Sunteți pe pagina 1din 16

Iosif Boda

Aciduzzul | 18 iulie, 2009 | 6 comentarii | 4964 vizualizari |

(12 voturi )

Biografia
romantata
Iosif Boda (n. 9 martie 1946, oraul Jibou, judeul Slaj) este un sociolog,
diplomat i jurnalist romn, care a ndeplinit funcia de deputat de Bucureti n
legislatura 1996-2000, fiind ales pe listele partidului PDSR. Iosif Boda s-a
nscut la data de 9 martie 1946, n oraul Jibou (judeul Slaj). n anul 1964,
dup absolvirea studiilor secundare la Liceul teoretic din aceeai localitate,
devine student la Facultatea de Filosofie a Universitii Bucureti.
n anul 1969 devine liceniat n filosofie, specialitatea logic, cu lucrarea
Aspecte logice i metodologice ale principiului identitii la Leibnitz.
Dup absolvirea facultii, a lucrat mai nti ca sociolog la Centrul de cercetri
pentru problemele tineretului, apoi ca asistent i lector universitar la Catedrele
de sociologie i, respectiv, filosofie ale Academiei de Studii Social-Politice
tefan Gheorghiu din Bucureti. A devenit membru al PCR.
n anul 1972, este transferat ca cercettor i apoi secretar tiinific (din 1976) al
Institutului de tiine politice i de studiere a problemei naionale, care
funciona n cldirea Academiei tefan Gheorghiu din Bucureti, pn la
desfiinarea acestuia n anul 1984.
n perioada 1981-1982, a fost bursier al Guvernului francez, urmnd o
specializare n tiine politice tehnici de campanie electoral, la Institutul de
tiine politice al Universitii Sorbona din Paris, respectiv la Centrul de
cercetare a vieii politice franceze contemporane.
Dup Revoluia din decembrie 1989, Iosif Boda a devenit una dintre
personalitile marcante ale vieii politice romneti, fiind ales ca membru al
CPUN. n martie 1990, este numit n funcia de consilier al preedintelui
CPUN, Ion Iliescu.
Ca urmare a alegerilor generale din 20 mai 1990 i a constituirii instituiei
prezideniale, Boda devine directorul Direciei de informare, sinteze i

documentare a Preediniei Romniei. n aceast calitate, el coordoneaz o


parte a strategiei de campanie prezidenial a lui Ion Iliescu, n 1992.
Dup alegerile din septembrie 1992, Iosif Boda devine unul dintre cei cinci
consilieri prezideniali principali, ef al Departamentului de politic intern a
Preediniei. n anul 1994, preedintele Iliescu l-a desemnat n postul de
ambasador al Romniei n Elveia.
La sfritul primverii anului 1996, revine n Romnia, fiind numit de Ion
Iliescu ca director de campanie pentru alegerile prezideniale din acelai an.
Devenit membru al PDSR n toamna anului 1996, Iosif Boda este ales ca
deputat de Bucureti pentru legislatura 1996-2000, aflndu-se pe poziia a treia
pe lista acestui partid.
n calitate de deputat, a fost membru al Comisiei pentru cercetarea abuzurilor,
corupiei i pentru petiii, fiind i preedinte al acestei comisii (decembrie 1996
martie 1998).
La scurt vreme dup alegerile din noiembrie 1996, izbucnesc o serie de
nenelegeri ntre el i o parte a conducerii PDSR ca urmare a deselor sale
solicitri de reformare i de curire a partidului de persoane corupte sau
acuzate de corupie.
n iunie 1997, mpreun cu Teodor Melecanu, Mircea Coea i Marian Enache,
Boda prsete PDSR i fondeaz partidul Aliana pentru Romnia, al crui
vicepreedinte devine.
Iosif Boda a publicat analize, interviuri i eseuri politice n mai multe cotidiane
i periodice centrale de diverse orientri doctrinare sau simpatii politice.
A colaborat ca jurnalist la cotidianele Privirea, Curentul, Evenimentul
zilei, Cotidianul, Cronica Romn.
Particip ca analist politic la postul Realitatea TV, la o emisiune de analiz
politic (2003), apoi are o emisiune sptmnal la TVR 1 (Agenda Politic,
apoi Sptmna Politic) (din 2004) i colaboreaz din nou ca analist politic
la Realitatea TV (din 2006).
Sursa: Wikipedia
Biografia Neromantata

Iosif Boda (numit Morsa Competenta de presedintele Basescu) s-a nascut intr-o
familie evreiasca la 9 martie 1946 in oraul Jibou, judeul Slaj (de remarcat ca
are acelasi prenume cu marele tatuc Iosif Stalin). Este un sociolog, diplomat i
jurnalist romn de origine evreiasca, care a ndeplinit funcia de deputat de
Bucureti n legislatura 1996-2000, fiind ales pe listele partidului PDSR.
Boda a fost directorul stiintific al Institutului de stiinte politice si de studiere
a problemei nationale si prodecan al Institutului pentru pregatirea cadrelor in
problemele conducerii social-politice, din cadrul Academiei Stefan
Gheorghiu, in care a lucrat de pe pozitia de cercetator si Silviu Brucan.
In timpul regimului ceausist, Boda a scris si el la Scinteia, unde, de exemplu,
nu mai departe de 2 iunie 1989 deci, la mai putin de sase luni pina la revolutie
facea apologia democratiei comuniste conduse de Nicolae Ceausescu.
Si Boda s-a convertit in analist politic si beneficiaza duminica de rolul de
invitat permanent, oferit, cu egala iresponsabilitate, de televiziunea publica si
de trustul Realitatea-Catavencu.
In ritmul acesta, profetia altui cominternist se adevereste nu mai iesim cu
adevarat din comunism nici in 40 de ani.
Analistul politic Iosif Boda s-a ocupat in tinerete de infierarea colegilor de
facultate Student la Filosofie in anul 1965, acesta a declarat, in timpul unei
sedinte de partid, ca regreta faptul ca a permis unui coleg sa se intoarca intreg
de la mare.
Stelian Vasar, studentul acuzat de Boda, avea vina de a nu-l suferi pe
Ceausescu Boda nu-si mai aminteste ce a spus in sedinta. Anchetele Securitatii,
pentru descoperirea celor vinovati, s-au lasat cu zeci de exmatriculari.
Dupa incidente, acuzatii au avut de suferit, acuzatorii numai de castigat.
Tapul ispasitor, decanul Bugnariu.
Nu numai anumiti studentii au avut de suferit in urma acestor evenimente
regretabile. Si o parte dintre profesorii care le-au luat apararea au tras
ponoasele.
Securitatea si aparatul de partid trebuiau sa dea un semnal. Unde anume? La
Facultatea de Filosofie, locul unde se gandea critic la adresa sistemului.

Trebuia tras un semnal de alarma fara urma de partinire. Cel mai mult a avut de
suferit decanul facultatii, Tudor Bugnariu.
Fost ilegalist, antifascist, pentru care stanga occidentala se ridicase in sustinerea
sa. Era profund incomod. Atacul s-a focalizat impotriva lui. Trebuia dat afara
din partid sau cel putin sanctionat. Colectivul de la Facultatea de Filosofie a
fost imprastiat prin toata Universitatea, ne-a declarat unul dintre participantii
la celebrele sedinte ale partidului.
Tudor Bugnariu scria, in data de 11 noiembrie, in jurnalul sau: Desi eram
profund impresionat de mediul in care s-a desfasurat sedinta si pregatirea ei,
care amintea de practicile anilor 1952/1954, 1958/1959, si stiam ca, in ce ma
priveste, sedinta precedenta era numai inceputul, caci nu-mi faceam iluzii ca
unii tovarasi nu se vor folosi de aceasta imprejurare cu studentii ca sa ma
implice intr-un fel sau altul in problema studentilor sanctionati.
Ca a intuit corect succesiunea ulterioara a evenimentelor sta marturia fostului
student Virgil Magureanu.
Fara discutie, profesorul Bugnariu a fost o victima a acelor evenimente.
Deoarece a luat apararea studentilor contestatari ai noii oranduiri, a fost
schimbat din functia de decan al facultatii nu peste multa vreme, spune
Magureanu.
Si sotia eminentului profesor Tudor Bugnariu a avut de suferit. Datorita
verticalitatii si prestigiului sotului sau, Securitatea nu i-a uitat. Ani la rand au
fost haituiti, inregistrati, monitorizati.
Au urmat sedinte cu cadrele didactice si cu organizatia de partid, care s-au
finalizat cu scoaterea sotului meu din decanat si sanctionarea lui pe linie de
partid. Sanctiunea a fost ridicata dupa un an si ceva, isi aminteste Dorli Blaga,
sotia lui Tudor Bugnariu.
Nu este de neglijat nici faptul ca multi profesori care au stiut sa speculeze in
favoarea lor evenimentele din septembrie 1965 au avut numai de castigat.
In acel context s-au creat multe cariere. Atat politice, cat si profesionale.
Tineri asistenti ai facultatii, care au profitat de respectivele evenimente si si-au
construit cariere fulminante in sistemul universitar, dezvaluie Vladimir
Tismaneanu.

Un cunoscut analist politic dambovitean are tupeul sa apara la televizor si tine


lectii de democratie. Asta dupa ce, in tinerete, s-a ocupat intens de anihilarea
opozantilor lui Ceausescu si a infierat cu manie proletara curajul unor colegi de
facultate care au avut puterea si demnitatea morala de a spune Nu noului
regim.
Nominalizat intr-un recent concurs la categoria Cei mai buni analisti, Iosif
Boda a dat dovada de mult devotament fata de tovarasul iubit.
Ne situam in toamna anului 1965, la scurta vreme dupa moartea lui GheorghiuDej. Boda, tanar student la Filosofie, simte momentul propice si isi doreste
afirmarea.
La Facultatea de Filosofie au loc mai multe sedinte de partid, in care se aduc
acuzatii unor studenti care si-au permis sa critice noua oranduire.
In timpul acestor sedinte, cei care au avut ceva de spus au avut ocazia, aceasta
nefiind ratata de tanarul student Iosif Boda. El a fost unul dintre cele 50 de
persoane care s-au inscris la cuvant.
O victima a acelei inscenari grosolane a fost seful de promotie Stelian Vasar.
Iata ce scria in jurnalul sau, despre discursul lui Boda, Tudor Bugnariu, decanul
Facultatii de Filosofie: Boda Iosif, coleg cu Vasar, prezinta un rechizitoriu
alcatuit dupa toate regulile oratoriei, dar de aceea neconvingator. Declara ca a
stat in cort cu Vasar la Costinesti, dar nimeni din prezidiu nu protesteaza cand
declara ca n-ar fi trebuit sa-l lase pe Vasar sa se intoarca de la mare!.
Aceasta atitudine a viitorului analist politic este explicata de Virgil Magureanu,
fostul director al SRI, din perspectiva unor ipotetice avantaje profesionale si a
avantului revolutionar.
Cel mai bine ar fi sa-l intrebati pe Boda de ce s-a comportat asa. Au fost luari
de pozitie exagerate, marcate de exces de zel si imaturitate politica, in vederea
obtinerii unor avantaje ulterioare, ne-a mai declarat fostul coleg de facultate al
lui Boda.
Iosif Boda isi aminteste in cele din urma de Vasar si recunoaste ca au stat in
acelasi cort la Costinesti. Am stat impreuna la Costinesti si am fost surprins de
cultura si inteligenta lui, ne-a declarat Iosif Boda.
Acesta mai recunoaste ca a luat cuvantul la acea sedinta, dar din cu totul alte
motive decat cele prezentate de profesorul Bugnariu.

Era un grup format in jurul ideologului Vasar, iar cei din grup foloseau salutul
hitlerist. Acest lucru m-a susprins, deoarece stiam ca Vasar era evreu.
Un alt lucru care m-a deranjat la Vasar este acela ca a afirmat ca romanii sunt
un popor de turma, a incercat sa explice Boda rechizitoriul pe care i l-a
intocmit colegului de facultate. Cat despre afirmatia deosebit de grava N-ar
fi trebuit sa-l las pe Vasar sa se intoarca de la mare, consemnata in jurnalul
decanului Bugnariu, Boda sustine ca nu-si mai aduce aminte ce a spus in
sedinta respectiva.
Nu mai stiu ce-am declarat atunci este replica seaca a analistului politic.
Dintr-un student preferat al lui Tudor Bugnariu, Iosif Boda devine, in momentul
in care am pomenit de jurnalul tinut de decan, cel mai mare dusman al acestuia.
Eram un student preferat al decanului Bugnariu, daca vreti, pentru ca vorbeam
la perfectie maghiara, asa cum vorbea si el. Il vizitam des acasa.
Cand a fost vorba de excluderea lui Bugnariu din partid, eu m-am abtinut.
Drept urmare, a trebuit sa dau trei luni cu subsemnatul la biroul de partid.
Victima Iosif Boda, in momentul in care am dezvaluit sursele, respectiv
jurnalul lui Tudor Bugnariu, a incercat sa dreaga busuiocul.
In timpul unui seminar, am afirmat ca problema nationala in Romania s-a
solutionat, moment in care Bugnariu m-a facut albie de porci, pentru ca nu se
astepta din partea mea la asa ceva, a intors-o, ca la Ploiesti, Iosif Boda.
Boda a venit totusi cu o precizare, cu titlu de scuza. Dar sa nu credeti ca
gandeam atunci la fel cum gandesc acum. Aveam 18 ani. Asta e! Dar vreau sa
va spun ca nu am absolut nimic de reprosat fata de ceea ce am spus acolo,
regret doar ca am inghitit ceea ce mi s-a spus, probabil a fost o inscenare a
Securitatii, a completat, patetic, Boda.
Completam tabloul evenimentelor cu noul context politic care era in plina
formare, context din care nu putea lipsi Congresul al IX-lea al partidului.
Congresul al IX-lea a consfintit, in iulie 1965, suprematia lui Ceausescu in
cadrul noii echipe de conducere.

Noul secretar general pozeaza in aparator al democratiei socialiste si face aluzii


transparente la erorile epocii Dej. Se condamna practicile autoritar-birocratice
in domeniul culturii.
Congresul al IX-lea a fost glorificat de masina propagandistica a regimului
Ceausescu drept o piatra de hotar in istoria nationala.
In fapt, a fost inceputul unui dezghet politic, ideologic si economic, o varianta
sui generis de hrusciovism, un interludiu ambiguu in experienta stalinismului
permanent, arata Vladimir Tismaneanu intr-un recent studiu dedicat
respectivei perioade.
Pe firul evenimentelor, cu Virgil Magureanu
In toamna anului 1965, Facultatea de Filosofie din Bucuresti era in fierbere. In
naivitatea lor si incurajati de dezghetul politic despre care vorbea
Tismaneanu, cativa studenti de la Filosofie si-au permis sa critice, sub forma
unor discutii in camin, politica noului regim.
Inca din primavara au inceput cateva anchete ale Securitatii, care vizau un
grup de studenti de la Filosofie. In septembrie, cercetarile erau deja finalizate.
Existau la acea vreme retele ale Securitatii infiltrate printre studentii de la
Filosofie si Drept. Aceste facultati erau strict supravegheate de Securitate.
In urma cu numai cativa ani, un profesor facuse puscarie numai pentru ca citise
Critica ratiunii pure a lui Kant, ne-a declarat, Virgil Magureanu, student in
acea perioada al Facultatii de Filosofie.
La finalizarea cercetarilor de catre organele de partid si oamenii Securitatii, au
avut loc mai multe sedinte publice, la care au participat toti studentii de la
Filosofie si Drept. Cea mai importanta s-a tinut de fata cu toata suflarea
studenteasca, moment in care s-a trezit si Iosif Boda sa-si critice colegul pentru
derapajele periculoase de la linia trasata de partid.
Acuzat de injurii aduse conducatorilor de partid
Care erau acuzatiile la adresa lui Vasar? Vasar Stelian, anul III la Filosofie,
student foarte bun la carte, are toate examenele luate cu 10, este acuzat ca a
propus o manifestatie in fata ambasadei URSS si una in fata celei americane.

A raspandit zvonuri false, a adus injurii conducatorilor nostri de partid si de


stat. A declarat ca in tara noastra nu exista libertati.
A afirmat ca unii membri ai organizatiei de baza sunt stalinisti si ca marxismul
este depasit, se mai arata in insemnarile decanului Bugnariu, puse la dispozitie
prin amabilitatea lui Dorli Blaga, sotia lui Tudor Bugnariu si fiica celebrului
filosof Lucian Blaga. Si Vladimir Tismaneanu isi aduce aminte de incidentele
din toamna anului 1965, detaliile fiindu-i povestite de tatal sau.
Ideea era sa se creeze un caz in Universitate. Cativa studenti au folosit salutul
nazist in camin. In acea vreme, erau foarte multi securisti infiltrati in randul
studentilor de la Filosofie.
S-a auzit de discutiile acestora privind noul regim si s-a luat imediat atitudine.
S-a citit o informare legata de actiunile dusmanoase ale acestora, s-au format
doua tabere, pro si contra. Profesorul Tudor Bugnariu, decanul facultatii, a luat
apararea studentilor incriminati. Ulterior, a avut de suferit. Atat unii profesori,
cat si studentii in cauza.
In urma unei noi sedinte, s-a luat hotararea ca zeci de studenti contestatari ai
regimului sa fie exmatriculati fara posibilitatea de a se inscrie la alte facultati
din tara, ne-a declarat Vladimir Tismaneanu.
Iata cum prezenta profesorul Bugnariu succesiunea evenimentelor din acea zi:
In ziua de 18 octombrie a avut loc o sedinta comuna a Rectoratului si a
comitetului de partid, la care, in sfarsit, am fost chemat si eu si am aflat ca se
afla in curs o ancheta impotriva unora dintre studentii facultatii, la comitetul
centrului universitar.
Pe 21 octombrie 1965 am fost chemat la tov. Radoi, care m-a pus in tema
privind sedinta extraordinara. Am profitat de acest prilej pentru a protesta
impotriva practicii de a se face o ancheta despre facultate fara a fi incunostiintat
decanul ei, se arata in jurnalul lui Bugnariu.
Ce s-a intamplat in continuare? In biroul rectorului, am dat de acuzati, paziti
de securisti in civil sau prezenti pentru a-i impiedica sa vorbeasca cu mine sau
intre ei.
Coridoarele erau pline de persoane straine. Studentii erau intimidati, daca nu
infricosati, fiecare inchis in sine. Sedinta s-a tinut in aula.

Aula era plina, dar pe langa studenti erau foarte multe persoane care depasisera
de mult vremea studentiei, daca au fost vreodata studenti. Sunt luati si
chestionati pe rand studentii vinovati, iau cuvantul si studentii care acuza
In prezidiu, in afara de rector, erau prezenti Dudas, Radoi, Pacoste, Barlea,
Dulea, Caragheorghe s.a., mai arata profesorul Bugnariu in jurnalul sau.
Bataie ca in filme intre studenti
In urma acestor sedinte, pentru ca lectia sa fie exemplara, a urmat o bataie
generalizata pe scarile Facultatii de Filosofie, actuala Facultate de Drept.
Dupa adunare, la iesirea din Universitate, un grup de huligani de stanga i-a
luat la bataie pe cei pe care i-a putut prinde dintre acuzati.
Vasar a fost serios ranit, la cap si la mana; Mihai Turcu a scapat mai usor. Nici
nu se putea ca o astfel de sedinta sa nu aiba aceasta incheiere, si-a mai notat
decanul Bugnariu. Si Virgil Magureanu isi aduce aminte de acele zile ale anului
1965. Dupa aceasta inscenare, a urmat o adevarata incaierare.
Bande de batausi formate din studenti de la Drept i-au atacat pe contestatarii de
la Filosofie. Imi aduc aminte ca pe Iulian Badin l-am cules chiar eu, cu
cearsaful, de pe jos. Era o mana de om. Ulterior, am fost chemat sa dau
explicatii de ce am facut respectivul gest.
Batausii erau tot studenti, probabil platiti si imbatati, cum era explicatia la
moda in acea vreme, isi aminteste Virgil Magureanu.
Un alt martor ocular rememoreaza tragismul acelor vremuri. Unui student i-a
fost rupta mana in acea incaierare. Deoarece a fost sfatuit sa plece acasa,
colegul care l-a ajutat sa-si duca valiza la gara a fost si el exmatriculat, ne-a
declarat, sub protectia anonimatului, unul dintre fostii profesori de la Facultatea
de Filosofie.
Stelian Vasar, sinucis sub presiunile Securitatii
O traiectorie aparte a luat destinul studentului Stelian Vasar. La trei ani dupa
exmatriculare, acesta se inscrie la Facultatea de Electronica.
Dupa finalizarea studiilor, devine inginer si se sinucide, aruncandu-se de pe un
bloc. Se pare ca s-a sinucis deoarece Securitatea a continuat sa-l urmareasca.

Cel mai probabil i s-a cerut sa devina informator, lucru imposibil pentru Vasar,
ne-a declarat o fosta colega de facultate a acestuia.
Aceasta ipoteza nu este exclusa nici de fostul sef al SRI. Nu este exclus sa se
fi intamplat asta. Este de notorietate ca aceasta era o metoda a Securitatii.
Noi ti-am facut dosar, te-am verificat, stim totul despre tine, asa ca tu ne trimiti
rapoarte. De asemenea, trebuie luata in calcul si posibilitatea de a nu fi rezistat
presiunii psihice la care a fost supus de anchetele Securitatii, a mai spus
Magureanu.
De remarcat reticenta unor fosti profesori sau fosti studenti la Filosofie din
acele vremuri, care, dupa 40 de ani, au refuzat sa fie nominalizati, acuzandu-ne
de vanatoare de vrajitoare.
Vladimir Tismaneanu: Partidul nu avea nevoie de niciun fel de dezbateri
serioase despre marxism. Tezele secretarului general erau arhisuficiente.
Intre cei implicati in afacerea de la filosofie, in stigmatizarea si pedepsirea
exemplara a colegilor invinuiti de discutii presupus dusmanoase, ba chiar si
de o tentativa de lovitura de stat, s-a numarat colegul lor de facultate, Iosif
Boda, actualul comentator ubicuu si editorialist al Cronicii romane.
A fost intre cei mai zelosi demascatori la acea serie de terifiante sedinte din
toamna anului 1965 (repet, la cateva luni dupa Congresul al IX-lea, deci in plin
asa-zis dezghet ceausist).
Luand cuvantul, Boda a declarat ca regreta faptul ca i-a permis lui Stelian Vasar
(acuzat ca-l antipatiza pe Ceausescu) sa se intoarca intreg de la Costinesti, unde
impartisera camera in tabara studenteasca de vara.
Studentii exmatriculati, in urma denunturilor obtinute de Securitate, au fost
insultati si maltratati pe scarile rectoratului Universitatii din Bucuresti de
securisti in civil si, lucru si mai odios, daca se poate, de colegii indignati.
Atunci sa fi invatat Iosif Boda metodele practicate ulterior de mineri si de
securistii deghizati in oameni ai muncii in timpul mineriadei din iunie 1990?
Sa nu uitam, in acea perioada, Iosif Boda era unul dintre cei mai apropiati
consilieri ai lui Ion Iliescu.

La macabrele demascari din 1965, Boda l-a acuzat pe Vasar ca a fost liderul
unui grup extremist format din indivizi care foloseau salutul hitlerist (la
spalatorul din camin!).
Pentru Boda era inacceptabil faptul ca Vasar ar fi spus ca romanii sunt un
popor de turma. In plina campanie de etnicizare a partidului, pentru Boda
afirmatiile lui Vasar erau cu atat mai grave cu cat acesta era banuit a fi evreu.
Ceea ce ii deranja pe politruci era independenta sa mentala. Intr-un articol
aparut in Romania libera din 17 ianuarie 2006, sub semnatura lui Virgil
Burla, se citeaza din Jurnalul lui Tudor Bugnariu, profesorul de materialism
istoric care indraznise sa mentina relatii normale cu studentii acuzati de
fascism.
Intre cei vizati de atacurile national-securismului in plina ascensiune erau o
serie de profesori apropiati de T. Bugnariu.
Intre acestia, Iosif Cernea, autorul unei carti despre tanarul Marx, originala
pentru conditiile epocii, dar si fostul ultra-dogmatic Henri Uschersohn, care
tinea cursul de materialism dialectic.
Era vorba de un incipient conflict ideologic, perceput ca o sansa de unii dintre
tinerii lupi de a lua locul vechilor stalinisti care flirtau cu un fel de umanism
marxist.
Partidul nu avea nevoie de niciun fel de dezbateri serioase despre marxism.
Tezele secretarului general erau arhisuficiente. Din cercul lui Bugnariu faceau
parte, intre altii, Radu Florian si Ileana Ioanid.
Sedintele de demascare au fost cumplite. Scria Tudor Bugnariu: eram profund
impresionat de modul in care s-a desfasurat sedinta si pregatirea ei, care
amintea de practicile anilor 1952-1954, 1958-1959, si stiam ca, in ce ma
priveste, sedinta precedenta era numai inceputul, caci nu-mi faceam iluzii ca
unii tovarasi nu se vor folosi de aceasta imprejurare cu studentii ca sa ma
implice intr-un fel sau altul in problema studentilor sanctionati.
Sedintele au fost conduse de reprezentantii Comitetului Municipal de Partid
Bucuresti. In biroul rectorului Mihoc se aflau activistii de la Capitala: Traian
Dudas, Marin Radoi, Cornel Pacoste, Mihai Dulea, precum si inginerul
Caragheorghe, responsabil pentru predarea stiintelor sociale.

Au fost chemati si studentii impricinati. Scrie Octavian Nicolae: S-a


incriminat o lucrare de biologie, redactata de Traian Vasar, lucrare elaborata sub
conducerea prof. Octavian Munteanu si premiata la concursul national al
cercurilor studentesti de la Sinaia. ()
Au luat cuvantul diversi oameni care nu ne cunoasteau, de ex. acad. Vasile
Maciu, istoric, care a vorbit de realizarile poporului nostru, de exemplu
combinatul siderurgic de la Hunedoara, desi n-am inteles ce legatura avea asta
cu noi.
Deosebit de violenti au fost colegii nostri Colev, viitor activist al comitetului
judetean Brasov, si Iosif Boda.
Acesta din urma a declarat ca, daca ar fi stiut ca Traian Vasar era un asemenea
dusman de clasa, l-ar fi sugrumat cu mainile lui. Au mai luat cuvantul colegi si
profesori. Unii, din pacate prea putini, si-au marturisit ulterior regretul pentru
acele clipe de abjectie.
Fratia Kominternista Reloaded fiul
Daniel Boda numit la sefia Agentiei Nationale a Medicamentului
Daniel Boda, fiul cunoscutului analist politic Iosif Boda, a fost numit recent de
catre ministrul Sanatatii, Ion Bazac, la sefia Agentiei Nationale a
Medicamentului.
Postul respectiv este unul de foarte mare greutate, ANM fiind institutia care
acorda autorizatiile pentru comercializarea produselor medicamentoase sau
poate decide retragerea acestora de pe piata, scrie In Politics.
In plus, ministrul Bazac a propus deja, printr-un proiect de lege, ca ANM sa fie
institutia care elibereaza si autorizatiile de functionare pentru farmacii, Colegiul
Medicilor urmand sa capete un rol mai mult decat decorativ, sau, cum se spune
in noua lege, consultativ.
In varsta de 36 de ani, Daniel Boda, este medic si are ca specializare bolile
dermato-venerice.
Sursa: Romania Libera, Ziarul de Iasi, Evenimentul Zilei, In politics

Daniel Roman

mai 17, 2013


Astia suntem cu astia defilamNu e mai rau Boda decat altii si nici mai
bun
(Quote)
Reply

Luca Octavian
februarie 5, 2012
din negura timpului aceasta hoarda de raufacatori fac exclusiv rau
celor care din imbecilitate si toleranta crestina le deschide usa casei si
ii mai si pofteste la masa timp in care aceasta scursura a speciei umane
planuieste si pandeste cum sa -l distruga si sa-l jefuiasca pe gospodar si
sa se culce cu navasta-sa iar pe copii acestuia sa-i transforme in servii sai
acestia sunt si ce este mai rau ca aceasta adunatura criminala se
divide unii sunt sefarzi si dejectia ce amai periculoasa pentru omenire
si civilizatie sunt asdchenarzii ce provin din triburile salabatice ale
khazarilor din asia mica inchinatori la falus si bautori de sange uman
trecuti la iudaism in anul 600 dhr din aceasta mizerie face parte si acest
deselat si periculos iosif boda [cu litera mic a]
(Quote)
Reply

Scorilo
noiembrie 29, 2010
TVR1 , nu-l mai invitati pe Iosif Boda. Este el un analist politic
( echidistant ) cum il denumiti ? Nu este . Dovada ? Cititi marturia dnei

Viorica Ianusevici.Nu este adevarat ? Sa raspunda domnul Boda , ca pe


timpuri la securitate ! Sa fie invitat in media privata , dar nu la postul
public care este platit si din banii celor persecutai de acesta. Domnilor ,
chiar nu vrem ne facem curatenie in ograda !
(Quote)
Reply

ghizela
noiembrie 4, 2010
si cati ca el mai sunt? pana nu scapam de toti tara asta nu va respira
curat.
(Quote)
Reply

maria bezsan
octombrie 6, 2010
Asta
nu
il
impiedica
sa
pupe
este la putere! acum e in dosul lui basescu!
(Quote)
Reply

in

fund

pe

cine

Viorica Ianusevici
martie 7, 2010
Adaug cateva randuri la Biografia neromantata a lui iosif boda, in
sprijinul
memoriei
sale
lovite
de
amnezie.
Citesc
si
respiratia
mi
se
accelereaza
de
revolta.
Sa stii ca ai contribuit la schimbarea fatala de destin a unui Om si sa
spui simplu: nu-mi mai amintesc ce am spus in luarea mea de
cuvant!!!
Eu
insa,
da.
Imi
amintesc
la
virgula.
Aula facultatii de drept era plina pana la ultimul loc, chiar daca studentii
tuturor facultatilor di cadrul Filosofiei erau parca 256. Restul, erau
securisti
desigur.
Tanarul iosif boda a urcat cu pasi mari pe scena Aulei, la microfon si a
rostit urmatoarele cuvinte: Numele meu este i.b. Sunt cetatean roman de
origine maghiara. In vara am fost cu Stelian Waschar la Costinesti. Daca
stiam ce gandeste, va asigur ca nu s-ar mai fi intors viu de acolo.
Memioria mea afectiva a retinut si virgulele acestui taios discurs, menit
sa lase dare prin aer, transformate in carari, in cariera pana astazi. Astazi,
acelui tanar manios, i se spune cu respect si umilitate DomProfesor!
Memoriea sa atat de scurta, il ajuta sa nu simte sub talpi fiinta zdrobita
de
caldaram
a
lui
STELIAN
WASCHAR

In
memoria
Lui,scriu
aceste
randuri.
Era o minte stralucita, dar, pana si rezultatele sale eminente i-au fost
imputate in rechizitoriu. S-a spus chiar asa, ca facea efortul de a fi cel
mai bun, pentru ca, prin reusitele sale sa distraga atentia de la
preocuparile
sale
anticomuniste.
Sedinta aceea infernala a durat de pe la pranz, pana dupa 12 noaptea,
timp in care, cei sapte incriminati -cinci acuzati principali, doi, aflati
acolo pentru ca au stiut si nu au tradat-, au fost tinuti in picioare pe scena
Aulei
(!),
fara
o
cana
de
apa.
Dupa incheiere, asa este, au urmat reactii violente ale tinerilor comunisti
(!), asemeni lui boda iosif, prieten cu astalosch-virgil magureanu.
Daca tot l-am numit pe acesta din urma, ii voi corecta si memoria (iata
un punct comun al acestor prieteni nedespartiti -amnezia!-)_
Asadar, la miezul noptii, am mers pe jos pana la Caminul Grozavesti,
impreuna cu Iulian Badin si sotia lui. Am fost vazuti din tramvai de catre
cei de teapa tanarului iosif boda. Ajungand la camin inaintea noastra, au
coborat si ne-au asteptat in fata cantinei, zdrobindu-l in bataie pe Iulian
Badin sub privirile sotiei sale, studenta si ea, gravida in ultima luna.
Scena era cumplita. Iulian avea o operatie pe toate lungimea

abdomenului si, dezgolit fiind in furia loviturilor, era lovit cu precadere


in acea zona, de catre un grup asezat -cerc impenetrabil in jurul sau.
Cand chiar nu mai misca aproape, l-au abandonat si am putut sa-l luam
pe brate -doua fete eram, nici vorba de astalosch prin apropiere.
Lung timp mai apoi aveam umbre ce ne urmareau tot timpul. Cum oare
nu au trecut si la alte consecinte, mi-a fost de mirare multa vreme. Poate
doar starea grava si astfel acuzatorie a lui iulian, ne-a aparat de
represalii.
Unul dintre colegii nostri a fost chemat de catre DOMNUL PROFESORDECAN BUGNARIU si sfatuit sa se retraga medical, pentru a
preintampina exmatricularea iminenta. Vina sa, era ca-l ajutase sa ajunga
la gara cu bagajele, pe unul dintre cei sapte deja exmatriculati din toate
facultatile
din
Tara

Asadar, cetetene roman de origine maghiara somn fara vise si fara


remuscari