Sunteți pe pagina 1din 4

Hipertensiunea arteriala la varstnici

Tentiunea arteriala este presiunea pe care o exercita sangele circulant


asupra peretilor vaselor in timpul contractiei si relaxarii ritmice a inimii.
Cresterea tensiunii arteriale, cunoscuta sub numele de hipertensiune
artetiala(HTA), este un factor de risc pentru boli de inima, rinichi sau
accidente vasculare cerebrale.
Tensiunea arteriala are doua componente:
tensiunea arteriala sistolica, care reprezinta presiunea exercitata asupra
peretilor arteriali cand inima se contracta. De obicei, presiunea sistolica se
manifesta cu preponderenta la varstnici.
tensiunea arteriala diastolica, care reprezinta presiunea exercitata asupra
peretilor arteriali cand inima se relaxeaza intre doua contractii.Dupa varsta
de 60 de ani, presiunea diastolica incepe sa scada lent, deoarece vasele
sangvine isi pierd din elasticitate si devin rigide.
Hipertensiunea poate fi:
hipertensiunea arteriala sistolica sau adevarata hipertensiune
geriatrica. Se asociaza leziunilor difuze de arterioscleroza. Apar frecvent
accidente coronariene si ceredrale.
Hipertensiune arteriala secundara sau simtomatica, se intalneste extrem
de rar la varstnici. Exceptie facand forma mixta, cu componenta
renovasculara si hipertensiunea de origine renala parenchimatoasa.
Simptomatologia la varstin a HTA, are unele particularitati:
uneori se intalnesc cazuri cu valori tensionale crescute, fara semne clinice
simptomatologia este de obicei nezgomotoasa
apar frecvent simptome nespecifice:-cefalee
-vertij
-palpitatii
-tulburari de vedere
-nicturie
la varstnicii dupa 70 de ani, apar semne de insuficienta circularorie
cerebrala:
-insomnii
-agitatie

-dezorientare
Deoarece diagnosticul hipertensiunii arteriale depinde de valorile
tensiunii arteriale, este esentiala masurarea corecta si regulata a acesteia,
prin controale medicale periodice. Trebuie evitate exercitiile fizice
extenuante, fumatul, consumarea de bauturi sau alimente care contin cafeina.
Se recomanda repausul pentru 15 minute inainte de masurarea tensiunii
arteriale si sunt necesare doua masurari consecutive si realizarea mediei
aritmetice a valorilor obtinute. Odata ce hipertensiunea arteriala a fost
diagnosticata, sunt necesare alte examinari pentru a se evalua posibilele
complicatii de la nivelul altor organe. Aceste examinari includ evaluarea
functiei renale si electrocardiograma (EKG) pentru depistarea unei eventuale
rigidizari a musculaturii inimii, fluxului sangvin redus catre inima sau
ritmuri cardiace anormale.
Modalitatile de prevenire a hipertensiunii arteriale includ:
mentinerea unei greutati corporale
efectuarea regulata de exercitii fizice
limitarea consumului de bauturi alcoolice si sare
evitarea fumatului si a stresului.
Atat medicii, cat si bolnavii ce sufera de hipertensiune arteriala, prefera
sa controleze aceasta afectiune cu ajutorul modificarilor in stilul de viata,
dar, din pacate, in multe cazuri, acestea nu sunt suficiente si trebuie asociate
si medicamente antihipertensive.
Medicamentele antihipertensive includ urmatoarele clase de
medicamente: beta blocante, diuretice, inhibitorii enzimei de conversie a
angiotensinei, blocantele receptorilor de angiotensina, blocantele canalelor
de calciu, alfa blocantele. Persoanele care sufera concomitent de diabet
zaharat, boli renale sau boli cardiovasculare, necesita un tratament mai
agresiv, deoarece riscul dezvoltarii de complicatii, datorita hipertensiunii
arteriale, este mai mare.
Toate persoanele adulte, mai ales cele cu varste inaintate, trebuie sa isi
masoare tensiunea arteriala cel putin de cateva ori pe an. In cazul in care este
descoperita o valoare a presiunii arteriale mai mare de 120/80 mm col Hg,
trebuie stabilite consultatii regulate cu medicul, pentru a monitoriza

tensiunea arteriala si pentru a recomanda modificarile in stilul de viata


necesare controlarii acesteia in vederea prevenirii complicatiilor ulterioare.
Prognosticul pacientilor ce sufera de hipertensiune arteriala depinde de
durata evolutiei, severitatea si bolile asociate, cum ar fi diabetul zaharat, care
cresc riscurile complicatiilor oftalmologice, neurologice, renale si cardiace.
Atunci cand hipertensiunea arteriala este tratata adecvat, prognosticul este
mult mai bun. Trebuie retinut faptul ca hipertensiunea arteriala poate duce la
un prognostic nefast, chiar in cazul in care este asimptomatica. Controlarea
eficienta prin modificari in stilul de viata si medicamente imbunatatesc mult
prognosticul.

Bibliografie

sfatulmedicului.ro

scribd.com
Medicina interna pentru cadre medii de Cornel Borundel, Editura: ALL
2009