asa intreprinderi ca
MMPP Saliut", MPO Rumeantev" MPP V.V.Cernasev" din
or.Moscova,, uzina constructoare de masini din Naro-Fominsk, uzina de
abrazive Iliici" or. Sankt-Peterburg din Federatia Rusa,, SC "ABROM"
SA, "Maticom" SRL din Romania, Combinatul de abrazive din Zaporojie,
SA Almazinstrument" or.Lvov, SA Uzina de aliaje tari" or.Kirovograd,
Coptu A
Mod. Coala D o c u m e n t

Darea de seama
Semnat

Data

Coala

SA Dneprospetstali" or.Zaporojie din Ucraina, SA Moldagrotehnica"


or.Balti, "FPC-Stalcher" SRL, "Balcan center" or.Chisinau s.a..

1.2 Lucrrile ce se efectuez la uzina SA ASPA


Lista productiei
Scule pentru aschierea metalelor: burghie, freze, cutite, taroade, zencuitoare, alezoare, brose,
role pentru filetare.
Echipament nestandartizat.
Piese si ansambluri, capatate prin aschiere si asamblare.
Piese de cauciuc si masa plastica.
Marfuri de larg consum.

Produsele principale ale uzinei SA ASPA snt sculele:

Coptu A
Mod. Coala D o c u m e n t

Darea de seama
Semnat

Data

Coala

PRELUCRARE PRIN ASCHIERE


Strungire:
Strungire la strunguri universale: Diametrul maxim al piesei de strungit - 1000mm
Lungimea maxima de strungire - 1500mm
Strungire la strunguri cu comanda numerica: Diametrul maxim al piesei de strungit 220mm
Lungimea maxima de strungire - 905mm
Gaurire: Diametrul maxim de gaurire in otel 45 50 mm
Dimensiunile maxime de gabarit a piesei de gaurit 1200*1200*1000 (mm)
Frezare: Frezarea pieselor cu greutatea maxima - 300 kg
Dimensiunile maxime de gabarit a piesei de frezat 1400*300*300 (mm)
Alezare:
Alezarea orizontala: Greutatea maxima a piesei de alezat - 3000 kg
Diametrul maxim de alezat - 900 mm
Alezarea in coordonate: Diametrul maxim de alezat - 170 mm
Dimensiunile maxime de gabarit a piesei de alezat 200*700*1000 (mm)
Brosare: Diametrul exterior maxim al piesei de brosat - 600 mm
Diametrul maxim de brosat - 120 mm
Rabotare la masini de rabotat longitudional: Latimea maxima de rabotare - 1000 mm
Inaltimea maxima de rabotare - 850 mm
Lungimea maxima de rabotare - 3000 mm
Greutatea maxima a piesei de prelucrat - 5000 kg
Rularea filetului la masini de rulat filet: Diametrul minim al piesei de rulat - 4 mm
Diametrul maxim al piesei de rulat - 100 mm
Pasul maxim al filetului - 8 mm
Rectificare:
Rectificarea la masini de rectificat plan: Dimensiunile maxime de gabarit a piesei de rectificat
400*320*1250 (mm)
Greutatea maxima a piesei de rectificat - 600 kg
Rectificarea la masini de rectificat interior: Rectificarea diametrelor ntre 10 - 100 mm
Lungimea de rectificare pina la 160 mm
Rectificarea la masini de rectificat rotund: Diametrul maxim al piesei de rectificat - 315 mm
Lungimea maxima a piesei de rectificat - 2000 mm
Rectificarea la masini de rectificat fara virfuri: Diametrul maxim al piesei de rectificat
140 mm
Diametrul minim al piesei de rectificat - 0,8 mm
Ascutire:
Ascutirea la masini de ascutit universale: Diametrul maxim al piesei de ascutit - 160 mm
Lungimea maxima a piesei de ascutit - 400 mm
Ascutirea la masini de ascutit brose: Diametrul maxim al piesei de ascutit - 250 mm
Lungimea maxima a piesei de ascutit - 2000 mm
Latimea maxima a piesei de ascutit - 250 mm
RECTIFICAREA FILETULUI
La masini de rectificat filet: Rectificarea filetului cu o spira de la M3 pina la M150

Coptu A
Mod. Coala D o c u m e n t

Darea de seama
Semnat

Data

Coala

Rectificarea filetului cu mai multspire de la M10 pina la M120


TRATAMENTE TERMICE
In cuptoare electrice
In bai cu saruri pentru piese din otel rapid
INSTALATII CU CURENT ELECTRIC DE INALTA FREGVENTA
Lipirea placutelor din carburi metalice
Tratamente termice pe suprafata
FORJARE
La ciocane pneumatice: Greutatea initiala a partii cazatoare - 400 kg
STANTARE LA RECE
La prese pneumatice cu manivela: Cu forta nominala - 1000 kg
VOPSIREA
Cu vopsea uscata de polimer
TURNAREA MASELOR PLASTICE
Volumul de injectie - 248 cm3
Dimensiunile maxime a formei de turnare 360*360*250 (mm)
PRODUCEREA PIESELOR DIN CAUCIUC
Dimensiunile maxime a pieselor 400*400 (mm)
SUDAREA
Cu arc electric
Cu flacara de gaz
Prin cozistenta (prin contact)
Cu arc electric in mediu de argon
DEBITAREA METALULUI
La ferestrau cu banda continua: Diametrul maxim al piesei de debitat - 220 mm
Taierea sub unghi pina la 45'
La foarfece ghilotina: Grosimea maxima a foilor de metal - 12 mm
La masini de taiat profiluri
Cu disc abraziv
OXIDARE CHIMICA
PRELUCRARE PRIN EROZIUNE ELECTRICA
La masini de perforat prin copiere lucrind prin eroziune electrica:
Greutatea maxima a piesei de prelucrat - 200 kg
Dimensiunele de gabarit maxime a piesei de prelucrat 250*360 (mm)
PRELUCRARE CU SCINTEI ELECTRICE
La masini de perforat prin copiere cu scintei electrice:
Grosimea minima a piesei de prelucrat - 5 mm
Dimensiunele de gabarit maxime a piesei de prelucrat 30*125*160 (mm)

Echiparea tehnica
1.Utilaj pentru prelucrarea metalelor prin aschiere - 325 buc.

Coptu A
Mod. Coala D o c u m e n t

Darea de seama
Semnat

Data

Coala

Masini unelte de strujit si de filetat


- 53 buc.
Strunguri cu dirijare programata
- 25 buc.
Strunguri-revolver
- 24 buc.
Strunguri semiautomate cu 6 si 8 axe principale - 14 buc.
Strunguri semiautomate cu 1 si 6 axe principale - 20 buc.
Masini de frezat
- 50 buc.
Masini de rectificat
- 58 buc.
Masini de gaurit
- 25 buc.
Alte strunguri
- 56 buc.
2.Utilaj de ferarie si presare
- 16 buc.
3.Utilaj pentru prelucrare termica
- 14 buc.
4.Utilaj de sudare
- 11 buc.
5.Utilaj de turnatorie pentru masa plastica
- 2 buc.

Societatea pe actiuni de tip deschis ASPA


Adresa: str.Stejarilor 16, or.Orhei, Republica Moldova.
Tel/fax: (373-35) 2-24-65.
Data crearii: mai 1972 - Uzina constructoare de masini,
reorganizata in SA ASPA" la 27.12.1995.
Numarul de lucratori: la 1.08.2003 - 293 persoane.
Fondul statutar: 13359,0 mii lei.
Suprafata teritoriului - 8,7 h.
Suprafata totala a incaperilor - 20530 m2 , inclusiv:
Suprafete de producere - 16570 m2
Suprafete auxiliare
- 3960 m2
Cai de acces:
Statia de cale ferata Chisinau - 46 km
Aeroportul Chisinau - 63 km
Portul maritim Odesa - 179 km

2. Rolul sculelor achietoare n construcia de maini i


principalele direcii de dezvoltare
Coptu A
Mod. Coala D o c u m e n t

Darea de seama
Semnat

Data

Coala

Scula achietoare este acea parte a sistemului tehnologic cu ajutorul creia se


realizeaz nemijlocit indeprtarea sub form de achii a surplusului de material dintrun semifabricat in vederea obinerii formei, dimensiunilor i calitii de suprafa,
prescrise prin documentaia tehnic, a unui organ de main. Suprafeele prelucrate iau
natere ca urmare a micrii relative dintre tiul sculei i semifabricat, realizat cu
ajutorul mainii-unelte.
In ce privete destinaia sculelor, trebuie artat c diversitatea mare a formelor i
dimensiunilor pieselor, a dus la apariia unui numr mare de tipuri de scule achietoare.
Aceast diversitate de tipuri i dimensiuni este determinat de diferitele condiii
impuse sculelor i suprafeelor prelucrate, de schemele de generare i achiere
adoptate, de caracterul produciei. Intrucat procedeele de lucru sunt foarte variate,
rezult i scule cu forme geometrice diferite, ale cror tiuri au ins o geometrie
comun.
Dezvoltarea tehnologiei construciilor de maini a condus la pefecionarea
prelucrrii prin achiere, in special datorit faptului c aceasta reprezint inc
procedeul principal prin care se pot realiza precizii inalte ale formei, dimensiunilor i
netezimii suprafeelor, cu toate c in domeniul celorlalte prelucrri de formare, ca:
turnarea de precizie, tanarea, ambutisarea i extrudarea, rularea, .a., s-au fcut
progrese insemnate. Astfel, in intreprinderile constructoare de maini i aparate,
prelucrrile prin achiere reprezint peste 50 60% din totalul manoperei uzinale i
respectiv din totalul manoperei de produs.
Se apreciaz c orice imbuntire realizat in construcia de scule achietoare
exercit o puternic influen asupra construciei de maini, asupra perfecionrii
proceselor tehnologice de fabricaie a organelor de maini in general.
Totodat, faptul c sculele achitoare se execut din materiale costisitoare, care, in
unele cazuri, impreun cu manopera, reprezint pan la 10% din costul produselor
executate, face ca ele s prezinte interes nu numai in domeniul oarecum restrans al
tehnologiei, ci i in planul economiei naionale.
Calitile unei maini depind de realizarea formei, a dimensiunilor, a poziiei
relative i a netezimii suprafeelor active a organelor componente, in condiiile de
precizie prescrise. Printre factorii care determin precizia se numr, fr indoial, i
scula achietoare cu precizia ei de proiectare, de execuie, de reglare pe mainaunealt.
Dar importana sculelor rezult i din aceea c, creterea performanelor lor
conduce la cretera productivitii, la reducerea preului de cost al produsului. De
asemenea, aa cum exist posibilitatea agregrii mainilor-unelte, exist i posibilitatea
agregrii sculelor achietoare, prin realizarea i folosirea de scule combinate. Sunt,
aadar, pe deplin justificate preocuprile privind cretera produciei de scule tipizate,
standardizate sau speciale, cat i preocuprile privind crearea de noi scule cu
performane constructiv-funcionale superioare.
In domeniul perfecionrii sculelor se manifest o serie de tendine, dintre
care pot fi menionate urmtoarele:
Mrirea capacitii achietoare a sculelor prin utilizarea de materiale i forme
constructive noi i prin raionalizarea condiiilor de exploatare; capacitatea de achiere
a oelurilor rapide, inalt aliate cu cobalt, vanadiu i molibden a fost sensibil mrit prin
Coptu A
Mod. Coala D o c u m e n t

Darea de seama
Semnat

Data

Coala

ridicarea coninutului de carbon i respectiv duritii de la 62 - 65 HRC la 72 HRC;


performanele carburilor metalice uzuale au fost imbuntite considerabil prin
utilizarea carburilor elaborate sau acoperite cu titan pur.
Rezultate interesante s-au obinut prin utilizarea de scule cu noi tipuri de carburi de
tantal i niobiu, care asigur plcuelor o rezisten la incovoiere mrit, precum i o
rezisten mai mare la temperaturi ridicate ( 900 1000C );
Utilizarea plcuelor mineralo-ceramice s-a extins ca urmare a rezolvrii
problemelor de prindere mecanic pe supori cu capacitate crescut de absorie a
vibraiilor; o larg utilizare au cptat-o la prelucrarea de finisare a materialelor dure,
cristalele i policristalele de diamant i nitrur cubic de bor ( Borozon, Elbor,
Cubonit), care asigur sculelor respective o durabilitate de 30-35 ori mai mare decat a
carburilor metalice;
Economisirea de material special de scule, tendin realizat prin inlocuirea in
special a construciilor monobloc cu scule avand numai partea achietoare din
materiale speciale de scule; la sculele de dimensiuni mari aceast tendin prezint
mare interes, deoarece construcia monobloc este neavantajoas, ducand la risip de
material scump; construcia de scule cu partea achietoare detaabil trebuie preferat
i in cazul unor condiii grele de lucru, condiii la care se comport satisfctor
plcuele din carburi metalice;
Tendina de folosire pe scar larg a plcuelor de carburi meralice i
mineraloceramice a impus extinderea sistemului de fixare i reglare a prii achietoare
a sculei;
Inlocuirea treptat a sculelor cu un ti prin scule cu tiuri multiple sau, in
general, cu posibilitatea utilizrii dup mai multe scheme de achiere;
Extinderea construciei de scule care permite mrirea simultan a avansurilor i
vitezelor de achiere cu efecturea in aceeai trecere a degrorii i finisrii;
Cretera preciziei de profilare a sculelor cu profil complex prin utilizarea in
procesele de proiectare a calculatoarelor electronice;
Dezvoltarea sistemelor de scule achietoare utilizate pe mainile-unelte cu
comand numeric, destinate prelucrrii tridimensionale;
Limitarea varietilor constructive i a sortimentelor dimensionale prin
standardizarea, tipizarea i normalizarea majoritii sculelor achietoare.
O preocupare important a specialitilor din domeniul sculelor achietoare se
refer la perfecionarea metodologiilor de proiectare, in sensul creterii gradului de
generalizare a acestora pentru o gam larg de tipuri de scule, precum i adaptarea
acestora la posibilitile oferite de tehnica de calcul automat. In aceast direcie, in
unele lucrri se propune o scul generalizat, abstract, prin care se poate obine
majoritatea sculelor existente, cat i gsirea de noi scule achietoare, iar in alte lucrri,
pe baza unor sisteme de referin legate fie de anumite pri invariabile ale mainiiunelte sau piesei, fie de scula achietoare, se ajunge la stabilirea unor relaii cu caracter
general pentru determinarea unghiurilor i a profilului prii achietoare a sculei,
metode care deschid direcii noi privind determinarea parametrilor ce intervin la
proiectarea unei scule, in strans legtur cu posibilitile reale de execuie i de
control ale acesteia.
Coptu A
Mod. Coala D o c u m e n t

Darea de seama
Semnat

Data

Coala

Dotarea i consumul de scule achietoare in industrie constituie un element


important, care atest nivelul tehnologic al acesteia.
Folosirea unor scule achitoare adecvate proceselor tehnologice constituie o
important surs de reducere a preului de cost al prelucrrii.
Scula achitoare se constituie astfel ca o important parte a sistemului tehnologic
destinat prelucrrilor prin achiere. Intre parametrii consructivi-funcionali ai acestuia,
indeosebi capacitatea energetic a mainii-unelte i capacitatea de achiere a sculei
este necesar s existe o compatibilitate, un echilibru reciproc, astfel ca puterea
disponibil in sistem s poat fi consumat de ctre scul in proces i invers,
posibilitile oferite de caracteristicile sculei s fie utilizate cat mai complet prin
nivelul parametrilor funcionali ai mainii-unelte. Cutarea permanent, pe diverse ci,
a acestui echilibru intre capacitatea de achiere a sculei i capacitatea energetic a
mainii-unelte a constituit mereu un important factor de progres tehnic in acest
domeniu al tehnicii.

3. Materialele utilizate n construia construcia sculelor


achietoare
3.1 Proprietile materialelor pentru scule
Fenomenele fizice care insoesc prelucrarea prin achiere, impun materialului din
care este confecionat partea activ a unei scule achietoare urmtoarele proprieti:
- rezisten mecanic, in special la eforturile de compresiune sau incovoiere,
suficient pentru a suporta eforturile de achiere;
- duritatea s fie superioar duritii materialului de achiat;
- termostabilitate, ceea ce reprezint capacitatea materialului de a-i menine
proprietile mecanice, in special duritatea i rezistena la incovoiere in urma inclzirii
i meninerii la o anumit temperatur (temperatura de stabilitate); depirea
temperaturii de termostabilitate provoac transformri structurale ireversibile, cu
scderea pronunat a calitilor mecanice;
- rezistena la uzur, la cald i la rece.
In plus, acestor materiale li se mai cere o bun clibilitate, prelucrabilitate prin
achiere ridicat, conductibilitate termic suficient pentru asigurarea evacurii rapide
a cldurii degajate in procesul de achiere, pre de cost sczut, etc. Cu toate c aceste
proprieti sunt determinate de compoziia chimic i structura intern, calitatea
materialului folosit pentru construcia prii achietoare a sculelor este apreciat prin
duriatatea sa, considerandu-se c o valoare a duritii de 62-64 HRC este suficient in
majoritatea cazurilor.
Materialele folosite la confecionarea sculelor achietoare, care corespund
proprietilor enumerate, sunt: oelurile carbon de scule, oelurile aliate, amestecurile
din carburi metalice, materialele mineralo-ceramice i materialele extradure.
3.2

Oeluri carbon pentru scule


Aceste materiale au coninutul n carbon cuprins
ntre 0,7 - 1,4%, fr alte elemente de aliere,
Coptu A

Mod. Coala D o c u m e n t

Darea de seama
Semnat

Data

Coala

prezentnd o structur perlitic-feritic sau perlitic cu carburi n exsces n stare recoapt - i o structur martensitic dur n stare clit.
Duritatea oelurilor carbon pentru scule este influenat de procentul de
carbon (Fig. 3.2), curbele referindu-se la: 1 - stare recoapt, 2 - stare
forjat, 3 - stare clit.
Fig. 3.2
Tratamentul termic de recoacere pentru
obinerea perlitel globulare se face prin nclzire la cca. 740 C,urmat de
rcire lent n cuptor,urmrindu-se mbuntirea prelucrabilitii prin
achiere.
Clirea oelului carbon de scule are drept scop obinerea unei structuri martensitice
dure, inclzirea realizandu-se la o temperatur la care carbonul este dizolvat in fier ,
formand austenita. Pentru oelurile hipoeutectoide OSC 7 i OSC 8, dup diagrama Fe
C, temperaturile de clire depesc cu 40 60 C linia critic superioar AC3, iar
pentru oelurile hipereutectoide OSC 9 OSC 13 temperaturile de clire depesc cu
40 - 60C linia critic inferioar, respectiv linia A1. Creterea exagerat a temperaturii
de clire trebuie evitat, intrucat aceasta poate duce la decarburare, la producerea de
fisuri, precum i la ptrunderea exagerat a clirii, cu deformarea materialului.
Aceste oeluri prezint o clibilitate redus, stratul de clire avand o adancime
cuprins intre 3 i 8 mm.
Viteza de rcire trebuie s fie ridicat, pentru a trece in martensit o cantitate cat
mai mare de austenit, motiv pentru care se folosete drept agent apa sau apa cu sruri.
Duritatea dup clire este de 64 67 HRC, oelul prezentandu-se tensionat, fragil
i sensibil la fisurare. Pentru inlturarea cestor inconveniente, se practic o revenire, in
urma creia duritatea scade la 61 63 HRC, iar starea de tensiuni interne se
diminueaz.
Revenirea const din inclzire la cca. 150 - 240C, revenire joas, urmat de rcire
lent. Pentru sculele care necesit o tenacitate mai ridicat (cazul burghielor cu
diametre sub 1 mm), pentru a le asigura o rezisten mai mare la ocuri, se mrete
temperatura de revenire la 200 - 240C, ceea ce duce, ins, la o reducere a duritii,
pan la 58 61 HRC.
Principalele neajunsuri ale oelului carbon sunt urmtoarele: termostabilitate
sczut (200 - 250C), dictat de temperatura de revenire, pericolul decarburrii
stratului superficail in timpul operaiilor de rectificare sau ascuire, deformare la
tratament termic, adancime redus de clire. In prezent, oelurile carbon de scule se
folosesc la construcia sculelor care lucreaz cu viteze reduse sub 20 m/min sau a
sculelor cu acionare manual, respectiv fileiere, tarozi sau alezoare.
Oelurile carbon de scule sunt standardizate prin STAS 1700 80.

3.3 Oeluri aliate pentru scule


Acestea conin, pe lang carbon in proporie de 0,7 2,2%, i alte elemente de
aliere, precum: wolfram, crom, vanadiu, nichel, molibden, mangan, etc., elemente care
confer acestor oeluri proprieti superioare.
Coptu A
Mod. Coala D o c u m e n t

Darea de seama
Semnat

Data

Coala

Dintre mrcile uzuale, pot fi enumerate oelurile cu crom, C 120, C 15, cele aliate
cu wolfram, VCW 45, VCW 50, precum i cele aliate cu mangan, VM 18.
Procentele de materiale de aliere se situeaz, in general, sub 6% pentru fiecare
element. Prezena lor asigur oelurilor o termostabilitate crescut, 350 - 400C, fapt
pentru care vitezele de achiere pot atingr valori de 30 35 m/min.
Elementele de aliere au drept scop principal imbuntirea clibilitii oelului,
mrind duritatea dup clire i adancimea stratului clit.
O importan deosebit in construcia sculelor prezint oelul C 120, datorit
proprietilor sale. Prezena carburilor dure de crom ii asigur o rezisten sporit la
uzura abraziv, iar procentajul ridicat de carbon i crom ii asigur proprieti de
autoclire (motiv pentru care sculele prelucrate la cald trebuie rcite foarte lent).
Clirea se realizeaz prin inclzire la temperatura de 950 - 1050C, cu rcire
direct in ulei sau baie de KNO3, inclzit la 400 - 500C.
Temperatura de revenire variaz in funcie de temperatura de clire, fiind cuprins
in limitele 150 - 200C, pentru clirile joase, respectiv 220 - 270C pentru clirile
inalte.
Pentru sculele de precizie ridicat, de forme complexe, cu variaii dimensionale
minime dup tretamentul termic, se recomand clirea sub 0C, cu rcire in bi de
sruri, la temperaturi de 70 - 90C. Sculele se introduc in refrigerator invelite in
azbest.
Oelul C 120 are proprietatea remarcabil de a fi stabil fa de deformaiile cauzate
de tratamentul termic, in special dac se efectueaz o rcire in trepte, fapt ce il
recomand pentru confecionarea broelor, filierelor sau tarozilor.
3.4 Oeluri rapide
Aceste materiale au un coninut inalt de materiale de aliere, wolframul, de
exemplu, ajungand la 20%, ceea ce determin o termostabilitate ridicat a acestora,
cuprins intre 600 i 650C, putand lucra la viteze de achiere de pan la trei ori mai
mari decat sculele din oeluri carbon de scule (50 60 m/min).
Mrcile de oeluri rapide romaneti sunt de la Rp1 la Rp5, cel mai uzual fiind
oelul Rp3, care are in compoziie 18% W, 4% C, 1% V. Acest tip de oeluri sunt
standardizate conform STAS 7382-88.
Influena elementelor de aliere se manifest astfel:
Carbonul, in procent de pan la 0,6%, determin formarea structurii martensitice
dure, precum i proprietile de rezisten mecanic la ocuri, rezisten la uzur la
rece, etc. Majorarea procentului de carbon nu este favorabil, acest lucru determinand
creterea coninutului de austenit rezidual.
Wolframul reprezint elementul principal de aliere, prezentandu-se sub forma
carburilor complexe de wolfram i fier, Fe3W3C, in care se dizolv vanadiu. Aceste
carburi asigur oelului rapid termostabilitate ridicat (cca. 600C), duritate de 63 65
HRC, precum i rezisten la uzur, la rece i la cald.
S-a constatat c, odat cu creterea procentului de wolfram, de la 8 9%, pan la
18%, procentul de wolfram din soluia solid martensit nu crete, deci nici
termostabilitatea nu se mrete. Pe aceast baz, s-au elaborat mrcile de oel rapid
Coptu A
Mod. Coala D o c u m e n t

Darea de seama
Semnat

Data

Coala

Rp5, Rp9, Rp10, Rp11, de inlocuire, care conin numai 9% W, dar care, avand un
procent redus de carburi nedizolvate, manifest o rezisten sczut la uzur la rece.
Cromul determin o cretere a clibilitii, dar, mrirea procentajului peste 5 6%,
duce la creterea coninutului de austenit rezidual i la scderea pronunat a
prelucrabilitii.
Vanadiul trece in carbur de vanadiu, cu duritate foarte ridicat, imprimand oelului
rapid o rezisten la uzur crescut.
Cobaltul conduce la creterea termostabilitii oelului rapid, coninutul raional de
cobalt fiind de 5 15%.
Tratamentul termic al oelului rapid se compune din clire la temperatur inalt,
1270 - 1290C, pentru Rp3, iar pentru evitarea fisurrii, acasta se face in dou sau trei
trepte. Meninerea la temperatura de clire se realizeaz in funcie de configuraia
piesei, fiind recomandat intre 6 8 secunde/ mm de gosime a piesei clite.
Rcirea se recomand a fi efectuat in trepte i, ca mediu, bile de azotat de
potasiu, inclzite la 400 - 500C.
Revenirea are drept scop detensionarea martensitei primare, transformarea
austenitei reziduale in martensit i uniformizarea duritii. Consecina imediat a
revenirii este creterea uoar a duritii, mrirea termostabilitii i a calitilor
mecanice ale materialului sculei.
Revenirea oelului rapid este inalt, la cca. 550 - 570C, i se recomand a fi
repetat de 2 3 ori, pentru micorarea procentului de austenit rezidual. Uneori,
acest proces poate fi continuat prin tratament sub 0C, pan la aproximativ 80C .
O imbuntire substanial a proprietilor materialelor pentru scule achietoare se
obine prin practicarea tratamentelor termo-chimice, respectiv cianurare, sulfizare,
fosfatare, cromare.
3.5 Carburi metalice sinterizate (metalo-ceramice)
Materialele sinterizate din carburi metalice utilizate in construcia prii achietoare
a sculelor se compun din carburi de wolfram, titan i tantal, legate intre ele cu ajutorul
unui liant, respectiv cobaltul. Procesul de sinterizare se refer la tratamentul termic
aplicat pulberilor de carburi, omogenizate prin amestecare i presate in matri, pentru
stabilirea formei, tratament care const in inclzire in cuptoare cu vacuum, la
temperaturi intre 1300 - 1600C, urmat de revenire.
Datorit proprietilor lor generale, referitoare la duritate peste 80 HRC, rezisten
mare la uzur i, in special, o mare stabilitate termic, pan la 900C, carburile
metalice se utilizeaz la prelucrarea prin achiere a majoritii materialelor metalice i
nemetalice, cu viteze de achiere foarte mari, comparativ cu sculele confecionate din
celelalte materiale (100 300 m/min).
Greutatea specific a materialelor sinterizate permite aprecierea porozitii, care se
gsete, in general, in limitele 1 2%. O porozitate redus, deci o greutate specific
ridicat, indic o calitate inalt a materialului achiat.
Conductivitatea termic redus a materialelor metalo-ceramice le face sensibile la
variaii de temperatur. Operaiile de lipire a plcuelor dure pe corpul sculei, precum
i operaiile de ascuire i rectificare trebuie relizate in condiii speciale, pentru
evitarea fisurrii.
Coptu A
Mod. Coala D o c u m e n t

Darea de seama
Semnat

Data

Coala

Duritatea carburilor metalice sinterizate crete odat cu mrirea coninutului de


carburi i scade odat cu creterea procentajului de cobalt.
Rezistena la uzur a carburilor sinterizate este superioar oelului rapid, iar
rezistena la compresiune a acestor materiale este foarte ridicat, cca. 400 daN/mm2 i
crete odat cu creterea duritii.
Rezistena la incovoiere este, in general, sczut i, legat de aceasta, este sczut
rezistena la ocuri, aceasta fiind cu atat mai mic, cu cat rezistena la compresiune i
duritatea sunt mai ridicate, deci, cu cat coninutul de cobalt este mai redus.
Plasticitatea sczut i fragilitatea sunt dezavantajele eseniale ale carburilor
metalice sinterizate. La unele tipuri de carburi, odat cu creterea temperaturii in
procesul de achiere, crete plasticitatea i scade fragilitatea. De aceea, in domeniul
vitezelor mici i mijlocii, durabilitatea acestor materiale poate fi mai mic decat a
oelului rapid, fapt ce nu le recomand pentru utilizare.
In ceea ce privete compoziia amestecului de carburi metalice, aceste materiale se
impart in dou mari grupe:
- Amestecuri coninand carbur de wolfram i titan, sinterizate in liant de cobalt,
simbolizate, conform I.S.O., prin P i M;
- Amestecuri coninand carbur de wolfram, avad ca liant cobaltul, simbolizate prin K.
Indicaiile de utilzare a acestor varieti de carburi metalice sinterizate au in vedere
compoziia materialului prelucrat, tipul operaiei (degroare, finisare), precum i tipul
de achie degajat (achie de curgere, achie de rupere, etc.).
Materialele din grupele P i M sunt indicate la prelucrarea oelului i a materialelor
neferoase, care dau achii de curgere, avand o bun rezisten la uzur i stabilitate
termic ridicat, determinate de prezena carburii de titan.
In cazul prelucrrii materialelor care dau achii de rupere, cazul fontelor, se
recomand folosirea amestecurilor care conin numai carbur de wolfram, respectiv
grupa K, care este mai puin dur decat carbura de titan, dar mai tenace.
De asemenea, sunt elaborate plcue din carburi metalice, acoperite superficial cu
un strat foarte rezistent la uzur, carbur de titan, nitrur de titan, sau cu un strat dublu
carbur de titan i oxid de aluminiu, sau acoperire cu pulbere de diamant. Asemenea
materiale sandwich permit creterea vitezelor de achiere la finisare cu 30 50%.
Materialele metalice sinterizate pentru scule se produc sub form de plcue,
destinate fie lipirii pe corpul sculei, fie fixrii mecanice, numite plcue schimbabile, i
care nu se ascut. Formele si dimensiunile plcuelor schimbabile sunt prevzute in
STAS 1930/0 - 1930/5 - 1980, iar ale celor pentru lipire in STAS 6373/1 - 6373/4 1986.
3.6 Materiale mineralo ceramice
Aceste materiale rezult prin sinterizarea pulberilor de oxid de aluminiu, Al2O3,
sau in amestec cu alte carburi metalice, carbura de titan, fr liant, fiind livrate sub
form de plcue pentru armarea prii active a sculelor.
Sunt caracterizate printr-o rezisten la uzur foarte mare, o duritate superioar (90
92 HRA), o stabilitate la cald foarte ridicat pan la 1100C ceea ce permite
prelucrri cu viteze de achiere de 200 - 600 m/min. In schimb, au o fragilitate ridicat,
utilizarea lor fiind limitat la prelucrri de finisare, in absena ocurilor.
Coptu A
Mod. Coala D o c u m e n t

Darea de seama
Semnat

Data

Coala

Geometria tiului din materiale mineralo-ceramice are unghiul de degajare cu


valori negative, pentru a transforma solicitarea de incovoiere a prii achietoare intr-o
solicitare preponderent de compresiune.
3.7 Materiale extradure
O larg rspandire au sculele care folosesc ca parte activ materiale cu duritate mai
mare decat a carburilor sinterizate. Acestea sunt cunoscute sub denumirea de materiale
extradure, in acest categorie intrand diamantul i nitrura cubic de bor.
3.7.1 Diamantul
Este folosit sub form de monoicristal sau pulbere inglobat intr-o
mas de liant, respectiv corpuri abrazive. Diamantul industrial este, in
general, de tip sintetic, obinut din grafit de puritate 99,8%, la o presiune
cuprins in limitele 0,7105 1,5105 daN/cm2 i la temperatura de
3000C. Culoarea diamantului sintetic variaz de la cenuiu la verde
deschis. Dimensiunile cristalelor acoper domeniul 0,2 0,3mm, avand
un numr mare de muchii achietoare, prevzute cu unghiuri de ascuire
= 70 - 110 i raze de bontire de ordinul a 6 10 m. In cazul strunjirii,
cristalele care armeaz cuitele au unghiuri de degajare negative, 3 8, iar suprafaa de aezare se lefuiete, pentru a obine raze de bontire
de pan la 5 10 m.
Diamantul natural este cel mai dur material, avand microduritatea de 10 000
daN/mm2, fa de 4000 - 9000 daN/mm2 la nitrura cubic de bor, de 2300 daN/mm2 la
materialele mineralo-ceramice, de 1500 daN/mm2 la materialele metalo-ceramice i de
850 daN/mm2 la oelul rapid.
De asemenea, prezint o bun conductivitate termic, de 9 ori mai mare decat SiC
i de 35 ori mai mare decat a carburilor metalice. Rezistena la uzur este de 100200
de ori mai mare decat a materialelor abrazive (SiC, Al2O3) la prelucrarea oelurilor,
respectiv de 30006000 de ori mai mare la prelucrarea carburilor metalice.
Utilizarea diamantului este raional la prelucrarea materialelor neferoase, avand in
vedere c prelucrarea materialelor feroase este insoit de difuzia atomilor de carbon in
reeaua fierului, ceea ce determin uzura rapid a cristalelor de diamant.
3.7.2 Nitrura cubic de bor (N.C.B.)
Este o sare a acidului azotic, cristalizat in sistemul cubic, in urma unui tratament
termic i de presare (3500K i 105 daN/mm2). Denumirea comercial este Borazon
(SUA) sau Elbor, cu liant metalic nichel cobalt i Cubonit (Rusia), Amborit, cu liant
ceramic sau Semibor.
Procesul de obinere a NCB din nitrura de bor, cristalizat in sistemul hexagonal,
este asemntor celui de obinere a diamantului sintetic.
Cateva proprieti fizice ale NCB: densitate 3,45 g/cm3, duritate (HV) max. 9000
daN/mm2, stabilitate termic 1300C.
Se remarc duritatea foarte mare a NCB, apropiat ca valoare de cea a diamantului,
precum i stabilitatea termic superioar acestuia. Trebuie remarcat c, spre deosebire
Coptu A
Mod. Coala D o c u m e n t

Darea de seama
Semnat

Data

Coala

de diamant, NCB nu prezint tendina de a reaciona cu fierul (diamantul are tendina


de grafitizare la temperaturi de 700 - 800C i de reaciona chimic cu fierul).
Acest material este folosit, in special, pentru confecionarea sculelor abrazive.
Cristalele de NCB, avad mrimi cuprinse intre 15 600 m, sunt livrate sub form
simpl, metalizate sau inglobate cate dou trei cristale intr-un liant dur (rini,
carburi metalice, sticl).

4. Geometria constructiv a sculelor achietoare


4.1 Prile componente ale sculelor i elementele prii achietoare
Scula achietoare este destinat s genereze forma diferitelor organe de maini prin
indeprtarea sub form de achii a adaosului de material dintr-un semifabricat.
Necesitile tehnologice de prelucrare prin achiere au determinat concepia i
execuia unei varieti mari de forme constructive ale sculelor. Cu toate acestea ele au
comune urmtoarele pri componente, Fig. 4.1.1:

Fig. 4.1.1
1. dintele sculei, care prezint proprieti achietoare i particip direct la detaarea achiilor;
2. canalul pentru achii, cu rolul de cuprindere i evacuare a achiilor;
3. corpul sculei, unete intr-o structur proprie i rezistent, dinii i canalele pentru achii;
4. partea de poziionare-fixare, servete la prinderea in dispozitiv pe maina-unealt.

Pe dintele sculei este materializat partea achietoare, prevzut cu urmtoarele


elemente (Fig. 4.1.2):
- faa de aezare principal;
- faa de aezare secundar;
- faa de degajare;
- tiul principal, constituit din intersecia feei de aezare principale cu cea
de degajare;
- tiul secundar, aflat la intersecia feei de aezare secundare cu cea de
degajare;
- varful dintelui, constituit din intersecia a dou tiuri.
Pentru imbuntirea comportrii in achiere a
sculelor, partea achietoare este prevzut, de obicei,

Coptu A
Mod. Coala D o c u m e n t

Darea de seama
Semnat

Data

Coala

pe lang tiurile principal i secundar, i cu tiurile


auxiliar i de trecere (Fig. 4.1.3).
Prin ti auxiliar se inelege o poriune scurt, l0,
din tiul principal, pe care unghiul de atac este
micorat, iar prin ti de trecere se inelege tiul de
lungime l1, care are unghiul de atac nul.
Fig. 4.1.3
4.2 Parametrii geometrici constructivi ai prii achietoare
Parametrii geometrici ai prii achietoare se refer la urmtoarele elemente:
- unghiurile prii achietoare, respectiv:unghiul de aezare, , unghiul de
degajare, , unghiul de atac, K, unghiul la varf, , unghiul de inclinare, ,
unghiul de achiere, , unghiul de ascuire, ;
- forma feei de aezare;
- forma feei de degajare;
- forma tiurilor;raza de racordare a varfului;
- raza de bontire a tiului;
- canalele de fragmentare longitudinal i pragurile;
- canalele de fragmentare lateral;
- faetele;
- seciunea rezistent a dintelui.
Geometria constructiv a prii achietoare definete scula achietoare ca un corp
geometric independent de procesul de achiere. In acelai timp, cunoaterea mrimii
parametrilor dintelui achietor permite reglarea dispozitivelor pentru poziionarea
sculei, la operaiile de ascuire rectificare, precum i calculul i aprecierea valorilor
funcionale ale parametrilor geometrici.
Pentru definirea unghiurilor constructive se apeleaz la un sistem de referin, legat
de scula achietoare. Obinuit, este utilizat un sistem de referin rectangular, XYZ,
legat de puncul M de pe ti in care se definete geometria Fig. 4.2.1.
Axa MZ coincide cu direcia micrii
principale, v, la o poziionare normal a
sculei in raport cu suprafaa prelucrat.
Axa MX se alege pe direcia avansului de
generare (de lucru):de exemplu, la
burghiu, aceasta este paralel cu axa lui
geometric, iar la frez cilindro-frontal
are o direcie radial. Axa MY
completeaz triedrul de referin.
Fig.4.2.1
Planul determinat de axele MX i
MY se numete plan de baz, notat cu B. Caracteristic planului de baz, B, este poziia
normal a vitezei principale de achiere la acesta. In consecin, planul de baz va fi
paralel cu planul de aezare in dispozitivul de lucru, la sculele avad corpul prismatic,
in timp ce la sculele care au la baz un corp de revoluie, acesta va fi un plan axial.

Coptu A
Mod. Coala D o c u m e n t

Darea de seama
Semnat

Data

Coala

Pentru definirea unghiurilor constructive, este necesar s se apeleze, pe lang


planul de baz, B, la un plan T, perpendicular pe planul de baz i tangent in punctul M
la ti, numit planul tiului.
Unghiurile prii achietoare se definesc intr-un plan care are o poziie
perpendicular la ti (plan normal), sau in plane secante, respectiv planul longitudinal
(ZMY) i transversal (ZMX).

Fig. 4.2.2
Fig. 4.2.2 este prezentat geometria constructiv a unui dinte achietor al unei
scule.
4.3 Geometria funcional a sculelor achietoare
Spre deosebire de unghiurile constructive, care definesc scula achietoare ca un
corp geometric independent, servind pentru reprezentarea acesteia pe desenul de
execuie, pentru reglarea dispozitivelor tehnologice, mainilor-unelte i a sculelor de
ordine II, la prelucrarea suprafeelor active, unghiurile funcionale definesc scula
achietoare in interaciunea acesteia cu piesa prelucrat, luand in consideraie viteza
instantanee a micrii relative, precum i unghiul de inclinare.
Prezena unor valori mari a componentelor vitez de avans longitudinal vx i
transversal vy, determin o abatere considerabil a direciei vitezei rezultante
instantanee in raport cu cea a direciei principale vz. In cazul strunjirii filetului cu pas
mare (Fig. 4.3.1), al detalonrii (Fig. 4.3.2), a strunjirii cu varful mult suprainlat (Fig.
4.3.3) .a. apar diferenieri care pot deveni periculoase in special in ce privete
unghiurile de aezare.

Coptu A
Mod. Coala D o c u m e n t

Darea de seama
Semnat

Data

Coala

Fig. 4.3.1
Fig. 4.3.2
Fig. 4.3.3
In exemplele de mai sus unghiurile de aezare funcionale xf rezult mai mici
decat cele constructive, pot cpta valori exagerat de mici, se pot anula sau pot deveni
negative, cazuri in care procesul de achiere devine imposibil, ca urmare a interferenei
dintre suprafaa de aezare a sculei i suprafaa de achiere.
De asemenea in cazul unor unghiuri de inclinare foarte mari (burghie, freze
elicoidale), ca urmare a schimbrii substaniale a direciei de degajare D a achiei in
raport cu normala la ti N , din planul feei de degajare (dat de unghiul , Fig. 4.3.4),
apar diferenieri mari intre unghiurile de degajare funcionale i cele constructive.
In astfel de cazuri, dintre cele mai frecvente in tehnologiile moderne de prelucrare
prin achiere, pot rezulta dou probleme de baz:
-Verificarea unghiurilor funcionale pentru o geometrie constructiv prestabilit i
pentru anumii parametri ai micrii i poziiei relative dintre scul i pies, impui;
-Determinarea parametrilor geometrici constructivi astfel incat cei funcionali s
capete valori optime necesare, pe baza principiilor optimizrii parametrilor geometrici
ai sculelor achietoare.
Pentru rezolvarea primei probleme, specifice proiectrii operative de rutin, este
necesar cunoaterea relaiilor explicite ale unghiurilor funcionale in funcie de cele
constructive i de parametrii micrii relative, f = f (N, , K, vx, vy, vz), f =
f(N, , K, vx, vy, vz), f = f (, K, vx, vy, vz), Kf = Kf (K, , vx, vy).
Pentru rezolvarea celei de a doua probleme, specifice sintezei inginereti a
parametrilor geometrici, este necesar cunoaterea relaiilor explicite ale unghiurilor
constructive in raport cu cele funcionale.
La definirea unghiurilor funcionale s-au considerat urmtoarele plane i direcii de
referin, Fig. 9
(A), planul tangent la faa de aezare in
punctul M considerat de pe ti;
(D), planul tangent la faa de degajare in
acelai punct;
(P), planul de presiune normal la direcia
vitezei relative v;
(V, D), planul in care se degaj achia;
T, tangenta la ti;
Vxy, direcia rezultant a micrilor de avans;
Fig. 4.3.4
Coptu A
Mod. Coala D o c u m e n t

Darea de seama
Semnat

Data

Coala

N, normala in planul feei de degajare pe ti;


D, direcia de degajare a achiei in planul feei de degajare.
In conformitate cu schema general din Fig. 4.3.4 unghiurile funcionale ale prii
achietoare se definesc in felul urmtor:
f unghiul de aezare funcional, este format intre direcia vitezei micrii
relative dintre scul i pies V i planul (A) tangent la faa de aezare;
f unghiul de degajare funcional, este unghiul dintre planul de presiune (P) i
planul tangent la faa de degajare (D), msurat in planul (VD) de degajare a
achiei;
f unghiul de inclinare funcional, este unghiul dintre tangenta T in punctul (M)
de pe ti i planul de presiune (P);
Kf unghiul de atac funcional, este unghiul dintre direcia (Vxy ) rezultant a
micrilor de avans i tangenta (T ) la ti.

5. Elaborarea schemei ascuirii reascuirii


Forma i dimensiunile dinilor precum i a canalelor pentru cuprinderea i
evacuarea achiilor trebuie s asigure posibilitatea refacerii calitilor achietoare a
tiurilor uzate, prin operaiile de ascuire-reascuire i totodat s asigure o rezerv de
reascuire suficient de mare, deci o durat total de exploatare ridicat.
Ascuirea sculei in stare nou se face, in toate cazurile, atat pe faa de degajare, cat
i pe faa de aezare. Cat privete reascuirea, aceasta este posibil a se realiza in diverse
moduri, stabilite in funcie de tipul sculei i natura uzurii.
Reascuirea unei scule poate fi fcut in urmtoarele trei moduri principale, Fig.
5.1

Fig. 5.1
Numai pe faa de aezare;
a) Numai pe faa de degajare;
b) Concomitent pe ambele fee.
Alegerea metodei de reascuire este determinat de construcia sculei i de
condiiile ei de exploatare, de exemplu, la sculele care prelucreaz materiale cu
caracteristic plastic, cu grosimi mari de achii, predominand uzura feei de degajare,
este recomandabil reascuirea feei de degajare, i dimpotriv, in cazul prelucrrii
materialelor dure, cu grosimi mici de achii, uzura dominant fiind cea a feei de
aezare, este recomandabil adoptarea schemei de reascuire pe faa de aezare.
Coptu A
Mod. Coala D o c u m e n t

Darea de seama
Semnat

Data

Coala

La sculele profilate, pentru a se menine forma tiului, este raional s se practice


reascuirea feei de degajare, intrucat pstrarea profilului prin reascuiri pe faa de
aezare este mai dificil sub raport tehnologic.
Reascuirea pe faa de aezare prezint urmtoarele avantaje i dezavantaje mai
importante:
a) Inlimea H a dintelui scade pe msura reascuirilor i eforturile de incovoiere
scad;
b) Grosimea de material ce trebuie prelevat prin reascuire este mai mic decat
in cazul reascuirii feei de degajare;
c) Ascuirea pe faa de aezare asigur o imbuntire a calitii suprafeei
prelucrate;
d) Prezint un grad inalt de dificultate in cazul sculelor profilate;
e) Determin o scdere mai pronunat a inlimii dinilor, cu repercursiuni
nefavorabile, in special la sculele care trebuie s-i pstreze diametrul cat mai
constant.
Reascuirea pe faa de degajare prezint urmtoarele avantaje:
a) In cazul sculelor profilate-detalonate, profilul se pstreaz constant, iar
reascuirea se execut mai simplu din punct de vedere tehnologic;
b) Modificarea dimensiunilor sculei, respectiv dinilor, este mai puin pronunat.
Acest mod de reascuire prezint dezavantajul micorrii grosimii la baza dintelui,
micorand astfel rezistena lui mecanic i rigiditatea.
Reascuirea simultan pe faa de aezare i de degajare prezint avantajul folosirii
raionale a materialului dintelui sculei, in special cand uzura apare atat pe faa de
aezare, cat i pe faa de degajare. De altfel, natura uzurii este factorul principal de
care trebuie inut seam la alegerea schemei de ascuire-reascuire.
Dac uzura dominant este cea a feei de aezare, Fig. 5.2, este raional ca
reascuirile s se execute pe faa de aezare, de pe care, la fiecare reascuire, trebuie
eliminat o grosime de material mult mai mic decat cantitatea care ar fi
necesar de eliminat prin reascuirea feei de degajare.
Dac uzura preponderent este cea a feei de degajare, reascuirea este raional s
se practice pe faa de degajare, Fig. 5.3, intrucat la executarea unei reascuiri a feei de
aezare, s-ar elimina o grosime de material mult mai mare: .

Fig. 5.2

Fig. 5.3

6. Partea de poziionare fixare a sculelor


Coptu A
Mod. Coala D o c u m e n t

Darea de seama
Semnat

Data

Coala

Adoptarea soluiei constructive privind partea de poziionare-fixare a sculei, are in


vedere asigurarea unei prinderi uoare, sigure i rapide, crearea posibilitii de reglare
la cot a sculei achietoare propriu-zise, atat in stare nou cat i dup reascuire,
posibilitatea reglrii la dimensiune in afara procesului tehnologic, schimbarea rapid a
sculei, siguran in exploatare, etc.
Cu toat varietatea larg a sculelor achietoare, ca elemente de poziionarefixare sau impus in urma unei practici indelungate, un numr limitat de soluii constructive.
Introducerea unor noi sisteme de poziionare-fixare necesit in general cheltuieli mari
i nu se justific decat printr-o eficien ridicat.
Partea de poziionare-fixare a sculei are rolul de a transmite prii achietoare
puterea primit prin axul principal, s asigure poziionarea-fixarea sculei in suportul
corespunztor de pe o main-unealt, atunci cand micarea de achiere este executat
de ctre pies. Intre condiiile mai importante ce trebuie indeplinite de ctre un sistem
de poziionare-fixare enumerm: rezisten i rigiditate superioar, simplitate
constructiv-tehnologic, comoditate in prindere i desprindere de pe maina-unealt,
precizie superioar de instalare.
Din varietatea modurilor de poziionare-fixare a sculelor se pot desprinde
urmtoarele soluii mai importante:
a) In cazul sculelor de form prismatic, de tipul cuitelor, poziionarea fixarea
se realizeaz prin strangerea cu ajutorul uruburilor direct a corpului sculei, fie
prin intermediul unei cozi de randunic;
b) In cazul sculelor care au la baz un corp de revoluie, ca de exemplu, frezele,
cuitele disc, burghiele, adancitoarele, alezoarele, etc., exist dou moduri
principale de fixare: prin intermediul cozilor i prin intermediul gurilor.
Cozile de fixare pot fi: cilindrice, conice, cilindrice sau conice cu antrenor.
Gurile de fixare pot fi cilindrice cu pan longitudinal, cilindrice cu pan frontal,
sau conice.
Dup rigiditatea fixrii se disting urmtoarele cazuri:
Fixri rigide, la care nu exist nici o posibilitate de deplasare a sculei in zona de
fixare, datorit forelor i momentelor de achiere. Suprasarcinile duc in
asemenea cazuri la ruperea sculei in zona cea mai defavorabil solicitat sau la
cedarea unui element al lanului cinematic. Exemple de astfel de fixri sunt cele
cu antrenori, cu pan radial sau frontal;
Fixri prin frecare, care pot ceda la suprasarcini, evitandu-se astfel ruperea
sculei;
Fixri semirigide, care asigur transmiterea forelor i momentelor de achiere
atat prin elemente rigide, cat i prin intermediul forelor de frecare.
La alegerea modului de poziionare-fixare a sculei, se vor lua in considerare
condiiile concrete in care va lucra scula, schema forelor de achiere, cerinele de
precizie, regimul de lucru, etc.

Coptu A
Mod. Coala D o c u m e n t

Darea de seama
Semnat

Data

Coala

Dup adoptarea sistemului de poziionarefixare, se procedeaz uneori la stabilirea prin calcul


a dimensiunilor de baz.
De exemplu, in cazul cozilor conice cu
autofranare, diametrul mediu al conului se
stabilete din condiia de autoantrenare: momentul
de frecare Mf s fie de cel puin trei ori mai mare
ca momentul de achiere Mt, Fig. 6.
Fig. 6.

7. Cuite pentru achiere


Denumirea de cuite achietoare este adoptat in general pentru o gam larg de
scule monodinte (cu un singur dinte) utilizate in procesele de achiere, pe strunguri
universale, strunguri revolver, automate, i semiautomate, strunguri carusel, pe maini
de rabotat, de mortezat, pe maini de alezat, precum i pe alte maini cu destinaie
special.
Diversitatea mare a mainilor-unelte care folosesc drept scule achietoare cuitele,
a tipurilor de piese prelucrate, operaiilor care se execut, precum i a calitii cerute
acestor operaii, a determinat existena in practica achierii a unei mari varieti de
tipuri i dimensiuni de cuite.
Clasificarea cuitelor dup care se adopt in general i denumirea acestora se poate
face inand seama de urmtoarele elemente:
Sensul avansului: cuite pe dreapta i pe stanga;
Forma i poziia prii active fa de corp: cuite drepte i incovoiate;
Destinaie: cuite pentru strunjire longitudinal, transversal, etc.;
Aezare in raport cu piesa: normale i tangeniale;
Tipul mainii-unelte pe care se folosete: pentru strunjit, rabotat, mortezat;
Materialul tiului achietor: din oel rapid, din carburi metalice sinterizate;
Procesul tehnologic de fabricaie: cuite pentru degroare, finisare;
In raport cu operaia tehnologic pentru care sunt destinate, cuitale se subimpart
astfel:
Cuite pentru strunjire longitudinal;
Cuite pentru strunjire frontal i pentru praguri;
Cuite pentru strunjirea canalelor i degajrilor;
Cuite pentru retezat;
Cuite pentru strunjire interioar;
Cuite profilate;
Cuite pentru filetat.
7.1 Cuite pentru strunjire longitudinal
Cuitele pentru strunjire longitudinal au tiul principal inclinat la unghiuri de
atac cuprinse intre 30 i 90, fapt ce permite achierea cu viteze de avans mari,
orientate in lungul axei de rotaie a semifabricatelor. Se pot de asemenea executa i
micri de avans cu viteze mult reduse, ins pe direcia transversal la axa
Coptu A
Mod. Coala D o c u m e n t

Darea de seama
Semnat

Data

Coala

semifabricatului, in vederea prelucrrii unor suprafee conice sau profilate cu raz


mare de curbur. Un exemplu de construcie al cuitelor de strunjit longitudinal este
prezentat in Fig. 7.1, la care tiul activ este format dintr-un ti principal, unul
auxiliar de lungime mic i unghi de atac micorat i un ti de trecere cu unghi de atac
nul, geometrie specific sculelor destinate operaiilor de finisare.
Cuitele pentru strunjiri longitudinale sunt denumite i cuite laterale. Dimensiunile
pentru cuitele laterale fabricate din oel rapid sunt prevzute in STAS 359-67, iar
pentru cele cu partea achietoare din carbur sinterizat in STAS 6381-80.

Fig. 7.1

Fig. 7.2

7.2 Cuite pentru strunjirea suprafeelor frontale i praguri


Cuitele pentru strunjirea suprafeelor frontale i praguri, Fig. 7.2, au tiul
principal realizat cu unghi de atac de 90 sau 90 20, fapt ce permite prelucrarea cu
viteze de avans mrite, dup o direcie prependicular pe axa de rotaie a
semifabricatului.
Dimensiunile cuitelor frontale cu tiul din oel rapid sunt cuprinse in STAS 35867, iar a celor cu partea achietoare din carburi metalice sinterizate in STAS 6382-80.
7.3 Cuitele pentru strunjirea canalelor i degajrilor
Cuitele pentru strunjirea canalelor i degajrilor se caracterizeaz prin faptul c
partea achietoare este prevzut cu tiul principal ingust, orientat perpendicular pe
direcia micrii de avans, i cu dou tiuri laterale, secundare, Fig. 7.3.

Fig. 7.3
Coptu A
Mod. Coala D o c u m e n t

Darea de seama
Semnat

Data

Coala

Ele lucreaz in condiii de achiere complex bilateral; pentru a se micora


comprimarea plastic i pentru a se diminua frecrile pe cele dou tiuri secundare,
acestea au un unghi de atac secundar egal cu 2 i un unhgi de aezare secundar de 2,
valori ce sunt limitate de pericolul slbirii seciunii transversale a capului cuitului.
Dimensiunile cuitelor pentru canelat cu partea achietoare din carburi metalice
sinterizate sunt stabilite in STAS 6383-80, iar a celor pentru retezat, executate din oel
rapid, in STAS 353-86 i STAS 354-67. Pentru mrirea rigiditii dintelui, cuitele de
retezat se construiesc uneori cu inlimea mai mare in zona acestuia, fa de inlimea
corpului propriu-zis al sculei.
7.4 Cuite pentru strunjire interioar
Cuitele pentru strunjire interioar prezint dou particulariti care influeneaz
asupra construciei acestora:
Suportul cuitului, deci i partea sa de fixare, se afl in afara alezajului prelucrat,
i, prin urmare, ieirea in consol a cuitului poate fi mare, corespunztoare
lungimii alezajului; din aceast cauz este dificil asigurarea unei rigiditi
corespunztoare, mai ales in cazul lucrului cu seciuni mari de achie;
Exist pericolul interferenei intre faa de aezare a prii achietoare i suprafaa
prelucrat, motiv pentru care faa de aezare se execut de form dublu sau triplu
plan.
In Fig. 7.4.1 se prezint construcia unui cuit pentru strunjit interior.
Dimensiunile acestor scule sunt prevzute in STAS 6384-80 i STAS 6385-80.
Cuitele pentru finisat se disting prin construcia i valorile adoptate pentru
parametrii geometrici ai prii achietoare, rezultate ca urmare a studierii influenei
razei de racordare r a varfului i a unghiului de atac principal K asupra criteriului
calitii i preciziei suprafeei prelucrate. In acest sens, cunoscandu-se influena
pozitiv a creterii razei de racordare a varfului prii achietoare asupra rugozitii
suprafeei prelucrate, s-au realizat cuite cu raz mrit de racordare a varfului i cu
unghiuri K i K mrite, pentru reducerea forei transversale de achiere, deci pentru
creterea preciziei de prelucrare. Dimensiunile acestor cuite sunt indicare in STAS
6378-80.
In Fig. 7.4.2 este prezentat un exemplu de construcie al cuitelor pentru finisat.
Raza R la varf este cuprins intre 0,8 i 1,8 mm.

Fig. 7.4.1
Coptu A
Mod. Coala D o c u m e n t

Fig. 7.4.2
Darea de seama

Semnat

Data

Coala

7.5 Cuite cu plcue din carburi metalice lipite pe corpul de baz


Lipirea plcuelor din aliaje dure metaloceramice sinterizate se execut in locauri
speciale, practicate in corpul cuitului din oel de construcie (OL50, OL60 sau
OLC45) tratat termic la HRC = 30 45.
Suprafaa locaului trebuie s fie prelucrat ingrijit, in special sub aspectul
realizrii planitii suprafeei de aezare a plcuei.
Lipirea plcuelor din carburi metalice se realizeaz cu ajutorul unor aliaje: cupru
electrolitic, alam obinuit, aliaje de cupru-nichel sau cu aliaje pe baz de argint, in
prezena unui fondant care are rolul de a dizolva oxizii de pe suprafeele ce se lipesc i
de a impiedica formarea lor in timpul procesului de lipire.
Lipirea se poate realiza folosind urmtoarele mijloace de inclzire: arztor oxiacetilenic, cuptor cu flacr, cuptoare electrice cu atmosfer neutr, prin rezisten
electric i cureni de inalt frecven.
Pentru a se evita apariia fisurilor in plcuele dure, ca urmare a inclzirii i rcirii
brute sau neuniforme, este necesar practicarea unei rciri lente in mangal, nisip
inclzit sau azbest, intr-un cuptor cu temperatura de 200 500C timp de 4 5 ore.
Parametrii geometrici ai prii achietoare ale plcuelor se imprim prin operaia
de ascuire rectificare, executat dup lipirea acestora pe corpul de baz. Alegerea
acestora este in dependen cu condiiile de lucru.
Pentru partea activ a cuitelor se recomand urmtoarele forme constructive, Fig.
7.5, din care rezult i indicaii de utilizare ale acestora.

Fig. 7.5
7.5.1 Cuite cu plcue din carburi metalice fixate mecanic
Coptu A
Mod. Coala D o c u m e n t

Darea de seama
Semnat

Data

Coala

Fixarea plcuelor prin lipire este in general o operaie laborioas i costisitoare, cu


implicaii negative asupra calitii carburilor. Datorit acestui fapt, trecerea la fixarea
mecanic este pe deplin justificat, deoarece se obin avantaje importante, printre care:
Se elimin tensiunile interne care apar in urma lipirii;
Permite folosirea unui corp de cuit la un numr mare de plcue;
Se reduce timpul pentru schimbarea sculei, intrucat suportul plcuei nu se
scoate de pe main dup uzur, ci se inlocuiete, uor i rapid, numai plcua.
Inlocuirea construciilor de cuite cu plcue lipite prin cuite cu plcue amovibile,
fixate mecanic, duce in plus la mrirea capacitii de achiere, a muchiei de achiere
insi. Acest avantaj rezult din aceea c muchia achietoare, fiind lipsit de tensiunile
de la lipire i de la reascuire, admite solicitri dinamice mai mari.
7.5.2 Sisteme de fixare mecanic a plcuelor achietoare
Modurile de fixare mecanic care s-au impus in ultima vreme prin simplitate
tehnologic, rigiditate sporit i siguran in funcionare, pot fi clasificate astfel:
Fixare cu ajutorul unei bride;
Fixare cu ajutorul unui pivot central;
Fixare cu ajutorul unei pene;
Fixare cu ajutorul unui colier.
Fixarea cu ajutorul unei bride este construcia cea mai rspandit, Fig. 7.5.2.1,
principial toate fiind identice, difereniindu-se doar prin unele detalii constructive.
In Fig. 7.5.2.1a este reprezentat o construcie care folosete o plcu 4, cu unghi
de aezare diferit de zero, fixat pe corpul cuitului 1 cu ajutorul bridei 2. Strangerea
bridei se face cu ajutorul urubului 3. Construcia folosete un prag pentru sframarea
achiilor, detaabil, construit din plcua 5, realizat tot din carburi metalice. Plcua 4
nu se sprijin direct pe corpul cuitului, ci prin intermediul plcuei 6, fixat pe corpul
1 cu tiftul elastic 7.
Fixarea mecanic cu brid, reprezentat in Fig. 7.5.2.1b, se aseamn cu
precedenta cu deosebirea c folosete o plcu 4 de form prismatic, unghiurile i
rezultand din poziionarea plcuei in suport; de asemenea sframtorul de achii este
fixat cu ajutorul bridei 8 i poate fi reglat prin intermediul unor crestturi practicate pe
suprafaa de reazem.
La construcia din Fig. 7.5.2.1c se remarc plcua 4 cu gaur central. Brida 2
servete la aezarea plcuei de suportul 6, blocarea plcuei fcandu-se intre tiftul
central 7 i piesa de blocare 5, presat pe plcu de ciocul bridei 2 prin efect de pan.
Strangerea bridei i a piesei de blocare 5 pe plcu se face cu ajutorul urubului 3.
In Fig. 7.5.2.1d este schematizat construcia unui cuit folosit pentru prelucrarea
aliajelor uoare; se remarc unghiul de degajare mare, folosindu-se o plcu 4 fixat
cu brida 2, care are incorporat sframptorul de achii 5.
Fixarea cu ajutorul unui pivot central este prezentat in Fig. 7.5.2.2 prin dou
variante. Aceste construcii folosesc numai plcue cu gaur central.
La construcia din Fig. 7.5.2.2a plcua 4 este fixat cu ajutorul pivotului 2,
construit sub forma unei parghii acionat de urubul 3.
In Fig. 7.5.2.3 se prezint fixarea prin intermediul unei pene la o plcu
achietoare rezemat pe un pivot central.
Coptu A
Mod. Coala D o c u m e n t

Darea de seama
Semnat

Data

Coala

Fixarea cu pan lateral sau utilizand un pivot central, la plcuele cu gaur, are
avantajul c asigur, pe lang o exploatare sigur i comod, evacuarea liber a
achiilor, iar dimensiunile prii achietoare sunt reduse, ceea ce recomand aceast
soluie pentru cuitele de interior.
Fixarea plcuelor achietoare pe cale mecanic a fcut posibil utilizarea i a
plcuelor tangeniale, preferate in producia de serie mare i mas, indeosebi la
strunjirea prin copiere. Sistemele de prindere utilizate in cazul cuitelor tangeniale
urmresc meninerea constant a profilului prii achietoare i dup reascuiri. Acest
lucru este posibil deoarece, in loc de plcue subiri se utilizeaz bare profilate din
carburu metalice aezate tangenial fa de pies, unde reascuirea se face numai pe
faa de degajare.Profilul imprimat pe faa de aezare rmane astfel neschimbat.
Suporii care permit o astfel de fixare sunt prevzui cu o deschidere frontal unde
se introduce bara din carbur. Elementele componente ale unui suport sunt prezentate
in Fig. 7.5.2.4.

Fig. 7.5.2.1

Fig. 7.5.2.2

Coptu A
Mod. Coala D o c u m e n t

Fig. 7.5.2.3

Darea de seama
Semnat

Data

Coala

1. Corpul suport;
2. Bar din carbur;
3. Colier de legtur;
4. urub de strangere;
5. urub de reglare;
6. Piuli de siguran.
Fig. 7.5.2.3
Unghiurile tiului principal se obin prin aezarea corespunztoare a barei in
suport (unghiul ) i prin ascuirea feei de degajare.

8. Broe
Broele sunt scule de productivitate ridicat, fiind folosite la prelucrarea alezajelor
circulare, alezajelor canelate, poligonale, a diverselor canale interioare, precum i la
prelucrarea suprafeelor exterioare plane simple sau profilate. Sunt scule de
complexitate ridicat, motiv pentru care se utilizeaz numai la fabricaia de serie.

Fig. 8
Broele sunt scule cu dini multipli, dispui liniar sau pe circumferin i
suprainlai unul in raport cu cellalt cu o mrime Sd corespunztoare avansului pe
dinte. Din acest motiv prelucrarea se execut cu o singur micare de lucru, rectilinie
sau de rotaie.
In Fig. 8 sunt prezentate cateva tipuri de broe, dup natura micrii principale.
Coptu A
Mod. Coala D o c u m e n t

Darea de seama
Semnat

Data

Coala

a) Bro cilindric de traciune pentru prelucrarea alezajelor;


b) Bro cilindric de compresie;
c) Bro pentru prelucrarea suprafeelor plane exterioare;
d) Bro circular pentru prelucrarea suprafeelor exterioare;
e) Bro plan pentru prelucrarea suprafeelor exterioare.
Precizia de execuie realizat in condiii normale de lucru este diferit pentru
broarea interioar fa de cea exterioar. Astfel, la broarea interioar, precizia de
prelucrare corespunde treptei 7 ISO de precizie, in comparaie cu broarea exterioar,
la care, din cauza numrului mare de factori care influeneaz poziia reciproc dintre
scul i piesa supus prelucrrii (precizia de montare a sculelor in portbroe, a
semifabricatului in dispozitive, etc.), precizia de prelucrare se obine in treapta 8 i 9
ISO. La broarea exterioar tolerana privind precizia profilelor nu rezult sub 0,03
0,05 mm, iar tolerana privind poziia profilelor broate fa de suprafaa de referin
variaz intre 0,03 0,2 mm.
Calitatea suprafeei, in condiii obinuite, rezult cu o rugozitate Ra cuprins intre
0,8 1,6 m. La broarea materialelor neferoase se obin caliti de suprafa mai bune
decat la broarea oelului.
8.1 Scheme de prelucrare utilizate la prelucrarea prin broare
Dup schema de repartiie a adaosului de prelucrare pe diferii dini ai broei, se
pot distinge urmtoarele scheme principale de broare:
a) Broare dup profil sau prin copiere;
b) Broare prin generarea treptat a profilului suprafeei broate;
c) Broare progresiv.
Broarea dup profil sau prin copiere se realizeaz cu scule la care dinii au forme
corespunztoare suprafeei broate, fiind uniform suprainlai unul in raport cu
cellalt, Fig. 8.1.1.
Aceast schem, cu toate c asigur simplitatea constructiv-tehnologic a broei,
dand limi mari de achii, determin comprimri plastice intense, cu fore de broare
mari, cu pericol de apariie a vibraiilor.
Prezena canalelor de fragmentare lateral 1, Fig. 8.1.2, nu atenueaz decat in mic
msur acest dezavantaj, introducand i alte inconveniente, cum ar fi:
1) Rigidizarea achiei, prin prezena in spatele acesteia a unei nervuri de
rigidizare 2, ceea ce face ca achia s nu umple bine canalul i ca atare, s fie
necesare canale cu volum sporit;
2) Inrutirea condiiilor de achiere pe tiurile secundare, practicate prin
rectificarea canalelor de fragmentare, ca urmare a unor valori nule a unghiurilor
de aezare in zona varfurilor 3 i a unor condiii grele de evacuare a cldurii in
aceast zon

Coptu A
Mod. Coala D o c u m e n t

Darea de seama
Semnat

Data

Coala

Fig. 8.1.1
Fig. 8.1.2
Broarea prin generarea treptat a generatoarei suprafeei broate este caracterizat
prin faptul c achiile degajate de fiecare dinte sunt de seciune dreptunghiular sau
mrginite de arce de cerc de aceeai raz, numai dinii de finisare i cei de calibrare
avand tiul de forma generatoarei suprafeei broate, Fig. 8.1.2a,b.
Broarea progresiv, la care limea total a profilului este imprit intre mai muli
dini de aceeai inlime, dar difereniat dispui dup lime. In acest sens, in
conformitate cu schema de achiere, dinii broei au forme diferite, Fig. 8.1.3a, b.
Dinii 1 sunt prevzui cu canale longitudinale echidistante pe periferie i egale cu
limea canelurilir generate, iar dinii 2 sunt continui, fr canale. Pe aceast baz.
Dinii 1 vor elimina materialul haurat, iar dinii 2 materialul nehaurat.
Conform variantei b, dinii canelai au form stelar, urmai de dini continui fr
canale.

Fig. 8.1.3
Aceast soluie prezint urmtoarele avantaje importante:
Asigur unghiuri de aezare convenabile in zona tiurilor secundare;
Unghiurile la varf, in zona de trecere de la tiurile principale la cele secundare,
sunt mai mari, asigurandu-se condiii bune de evacuare a cldurii;
Spre deosebire de schema de broare dup profil, achiile nu mai prezint
nervuri de rigidizare longitudinal, ceea ce permite realizarea unor broe mai
compacte.
8.2 Elementele constructive ale broelor
Independent de scopul pentru care au fost proiectate, suprafee interioare sau
exterioare, sau de modul de acionare, prin tragere sau impingere, broele au aceleai
pri componente, ale cror form i dimensiuni sunt adecvate cazului concret de
prelucrare. In Fig. 8.2.1 se exemplific prile componente ale unei broe cilindrice de
traciune, cu canale inelare, pentru prelucrarea alezajelor circulare.

Fig. 8.2.1
Coptu A
Mod. Coala D o c u m e n t

Darea de seama
Semnat

Data

Coala

Se deosebesc urmtoarele poriuni:


Partea de fixare, notat cu l1;
Partea de ghidare din fa, notat cu l2;
Partea de achiere, notat cu l3;
Partea de ghidare din spate, notat cu l4;
Partea de fixare din spate, notat cu l5.
Forma i dimensiunile prii de fixare depind de dispozitivul de prindere cu care
este prevzut maina de broat.
Fixarea cea mai raional a cozilor in maina de broat se realizeaz prin buce cu
schimbare rapid. In aceast situaie, forma prii de fixare se prezint ca in Fig. 8.2.2.

Fig. 8.2.2
In alte situaii, cand mandrinele cu schimbare rapid nu pot fi utilizate din motive
tehnice, se recurge la fixarea cu pan transversal.
Broele din oel rapid, cu diametrul peste 12 mm, se execut cu cozi din oel
carbon de calitate (OLC 45), sudate cap la cap cu partea achietoare. La diametre peste
40 mm, se prevede raional o imbinare cu filet in locul sudrii cap la cap i astfel
aceste broe se asambleaz din trei pri componente. Imbinarea filetat poate fi
realizat prin dou ci, Fig. 8.2.3.

Fig. 8.2.3
Cu filet exterior al cozii;
Cu filet interior al cozii.
Pentru fabricarea broelor, ultima soluie este mai raional, partea achietoare
putand fi prevzut cu guri de centrare i astfel uor de executat.
Diametrul cozii din fa trebuie s fie mai mic decat diametrul iniial al alezajului
de broat dI cu minim 0,5 mm.
In ceea ce privete diametrul cozii din spate a broei, acesta primete aceeai
valoare ca i diametrul prii din fa.
Pentru ca broarea s se desfoare in condiii optime, dinii broelor cilindrice, cu
excepia celor de calibrare, sunt prevzui cu canale pentru fragmentarea achiilor.

Coptu A
Mod. Coala D o c u m e n t

Darea de seama
Semnat

Data

Coala

9. Burghie
Burghiele sunt scule achietoare utilizate la executarea gurilor din plin, fiind
dintre cele mai rspandite scule. Trebuie privite ca scule de degroare, cu toate c, in
numeroase situaii, gurile burghiate pot fi considerate suficient de precise, astfel incat
nu mai necesit prelucrri ulterioare. Se construiesc, de regul, cu dou tiuri, aflate
permanent in contact cu materialul prelucrat in timpul achierii.
9.1 Clasificarea burghielor
Burghiele se pot clasifica dup construcie i dup execuie. In acest sens, in
funcie de construcie, se disting urmtoarele categorii principale de burghie:
Burghie cu canale elicoidale, Fig. 9.1.1;

Fig. 9.1.1
Burghie cu canale drepte, Fig. 9.1.2 i Fig.9.1.3;

Fig. 9.1.2

Fig. 9.1.3
Burghie late, monobloc sau cu lam demontabil, Fig. 9.1.4 i Fig. 9.1.5;
Burghie de centruire;
Burghie pentru guri adanci.

Fig. 9.1.4

Fig. 9.1.5

Coptu A
Mod. Coala D o c u m e n t

Darea de seama
Semnat

Data

Coala

Burghiele elicoidale sunt cel mai frecvent utilizate atat datorit unei geometrii mai
convenabile a prii achietoare, cat i datorit unei precizii sporite a prelucrrii i
durabilitii totale ridicate, ca urmare a unui numr mare de reascuiri posibile.
Burghiele cu canale drepte reprezint o soluie constructiv mai simpl, dar ridic
o serie de probleme in ceea ce privete evacuarea achiilor, mai ales in cazul burghierii
in poziie vertical sau a prelucrrii gurilor de adancime relativ ridicat.
Burghiele late sunt cele mai simple sub aspect constructiv, prezentand, ins, o serie
de dezavantaje legate de durabilitate i de precizia prelucrrii. Sunt folositem, mai ales,
sub form de burghie lam, in componena unor scule combinate, pentru prelucrarea
alezajelor, avand partea achietoare fixat mecanic.
Burghiele de centruire au un domeniu specific de fabricaie i utilizare, avad
caracteristici constructive deosebite. In ceea ce privete burghiele pentru guri adanci,
acestea reperezint construcii speciale, cu unul sau mai muli dini, asimetrici, dar cu
proprieti autocentrante.
Dup materialul prii achietoare, exist:
Burghie din oeluri de scule;
Burghie din carburi metalice sinterizate.

10. Freze
Varietatea mare a suprafeelor care pot fi realizate prin frezare impune un numr
mare de freze cu forme constructive diferite.
Frezele sunt scule cu mai muli dini achietori, reunii pe un corp unic, la care,
datorit micrii de rotaie, fiecare din dini ajunge, printr-o succesiune repetat, in
achiere. Numrul dinilor variaz in funcie de tipul frezei, putand scdea in cazuri
speciale pan la un singur dinte. Dinii desprind achii, de obicei numai in timpul unei
perioade scurte din rotaia sculei, astfel incat achierea intrerupt rezultat asigur o
rcire bun a tiurilor in timpul prelucrrii.
Caracteristic tuturor sculelor pentru frezare este micarea principal de rotaie, in
timp ce avansul se realizeaz prin deplasarea, fie a piesei, fie a sculei. In funcie de
scopul urmrit, frezele se construiesc cu tiurile dispuse pe suprafaa cilindric (freze
cilindrice), Fig. 10.1, sau cu tiurile dispuse pe partea frontal a corpului de baz
(freze frontale), Fig. 10.2, precum i cu tiuri dispuse atat pe suprafaa cilindric, cat
i pe cea frontal (freze cilindro-frontale), Fig. 10.3.

Fig. 10.1

Coptu A
Mod. Coala D o c u m e n t

Fig. 10.2

Darea de seama
Semnat

Data

Fig. 10.3

Coala

11. Descrierea tehnologiei tratamentului termic i


termochimic a piesei.
Tratamentul termic-este procesul de prelucrare prin cldur a
pieselor din metal i aliajele lor cu scopul modificrii structurilor i
proprietilor, ce const n nclzirea pn la o anumit temperatur,
meninerea ei i rcirea cu ovitez dat.Efectul cldurii se poate numi i
tratament termochimic.Tratamentului termic se supun semifabricatele
laminate,tanate i turnate pentru nbuntirea proprietilor tehnologice
cu scopul asigurrii cerinelor de exploatare.
Tratamentul termic ,const numai n imfluiena cldurii asupra
metalului i aliajului,incluznd i urmtoarele tipuri de baz: recoacere de
tipul-1,recoacere de tipul -2, clirea cu i fr schimbri polimorfice,
revenire i mbtrnirea.Aceste metode snt utilizate ct pentru oeluri ct
i pentru metale colorate i aliaje,.
Recoacerea-tratament termic,const n ncalzirea pn la o anumit
temperatur mai mare sau mai mic de temperatura critic,meninera i
urmat de racire lent cu scopul obinerii unei structuri echilibrate,
ridicrii plasticitii i nlturarea forelor rmase.
Calirea-se efectueaz pentru a obine o structur nestabil, cderea
temperaturii nalte amestecului dur dup reacia eutectoid i
altele.Pentru elementele de construcii i de instrumente din oel i aliaje
clirea se face cu scopul ntririi sau pregtirii catre ntrire nainte de
revenire(mbatrnire);se pot destinge ambele scopuri de exemplu la clirea
oelurilor ce tau rapid.
Revenirea-tratament termic de finisare, const n nclzirea
aproximativ la clire cu reacii polimorfice cu schimbare pn la
temperatura schimbrilor de faz,meninere(aproximativ o or) i rcirea
cu scopul obinerii structurii i proprietilor necesare.Rcirea de obicei
este n aer liber,n alte cazuri racirea se face n uleuri sau ape pentru a
nltura fragilitatea.
mbtrnirea- tratament termic , n care procesul principal este
mprtierea a amestecului dur. Se utilizeaz pentru ntrirea
aliajelor,atinse de clire fr recii polimorfice din contul dispersiei
duritii,deasemenea pentru echilibrare.Se deosebesc dou tipuri de
mbtrnire:
mbtrnire obinuit-are loc la otemperatur de 20C.
mbtrnire artificial- are loc la o anumit temperatur.
Tratamentul piesei de tip arbore 4--54A.00.004.

Coptu A
Mod. Coala D o c u m e n t

Darea de seama
Semnat

Data

Coala

Dup prerea mea eu presupun ca piesa a fost supus cementrii la o


temperatur de 900-950C,pe o durata de timp 5-20 ore.Efectul cementrii
const n mrirea duritii i micoreaz uzarea suprafeelor.
Duritatea HRC 58-62u.
Adncimea stratului durificat 0,5-2,0mm.

12. Concluzie:
Pe parcursul practicii am aprofundat cunotinele teoretice, vznd real
procesul de producie. Cum se fabric diferite piese inclusiv sculele
pentru achierea metalului, ncepnd cu etapa de proiectare, elaborarea
procesului tehnologic i obinerea pieselor propriu-zise. La uzina SA
ASPA unde am petrecut practica de var tehnologic-constructiv am
urmrit procesul de lipire a plcuelor pentru cuite, tratamente termice
(clirea n cuptoare, clirea in baie de sruri), ascuirea i reascuire
sculelor i alte procese de producie.

Coptu A
Mod. Coala D o c u m e n t

Darea de seama
Semnat

Data

Coala

Bibliografie
1. Alekseev, G.A., Arinov, V.A., Kricevskaia, R.M. Konstructirovanie instrumenta.
Moskva, Mainostroenie 1979
2. Armarego, E.J.A., Brown, R.H. Obrabotka metallov rezaniem. (traducere din lb.
englez) Moskva, Mainostroenie 1971.
3. Belous, V. Proiectarea sculelor. Litografia Institutului Politehnic Iai, vol. I-III
4. Belous, V. Sinteza sculelor achietoare. Ed. Junimea, Iai, 1984
5. Belous, V., Plahteanu, B., Severincu, M., Mihailide, M., Croitoru, C., Dumitra, C.,
Sistemul Romascon de scule achietoare cu ascuire continu detalonate dup arce
de cerc. Ed. "Performantica", Iai, 1999
6. Belous, V. Creaia tehnic in construcia de maini. Ed. Junimea, Iai, 1986
7. Botez. E. Bazele generrii suprafeelor pe maini unelte. Ed.Tehnic, Bucureti
8. Botez. E. Maini unelte. Vol. I-III. Ed. Tehnic, Bucureti
9. Chea, I. .a. Alegerea i utilizarea oelurilor. Ed. Tehnic, Bucureti
10. Ciocirdia, C., Ungureanu, I. Bazele cercetrii experimentale in construcia de
maini. E.D.P., Bucureti, 1979
11. Ciocirdia, C. . a. Aliaje dure sinterizate din carburi metalice, Ed. Tehnic, Buc.
12. Cetvericov, S.S. Metallorejucie instrument. I. V.. Moskva, 1965
13. Cozminc, M.,Panait, S., Constantinescu,C. Bazele achierii. Ed. "Gh. Asachi"
Iai, 1995.
14. Duca, Z. Teoria sculelor acietoare. Ed. Tehnic, Bucureti
15. Dorin, Al., Marinescu, I., Enciu, G. Sisteme de scule pentru maini-unelte cu
comand numeric. Ed. Tehnic, Bucureti
16. Enache, St., Belous, V. Proiectarea sculelor achietoare. E.D.P., Bucureti
17. Enache, St. Proiectarea i tehnologia sculelor achietoare. E.D.P., Bucureti

Coptu A
Mod. Coala D o c u m e n t

Darea de seama
Semnat

Data

Coala