Sunteți pe pagina 1din 24

Mediul mediteranean se intalneste de o parte

si de alta a Ecuatorului,intre paralele 30-40


latitudine nordica si sudica.Aceasta se
intalneste pe insulele si statele de pe marginea
Marii Mediterane,dar si pe areale mai restranse
in vestul continentelor,in Clifornia(America de
Nord),in centrul statului Chile(America de
Sud),in Africa de Sud si in sudul Australiei.

Clima mediului mediteranean este caracterizat prin


aparitia celor patru anotimpuri ,avand extreme vara si
iarna.
Vara dureaza patru luni, este foarte calda si secetoasa,cu
temperaturi ridicate,media lunara fiind de 20-25 grade,si
datorita precipitatiilor reduse prezinta uscaciuni.Toamna
este mai scurta,de circa doua luni si odata cu ea incep
ploile care refac stratele acvifere si reinvie vegetatia care
a avut de suferit pe timpul verii.Iarna este caracterizata
prin ploi mai bogate ,cer mohaorat si valuri de
frig,asemanandu-se cu climatul temperatoceanic.Primavara determina o explozie vegetala,cu
plante inflorite datorita temperaturilor moderate si solului
umed,facand acest anotimp cel mai placut din an.

Temperatura medie anuala oscileaza intre 15 si 20


grade.Verile sunt mai fierbinti in interiorul
continentelor si mai racoroase in zonele litorale.
Cantitatea anuala de precipitatii este in mediu de
500-1000 mm, valorile cele mai mari ajungand peste
1500 mm si cele mai mici sub 350 mm.
Elementul climatic il constituie alternanta si
interactiunea maselor de aer polar si subtropical
arid,astfel bat vanturile de vest .Muntii bareaza
vanturile pe diferite directii formand vanturi locale
cum ar fi :mistralul,un vant rece care bate in sudul
Frantei,bora,vant rece care bate pe tarmul estic al
Marii Adriatice si in nordul Italiei, sirocco,vant cald
care bate dinspre sud spre Mediterana,vantul cald
Santa Ana pe tarmul estic american in California si
vantul cald Berg in Africa de Sud.

n arile mediteranene domin relieful


nalt format din munti tineri ca:M-tii
Pirinei,M-tii Alpi,M-tii Apenini,M-tii
Pindului,M-tii Carpati.Solurile specifice
sunt solurile calcaroase,solurile
galbene si rosii(terra rosca).este o
regiune care are inca vulcani activi.
Din aceasta cauza cutremurele sunt
dese.

Muntii Pirinei

Muntii Alpi

Muntii Pindului

In functie de clima plantele prezinta adaptari


specifice.Plantele sunt perene si sempervirente.Au frunze
mici,dure,cu spini.
In aceasta regiune se intalnesc paduri xerofite si tufisuri
xerofile.
Padurile xerofite se intalnesc in general pe versantii
muntilor pana la altitudinea de 1500 m,chiar pana la
2500 m in Muntii Atlas pe tarmul African.Pe terenurile mai
umede se predomina sterjarul de pluta in amestec cu
pinul maritim,pinul de alep si arbusti,iar pe cele uscate si
pe calcare creste stejarul de stanca si mai multe specii
de arbusti: de fistic,de laur,de levantica,de otetar etc.In
zonele mai calde se intalneste maslinul salbatic,in sudestul Australiei apar eucaliptii si in Liban si in sudul Turciei
se dezvolta cedrul.

Stejarul de pluta

Pinul maritim

Fisticul

Levantica

Mediul mediteranean este propice activitatilor


antropice avand repercusiuni in alcatuirea si
structura mediului natural. S-au inregistrat: taierea
abuziva a padurilor, insotita de accelerarea
proceselor de eroziune ce au dus la degradarea
solurilor; impunerea unor medii intens antropizate
atat in cadrul asezarilor urbane mari, cat si in lungul
litoralului oceanic sau maritim; in afara instalatiilor si
a amenajarilor portuare, se afla o retea de statiuni
turistice si balneomaritime cu dotari, porturi si
infrastructura ce modifica mult, caracteristicile
initiale ale tarmului.

a) Mediul de via de tipul maquis. Defriarea


pdurilor a contribuit la dezvoltarea tufriurilor
xerofite, care se ntlnesc pe rmurile mediteraneene
de vest. Aici cresc mslini, stejari de stnc, palmieri
pitici, arbuti epoi. n sudul Franei acest tip de
vegetaie se numete garriga, n Chile mattoral (fig.
6.7), n Australia scrub (vegetaia este format
preponderent din eucalipi pitici i acacii).
b) Badlands-urile. Este un mediu cu un peisaj
dezolant, alctuit din multe ravene, alunecri de teren,
suprafee erodate. Se mai numesc pmnturi rele,
ntruct nu mai pot fi folosite nici n agricultur, nici la
mpduriri.

c) Regiunile alpine. Reprezint un mediu mai puin


transformat de om, caracterizat prin peisaje
montane spectaculoase, cu forme glaciare, gheari
i lacuri glaciare. Influena antropic ine de
staiunile de odihn i turism (lacurile Maggiore,
Como, Garda, Idra etc.). Munii Alpi sunt cunoscui
datorit numeroaselor staiuni montane pentru
practicarea sporturilor de iarn, unele cu o dotare
tehnic dintre cele mai moderne: Maso Corto
(2004 m), faimoasa Valle dyAosta (important nod
de comunicaie ntre Italia i Frana prin celebrul
tunel de sub Mont Blanc, de 11,5 km). n aceste
regiuni se afl parcurile naionale Gran Paradiso i
Cogne.

S-ar putea să vă placă și