Sunteți pe pagina 1din 9

Abstract

Omenirea este confruntata cu o serie de probleme i presiuni a caror solutionare cere atenie,
gandire si actiuni concrete, la scara nationala si international. Globalizarea este modalitatea sau
sistemul de receptare si abordare pe termen lung a marilor probleme contemporane, determinate
de intercatiunea multiplelor procese si fenomene: tehnice, politice, sociale, culturale si
preconizarea solutionarii lor intr-o larga perspectiva de comunitatea internationala.
Articolul urmareste atat cercetarea oportunitatilor, constrangerilor si a modului de
implementare a conceptului de globalizare adaptat conditiilor specifice din tara noastra cat si
efectele sociale ale crizei mondiale in Romania.
1.Introducere
Primul pas inspre o globalizare de succes s-a vrut a fi insasi trecerea la economia de piata si
deschiderea pietelor de capital pentru tarile sarace. Laureatul premiului Nobel pentru economie
in 2001, Joseph E. Stiglitz, aduce insa in prim plan limitele liberalizarii, aratand ca sistemul
economic si politic al tarilor in curs de dezvoltare, pur si simplu, nu a facut fata presiunilor la
care au fost supuse de catre creditorii lor, organisemele financiare internationale. Scopul
principal al economiei globale este acela ca toate tarile sa se omogenizeze ntr-un tot
unitar.Globalizarea este un termen foarte uzitat caruia i putem atribui numeroase semnificatii.
Prin acest termen putem ntelege dezvoltarea pietelor financiare globale, cresterea corporatiilor
transnationale si dominatia lor crescnda asupra economiilor nationale. Majoritatea problemelor
pe care oamenii le asociaza globalizarii, incluznd patrunderea valorilor de piata n acele
domenii de care ele nu apartin n mod traditional, pot fi atribuite acestor fenomene. S-ar putea
discuta totodata despre globalizarea informatiei si a culturii, despre raspndirea televiziunii, a
Internetului si a celorlalte forme de comunicare si despre mobilitatea crescuta a comercializarii
ideilor[1].
Globalizarea mai poate fi definita ca un set de structuri si procese economice, sociale,
tehnologice, politice si culturale care reies din caracterul schimbator al productiei, consumului si
comertului de bunuri.
Exista patru caracteristici principale care pot explica originile globalizarii sunt: integrarea n
pietele mondiale ale economiilor nationale, tranzitia de la economia ,,high volume" la cea high
value" care rezulta din cunoasterea tot mai buna a produselor si serviciilor folosite pe piata,
sfrsitul bipolaritatii ntre capitalism si socialism n privinta costurilor de productie, si, nu n
ultimul rnd configurarea noilor blocuri economice.

Globalizarea este de dorit din mai multe puncte de vedere. Globalizarea ofera un grad de libertate
individual pe care nici un stat nu-1 poate asigura. Concurenta libera la scara globala a eliberat
talentele antreprenoriale si creative si a accelerat inovatiile tehnologice. nsa globalizarea are si
latura ei negativa. n tarile mai putin dezvoltate, multi au suferit din cauza globalizarii fara a
primi un sprijin n ceea ce priveste sistemul de securitate sociala. Este posibil ca locuitorii din
tarile dezvoltate sa nu fie pe deplin constienti de urmarile devastatoare ale crizelor financiare
deoarece acestea au tendinta de a lovi mai crunt n tarile n curs de dezvoltare.
2. Globalizarea economiei mondiale
Intr-un sens larg, globalizarea economiei mondiale poate fi definita ca fiind procesul deosebit de
dinamic al cresterii interdependintelor dintre statele nationale, ca urmare a extinderii si adancirii
legaturilor transnationale in tot mai largi si variate sfere ale vietii economice, politice, sociale si
culturale si avand drept implicatie faptul ca problemele devin mai curand globale decat nationale,
cerand la randul lor o solutionare mai curand globala decat nationala.
Abordata din punct de vedere economic si financiar, globalizarea poate fi definita drept intarirea
si largirea legaturilor dintre economiile nationale pe piata globala a bunurilor, serviciilor si mai
ales a capitalurilor.
O definitie asemanatoare este prezentata si intr-un raport al Fondului Monetar International din
1997: fenomenul globalizarii economiei mondiale reprezinta integrarea internationala aflata in
stransa crestere, atat a pietelor de bunuri si servicii, cat si a celor de capital.Sub aspect strict
economic, al eficientei alocarii si utilizarii resurselor, globalizarea economica apare ca un
fenomen rational, de natura sa furnizeze un volum mai mare de bunuri si servicii de resurse tot
mai putine. Globalizarea economica presupune, asadar, in esenta globalizarea procesului de
creare a productiei interne brute ale statelor lumii [5,8,10] .
2.1.Factori determinanti ai globalizarii economiei mondiale
Factorii economico-comerciali care au influentat adancirea procesului de globalizare a economiei
mondiale include libera circulatie a marfurilor, liberalizarea serviciilor, liberalizarea pietelor
de capital, liberalitatea investitorilor straini de a infiinta firme si alti factori cu caracter
legislativ si administrativ favorabili globalizarii. [2,6,7]
2.1.1.Liberalizarea comertului cu servicii, in special in domeniul telecomunicatiilor, asigurarilor
si bancar, a constituit tendinta dominanta a anilor 70 in SUA, fiind continuata in anii 80 in
Marea Britanie si ulterior in Uniunea Europeana si Japonia.Tendinta continua si in prezent,
incluzand si tarile Europei Centrale si de Est, printre care si Romania. [2,6,7]

2.1.2.Liberalizarea pietelor de capital ca urmare a eliminarii treptate a obstacolelor impuse


circulatiei devizelor si a capitalului reprezinta un pas favorabil in vederea formarii unor piete
financiare globale. Aceasta mobilitate a capitalului reduce riscul repatrierii capitalului in special
in cazul companiilor transnationale si se inregistreaza, totodata, o reducere a costurilor in conditii
normale [2,6,7].
2.1.3.Liberalizarea investitiilor straine directe reprezinta un alt factor ce a favorizat
globalizarea.
Incepand cu anii 70, interesul comun al umanitatii de prezervare a mediului inconjurator s-a
concretizat prin aparitia unor concepte, cu vocatie globala: bunurile comune ale umanitatii,
dezvoltarea durabila si securitatea ecologica, care au constituit noi factori ce au dinamizat
procesul de globalizare a economiei mondiale [2,6,7] .
2.1.4.Bunurile comune ale umanitatii sunt spatii cum ar fi oceanele, fondurile marine, care din
diverse motive nu sunt susceptibile a fi divizate si nici nu cad sub incidenta suveranitatii statelor.
Cu exceptia oceanelor, nici unul din aceste bunuri comune nu au fost polizate, deoarece este
relativ faptul ca oamenii poseda capacitatile tehnice de a le exploata si deteriora [2,6,7] .
2.1.5.Dezvoltarea durabila este definita drept dezvoltarea care raspunde nevoilor prezente, fara a
compromite capacitatea generatiilor viitoare de a-si satisface nevoile. Dezvoltarea durabila e
conceputa in vederea reconcilierii dintre economie si mediul inconjurator, ca o noua cale de
dezvoltare care sa sustina progresul uman nu numai in cateva locuri si pentru cativa ani, ci pe
intreaga planeta si pentru un viitor apropiat [2,6,7] .
2.1.6.Securitatea ecologica este una dintre dimensiunile fundamentale ale securitatii globale. Un
alt factor determinant pozitiv cat si respectiv al globalizarii il reprezinta cultura. [2,6,7]
3. Abordari conceptuale ale globalizarii
In literatura de specialitate globalizarea este abordata in mod divers, putandu-se desprinde mai
multe abordari conceptuale.

Globalizarea este definita prin inerdependenta economiei dintre state, ca urmare a cresterii
coeficientului de dependenta fata de economia mondiala.

Globalizarea este conceputa ca proces al diminuarii taxelor vamale, al renuntarii la politica


vamala si la restrictiile de circulatie a marfurilor, serviciilor, tehnologiilor si capitalurilor, pe
masura dezvoltarii schimburilor economice internationale.

Globalizarea este considerata ca factor ce determina diminuarea rolului guvernului national


ca urmare a extinderii actiunii capitalului investitional international si a societatilor
transnationale.

Globalizarea este apreciata drept proces de administrare a lumii catre forte transnationale.

Cercetatorii romani, sustinatori ai ultimelor doua conceptii, le completeaza cu ideea ca statul


continua sa aiba un rol important, invocand exemplul Frantei si Marii Britanii [4,9,11] .

4. Globalizarea si descentralizarea
In raportul Dezvoltarii Mondiale editat de Banca Mondiala in anul 2000 se apreciaza ca in
economia mondiala au loc doua procese paralele: globalizarea si descentralizarea:

globalizarea consta in transnationalizarea pana la supranationalizare cu deosebitre in


domeniile comertului, finantelor si tehnologiilor de varf;

descentralizarea consta in transmiterea de catre guvernul national catre comunitatile locale a


tot mai multe atributii administrative, sociale, educationale, bugetare si in consecinta, rolul
statului national se va limita la diplomatie, armata, adoptarea legislatiei interne [12,13] .

5. Procesul de globalizare, sustinatorii si oponentii globalizarii


In legatura cu fenomenul de globalizare s-au structurat doua opinii opuse: una care sustine acest
proces, iar alta care se opune.
5.1.Sustinatorii globalizarii pun accentul in principal pe avantajele generate de procesul de
mondializare:

reducerea costurilor de productie datorita economiei de scara;

accelerarea tranzactiilor schimburilor care se realizeaza aproape in timpii comunicati fax,


Internet, etc.;

cresterea vitezei de derulare a operatiunilor comerciale, financiare si tehnologice;

extinderea puternica a pietelor si crearea de noi piete independente de anumite surse sau zone
traditionale.

In consecinta are loc o crestere a eficientei intregii activitati economice la nivel planetar ca
urmare a miscarii libere a capitalurilor, investitiilor, tehnologiilor si fortei de munca spre
domeniile si zonele mai profitabile.
Fireste, aceste argumente si altele care pun in evidenta avantajele globalizarii sunt demne de luat
in consideratie, insa nu trebuie absolutizate.

5.2. Oponentii globalizarii invoca si uneori absolutizeaza consecintele negative:

desfiintarea natiunii si statului national;

reducerea locurilor de munca in tarile in curs de dezvoltare sau cu un nivel mai redus al
productivitatii muncii;

specializarea unor state in activitati de productie generatoare de poluare si care necesita un


consum mare de munca, materii prime si energie;

adancirea decalajelor economice ( in prezent 258 de persoane miliardare detin o bogatie


egala cu cea posedata de 2,5 miliarde de oameni aproape din populatia Terrei). De
asemenea, se mentioneaza pericolele privind desfiintarea unor ramuri, falimentarea unor
banci, destabilizarea vietii economice, inclusiv a unor state [12,13] .

6. Efecte sociale ale crizei mondiale in Romania


Lumea se schimb i, o dat cu ea, i Romnia. Lucrurile pe care altdat le-am fi considerat
venice le vedem disprnd cu rapiditate din peisajul cotidian. Putem observa cu ochiul liber
vestigiile societii industriale n curs de dispariie: macarale, uzine, combinate, orae industriale
moarte. O lume care apune, o alta ce rsare n loc, inevitabil aparand: omaj, suferine, srcie.
6.1. Ce rezerv globalizarea pentru Romania
n decurs de un secol, Romnia i-a refcut unitatea naional, a trecut de o economie
predominant agrar la una industrial (n 1945, avea nc cel mai mare procent de populaie
rural din Europa 80% pe locul urmtor situndu-se Ungaria 70%).
Dar, n acelai timp, ara despre care n perioada interbelic se scria cu invidie c are petrol i
gru este astzi una dintre cele mai srace de pe continent din punctul de vedere al PIB pe cap
de locuitor, iar nivelul produciei sale industriale ( n medie pe ultimii zece ani) se situeaz
undeva la nivelul a 60% din producia anului 1989 cel mai prost an al regimului planificat.
Una din problemele cu care se confrunt acum Romnia este generat de ntrzierea startului n
cursa globalizrii. Trind n spaiul comunist, al economiei dirijate i controlate de stat de sub
semnul mitului muncitorului i al industriei, Romnia s-a aflat printre ultimele ri care
beneficiaz de revoluia transporturilor, a comunicaiilor, a productivitii muncii, i, n final, a
informaiei.
6.1.1. Consecinele globalizarii pentru Romnia
i) Consecinte pozitive
Romnia are nevoie de capital strin investiional pentru dezvoltare, fiind incapabil s-i
produc acest capital doar din surse interne. Fiind o ar cu oportuniti economice multiple de

la turism i agricultur la industria petrolier i metalurgic Romnia poate deveni atractiv


pentru capitalul strin , dac i asigur acestuia condiii interne (legislative, fiscale) propice.
Micarea rapid de capital presupus de globalizare n care companiile i pierd clasica
identitate naional poate deveni avantajoas pentru Bucureti n condiiile unei fore de
munc nalt calificate.
Pe de alt parte, treptat, unele fore economice romneti companii pot ncepe s joace n
viitor un rol regional sau internaional. Lipsite de complexul de stat fost socialist, depind
stadiul de tranziie la economia de pia, rile est- i central-europene care s-au desprins din
fostul lagr comunist vor ajunge s joace un rol tot mai important n economia european, pe
msur ce interesele lor se vor mpleti tot mai strns cu cele ale Uniunii. Totul depinde de
rapiditatea cu care vor fi depite actualele dificulti economice, dezvoltndu-se capacitatea
unor parteneriate reale.
ii) n acelai timp, consecinele negative sau mai corect spus, riscurile presupuse de
globalizare nu sunt deloc de neglijat.
n primul rnd trebuie luate n seam riscurile economice. Fenomenul de globalizrii este nsoit
mai mult dect oricare altul de o filozofie a nvingtorilor i pim ntr-o lume n care exist
prea puin mil pentru nvini.
n cazul n care nu depim colapsul economic actual i va rmne departe de structurile
economice i de securitate ( NATO i UE), Bucuretiul poate rmne suspendat nu ntr-o zon
gri, ci ntr-o margine a Imperiului sinonim cu subdezvoltarea n accepiunea clasic a
termenului, cu un rol economic, politic i militar derizoriu n plan continental i internaional, ba
chiar i regional. Spre fericirea noastr putem spune c suntem la jumtatea drumului, pentru c
integrarea n structurile NATO s-a produs.
Deschiderea economic nu implic doar avantaje, ci i considerabile riscuri. O economie
deschis este o economie care va absorbi mai rapid i mai dramatic ocurile externe.
Ct despre riscurile legate de securitate, Bucuretiul rmne vulnerabil n faa crimei organizate,
aa cum o demonstreaz faptul c n doar zece ani Romnia a trecut de la stadiul de ar de
tranzit pentru droguri la cel de ar consumatoare, apoi la cel de ar productoare. Cu bugete
derizorii, slab dotate i slab pregtite, structurile de securitate interne fac fa cu tot mai mult
dificultate acestor sfidri moderne, mai ales de tip mai sofisticat splri de bani, infiltrri
bancare etc.

mprirea sever ntre cei foarte bogai (prea puini) i cei foarte sraci ( prea muli) creeaz
tensiuni sociale deloc propice pentru dezvoltarea unei democraii consolidate. O asemenea
evoluie nu este n mod necesar un rezultat al globalizrii dar globalizarea are darul de a
accelera anumite fenomene cu rdcini locale i de a le croniciza evoluia. n aceste condiii,
riscurile de apariie a unor fenomene de tip anarhist/antiglobalizare sunt foarte mari.
6.1.2. Progrese inregistrate
Cifrele ultimului recensmnt arat c o serie de parametri ncep s se ndrepte spre normalitate.
Scderea numrului de persoane implicate n industrie, creterea celor din sfera serviciilor, un
transfer de la ora la spaiul rural, ceea ce este iar un semn bun. A crescut numrul persoanelor ce
urmeaz studii universitare i al celor care se perfecioneaz ( studii de masterat, doctorat), s-a
mrit numrul specialitilor n informatic, cercetare i n comunicare, ramuri de vrf ale
economiei moderne. Apar ns i aciuni haotice, ceea ce ilustreaz c nc nu ne-am aliniat
societii informaionale, astfel, aproximativ 40% din populaie triete din agricultur sau din
domenii conexe, n timp ce cifra normal trebuie s oscileze ntre 5 i 10%.
Dac industria i agricultura sunt n continu reducere i redimensionare, avem baze favorabile
pentru viitor : un sistem de nvmnt nc apt s creeze oameni cu cunotine multiple i
diverse, un grad ridicat de cunotine lingvistice, de informatic i, bineneles adaptabilitatea ca
trstur de baz a poporului romn. Societatea global rspltete doar ideea, informaia,
invenia, nu mastodonii gigani care produc cuie sau ciment. Viitorul aparine rilor care produc
idei.
n fine, nu putem ocoli nici riscurile etnice. Romnia are pe teritoriul su naional cea mai
important comunitate maghiar ce triete n afara frontierelor Ungariei de astzi. Dei aici
statisticile sunt controversate, se pare c i comunitatea rromilor este cea mai mare din Europa.
Globalizarea presupune o politic extrem de tolerant a statului naiune fa de minoritile de
orice tip ( etnic, confesional, sexual, etc.) [3,8, 12] .
Trebuie sa aiba loc deschiderea economica fa de structurile continentale i internaionale, dar
si dezvoltarea institutiilor. Spre a produce i vinde ideile noastre avem nevoie de informaie i
canale de comunicare.
O alt schimbare este desfiinarea granielor, apariia parlamentelor i a guvernelor europene,
rolul instituiilor financiare mondiale (FMI i Banca Mondial), desfiinarea monedelor naionale
i trecerea la euro, lichidarea armatelor naionale n favoarea NATO. Libera circulaie a
oamenilor, a valorilor i capitalurilor, crearea de regiuni economice, restrngerea autoritii
statale, toate acestea ne vor schimba radical viaa.

Cea mai rapid schimbare n perioada urmtoare o va avea viaa n mediul rural. Tot mai multe
persoane i vor stabili reedina principal, rmnnd n legtur cu oraul prin comunicarea
modern ( fax, telefon, Internet) Toate acestea vor duce la mbuntirea comunicaiilor : aeriene,
feroviare, drumuri i osele, la introducerea canalizrii, electrificare, apariia telefoanelor i a
faxurilor i la transformarea nsi a locuinelor n case mari, spaioase, cu garaj, piscin i toate
atributele vieii modern [12,13].
7.Concluzii
O analiza obiectiva a procesului de globalizare de pana acum, atesta faptul ca avantajele
economice inclina mai mult spre tarile dezvoltate si catre marile puteri economice unde isi
gasesc originea societatie transnationale. In acest sens actioneaza si mecanismul financiar
mondial care prin institutiile sale F.M.I., Banca Mondiala, Organizatia Mondiala a Comertului
dominate de marile puteri economice avantajeaza intr-o proportie covarsitoare tarile dezvoltate
implicate in acordarea de credite, infaptuirea investitiilor straine directe, institutiile, societatile
transnationale si statale creditoare obtin profituri ridicate.Globalizarea, pe langa faptul ca este
discutata si tratata sub diferite forme din prisma tuturor palierelor societatii in care traim,
reprezinta un fenomen inevitabil.
In concluzie, globalizarea este o realitate probabil ireversibila si orice tara care-si pregateste
temeinic viitorul se vede nevoita sa interfereze cu ea.
Astazi globalizarea exista pur si simplu, iar noi suntem oarecum predestinati sa traim sub semnul
acesteia, sub spectrul ei si sa-i facem fata. Nimic din ceea ce se intampla acum in societatea
noastra nu ramane necontaminat de flagelul globalizarii. Globalizarea a devenit simbolul
vremurilor in care traim. Singura sansa care ne ramane este sa incercam sa dobandim o viziune
echilibrata asupra globalizarii, care sa ne ajute in plan concret sa-i fructificam din plin avantajele
si oportunitatile, iar de cealalta parte sa-i sesizam pericolele pentru a le putea atenua din timp
efectele. Globalizarea, ca toate fenomenele umane, nu este nici ceva bun in sine, nici ceva rau in
sine. Putem spune ca prezinta chiar mai multe aspecte positive decat negative. Insa
idolatrizandu-i excesiv principiile si uitand de ceea ce inseamna la nivel personal factorul uman,
globalizarea poate deveni un agent al sfarsitului civilizatiei umane in forma in care aceasta a
evoluat de-a lungul timpului.
Bibliografie
1. BARI, I. Globalizarea i problemele globale, Bucureti,Editura Economic, 2001

2. BALAURE, V.,VEGHE, C.,ROCA, M.,TOMA, S.Marketingul n procesul dezvoltrii


economice i sociale, 1972-200: 30 de ani de marketing n Romnia, vol. I, Marketingul n
era globalizrii, Bucureti, Editura ASE, 2002
3. Caracota, D., Caracota, C.R. Dimensiuni contemporane ale dezvoltrii durabile i
competitive, Ed. ASE, Bucureti, 2004;
4. DANCIU, V.Marketing internaional. De la tradiional la global,Bucureti, Editura
Economic, 2001
5. KOTLER, Ph.,ARMSTRONG, G.,SAUNDERS, J., WONG,V.Principiile marketingului,
Ediia european, Bucureti, Editura Teora, 1998
6. KOTLER, Ph. Managementul marketingului, analiz, planificare, implementare, control,
Bucureti, Editura Teora,1997
7. PURCREA, Th., IOANFRANC,V.Marketing, evoluie, experiene,
dezvoltriconceptuale, Bucureti, Editura Expert, 2000
8. VIRGIL GHE., ARISTIDE C. Economie mondiala, ed.Politeia SNSPA, 2002;
9. Soros, G., Despre globalizare, Ed. Polirom, Iai, 2002;
10. STERIAN D. Economie mondiala, ed.Interprint, Bucuresti, 1994;
11. ZAINEA, E. Globalizarea ans sau blestem?, vol I,Condiionrile creterii economice,
Bucureti,Editura Valand Print, 2000
12. http://www.idrc.info/pages_new.php/Registration/626/1/
13. http://www.cse.uaic.ro/WorkingPapers/WParticles/CESWP1/SUSTAINABILITY_IN_TH
E_CONTEXT_OF_GLOBALIZATION_-_Leontina_Betianu.pdf