Petru Lascau

Cuvant inainte
In salonul unui spital se gaseau doi bolnavi. Unul din ei, care
suferea cumplit din pricina plamanilor, era ridicat n fiecare zi de
sora medicala la fereastra salonului, unde, sprijinit de perete,
trebuia sa stea n picioare mai bine de o jumatate de ora. In acest
timp ncerca sa descrie cele vazute pe fereastra, colegului sau de
suferinta, un barbat paraiizat, tintuit la pat. Privea pe fereastra
si-i descria plastic cum primavara punea stapanire peste parcul din
apropiere. Zarzarii erau n floare, iar papadiile presarau galbenul
lor regal peste verdele matasos al ierbii fragede. Un vant molatec
unduia pletele unor ndragostiti care se zbenguiau prin parc. Pe
oglinda albastra a lacului pluteau nuferii unor lebede
maiestuoase...
Zilele treceau parca mai usor, si paralizatul astepta acum cu
nfrigurare ziua urmatoare, cand va auzi din nou cat de minunata
este lumea de afara. Incetul cu ncetul, dorinta de a trai se
trezea din nou n el. Simtea un nou freamat de viata n oasele lui
imobile, cu fiecare noua descriere a frumusetii de afara.
Intr-o noapte ngrozitoare, ochii sai spre lume, omul bolnav de
plamani, a nceput sa tuseasca nfiorator. Mana sa imobila n-a
putut apasa butonul de alarma.
Spre dimineata, au scos cadavrul din camera sa. Era acum
singur. Nespus de singur si trist. O daca ar fi cineva sa-i mai
spuna ce este dincolo! I-a venit o idee. A cerut sorei sa-l mute n
patul de langa fereastra. Cu sfortari supraomenesti, dupa luni de
zile de nemiscare a reusit sa se ridice ntr-un cot. S-a uitat pe
fereastra sa vada un crampei macar din lumea de afara descrisa
atat de minunat de colegul sau de suferinta.
In fata ferestrei era un perete mare si gol.

Cele scrise n aceasta carte sunt imagini vazute de un

suferind pentru alti suferinzi, pentru ca prin ele sa aduca
speranta unei vieti autentice celor care au asa mare nevoie de ea.
Am adunat de-a lungul anilor aceste ntamplari pe care
unele le-am trait, altele le-am auzit, altete le-am citit. Pe toate
nsa le-am folosit mereu n predicile mele, pentru ca ele nu sunt
decat imagini vazute prin fereastra lumii, imagini care zugravesc o
realitate de dincolo de fire, din lumea mirifica a lui Dumnezeu. Fie
un zambet, fie un suspin nascut din cititul acestor randuri, este
rasplata muncii mele, si o noua speranta n mai bine, si mai frumos
al sufletul iubitor de adevar.
Am scris aceste randuri si n speranta ca unele din
povestirile sau frazele acestei carti vor sluji predicatorilor sau
altor vorbitori publici, facandu-le vorbirea mai colorata si mai
accesibila ascultatorilor lor, prin forta de etalat a ilustratiilor.
Petru Lascau

Cap.1. In lupta cu noi insine

Adevarul
Un proverb sarbesc recomanda: "Spune adevarul si fugi"!
Mai bine sa suferi tu din pricina adevarului decat sa sufere el din
pricina ta.
Un adevar spus pe jumatate este o minciuna ntreaga.
Parintii se supara cand copiii spun minciuni si uneori se supara de
moarte atunci cand spun adevarul.
Binecuvantati sa fie dusmanii nostri care ne spun adevarul atunci
cand prietenii ne flateaza.
Adevarul doare, dar ceea ce ne lasa rani adanci este totusi
minciuna.
Uneori este la fel de greu sa spui un adevar pe cat de greu este sa
ascunzi o minciuna.
Sunt unii oameni care nu pot spune adevarul. Unii care nu pot
spune o minciuna si multi altii care nu pot face diferenta ntre
adevar si minciuna.
Adevarul care-i face pe oameni liberi este n cea mai mare parte
adevarul pe care oamenii n-ar vrea sa-l auda. (Herbert Agar)
Nu e atat de important ceea ce nu stiu oamemi, cat este de
important ceea ce stiu atat de bine si nu este adevarat. (Josh
Billings)
Cea mai obisnuita minciuna este aceea pe care ne-o spunem noua
nsine. (Friednch Nietzshe)
Omul care este brutal de onest se bucura de brutalitate la fel de
mult ca de cinste. Posibil ca mai mult.( Richard J. Needham)

Foarte aproape de adevar

Unul dintre copiii mei aflat n primele saptamni de scoala,
ntrebat fiind cat face 3 plus 3 a raspuns repede si dezinvolt: 5.
La comentariile dojenitoare ale celorlaiti, a replicat surprinzator:
"Am fost pe aproape de raspunsul bun!"
In matematica nu poate fi decat un singur raspuns corect, iar
toate celelalte gresite, indiferent cat de aproape sau de departe
ne aflam de raspunsul corect. De aceea Isus ne-a spus ca tot ce
trece de la "da" si "nu" vine de la cel rau. Cu alte cuvinte, adevarul
este ori alb ori negru. Nu stiu de ce preferam totusi culoarea gri.

Diogene si lampa sa
Diogene ajunsese de nedorit n ntreaga Atena pentru ca se
spune ca umbla descult, n haine rupte si murdare cu un felinar n
mana, ziua n amiaza mare. Ridicand felinarul in fata trecatorilor
spunea: "Caut un om cinstit!". Se pare ca n-a gasit nici unul. Azi ar
avea aceeasi dificultate?

Eseul lui Napoleon

In anul 1791, Academia din Lyon a oferit un premiu pentru cel
mai bun eseu cu titlul: "Ce adevaruri si sentimente sunt cele mai
necesare pentru ca omul sa afle adevarata fericire". Printre cei
care au concurat a fost un tanar despre care lumea avea sa auda
n curand foarte multe - tanarul Napoleon. Eseul sau a fost plin de
adevar si de idei nalte. Pacat ca nu si viata sa de mai tarziu.

Adevarul si ouale de gaina

Se spune despre presedintele Statelor Unite, Grover Cleveland,
ca n tineretea sa insista ca familia sa dea vecinilor ouale pe care
o gaina a acestora le oua n curtea lor. Aceasta demonstratie de

timpuriu a cinstei sale i-a marcat toata viata, inclusiv cea de

presedinte al Statelor Unite. Credinciosia si respectarea
adevarului in cele mai mici lucruri ne va face capabili n
manipularea lucrurilor mari, asa cum spunea Mantuitorul.

Adevarul si hotii
Cand tatal marelui filozof, Emmanuel Kant, calatorea printr-o
padure a Poloniei spre patria sa, a fost ntalnit de o ceata de hoti
care i-au cerut tot ce avea.
- Ne-ai dat totul?, au ntrebat hotii.
- Da. Tot ce am, a raspuns batranul Kant.
Plecand la drum a simtit ca era ceva tare sub saua calului sau. A
cautat sa vada ce este si si-a adus aminte de cateva monede de
aur pe care le dosise pentru aceasta calatorie si din pricina
emotiilor ntatnirii cu hotii uitase de ele. In loc sa se bucure ca
scapase cu banii, batranul s-a ntors repede si a strigat dupa
ceata de hoti.
- Domnilor, va rog sa ma iertati ca nu v-am spus adevarul, dar de
emotia ntalnirii am uitat banii acestia care erau ascunsi sub saua
calului meu. Va rog sa-i luati.
Uimirea hotilor a fost peste masura de mare. Dupa o tacere
destul de lunga, unul dintre ei a venit si i-a restituit punga. Apoi,
altul i-a restituit celelalte bunuri luate anterior. L-au ajutat apoi
sa ncalece pe cal si i-au urat "drum bun", cerandu-si iertare de la
batranul crestin. Adevarul si bunatatea au biruit raul.

Algebra
Decanul unei facultati din Statele Unite a descoperit ca o
femeie se nscrisese pentru al patrulea an consecutiv la cursul de
algebra cu toate ca-l absolvise n primul an. Curios, a ntrebat-o de
ce se nscrisese iarasi la cursul de algebra. Femeia a raspuns ca

era satula de cearta cu vecinii sai despre toate lucrurile din lume
si, dorea sa studieze ceva despre care nu se mai puteau certa.
Operatiile matematicii nu se vor schimba niciodata. Doi si cu doi
fac patru oricand si oriunde. Rezultatul este un adevar etern si
plin de autoritate.

Aparatorul adevarului
Henry al VIII-lea, regele Angliei a scris o carte mpotriva lui
Martin Luther, pentru care, papa de la Roma i-a conferit ordinul:
"Pentru apararea credintei". Primind vestea tiranul s-a bucurat
foarte mult. Majordomul curtii regale, vazandu-i bucuria, i-a spus:
"Sire, ar trebui ca eu si maria-ta sa ne aparam pe noi si sa lasam
credinta sa se apere singura".

Animale necurate
Preotul, intermediarul dintre Dumnezeu si om, fiinta cu un
destin atat de deosebit, trebuia sa stea fata n fata cu etenitatea
prezentandu-i problemele efemerului, ca apoi sa aduca rezolutia
divina fiintei ncarcate de pacat. Multe se cereau acestui om cu
averi n lumea cealalta, legat mai mult de dincolo decat de aici si
acum. Dintre toate, nsa, i se cerea mai mult ca orice, sfintenie.
Punere de-o parte doar pentru Dumnezeu, separare de toate cele
lumesti si alipire de etern.
Cartea Leviticului este cartea preotilor. Paginile ei sunt
dedicate celor ce slujeau altarului, reglementandu-le viata si
conduita. Ea vorbeste de sfintirea si sfintenia lor, de la
mbracaminte si datoriile sacerdotale pana la ceea ce aveau sau nu
aveau voie sa manance. Viata nici unei alte fiinte umane n-a tost
atat de detailat reglementata de cartea lui Dumnezeu. Tocmai din
pricina responsabilitatilor sale, din pncina vecinatatii sale cu
vesnicia.

Intrat in Locul Sfant, sau ca mare preot n Stanta Sfintelor,

devenea reprezentantul umanitatii si cel al lui Dumnezeu n acelasi
timp. Numai sfintenia putea purta povara acestei insarcinari.
Numai curatia sa interioara, de la gandul plamadit n minte la
bucatele de la masa pranzului, putea oferi scutul mpotriva unui
Dumnezeu manios pe orice mizerie umana. Bai rituale, haine unse
cu untdelemn, jertfe si arderi de tot, un regim alimentar strict.
Stintenie Domnului. "Sa fiti sfinti, caci Eu sunt sfant." (Lev.
11:45).
Mi-a atras atentia recent, stricta interdictie divina data
preotului de a nu consuma anumite animale, care trebuiau
considerate 'necurate'. Consumarea lor si chiar atingerea lor de
catre sacerdot ducea la starea de 'necurat' naintea lui Iahve.
Numai spalaturile rituale repetate si jertfele pentru vinovatia
necuratiei, si apoi timpul, puteau spala aceasta stare de conflict
cu sfintenia Creatorului.
Cu toate ca va parea ciudat unora, m-am gandit ca ne-ar fi de
folos sa vedem ce fel de animale erau interzise meniului preotesc,
mai ales ca prin preotia tururor credinciosiior, cadem sub
incidenta acelorasi pretentii divine de sfintire. In Noul Testament
avem reglementarea apostolului Pavei care ne ndeamna sa
consumam totul cu multumire si ca totul poate fi sfintit prin
rugaciunea celui ce mananca. De aceea cred nimerit sa ne referim
mai
degraba
la
caracteristicile
animalelor
respective,
caracterstici cu corespondente n caracterul uman.
"Iata din vietatile care se tarasc pe pamant, cele pe care le
veti privi ca necurate: cartita, soarecele si soparla dupa soiul ior;
ariciul, broasca, broasca testoasa, melcul si cameleonul" (Lev.
11:29-30).
Cu toate ca traducerea lui Comilescu nu reflecta exact soiul de
animale mentionate de originalul ebraic, le vom lua pe rand din
aceasta lista cu denumirile lor romanesti.

Cartita
Animal ciudat, iubitor al ntunericului. din pricina carui fapt
ochii nu-i sunt dezvoltati. Sapa tunele lungi pe sub pamant,
producand pagube agricultorilor. Nu este iubita de nimeni.
Omul lui Dumnezeu este un iubitor al luminii. Vine la lumina cu
curaj sa i se vadeasca faptele. Nu are de ce sa se rusineze.
Dumnezeu detesta caracterele ascunse, ramatorii din ntuneric,
sufletele ce fac pagube altora prin sapaturile lor. Vai de preotul,
de omul ce se hraneste cu asemenea obiceiuri. Suflete ascunse, fii
ai ntunericului, care n-au ochi sa vada si n-au urechi de auzit, de
prezenta carora esti constient mai mult dupa efectele sapaturilor
lor, decat de aratarea lor la fata. Musuroaiele lor murdare apar
unde nu te astepti si cand nu le doresti. Fapte murdare ale firii
pamantesti, produse ale noptii si ale singuratatii, distrug recolta
ogoarelor divine. Pamantul reavan al ogomlui, sapat, semanat cu
lacrimi si udat de roua cerului, se bulbuca uneori grotesc si
pagubitor de activitatea acestor fiinte vandute ntunericului. Pe
fata curata a imasului spiritual unde mieii si oile trebuie sa pasca,
se ivesc n zori ca un varsat pecinginos musuroaiele cartitelor de
dedesubt. E o mare necuratie sa te hranesti cu aceste obiceiuri
pamantesti.

Soarecele
Nu se pot spune multe lucruri despre soarece. De fapt nici nu ai
despre cine. Poate ca traieste si el n ntuneric, n gaurile pe care
si le roade n peretii casei si n dusumele. Este mai mult un deranj
decat un pericol. Fricos din cale afara se ascunde la repezeala la
cel mai mic zgomot. Singurul dar pe care se pare ca-l are este
acela ca sperie femeile fricoase. Opereaza n dosul scenei. Pe
ascuns. Are obiceiul sa-si infiga dintii in branza altuia.
Ati ntalnit oameni cu asemenea caracter? Fiinte fricoase ce
sperie pe cei mai slabi decat ei. Oameni ce deranjeaza prin mica

ciupeala, prin amestecul subtil in treburile altora. Casa Domnului

are gaurile sapate de ei, gata sa se refugieze imediat ce simt un
potential pericol. Actioneaza cand nu-i vede nimeni. Se ascund n
dosul unui biletel anonim. Musca lacom pe ascuns din reputatia
cuiva. Lasa n urma mirosul caracteristic de rozator si urmele
dintilor n branza comuna. Doar doamnele batrane se mai urca pe
scaune tipand isteric la trecerea lor. Nu sunt periculosi, dar ti
strica linistea unei dupa-amieze prin goana lor inoportuna prin
coltul odaii, ca un gand necunoscut si vulgar, ca o amintire
neplacuta din tinerete. Nu va hraniti cu soareci. Chemati pisica!

Soparla
Unul din cele mai mici animale, dar cu limba ucigatoare. Este
usor de neglijat prin micimea ei, dar periculoasa prin otrava limbii
sale. Loveste fulgerator cu exactitate si cu venin. Nu are alte
resurse. Corp mic si vulnerabil. si lasa coada rupta si fuge la cel
mai mic zgomot. Doar limba ucide.
Un asemenea caracter a carui putere sta n limba, este de
temut. Ucide cu vorba, n momentul cand esti cel mai vulnerabil,
cand nu te astepti, Exact veninul potrivit al urii si batjocurei, al
njosirii si calomniei. Te asteapta n umbra unei frunze de
aparenta nevinovatie, pentru a-ti arunca veninul vorbei. Lucratori
cu gura, oameni ai veninului si urii, semanatori de discordii si
certuri ntre frati, purtatori de barfe si calomnii, soparlele de azi
ucid suflete. La adapostul micimii si agilitatii lor de a se strecura
prin viata neobservati, raspandesc zvonuri si otrava lor
paralizeaza sufletele victimelor pe care si le aleg dintre cei
neatenti.
Nu se cade omului lui Dumnezeu sa se hraneasca cu obiceiurile
soparlei. El este chemat sa dea viata prin cuvintele sale si nu sa
ucida cu vorba.

Ariciul
Fiinta ciudata. Acoperit de tepii sai devine invulnerabil. In
pericol se ghemuieste zbarlindu-si miile de sageti spre dusmanul
ntalnit n cale. Pentru el toti sunt dusmani. Nu poti avea nici o
relatie intima cu el. Nu te poti apropia fara sa fii ntepat. Trebuie
cu un asemenea om sa pastrezi distanta legala. Nu-ti va permite
nici o apropiere. Nu vede n tine decat un dusman. Isi zbarleste
tepii autoprotejandu-se. Este suspicios la orice vorba. Orice fraza
poate fi interpretata ostila. Orice gest de prietenie poate fi
considerat periculos. Nu poti avea decat parte de mpunsaturile
lui. Vrei sa-l ajuti? Te nteapa. Vrei sa-i fii prieten? Vor fi tepii lui
mereu ntre tine si el. Inabordabil, neprietenos, suspicios si
artagos, nu ofera nici o sansa unei relatii durabile.
Nu poti fi preot al Celui Prea nalt cu un caracter ca al ariciului.
Omul lui Dumnezeu trebuie sa fie prietenos. Vulnerabii de
prietenos. Dragostea te face absolut vulnerabil. Nu poti fi tepos
si sa iubesti n acelasi timp.

Broasca
Fiinta acvatica si de uscat n acelasi timp, broasca populeaza
baltile n proces de descompunere. Se complace n ape statute si
urat mirositoare, populandu-le cu mii de mormoloci lipsiti de
odihna. Oracaitul ei coloreaza amurgul zilei. Nu poti sa nu te
gandesti la Egiptul lui Faraon invadat de broaste moarte de
caldura zilei au transformat tara ntr-o cloaca de gunoi
putrefiant, pestilential. Broasca este tipul unui caracter ce se
complace n mizeria vietii, lasciv si libidinos, gretos prin conduita
si moravurile cu care se lauda oracaind la fel cum altii lipsiti de
modestie se lauda cu virtutile lor. Se retrag mpreuna cu cei
asemenea lor n baltile fetide ale placerilor venale. Prada
alcoolului, drogurilor si senzatiilor carnale, aceste fiinte
abrutizate de pasiuni primare, creeaza o subcultura decadenta a

fiecarei societati. Ingrosandu-li-se randurile altereaza peisajul

obisnuit al vietii cu aparitia lor dezmatata si nuda. Broaste
raioase, broaste verzi si brotacei, mormoloci, oracaieli inutile muzica decadenta de balta seaca.
Alimentati de filosofii freudiene, dominati de patimi si dorinti
niciodata nplinite, acesti urmasi ai vechii Sodome, ne patruleaza
anual pe strazi n nuditatea dezgustatoare a lascivitatu lor
batraciene, oracaindu-si sloganete libertatilor ce si le doresc.
Omul lui Dumnezeu, nu numai ca trebuie sa identifice asemenea
spirite, dar trebuie sa fuga de ele. Spiritul Dalilei, a nevestei lui
Potifar, duhul Izabelei, broaste de sorginte internala au distrus
mari eroi ai credintei. Intrebat de Moise cand sa se roage pentru
izgonirea broastelor, Faraon a raspuns: "Maine!". Mai dorea o
noapte cu broastele.

Broasca testoasa
Creatura acesta locuieste ntr-o casa blindata. Armele
obisnuite nu fac decat sa ricoseze de carapacea sa. Ratacesc n
toate directiile parand sa n-aiba o casa proprie. In fiecare noapte,
n unele parti ale lumii, soferii trec cu masinile peste ele. Foarte
rar reusesc sa raneasca vreuna. Cavaleri n armura cu miscari
greoaie se retrag la adapostul carapacei solide ori de cate ori
apare vreun pericol.
Sunt printre noi "crestini-broasca testoasa", nceti si
autoprotectori. La cel mai mic semn de pericol se retrag la
adapostul armurii lor de tacere impenetrabila. Nu vei sti niciodata
ce gandesc, ce simt, ce opinie au despre ceea ce se petrece n
jurul lor. La adapostul blindajului lor de netrecut si consuma in
taina coaja uscata a gandului pe care n-o mpartaseste niciodata
cu nimeni. Nu stii niciodata daca ti-e dusman sau prieten, daca te
iubeste sau te dispretuieste. Nu vrea sa fie vulnerabil. Spre
deosebire de spiritul ariciului care se apara atacand, testosul se

apara prin neparticipare, prin neimplicare, prin tacere, prin

retragere.
Lumea n care traim ne este ostila. Ostilitatea ei trebuie
provocata de iubirea din noi. Iar iubirea actioneaza prin fapta.
Spiritul de broasca testoasa rezista ostilitatii prin retragere n
lumea proprie, la adapostul lucrurilor familiare, cunoscute, n
tacerea blindajului interior. Obiecte greu de urnit, calatorind
haotic, tara tinta sau punct de origine, aceste blindate vii, ne
ngreuneaza mersul, ne intriga si ne obosesc.
Preotul lui Dumnezeu nu poate sa se hraneasca cu un asemenea
spirit fara ca lucrul acesta sa-l faca necurat naintea Creatorului
lui.

Melcul
Melcul este o creatura gelatinoasa, cleioasa si dezgustatoare.
In multe parti ale lumii cochiliile lor sunt deosebit de frumos
ornamentate, dar toti melcii sunt cleiosi. Strica tot ce ntalnesc n
mersul lor pianissimo. Poti sa le trasezi drumul parcurs dupa dara
lipicioasa pe care o lasa n urma. Cu toate ca poseda o gaoace
sidefie si policroma n care traiesc, melcii nu sunt decat "lupi
mbracati n piei de oaie".
Vietatea ne aduce aminte de acele caractere lente n miscari si
ncete la gandire, care te atrag prin frumusetea aparenta a
cochiliei lor, dar care ti pateaza viata si ti-o scarbesc prin
interiorul lor gelatinos si cleios. Nimic solid si trainic nu exista n
omul lor interior. Fara sira spinarii, fara principii si valori daltuite
n bazaltul unei constiinte curate, omul-melc mizeaza pe efectul
exteriorului sau, a formelor din afara personalitatii sale. Este bun
de decor. Dar sa nu deschida gura, sa nu-si verse lichidul soios si
cleios al sentimentelor lui. Va lasa urme peste tot. Urmele
incertitudinilor si nonvalorilor sale. Pagubele pe care le produce
bisericii sunt mari pentru ca naintcaza ncet si sigur la adapostul
expresiilor crestinismului sau de suprafata. Mic si aproape

nemiscat n comparatie cu rata schimbarilor vietii obisnuite, acest

caracter perfid are tinte de lunga durata, pe care si le atinge de
cele mai multe ori mizand pe aceeasi tranzienta atat de mica si pe
exteriorul care nseala usor pe naiv.

Cameleonul
Fiinta ciudata prin puterea ei extraordinara de a se schimba, de
a se adapta la culoarea mediului nconjurator. Este greu de
observat din cauza artei sale desavarsite de a se camufla. Pe
fundalul frunzelor verzi, devine verde. Cand frunzele sunt rosii,
devine rosu. Dragostea sa cea mai mare este sa fie n armonie cu
lumea din jur. Nu are nici un alt principiu decat acela de a fi atat
de schimbator cat cer conditiile externe.
Prototipul omului fara principii, al omului adaptabil la orice
situatie, cameleonul ne aminteste de flgurile slugarnice si
maleabile n tiparele oricarei ideologii. Omul care poarta steagul
celui biruitor, gata sa-l schimbe n culoarea altui campion. Cu
comunistii este comunist, cu capitalistii este capitalist, cu
crestinii este crestin, iar cu paganii este si el pagan. Dorind sa
supravietuiasca cu orice pret, cameleonul are singura arma aceea a
lipsei de convingeri personale. El este trestia batuta de vant, norii
purtati de ici colo de orice vant de nvatatura. Pe el se bizuie
despotii, votul lui l raporteaza omul politic, cu toate ca este
tradatorul profesionist, nu din dorinta de arginti, ci din cea a
supravietuirii cu orice pret.
Vai de omul fara principii. El nu este un semn de circulatie, ci
mai degraba dispozitivul ce indica directia vantului. El are parerile
celor mai puternici, uniforma lor. El nu are propria sa culoare. Are
doar culoarea altora.

Concluzie

Se apropia iarna. Plimbandu-se pe plaja dis de dimineata, un

misionara vazut cum personalul de ntretinere al statiunii culegea
din nisip mai multi pescarusi morti. S-a apropiat de oamenii aceia
si i-a ntrebat de ce au murit pasarile acelea atat de frumoase.
"Pentru ca n timpul sezonului turistic, mii de turisti care vin aici
pe plaja hranesc pescarusii cu te miri ce: bomboane, paine, biscuiti
si multe alte lucruri daunatoare acestor pasari de mare. Acei
pescarusi n-au simtul sa stie ce-i bun si ce-i rau pentru ei. Luni la
rand hranindu-se cu aceasta hrana nenaturala pentru ei, si pierd
gustul pentru hrana lor naturala, pestele din apele marii. Dupa ce
sezonul turistic nceteaza si turistii pleaca, pescarusii nu mai au
nimic de mancat si mor de foame. Este mare pacat, dar n-avem ce
sa le facem".
0 tragedie similara se poate petrece cu noi hranindu-ne sufletul
si mintea cu lucrurile interzise de Creatorul nostru. Este adevarat
ca Satana ni le ofera din abundenta pana cand reuseste sa ne
distruga apetitul si gustul pentru hrana duhovniceasca pentru care
ne-a creat Dumnezeu.

Alegerea
- Foarte putini oameni aleg n mod voit ntre bine si rau. Cei mai
multi aleg ntre ceea ce vor sa faca si ceea ce trebuie sa faca.
- Este mult mai ntelept sa alegi ceea ce spui decat sa spui ceea
ce alegi.
- Exista vremuri n viata unei natiuni ca si n viata indivizilor de
altfel, cand trebuie sa aleaga: ori strange cureaua ori va pierde
pantalonii.
- Cand un barbat decide sa se casatoreasca poate fi ultima
decizie pe care este lasat s-o ia.

- Natura da omului grau, dar omul trebuie sa-l macine.

Dumnezeu da omului vointa, dar omul trebuie sa faca alegerea
corecta.

Meciul
In lagarul de refugiati din Belgrad, toti romanii se
pretindeau pocaiti. Stiau ca pe pocaiti nu-i da napoi, asa ca
oamenii se puneau pe citit Biblia, pe mersul la biserica, si la
interviurile cu autoritatlle iugoslave sau cu cele de la ONU,
spuneau ca sunt credinciosi. Intr-o duminica dimineata, cei din
conducerea lagarului au anuntat ca n curtea lagarului vor sosi
doua autobuze. Unul va merge la biserica, iar altul la un faimos
meci de fotbal ntre doua echipe binecunoscute. Fiecare poate
sa aleaga unde sa mearga n duminica aceea. Autobuzele s-au
umplut si au pornit la drum. Cei care mergea la biserica a ajuns
la biserica, dar cel pentru meci a ajuns la Timisoara, unde
pasagerii au avut un "meci greu" cu "dinamovistii"...
Intampiarea adevarata ne spune nca o data ca fiecare vom
merge acolo unde alegem. Autobuzul diavolului nsa, are
totdeauna o destinatie diterita de ceea ce spune tabla de pe el.

Propozitia inversata
Un negustor evreu avea ca prieten pe un crestin care era ca
si el implicat n aceeasi afacere. Discutau deseori despre
credinta lor, dar evreul nici nu voia sa auda despre Isus
Hristos. S-a mbolnavit foarte grav si cu toate restrictile
impuse de familia evreului, prietenul sau crestin a putut sa-l
vada pe patul mortii. I-a luat mana n mainile sale si a stat
tacut, rugandu-se n gand pentru el. La un moment dat bolnavul
s-a miscat n pat, si crestinul l-a auzit rostind destul de clar:
"Nu pe Baraba, ci pe Omul acesta!", dupa care si-a dat duhul.

Pe patul mortii inversase propozitia pe care o rostise

natiunea sa acum aproape doua mii de ani, alegandu-l pe talharul
Baraba n locul lui Isus.

Douazeci si patru de ore

Un pastor vorbea unui evreu despre Isus si ce minunat este sa
fii crestin.
- Nu cred sa fie atat de minunat, a spus evreul.
- Ce ar fi sa ncerci sa fii crestin numai pentru 24 de ore si, ai
sa te convingi.
- De acord, a spus evreul.
- Mai ntai trebuie sa crezi ca Isus S-a nascut dintr-o fecioara.
- Este imposibil sa pot crede asa ceva!
- Cum sa nu poti numai pentru 24 de ore?
- Bine, am sa cred.
- Apoi, trebuie sa crezi ca Isus a murit pe cruce pentru
pacatele lumii ntregi, inclusiv ale tale.
- Aceasta este prea de tot, nu pot sa cred asa ceva.
- Crede numai pentr-u 24 de ore.
- Bine. Mai departe, ce trebuie sa mai cred?
- Trebuie sa crezi ca a treia zi a nviat dintre cei morti.
- Imposibil!
- Numai 24 de ore.
- Fie
- Trebuie n final sa crezi ca S-a naltat la cer si sta acum la
dreapta Tatalui.
- Nu se poate, Dar daca numai pentru 24 de ore treaca de la
mine!
Au ngenuncheat sa se roage. Evreul a spus:
- Doamne, Iehova, Dumnezeul nostru, daca Chstos este
adevaratul Tau Fiu atunci lasa-L sa ma salveze si pe mine!
Ridicandu-se de la rugaciune, evreul si-a dus mana la inima si a
spus pastorului: "Simt ceva ciudat ca se petrece aici!" Duhul lui

Dumnezeu se atinsese de inima sa. Adoua zi i-a spus pastorului

cu un zambet pe fata:
- Am sa-L iau nca pentru 24 de ore.

O buna alegere
"Cautati mai ntai mparatia cerurilor si toate celelalte lucruri
vi se vor da pe deasupra" Matei 6:33.
Regele i-a cerut ntr-o zi unui favorit de-al sau sa ceara ce
doreste, si dorinta i va fi mdeplita. Tanarul s-a gandit mult:
"Daca am sa-i cer sa ma faca general ma va nainta n grad
imediat. Daca am sa-i cer jumatate din averea sa mi-o va da."
S-a dus naintea regelui si i-a spus; "Sire, doresc sa-mi acordati
mana fiicei dumneavoastra". In felul acesta l-a facut
mostenitorul ntregii sale averi.
Alegandu-L pe Hristos devenim mostenitorii Sai, a tuturor
bogatiilor si a gloriei Sale.

Nimic bun n noi

O batranica ascultand o dezbatere teologica despre
predestinatie a afirmat:
"In ceea ce ma priveste am rezolvat aceasta probtema. Daca
Dumnezeu nu m-ar fi ales nainte de-a ma fi nascut, n-ar fi
facut-o n nici un caz dupa, pentru ca nu a gasit nimic bun n
mine.

Rezultatul alegerii
Un timpul pompelor funebre ocazionate de moartea lui David
Livingstone, marele misionar si descoperitor al Africii, un
cersetor murdar si mirosind greu a bautura, se nghesuia sa se
apropie de cortegiul funerar. Multimea l-a certat si a ncercat
sa-l goneasca. Cersetorut a replicat:

"Am dreptul sa-l vad pe Livingstone. Il cunosc de la scoala

duminicala. El s-a decis pentru Hristos. Eu m-am decis
mpotriva Lui".

Ascultarea
- Ascultarea amanata este sora neascultarii.
- Fiecare om mare al istoriei a nvatat trei lucruri: cum sa
asculte, de cine sa asculte si cand sa asculte.
- Hristos a fost singurul copil care stia mai mult ca parintii
Sai cu toate acestea le-a fost ascultator.
- Trebuie sa-i admiram pe parintii de azi. Stiu sa asculte de
copiii lor.
- Urechile nu sunt tacute sa se nchida, dar gura, da.

Ascultarea care salveaza

In iulie 1976, comandourile israeliene au intreprins vestitul
raid de pe aeroportul din Entebbe, Uganda, eliberand 103
ostatici evrei. In mai putin de cincisprezece minute, soldatii
evrei au ucis pe cei sapte teroristi arabi si au eliberat
prizonierii.
Cu tot succesul operatiei, trei ostatici au fost ucisi n timpul
operatiei de salvare. Patrunzand n aeroport, soldatii au strigat
n evreieste: "Culcati-va! La pamant!" Ostaticii evrei care au
nteles, s-au culcat pe pardosea, imediat, n timp ce teroristii
care nu stiau evreieste, au ramas n picioare. In cateva secunde
au fost mpuscati de soldatii evrei.
Doi dintre ostatici au ezitat - poate pentru ca sa vada ce se
petrece - si au fost ucisi. Un tanar a stat culcat si cand au
intrat soldatii evrei n sala aeroportului, s-a ridicat n picioare.

Si el a fost omorat o data cu teroristii. Daca acestia trei ar fi

ascultat comanda ar fi fost si ei liberi o data cu ceilalti
ostatici.
Mantuirea este la dispozitia tuturor, dar trebuie sa ascultam
porunca lui Hristos de a ne pocai si de a-L primi ca Domn al
vietii noastre. Altfel vom pieri la judecata pregatita dusmanului
nostru, Satan.

Cum sa ntelegem
Un stapan de sclavi i-a spus ntr-o zi unuia din robii sai care era
crestin:
"Am auzit ca esti predicator, Sam!"
"Da, stapane. Uneori mai spun si altora despre Hristos"
"Atunci ncearca sa-mi explici ce scrie aici. A luat Biblia si i-a
citit: Pe cei ce i-a cunoscut mai dinainte, i-a ales mai
dinainte...". cuvintele care au uimit cele mai luminate minti ale
istoriei.
"Ei bine, a spus sclavul, unde scrie aceasta?"
"La Romani".
"Vezi stapane, am sa-ti explic imediat totul. Este foarte simplu.
Incepi de la Matei si faci tot ceea ce spune Domnul acolo, apoi
treci la Marcu si la Luca, apoi la Ioan. Pe cand ajungi la Romani
este destul de usor - dar nu poti n nici un caz sa ncepi de la
Romani".

O mare inovatie
O sora mai n varsta din biserica ce avea alergie la tot ce era
nou, l-a abordat ntr-o zi pe pastor. "Am auzit ca ati tacut
unele inovatii n serviciile noastre".
"La ce anume va referiti sora?", a ntrebat pastorul. "Am auzit
ca cititi cele zece porunci cu voce tare n timpul serviciului".

"O, da este adevarat, a spus pastorul, dar n-ati auzit ca am

introdus o inovatie si mai mare?"
"Nu! Care este ?"
"Ne-am hotarat nu numai sa le citim, dar sa si ascultam de ele".

Oile ascultatoare
In timpu! primului razboi mondial, niste soldati turci voiau sa
fure o turma de oi n timp ce ciobanul dormea. Acesta trezinduse a pus mainile palnie la gura si a chemat oile la el asa cum
facuse totdeauna. Oile au luat-o la vale pe o rapa abrupta si
soldatii le-au scapat din urmarire.
Isus a spus: "Oile Mele asculta glasul Meu". Suntem oare si
noi printre ele?

Barfa
- Barfa este arta de-a nu spune nimic, astfel ca sa nu ramana
nimic nespus.
- Barfa este ceea ce nimeni nu pretinde ca iubeste, dar place
tuturor.
- Barfitorul este ca un pantof vechi caruia limba nu-i sta
niciodata la locul ei.
- Unii oameni nu spun nimic rau despre cei morti si nimic bun
despre cei vii.
- Cand trei femei discuta, se numeste conversatie. Dupa ce
una dintre ele pleaca, se cheama barfa.
- Conversatia este de obicei un exercitiu al mintii. Barfa, un
exercitiu al limbii.
- Fiecare ar trebui sa aiba doua feluri de prieteni. Unora
carora sa le vorbeasca, si unii pe care sa-i vorbeasca.

- Barfa are destinul bancurilor vechi. Intotdeauna este

cineva care nu a auzit-o.
- Un barfitor catre altul: "Nu vreau sa te plictisesc cu
detalii. De fapt, si asa ti-am spus mai mult decat am auzit".
- Barfa este ca noroiul pe un perete proaspat vopsit. Poate
ca nu se lipeste, dar lasa urme.
- Este o idee excelenta sa crezi numai jumatate din ceea ce
auzi. Problema este care jumatate.
- Este nevoie ntotdeauna de o persoana de mana a doua sa
transmita o barta de mana ntai.
- Fiecaruia i place sa auda adevarul, n special despre altii.
- Egoistii au o calitate buna, niciodata nu vorbesc despre
altii.
- Nu oamenii care spun tot ce stiu sunt cei care produc cele
mai multe necazuri din lume, ci cei care spun mai muit decat
stiu.

B de la barfa
Un om de afaceri american, bun crestin, conducea o fabrica
ce producea screpere, transportoarele acelea de pamant de
mare capacitate. Ultimul dintre modele l-a numit "Modelul B".
Odata a fost ntrebat ce nseamna acel B. A raspuns imediat. B
vine de ia barfa, pentru ca la fel ca un nascocitor de povesti
neadevarate utilajul acesta aduna mult noroi si-l transporta
repede la mari distante.

Cainele cu cinci picioare

Abraham Lincoln obisnuia sa spuna interlocutorilor sai o
ghicitoare, care suna cam asa:
"Daca cineva ar numi coada unui caine, picior, cate picioare ar
avea cainele acela?"
De obicei raspunsul era, "cinci".

"Gresit", raspundea Lincoln, cu un zambet larg. "Cainele va avea

numai patru picioare indiferent daca cineva va spune despre
coada sa ca este picior sau nu."

Lada de gunoi
Un tanar reporter a declarat ca el cauta dupa stiri n lada de
gunoi a secretarului de stat american.
"Am gasit pana acum multe lucruri interesante", a spus el. "Am
colectat cinci saci mari de plastic, si acum, cercetam fiecare
bucatica n parte".
Doamne, cat de multi sunt cei ce cauta azi n lazile de gunoi!

De la telefon la radio
O turtuna putemica a facut o conectie miraculoasa recent n
New York si o convorbire telefonica intima a ajuns pe undele
unei statii de radio nationale. Deodata milioane de ascultatori
au auzit cele discutate la telefon.
Daca am sti ca ceva asemanator s-ar putea petrece cu noi am
fi mult mai rezervati n convorbirile noastre telefonice. Sa fim
siguri nsa ca toate se nregistreaza si va veni o zi cand
ntreaga lume le va auzi.

Cioara
O sora din biserica s-a apropiat ntr-o zi de pastor si i-a spus:
- Frate draga, sunt cativa n biserica aceasta care nu te iubesc
defel. Fa ceva ca sa fii si pe placul lor.
- Sora draga, a spus pastorul, chiar daca as reusi sa fiu alb ca
un porumbel si sa zbor cu aripi de nger, oamenii acestia tot ma
vor mpusca pretinzand ca sunt cioara.

Articolele legamantulul lui Wesley

In 1752, un grup de barbati printre care si John Wesley,

grup care a fost supranumit "metodistii" a ncheiat un
legamant. Articolele acestuia trebuiau afisate de fiecare
membru al grupului in biroul sau. Iata cele 6 articole ale
legamantului:
1. Nu vom asculta si nici nu vom cerceta voluntar lucrurile rele
care se spun despre ceilalti.
2. Daca vom auzi orice rau despre ceilalti nu vom crede nimic
din tot ce am auzit.
3. Cat mai curand posibil vom comunica cele auzite, discutand
sau scriindu-i celui in cauza.
4. Pana n-am facut aceasta nu vom discuta nici macar o singura
vorba cu altii n legatura cu aceasta.
5. Dupa ce am discutat, sau am scris persoanei n cauza, nu vom
mentiona nimic nimanui.
6. Nu vom face nici o exceptie de la aceste reguli.

Nu este treaba ta
O doamna din nalta societate l-a abordat ntr-o zi pe
Frederick Cel Mare al Prusiei.
- Maria ta, sotul meu ma trateaza foarte urat!
- Nu e treaba mea, doamna!, a raspuns regele.
- Dar, vorbeste urat si despre dumneavoastra!, a ncercat
femeia sa starneasca mania regala.
- Aceasta nu e treaba dumneatale, doamna!, a replicat regele.

Inmormantare
A venit vremea ca cea mai nversunata barfitoare a satului
sa moara. Tinuse ntreg satul ntr-un nesfarsit lant de barfe. La
nmormantare era o zi nnorata, destul de ntunecoasa, iar n
capela funerara se aprinsesera luminile. Predicatorul conducea
serviciul n liniste.

Deodata un fulger a brazdat vazduhul clatinand cladirea si

luminile din capela s-au stins. Predicatorul a ntrerupt predica,
si n linistea aceea lugubra s-a auzit o voce din audienta:
- A ajuns deja acolo sus!

Sfat bun
Cineva ne statuieste ca sa nu ncepem cu lista lucrurilor rele
ale cuiva pana nu ntocmim mai ntai o lista cu cel putin 10
lucruri bune despre persoana respectiva. Dupa aceea i putem
barfi linistiti.

Curajul
-

Adevaratul eroism este remarcabil de sobru si foarte lipsit

de dramatism. Nu este dorinta arzatoare sa-i depasesti pe altii cu
orice pret, ci dorinta arzatoare sa-i slujesti pe altii cu orice pret.
Arthur Ashe - campion la tenis
- Mi-am aratat curajul de ani de zile; crezi ca l voi parasi
acum cand suferintele mele sunt pe starsite?
Maria Antoaneta - cuvintele dinaintea mortii
- Curaj este sa fi speriat de moarte si totusi sa ncaleci pe
cal. John Wayne

Materialism
- Orice problema care se poate rezolva cu bani, nu este o
problema. Este o cheltuiala.
Esenta stilului de viata de azi nu este a avea, ci nevoia de a avea.
David Hansen

- Cei mai multi dintre noi am fi gata sa platim pentru a merge

undeva daca am fi putut termina de platit pentru locurile unde am
fost.
Ami Landers
- Sentimentul principal al unui adult american care a avut
avantajele bogatiei, educatiei si culturii, este dezamagirea.
John Cheever
- Daca Dumnezeu nu intra n bucataria ta, este ceva rau cu
bucataria ta. Daca nu-L poti lua pe Dumnezeu n vacanta cu tine,
nseamna ca este ceva rau cu locul sau modul n care te distrezi.
Cu totii credem ca Dumnezeu este un Dumnezeu al eroicului.
Nevoia noastra cea mai mare este nsa de un Dumnezeu al
obisnuitului, al cotidianului, un Dumnezeu de toate zilele.
Peter Marshall Sr.
- Chemarea noastra ca urmasi ai lui Hristos este sa-L iubim
pe Dumnezeu n mod total, sa ne iubim pe noi nsine corect si pe
aproapele nostru cu compasiune.
Kenneth Boa

Bogatie si bani

A fi sarac este o problema, care nu totdeauna se rezolva

mbogatindu-te.
- Filosofia este ceea ce folosesc bogatii ca sa ne convinga pe
noi restul ca a fi sarac nu este ceva lipsit de respect.
- Nu este un pacat sa fii bogat - este un miracol.
- Bogatul poate ca nu traieste mai mu!t, dar cel putin asa li
se par rudelor sale sarace. Este la fel de greu pentru un om bogat
sa, intre n Imparatia cerurilor pe cat este de greu pentru un
sarac sa ramana pe pamant.

- Exista doua metode de-a deveni bogat. Una este sa ai tot

ce doresti si alta este sa fii satistacut cu ceea ce ai. "
- Bogatiile sunt mai greu de manuit decat de obtinut.
- Candva oamenii doreau sa fie bogati, azi cei mai multi se
multumesc sa traiasca n asa fel ca si cum ar fi bogati.
- Sunt foarte multi nervi n corpul uman. S-a constatat ca
cei mai sensibili sunt cei care merg de la creier la portotel.
- Prostii fac uneori bani, dar si banii fac destui prosti.
- Un prieten este ca banii, greu de castigat si usor de
pierdut.
- Saracul se plange de banii pe care nu-i poate obtine, iar
bogatul de cei pe care nu-i poate tine.
- Cand ajungi, n sfarsit, sa-ti cumperi masina aceea sport,
esti prea gras sa mai ncapi n ea.
- Cei mai multi studenti stiu sa scrie acasa dupa bani n 4-5
limbi diferite.
- Pantofii noi jeneaza cel mai mult atunci cand trebuie
cumparati pentru toata tamilia.
- Banii sunt mijlocul cel mai sigur de a intra n datorii.
- Am duce-o mult mai bine cu mai putini economisti si mai
multi economisitori.
- Economistii ne spun mereu ca trebuie sa devalorizam leul.
Ce cred ei ca face guveraul nostru de cativa ani ncoace?
- In zilele noastre, familia care face cumparaturi mpreuna,
plange mpreuna.
- Cu bani poti sa-ti cumperi multi prieteni. De doi bani.
- Sa ai bani si prieteni este destul de usor. Sa ai prieteni si
sa n-ai bani este o realizare.
- Timpul desparte pe cei mai buni prieteni. La fel fac banii si
casatoria.
- Un prieten pe care ti-l cumperi, poate fi cumparat de la
tine.

- Oamenii sensibili pretera sa aiba prieteni n loc de bani - n

special prieteni cu bani.
- Cei ce-si permit sa joace la carti, nu au nevoie de bani. Cei
ce au nevoie de bani nu-si permit sa joace carti.
- Cadoul cel mai apreciat de oameni este ceva muncit de tine
personal, ca de exemplu banii.
- Daca banii ar putea cumpara fericirea. atunci imaginati-va
ce impozite ar trebui sa platin-L
- Ni se spune mereu ca banii nu aduc fericirea. Nu credeti ca
ar trebui sa ne lase totusi sa ncercam?
- Banii pot construi o casa, dar este nevoie de dragoste sa
construiesti un camin.
- Cei mai multi oameni ar fi gata sa castige banii n mod
cinstit, daca n-ar dura atat de mult.
- Inteligenta este ca banii; daca nu arati cata ai, oamenii te
trateaza ca si cand ai avea foarte multa.
- Lenea este ca banii - cu cat ai mai multa vrei mai multa.
- Viata este o lupta sa faci banii sa-ti vina si parul si dintii sa
nu mai plece.
- Exista mai multi oameni falsi ca bani falsi.
- Astazi banul cel mai norocos este cel din buzunar.
- Banii vorbesc si azi, numai ca se opresc destul de des sa-si
traga suflarea.
- Economisirea banilor este mai grea azi ca ncercarea de a
canta la trompeta sufland la capatul celalalt.
- Banul nu este totul, dar fa cat mai multi nainte de a spune
cugetarea aceasta.
- Valoarea banului nu poate cobor atat de jos, pana unde
sunt unii gata sa se coboare pentru a-i aduna.
- Cel mai mare necaz al banilor este ca nu-i poti folosi decat
o singura data.
- In fiecare an se cere tot mai putin timp si tot mai multi
bani pentru a ajunge acolo unde vrei sa mergi.

- Unii oameni au mai multi bani decat minte, dar nu pentru

multa vreme.
- Chiar si n vreme de inflatie banii vorbesc n soapta.
- Dolarii vorbesc si romaneste.
- Dolarii sunt verzi pentru ca sunt culesi nainte de a se
coace.
- Este interesant cum leul arata asa de mare cand l duci ia
biserica si atat de mic cand mergi cu el la pravalie.
- Nu ar fi minunat sa existe tot atatea cai de a castiga bani
pe cate sunt de cheltuit?
- Exista un raport invers proportional ntre marimea
sacoselor din mana femeilor si marimea portofelelor din
buzunarele barbatilor.
- Imprumutul bancar este arta de a pasa banii din mana n
mana pana, la dispartie.
- Ne petrecem viata ncercand sa adunam bani, apoi privim n
urma la zilele cand nu aveam bani si le numim "vremurile bune de
alta data".
- Banii nu vorbesc. In realitate produc o bubuitura sonica
atunci cand trec pe langa noi.
- Banii nu pot cumpara fericirea, dar te ajuta sa-ti duci
nefericirea n confort.
- Banii aduc fericire numai celor care gasesc fercirea
castigandu-i.
- Cel mai singur om din lume este cel ce are prieteni doar
datorita banilor lui.
- E adevarat ca banii vorbesc, dar nu prea stau sa ai cu ei o
conversatie de Doamne ajuta.
- Daca vrei sa stii valoarea banilor, mprumuta-i.
- Leul nu e mai bun ca suta desi merge mai des la biserica.
- Banii circula azi atat de repede ca microbii de pe ei sufera
rau de aer.

- Unii experti sustin ca bancnotele ar trebui sa fie mai

elastice. Ce ar fi daca s-ar adauga si putin lipici?
- Banii singuri nu aduc fericirea, dar atrag o companie
interesanta.
- Oamenii sunt ciudati. Cheltuiesc banii pe care nu-i au, ca sa
cumpere lucruri de care nu au nevoie, pentru a impresiona pe
oamenii pe care nu-i iubesc.
- Nu avem nevoie de mai multi bani n portofelele noastre, ci
de mai multa compasiune n inimile noastre. Tanara generatie va
nvata valoarea banilor atunci cand va fi nevoita sa ne plateasca
datoriile.
- Este bine sa ai bani si lucruriie pe care le pot cumpara
banii, numai sa nu pierdem lucrurile pe care nu le pot cumpara
banii.
- Una din rasplatiriie economisirii banilor este ca ne putem
plati impozitele fara sa mprumutam bani.
- Un marinar beat nu reuseste sa cheltuiasca atatia bani cat
un senator treaz.
- Inainte de a mprumuta bani de la un prieten, stai si
socoteste de care ai mai mare nevoie.
- Banii separa mai multi prieteni decat unesc.
- Banii se folosesc uneori ca detergent. Se ncearca
scoaterea petelor de pe reputatie.
- Sunt unele lucruri n viata mult mai mari ca banii. Datoriile,
de exemplu.
- Toata lumea vrea sa dea o mana de ajutor celui ce nu-si
poate deschide usor punga.
- Americanii au scris: "Noi ne ncredem n Dumnezeu" pe
banii n care nu poti avea ncredere.
- Cel ce nu are bani este sarac. Cel ce nu are decat bani este
si mai sarac.
- Astazi poti sa faci un singur lucru fara bani. Sa te
mbolnavesti.

- Ai nceput sa mbatranesti cand n concediu ti se termina

energia naintea banilor.
- Cel mai bun lucru de cheltuit cu copiii este timpul si banii.
- Un doctor nu credea n operatiile nenecesare. De aceea
opera numai cand avea nevoie de bani.
- Politicienii nu dau bacsis. Sunt mult mai zgarciti cu banii lor
decat cu ai statului.
- Ar trebui sa alegem un instalator de profesie ca ministru al
finantelor. Prea se duc banii tarii pe apa sambetei.
- Poti sa-ti vinzi reputatia pe bani, numai ca n-o mai poti
rascumpara.
- Pensia ar fi o mare desfatare daca ai putea descoperi cum
sa-ti petreci timpul fara sa cheltuiesti bani.
- Anul acesta se pare ca Mos Craciun n-a fost singurul n
rosu.
- Daca te ntreaba copilul cum a intrat Mos Craciun n casa,
spune-i ca printr-o gaura din portofelul lui taticu.
- Secretele sunt singurele lucruri care circula mai repede ca
banii.
- In viitor vom trai ntr-o societate fara bani. Unii din noi am
si nceput deja.
- Succesul masurat doar prin bani este prea ieftin.
- Cel ce nseala statul la taxe nu-si iubeste tara mai putin ca
altii, ci iubeste banii mai mult ca altii.
- Cei mai multi avem bani sa ne platim impozitele. Ceea ce am
avea nevoie este ceva bani sa mai putem trai.
- Nu ceea ce ai n buzunar te face multumit, ci ceea ce ai n
inima.
- Calatoriile de azi ti largesc orizontul si-ti ngusteaza
portotelul.
- Regula de aur: Cel ce are aurul face regula. Banii sunt buni
sa te ajute sa traversezi inconvenientele vietii. (Gottfned
Reinhardt)

- In spatele fiecarei bogatii sta o faradelege. (Honore de

Balzac, 1799-1850)
- Cu cat prietenii sunt mai bogati, cu atat te vor costa mai
mult. (Elisabeth Marbury, 1856-1933)
- Nu exista bani n poezie, dupa cum nu exista nici poezie n
bani. (Robert Graves)
- Dragostea de bani este radacina tuturor relelor. (Apostolul
Pavel)

Numaratul banilor
Daca cineva ti-ar darui un miliard de lei n bancnote de un
leu, cu conditia sa-i numeri unul cate unul, nu accepta oferta. Ti-ar
trebui 60 de ani, muncind 365 de zile pe an cate 8 ore pe zi.
Sanatatea ti s-ar deteriora fatal cam pe la mijlocul ncercarii.

Cocosatul
Se spune ca ntr-o zi un om a gasit o bancnota destul de
valoroasa pe drum. De atunci a nceput sa umble cu capul n jos
cautand posibile valori pierdute de altii. Aceasta nu numai ca l-a
privat de frumusetea lumii nconjuratoare, ci omul a ajuns un
cocosat cu privirea n pamant.

Bani pentru colegiu

Recent, un tanar american sarac, dar plin de imaginatie, a
dat anunt la ziar ca doreste sa faca facultatea, dar nu are bani.
Cititorii erau rugati sa doneze acestui scop nobll, un singur cent.
In mai putin de un an de zile, tanarul a primit prin posta nu mai
putin de 29.000 de dolari, cu o mie mai mult decat l-au costat anii
de colegiu.

Faliment

Un industrias a fabricat mii de tricouri cu inscriptia: "Banii

nu aduc fericirea!". La scurt timp dupa aceea a dat faliment.
Lumea nu crede acest lucru, cu toate ca o spune atat de des.

Nefericirea bogatiei
John Rockefeller a spus: "Am tacut multe milioane, dar
ele nu mi-au adus fericirea. Le-as da pe toate pentru zilele cand
stateam la biroul meu din Ceveland si ma consideram bogat pentru
ca castigam trei dolari la saptamana." Cu sanatatea subrezita, a
angajat o garda personala sa-l pazeasca.
W. H. Vanderbilt a spus: "Grija pentru cele 200 de
milioane de dolari este prea mare pentru ca orice creier sau spate
sa o poata duce. Este suficient sa te ucida. Nu este nici o placere
n aceasta."
John Jacob Astor care a lasat n urma lui cinci milioane, a
fost o victima a melancoliei. El a spus: "Sunt cel mai mizerabil om
de pe pamant."
Henry Ford, regele automobilului, a spus: "Munca este
singura placere. Singurul lucru care m-a tinut n viata si care mi-a
facut-o sa merite sa fie traita a fost munca. Am fost atat de
fericit cand faceam munca mea de mecanic".
Andrew Camegie, multimilionarul, a spus: "Milionarii
zambesc rar".

Cursa
Se spune ca n timpul alergarilor la cursele atletice ale
Romei, cei care pariau pe diferiti atleti, obisnuiau sa arunce
monezi de aur n calea lor. Cei care se aplecau sa le culeaga
pierdeau cursa.
Tot la fel face diavolul cu multi dintre oameni. Iluzia
mbogatirii ii impiedica sa castige premiul alergarii.

Constiinta
-

Constiinta este ceea ce te face sa spui mamei totul

nainte ca sora ta sa te parasca.
(Definitia unui copil)

Regele constiintei
Cand anumite persoane cu influenta au ncercat sa-l
convinga pe Stefan, regele Poloniei, sa-i forteze pe supusii sai sa
mbratiseze aceeasi credinta ca a sa, el a raspuns: "Eu sunt rege
peste oameni si nu peste constiinte. Domnia peste constiintele
oameniior este numai a lui Dumnezeu".
Nimeni nu poate domni peste constinta noastra. Dumnezeu
ne-a creat liberi n decizia cui o vom oferi. Sa "dam Cezarului ce
este al Cezarului si lui Dumnezeu ce este a lui Dumnezeu"
Asa sa ne ajute Dumnezeu!

Constiinta vinovata
La o conferinta misionara din sudul Statelor Unite, ntr-o
localitate de oameni saraci, s-a facut apel pentru strangerea de
ajutoare pentru misionari. Fiecare a promis Domnului o anumita
suma de bani, iar cei mai saraci, au promis sa vanda cateva gaini,
un porc sau un vitel pentru a da banii lucrarii misionare. Unul
dintre frati a promis un vitel, dar pretul carnii scazuse pe piata si
bietul om si-a zis: "Am sa-i las pe cei mai bogati sa dea de data
aceasta. E randul lor. Ei nu s-au nscris cu asa suma de bani ca
mine".
Intr-o duminica dimineata, pe cand mergea la biserica, a
auzit nca de departe fratii cantand. Versurile auzite l-au nfuriat
si a mers direct la amvon si a spus: "Va rog sa nu mai cantati asa!
Am sa aduc maine toti banii promisi!"

Ce s-a ntamplat? Biserica tocmai canta o cantare al carui

nceput suna:
"Nu ne-am vazut nca telul". Bietul om, cu constiinta vinovata
auzise: "Nu si-a vandut nca vitelul".
Probabil ca si printre noi mai sunt unii care aud tocmai
"ceea ce trebuie" nu din pricina auzului slab, ci tocmai din pricina
constiintei vinovate.
La Arad, n una din bisericile din localitate, cineva a adus
un prieten. In timpul unei cantari n comun, acesta a iesit n fuga
din sala si a disparut. A doua zi, cand fratele nostru l-a ntrebat
de ce a fugit asa din biserica, acesta i-a spus ca s-a speriat
foarte mult atunci cand ntreaga biserica a cantat:
"Luati-l, legati-l". Realitatea era ca biserica ntreaga
cantase: "Laudati-L, laudati-L!".

Privirea n sus
Un om a plecat ntr-o zi pe camp sa fure porumb. A luat cu
el pe unul din copiii sai pentru ca sa-i dea de stire n caz ca venea
cineva n timp ce el era ocupat cu umplerea sacului. Inainte de-a
intra n lanul de porumb s-a uitat cu atentie n toate partile. Dupa
ce a dat ultimele instructiuni copilutui, a dat sa plece. Imediat
copilul l-a strigat: "Taticule! Ai uitat sa te uiti n sus!"
Rusinat de cuvintele copilului si dandu-si seama ca este
totusi Cineva acolo sus care vede totul, omul a plecat spre casa
pocaindu-se de intentia sa urata.
Inainte de a face orice, ar trebui sa privim n sus.

Dumnezeu vede si stie

Cu mai multi ani n urma, doi frati care detineau o pravalie
ntr-un mic orasel de tara, au constatat cu stupoare ca multe
dintr-o serie de articole de pe rafturile lor, disparusera, desi n
urma inventarului reiesea ca nu fusesera vandute. Fratii au tras

concluziile lor si o vreme au ncercat sa rezolve problema. In final,

unul din ei a venit cu un plan. S-au urcat n pod si au facut o gaura
n tavan. Iar apoi, pe rand, unul din ei statea n postul lui de
observatie pe cand celalalt se ocupa de clienti. Ceea ce au
descoperit cu privire la unii din concetatenii lor a fost uluitor! Cu
toate acestea nu s-a adus nici o acuzatie fatisa: In schimb au
lasat sa se nteleaga ca n tavan exista un orificiu. Furtisagurile au
ncetat aproape instantaneu! Dar uneori fratii observau amuzati
cate un cumparator care se plimba prin magazin ridicandu-si brusc
privirea n tavan, cu un oarecare sentiment de vinovatie ntiparit
pe figura.
Multi dintre semenii nostri se comporta ca si cum, "acolo
sus" n-ar fi nimeni care sa vada ceea ce fac ei pe pamant.
(Sunday School Times)

Constiinta
Felul in care un indian a definit constiinta pare nu numai
amuzant, ci si foarte semnificativ:
"Constiinta este un obiect triunghiular ascutit care locuieste
n interiorul meu. Cand fac ceva rau, se nvarte si mi produce mari
dureri. Dar daca fac n continuare lucruri rele, obiectul se va
rasuci atat de mult, ncat colturile sale se vor toci si nu-mi vor mai
produce nici o durere.
Cum stam oare cu obiectul triungiular?
Cineva spunea tot despre constiinta ca ea este la fel ca
fluierul unui politist, care ne avertizeaza atunci cand trecem pe
rosu. Multi, nsa au facut ca politistul sa nghita fluierul, pentru ca
ei sa circule pe unde vor.
(Samuel M. Zwemwer n "It Is Hard to be a Christian")

Nu actiona niciodata mpotriva constiintei

S-a petrecut n primii ani ai plamadirii Statelor Unite ale

Americii. Un om bogat a intrat n atelierul unui selar sarac ntr-o
sambata dupa-amiaza si i-a lasat un capastru pe care sa-l termine
pana luni dimineata.
"Nu se poate", a raspuns proprietarul atelierului. "Cum sa nu
se poata, a replicat clientul, ai maine o zi ntreaga la dispozitie!"
"Dar noi nu lucram duminica, domnule!" "Foarte bine" atunci ma
duc la cei care lucreaza." "Am putea sa terminam lucrarea pe
marti." "Marti e prea tarziu, pune capastrul napoi in trasura!"
Selarul nu a avut nici o sovaire. A facut n tacere ceea ce i s-a
spus. Peste cateva ore a aparut un vecin si i-a zis zeflemitor: "Nu
pot decat sa-ti multumesc si sa-ti spun cat de ncantat voi fi sa-mi
trimiti si pe viitor cat mai multi clienti ca acesta". "Nu ti-i voi
trimite pe aceia pe care pot sa-i pastrez, dar cu ajutorul lui
Dumnezeu nu-mi voi calca pe constiinta nici pentru oameni si nici
pentru bani." Au trecut saptamani, saptamani grele pentru acest
selar credincios si, iata ca ntr-o zi intra n atelierui lui un om n
uniforma militara.
"Deci, tu esti obraznicul care nu vrea sa lucreze duminica!"
"Eu nu lucrez duminica, dar nu sunt nerespectuos cu cei pe care i
servesc." "Prietenul meu mi-a spus ca ai refuzat sa-i lucrezi, oare
nu este aceasta obraznicie?" "N-am avut ncotro, domnule!" "Ba ai
avut, ai fost liber sa alegi ntre a-L servi pe Dumnezeu sau a face
pe placul unui om si, ai ales cum ai vrut tu, de aceea ma aflu astazi
aici. Eu sunt Generalul Downing, si de mult timp caut" un om de
ncredere pentru executarea unei comenzi mari din partea
guvernului. Din clipa cand am auzit de tine, am hotarat sa-ti
ncredintez tie aceasta comanda, judecand ca un om care Il
slujeste nenfricat pe Dumnezeu, l va servi si pe aproapele lui cu
credinciosie." Generalul i-a ncredintat comanda, punand astfel
temelia prosperitatii selarului.

Trei dolari

Dupa relatarile ziarului Chicago Tribune, H. R. Sampson

directorul general al companiei de transport Chicago and Eastem
Illinois Railroad a primit o scrisoare de la Los Angeles n care erau
trei bancnote de 1 dolar. Acestea erau nsotite de urmatoarea
explicatie: "Cu ani n urma am calatorit fara sa platesc pe unul din
trenurile companiei dvs. A trecut multa vreme de atunci si m-am
stabilit n vest; ntre timp am devenit credincios si as dori sa am o
constiinta curata".
"Asadar doresc sa actionez astfel ncat n constiinta mea sa
fiu corect n fata lui Dumnezeu si n fata oamenilor.

Constlinta nu este infailibila

Un hindus i spunea unui functionar al administratiei
britanice din India:
"Constiintele noastre ne dicteaza sa ardem vaduvele pe rugul
funerar al sotilor lor!" "Iar constiintele noastre ne dicteaza sa va
trimitem la spanzuratoare daca procedati asa!"

Napoleon
Intr-o scrisoare adresata lui M. Martin de la Geneva,
Napoleon Bonaparte a scris umnatoarele cuvinte demne de toata
atentia:
"Doresc sa ma fac nteles ca intentia si ferma mea hotarare
este sa mentin libertatea oamenilor de-a se nchina lui Dumnezeu
asa cum doresc ei. Imperiul legii starseste acolo unde ncepe
imperiul constiintei. Nici legile si nici mparatii nu pot impune
regulile lor acestui imperiu".
Ce bine ar fi fost ca despotii ce ne-au robit neamul si care
s-au crezut stapanii constiintelor supusilor lor, ar fi nvatat ceva,
macar din cuvintele de mai sus.

DEFINITII
FALIMENTUL este ocazia de-a ncepe din nou, dar cu mai
multa inteligenta.
PRIETENUL este cel ce stie totul despre tine si te
pretuieste la fel. PRIETENIA este ca banii, e mai usor de facut
decat de pastrat.
UMILINTA este cel mai ciudat atribut uman. Cand crezi ca
o ai, ai si pierdut-o.
URA este acidul care face mai mult rau vasului n care e
tinut, decat obiectelor asupra carora este aruncat.
SFINTENIA nu este incapacitatea de-a pacatui, ci
capacitatea de-a nu pacatui.
IPOCRITUL este acea persoana care dupa ce a scris o carte
ateista, se roaga sa aiba succes.
FANATICUL este acea persoana care uitandu-si tinta si
dubleaza eforturile.
CELEBRA e o persoana care munceste din greu toata viata
pentru a ajunge faimosa si cunoscuta de toata lumea, pentru ca
apoi sa umble cu ochelari fumurii pentru a nu fi recunoscut.
COMUNISTUL este ca un crocodil. Cand si deschide gura nu
stii daca va zambi, sau te va nghiti.
EXPERIENTA este acel lucru care ne face sa ne
recunoastem greselile atunci cand le repetam.
PROVERBUL este o propozitie scurta nvatata dintr-o lunga
experienta.

Frica
- Barbatul care refuza sa lupte era numit fricos. Azi se
numeste burlac.

- Curaj nseamna sa tii tu singurul care stie ca ti este frica.

- Marimea fricii noastre dovedeste micimea credintei
noastre.
- Cel care se teme ca face prea multe de obicei face foarte
putine.
- Frica de viitor este cancerul prezetului.
- Nu te teme de maine, Dumnezeu este deja acolo.
- Cea mai mare greseala pe care poti s-o faci n viata este sa
traiesti permanent cu frica n san ca vei face una.

Libertatea care vine o data cu steagul

Citirea "Cartii Legii" este un privilegiu de care nu se
bucura toata lumea. Cand americanii au ocupat pentru prima oara
Manila, au fost deschise portile nchisorilor pentru "detinutii
politici". Unul dintre delictele pe baza caruia fusesera unii
ntemnitati de catre guvernul spaniol care conducea n acea vreme
insulele Filipine, era citirea Bibliei. Intr-o zi a venit la Dr. Homer
Stuntz un om cerandu-i o ntrevedere cu caracter strict
confidential. El l-a ntrebat pe Stuntz n soapta daca este ntradevar posibil sa citeasca Biblia fara pericolul de a fi ntemnitat.
Dr. Stuntz l-a dus la usa si l-a ndemnat sa priveasca drapelul
american care falfaia n bataia vantului. Apoi i-a zis urmatoarele
cuvinte: "Cata vreme vei vedea steagul acesta falfaind peste tara
dumitale, poti sa sezi pe coama casei, daca vrei, si sa citesti Biblia
si nimeni nu-ti va face nici un rau.
(Gospel Herald)

Inlocuitorul
Cand Fox ntemeietorul organizatiei "Prietenii" sau
quakerii, cum se mai numeau, zacea n nchisoare la Lancaster, un
credincios din grupul "prietenilor" a venit la Oliver Cromwell si s-a
oferit sa-l nlocuiasca pe Fox n nchisoare.

Cromwell a fost atat de impresionat de aceasta oferta ca a

spus mai marilor tarii: "Care din voi ar face acelasi lucru pentru
mine n cazul ca eu voi ajunge n asemenea conditie? Cu toate ca nu
pot accepta oferta din cauza legilor n vigoare, a spus el, totusi
puterea dragostei si ajertfei acestui om m-au coplesit".
Daca o jertfa nlocuitoare ca a acestui om ne misca
inimile, ar trebui cu atat mai mult sa ni le zdrobeasca jertta
nlocuitoare a dragostei Domnului nostru Isus Hristos, care S-a
jertfit n locul nostru al tuturora.

Leul din casa

Aristrocratul francez, baronul Richard d'Arcy, a tinut n
casa un leu de doi ani. Intr-o seara cand voia sa-l nchida n baie,
unde acesta si petrecea noaptea, leul s-a mpotrivit lovindu-si
stapanul mortal. A intervenit politia care a trebuit sa mpuste
fiara mbatata de sangele victimei.
Cand apostolul Pavel a cerut crestinilor "sa-si omoare
madularele care sunt pe pamant..." el a facut-o n deplina
cunostinta de cauza, constient de pericolul pe care acestea l
prezinta pentru viata credinciosului. Numai cei care se poarta
aspru cu ei nsisi nu vor cadea victime propriilor porniri pacatoase.

Incendiu
O brigada de pompieri din New York a fost chemata de
urgenta pentm stingerea unui incendiu. In lipsa lor, sediul brigazii
a luat foc. Vecinii au alertat o alta brigada de pompieri care a
venit la stingerea focului si care de abia au reusit s-o faca pana la
ntoarcerea proprietarilorAdeseori, pastorii, preotii si lucratorii crestini de azi,
ocupati cu "incendiile" altora, si uita familiile si propriile vieti
prada focului ispitelor. Cat adevar graiesc cuvintele din Cantarea

Cantarilor 1:6 "...m-au pus pazitoare la vii, dar via frumusetii mele
n-am pazit-o"

Omul
Integritate
Ce nseamna integritate? Eu cred ca una din cele mai bune
ilustrari ale diferentei dintre integritate si duplicitate poate fi
gasita n matematica. In matematica un numar ntreg este numit o
ntregire, n timp ce o parte dintr-un numar se cheama fractie.
Integritate nseamna o persoana ntreaga, completa, cineva care
este complet si nempartit.
Dumnezeu doreste sa tim oameni integri.
Lumea are nevoie de oameni:
- Care nu pot fi cumparati;
- Care sa-si respecte cu strictete cuvantul;
- Care sa-si puna conduita morala deasupra bogatiei;
- Care sa aiba opinii si o vointa puternica;
- Care pot cuprinde mai mult decat propria lor vocatie;
- Care nu ezita sa rascumpere timpul;
- Care nu si pierd individualitatea n multime;
- Care sunt onesti atat n lucrurile mici cat si n cele mari;
- Care nu fac compromisuri cu raul;
- A caror ambitii nu se confunda cu propriile dorinte egoiste;
- Care nu spun ca fac ceva "pentru ca si altcineva o face";
- Care se comporta cu dreptate cu prietenii lor la bine si la
rau, n necazuri cat si n prosperitate;
- Care nu cred ca perspicacitatea, ncapatanarea si siretenia
sunt cele mai bune calitati pentru a obtine succesul;

- Care nu se rusineaza si nu se tem sa sustina adevarul cand

acesta devine nepopular.

Vorbe cu talc...
Cele mai importante lucruri din viata nu sunt lucrurile.
Gasirea greselilor la altii este un talent ce trebuie ngropat.
Mantuirea este gratuita, dar nu ieftina.
Dusmanii se fac, nu se nasc.
Viata este fragila, manevrati-o cu rugaciune.
Recunoasterea greselilor nu este niciodata o greseala.
Daca vrei sa omori timpul, fii sigur ca-i al tau.
Calea spre cer este sa ntorci spre dreapta si s-o tii drept
nainte.
Unii sunt foarte punctuali venind ntotdeauna tarziu.
Dumnezeu ne vrea toata inima, desi o vrea franta.

Ispita
Un scriitor crestin american a publicat o "Autobiografie n
cinci capitole scurte". O reproducem:
Capitolul 1
Ma plimb pe strada.
In mijlocul trotuarului este o groapa adanca.
Cad n ea.
Sunt pierdut... Sunt neputincios.
Nu e greseala mea.
Imi va trebui mult ca sa pot iesi afara din ea.
Capitolul II

Ma plimb pe aceeasi strada.

In mijlocul trotuarului este o groapa adanca.
Ma fac ca n-o vad.
Cad n ea din nou.
Nu-mi vine sa cred ca ma aflu din nou n acelasi loc, dar nu e
vina mea.
Imi va trebui nca mult timp ca sa ies afara.
Capitolul III
Ma plimb pe aceeasi strada. In mijlocul trotuarului este o
groapa adanca. 0 vad ca este acolo.
Cu toate acestea cad n ea... este un obicei deja. Ochii mi
sunt deschisi. Stiu unde ma aflu. Este greseala mea. Ies afara
imediat.
Capltolul IV
Ma plimb pe aceeasi strada.
In mijlocul trotuarului este o groapa adanca.
O ocolesc.
Capitolul V
Ma plimb pe alta strada.

Harul
-

In cer se intra prin har. Daca ar fi dupa merite, ai ramane

afara si cainele tau ar intra. (Mark Twain)

Soferita
Lillie Baltrip este de multi ani sofer pe autobuzul scolii. Un
ziar din Fort Worth a initiat un concurs pentru cel mai bun sofer
de autobuze care duc copiii la scoala. Ziarul a ales-o pe Lillie sa

primeasca premiul pentru cel mai bun sofer, datorita faptului ca n

cariera sa n-a comis abateri de la regulile de circulatie si a condus
n siguranta. Colegii ei au umplut autobuzul pentru a participa
alaturi de ea la decernarea premiului. Din pacate nsa, n drum
spre ceremonia de premiere, Lillie a luat o curba prea brusc,
rasturnand autobuzul. S-a trezit n spital mpreuna cu alti 16
colegi raniti n accident.
Ce credeti, Lillie s-a mai caliticat pentru cel mai bun sofer
din Texas, chiar daca a facut acest accident? Nu, desigur.
Comitetele de premiere nu opereaza dupa principiile harului.
Cat de privilegiati suntem. Chiar daca nu reusim performanta
unei vieti tara pata, fara nici un repros, rasplata noastra este
conform harului lui Dumnezeu.

Virste
Janne Calment este fiinta umana cea mai batrana. La
mplinirea varstei de 120 de ani i s-a cerut sa descrie viziunea ei
asupra viitorului:
"Foarte scurt", a replicat ea.
O alta femeie care a trait 102 de ani a fost ntrebata asupra
avantajelor de a trai pana la o asemenca varsta naintata. Dupa o
pauza, a raspuns:
"Nu esti supusa la presiunea din partea colegilor".

Pocainta
- Un talhar de pe cruce a fost mantuit, ca nici unul din noi sa
nu cada n disperare; si numai unul, ca nimeni sa nu generalizeze.
(J. C. Ryle)

- Daca ar fi o mie de pasi ntre noi si Dumnezeu, El i-ar face

pe toti, n afara de unul. Il va lasa pe ultimul pentru noi. Alegerea
este la noi.
(Max Lucado)
- Omul care si cunoaste pacatele este mai mare decat omul
care nviaza morti prin rugaciunea lui.
(Isaac Sirianul)

Egoismul
- Egoistul este ca omul care zboara cu balonul. Toti ceilalti
oameni i se par mici. El arata mic tuturora.
- Un egoist este omul care crede ca daca el nu s-ar fi
nascut, toti oamenii l-ar fi ntrebat de ce.
- Un egoist este omul care vorbeste atat de mult despre el
nsusi ncat nu mai poti spune nimic despre tine nsuti.
- Egoismul este un narcotic administrat de diavolul celor ce
sufera de mediocritate.
- Egoismul este un anestezic generat interior care-i permite
omului sa traiasca fara dureri cu el nsusi.
- Numai egoistul sufera cu adevarat. Si tot timpul.
- Adevaratul egoist accepta chiar ca altii sa fie fericiti.
Daca sunt datorita lui.
- Numai moartea egoistului este deplina. Nimic din el nu mai
ramane altora.
- Cei care ne datoreaza totul ne sunt dragi mai presus de
orice.
- Egoismul stasie sufletul asa cum un tigru stasie trupul. "
- Legea egoistului: "Scoala-te tu, sa ma asez eu"

- Un semn la un magazin de haine, lipit pe oglinda camerei de

proba, spunea: "Obiectele care se vad n aceasta oglinda apar mai
mari ca n realitate".

Cap.2. In lupta vietii

~Intamplari inspiratoare cand ne confruntam cu greutatile
vietii de fiecare zi~

Cugetari
Doamne, cumplita zi, cand va trebui sa ne pocaim de
succesele noastre!
Nu uitati ca-n fata lui Mamre (locul ntalnirilor cu ngerii)
este totdeauna Macpela (pestera unde Avram si-a nmormantat
sotia si unde a fost si el nmormantat),
Ca Aron, avem de ales si noi ntre adevar si popularitate. Cea
din urma duce la vitelul de aur.
Daca ar trebui dat un nume secolului nostru, ar trebui sa
alegem ntre:
Chibrot-Hatava: "mormintele lacomiei";
Magor-Misabib: "spaima din toate partile";
I-ca-bod: "nu mai este slava".
Restul nu e tacere. E cantec sau geamat.
Cumparati-va viori, prietenii mei! In iad nu canta nimeni.
Nu suntem decat sacul de box pe care se antreneaza zilnic
laudatorii si bartitorii nostri.
De ar vrea sa ma vanda Iuda, I-as da eu 30 de arginti, numai
sa nu ma sarute.

Piscurile sterpe domnesc peste campiile manoase. Pedeapsa

cea mai cumplita a iadului va fi privelistea pururi vie a paradisului
de dincolo de prapastia vesnica ce le desparte.
Dragostea multora a ajuns ca David la batranete. Nu se mai
poate ncalzi.
Crucea lui Isus este rascrucea universului.
Intre polii opusi ai universului este o prapastie vesnica si
hotararea noastra.
Amintirea paradisului pierdut este infinitul nostru capital la
care apelam de milenii pentru painea noastra cea de toate zilele:
durerea.
Intre noi si Paradis este o alegere si o sabie nvapaiata.
Prima va ucide pacatul, iar a doua, fabrica lui.

Un astfel de frate
Paul a primit cadou de Craciun o masina nou-nouta de la
fratele sau. In seara de Ajun, cand a coborat din biroul sau sa-si
ia masina parcata n tata cladirii, a vazut cum un tnc de vreo
sapte ani se nvartea cu ochii mari n jurul masinii sale. "Este
masina dunmeavoastra, domnule?", a ntrebat el.
Paul a dat din cap. "Fratele meu mi-a dat-o cadou de
Craciun". Baiatul ramase nauc. "Vreti sa spuneti ca fratele
dumneavoastra v-a dat-o asa... gratis? ... fara sa platiti nimic?
Donmule! As vrea... ". Baiatul ezita.
Desigur, se gandi Paul, stiu ce-i trece prin cap. Ar vrea sa
aiba si el un frate bogat ca mine. Dar ceea ce spuse apoi tncul il
facu pe Paul sa ramana cu gura cascata:
"As vrea sa pot fi si eu un astfel de frate"
Paul se uita cu uimire la baietelul din fata lui si manat de un
impuls interior, i zise: "N-ai vrea sa te duc cu masina mea?"
"Cum sa nu! Tare mi-ar place!"

Dupa un scurt raid prin cartier, baiatul se ntoarse spre Paul.

Ochii i sticleau de emotie. "Domnule, n-ati vrea sa treceti prin
fata casei noastre?"
Paul zambi. Stia ce dorea baiatul. Voia sa le arate vecinilor
ca soseste acasa cu o masina mare, noua-nouta. Dar Paul gresi din
nou. "Vreti sa opriti aici? Langa treptele acelea, va rog!"
Urca apoi scarile n fuga. Dupa cateva momente l auzi cum
revine. De data aceasta nu se mai grabea. Ducea in bratele sale un
fratior mai mic. Era handicapat. L-a asezat cu groaza pe ultima
treapta a scarii, dupa care s-a asezat langa el. Strangandu-i
umerii cu mana dreapta, iar cu ceaialta arata spre masina lui Paul.
"Vezi Jonny. Asta e masina, exact cum ti-am spus sus.
Fratele lui i-a dat-o cadou de Craciun si nu l-a costat nici un cent.
Intr-o zi am sa-ti dau si eu una exact la fel ca asta... si ai sa vezi
de unul singur ce lucruri extraordinare de Craciun sunt n toate
vitrinele din oras despre care am ncercat sa-ti spun."
Paul s-a dat jos din masina. L-a luat n bratele sale pe
micutul olog, l-a asezat langa el pe scaunul din fata. Cu ochii
sclipind de bucurie, fratele lui mai mare s-a asezat langa el si toti
trei au nceput o calatorie de neuitat prin orasul pregatit de
Craciun.
In seara aceea de Ajun, Paul a nteles pentru prima data ce a
vrut Isus sa spuna cand a afirmat ca: "este mai bine sa dai decat
sa primesti..." (Dan Clark)

Presupunere
Un fotograf de la unul din ziarele nationale a primit
sarcina sa fotografieze un incendiu care decima mii de hectare de
padure dintr-o zona muntoasa. I s-a spus ca un mic avion l astepta
la aeroport pentru a survola locul dezastrului.
A ajuns la aeroport cu o ora naintea asfintitului. Micul avion
Cessna l astepta. A sarit cu tot echipamentul n avion si a strigat

pilotului: "Da-i drumul!" Pilotul a pornit motorul si curand avionul

decola spre cerul pregatindu-se de apus.
"Zboara la nord de incendiu" i-a spus fotogratul, "apoi ta
cateva coborari cat mai aproape de copacii n flacari".
"De ce?", a ntrebat pilotul ngrijorat.
"Pentru ca am de gand sa fac cateva fotografii!", i-a raspuns
fotograful. "Sunt fotograf, si fotografii fac fotografii!"
Dupa o pauza destul de lunga, pilotul l-a ntrebat: "Vreti sa
spuneti ca nu sunteti instructorul de zbor?"
Nu credeti ca manifestam nesabuinte asemanatoare
atunci cand pornim la drum n viata, n afaceri sau n noi
experiente spirituale cu oameni care sunt cu totul altceva decat
ceea ce banuim la nceput?

Crestini sanatosi
Doi crestini care au trait o viata buna au murit si au ajuns
n cer. In timp ce se plimbau, minunandu-se de frumusetile de
negrait ale Paradisului, unul din ei a spus: "Extraordinar! N-am
putut sa banuiesc macar cat de frumos si de bine e aici!"
"Da, zise celalalt. Gandeste-te numai ca daca nu mancam
atatea vitamine si fulgi de cereale eram cel putin cu zece ani mai
devreme aici."

Paiul din ochiul altuia

Bunica tocmai a terminat de citit o povestire biblica celor
doi nepotei gata de culcare si, i-a ntrebat daca ei stiu ce-i acela
"pacat".
"Cum sa nu'", a raspuns Ionel de vreo 7 anisori. "Pacat este
atunci cand faci ceva rau." Fratiorului sau de numai 5 ani, Vasilica,
i s-au marit deodata ochisorii. "Eu stiu un pacat foarte mare pe
care Ionel l-a facut azi."

Suparat foc, Ionel s-a ntors spre fratiorul lui si i-a spus:
"Tu sa-ti vezi de pacatele tale, si eu o sa-mi vad de ale mele".
Ce bine se vad pacatele altora si cu cata naivitate credem ca
ale noastre sunt mai putin vizibile! Solutia lui Ionel de a ne vedea
fiecare de pacatele noastre este buna n cazul n care a vedea de
ele inseamna a ne pocai si a le abandona.

Rugaciunea
Cand un club de noapte s-a deschis n strada principala a
micului orasel, singura biserica din localitate s-a adunat la
rugaciune. Toata noaptea au stat in rugaciune naintea lui
Dumnezeu cerandu-I ca sa rada clubul de pe fata pamantului. Un
fulger a lovit cladirea clubului, care a ars pana n temelii.
Proprietarul a dat bisehca n tribunal. Conducerea bisericii
si-a declinat orice vina.
Dupa ce a audiat ambele parti,judecatorul a spus; "Se pare
ca indiferent de partea cui e vina, proprietarul clubului de noapte
crede n puterea rugaciunii, iar biserica nu crede".
Avem dificultati cu acceptarea raspunsului rugaciunilor
noastre, pe care le vedem mai mult ca simple exercitii religioase
decat ca un dialog cu Creatorul. Cand rugaciunea nceteaza sa fie
doar monologul nostru si primeste raspuns, suntem gata sa-l tinem
afara si sa credem mai degraba ca aducatorii vestilor bune sunt
nebuni, decat sa acceptam ca Petru cel ntemnitat poate fi
eliberat conform rugaciunilor noastre.

Inchinare
O femeie a intrat intr-un magazin din piata centrala a
orasului Kansas City, pentru a-si cumpara un corn cu nghetata.
Dupa ce a ales soiul de nghetata, s-a ntors si s-a trezit fata n
fata cu actorul Paul Newman, care se afla n oras pentru turnarea
filmului "Mr. & Mrs. Bridge". Acesta i-a zambit si a salutat-o cu un

"Hello!": Ochii albastrii ai lui Paul Newman i-au facut genunchii sai tremure.
A reusit sa plateasca pentru nghetata si a iesit din pravalie
cu inima batandu-i puternic. S-a oprit sa-si revina din emotie si a
constatat ca nu avea nghetata pe care o comandase. S-a ntors n
pravalie, dar n usa a dat din nou nas n nas cu Paul Newman.
"Va cautati nghetata, nu-i asa?", a ntrebat-o renumitul
actor. A dat din cap fara sa poata scoate un cuvant. "Ati pus-o n
poseta mpreuna cu restul de bani", i-a spus actorul zambind.
Oare cand a fost ultima data cand ne-am nfiorat si ne-a
batut inima de emotie la prezenta lui Hristos n Biserica Sa?

Adolescenti
Cineva a avut initiativa ntocmirii unei scrisori-lant,
destinata parintilor care au adolescenti. Scrisoarea suna cam asa:
"Draga prietene. Aceasta este o scrisoare-lant care este
menita sa-ti aduca usurare si fericire. Spre deosebire de alte
scrisori-lant, aceasta nu costa nici un ban. Simplu, trimiti o copie
din aceasta scrisoare la alti sase parinti care sunt obositi de
adolescentii lor. Apoi, leaga-l pe adolescentul tau si trimi-te-l la
ultima adresa de pe lista celor sase. Intr-o saptamana vei primi
16.436 de adolescenti - dintre care unul va merita sa-l pastrezi
pentru tine. Atentie! Un parinte care a ndraznit sa ntrerupa
lantul si-a primit propriul adolescent napoi."

Pasarea captiva
O vrabie a patruns pe usa bisericii ntr-o duminica
calduroasa de vara. Serviciul divin era n plina desfasurare. Plina
de frica biata pasarica a ncercat sa scape din cladire izbindu-se
violent de geamurile ferestrelor. 0 doamna urmarea atenta
zbaterea micii vietati, mirata de ignoranta ei, de faptul ca nu se
rentorcea pe usa larg deschisa. Epuizata, pasarea s-a asezat

pentru a se odihni, dupa care observand usa deschisa a zburat

vesela n libertate.
"La fel de ignoranta sunt si eu ca pasarea aceasta", si-a spus
femeia impresionata de scena. "Toate eforturile mele de a ma
elibera de pacatele n care zac nu sunt decat eforturi sterile ca
ale acestei vrabii, pe cand usa harului lui Dumnezeu era mereu
deschisa."

O mie de puncte
Un crestin care se mandrea cu faptele sale bune a visat
ntr-o noapte ca era la poarta cerului. Cu litere uriase, pe
frontispiciul portii scria: "Cei ce vor sa intre aici au nevoie de
1000 de puncte".
Ingerul l-a ntrebat:
- Ce ai facut n viata?
- Eu? Am fost credincios Domnului ntreaga mea viata. Am
pazit Cuvantul lui Dumnezeu cu toata sfintenia.
- Foarte bine. Ai un punct. Altceva?
- Am dat mai mult decat zeciuiala de fiecare data pentru
lucrarea Domnului. Am ajutat pe saraci, pe vaduve, pe orfani.
- Exceptional. Inca un punct.
- Am crescut o familie numeroasa de copii, pe care i-am
facut misionari. Eu nsumi am predicat Evanghelia si am ajutat la
raspandirea ei.
- Nemaipomenit! Asa oameni cam rar vin pe aici, a spus
ngerul. Inca un punct. Ai mai facut ceva?
Bietul om s-a pierdut cu totul. Daca pentru tot ce spusese
pana acum valora numai 3 puncte, ce sa mai adauge ? A ridicat
ochii spre uriasa inscriptie si, a citit din nou: "Cei ce vor sa intre
aici au nevoie de 1000 de puncte!" A oftat adanc si a exclamat:
- Doamne, aici se poate intra doar prin harul Tau!
- Exact, a spus ngerul. 997 de puncte!

Recomandarea
Intr-o zi Dr. Bamardo, directorul unui orfelinat din
Londra, a fost ntampinat de un baietel murdar si mbracat numai
n zdrente, care i-a cerut sa-l primeasca n orfelinatul sau.
- Dar baiete, eu nu te cunosc. Nu stiu cine esti, de unde vii.
Cine te-a recomandat?
Baietelul a ridicat pulpana hainei sale murdare si zdrentuite
si a spus:
- Aceasta este singura mea recomandare. Alta nu am.
Doctorul l-a cuprins n bratele sale si l-a luat sub ocrotirea sa.
Singura noastra recomandare la cer, pentru a f mantuiti, este
multimea pacatelor noastre de care nu vom putea scapa niciodata
singuri.

Ceea ce este cu adevarat important

Cu cativa ani n urma, la Seattle n cadrul Jocurilor
Olimpice Speciale, la linia de start s-au aliniat noua handicapati
fizic si mental, pentru cursa de 100 de metri. Cand focul de arma
a dat startul, cu totii au nceput sa nvarta din rasputeri rotile
carucioarelor spre linia de sosire. Cu totii, n atara de un baiat, al
carui carucior s-a opintit n bordura de margine si s-a rasturnat. A
cazut si a nceput sa planga. Ceilalti opt i-au auzit plansul. Au
ncetinit cursa si s-au oprit. Apoi s-au ntors si au luat-o napoi, cu
totii. 0 fata cu un grav handicap mental s-a aplecat spre el si l-a
sarutat spunandu-i: "Asa ca e mai bine acum?". L-au ridicat. Apoi
tinandu-se de maini au pornit cu totii spre linia de sosire.
Stadionul ntreg era n picioare si aplauzele si uralele au
continuat peste 10 minute.
Este oare neaparat nevoie sa fim privati de sanatate pentru
a ne da seama ca oamenii sunt mai importanti ca realizarile
noastre? Probabil ca cel mai grav handicap de care suferim este

subaprecierea fiintei umane, egoismul cu care ne zbatem fiecare

sa fim nvingatori, sa fim naintea altora n cursa vietii.

Oportunitate
Inmultindu-se numarul lupilor din regiune, autoritatile unui
stat din SUA au oferit suma de 5000 dolari pentru fiecare lup
mpuscat. Stirea publicata n ziare i-a transformat pe Sam si Jed,
doi buni prieteni, n vanatori de lupi.
Zile si nopti la rand au colindat muntii si padurile n cautarea
lupilor, dar acestia, parca vorbiti, disparusera tara urma.
Extenuati si flamanzi, au adormit ntr-o noapte la un foc n
padure, visandu-si fiecare bogatia. Deodata, Sam s-a trezit la un
zgomot ciudat. Erau nconjurati de o haita uriasa de lupi, ai caror
ochi si colti sticleau n intuneric. L-a zgaltait puternic pe prietenul
sau spunand: "Jed, scoala-te repede! Suntem bogati!"

Influenta
O veche istorioara spune ca un om neprihanit a venit n
Sodoma sperand sa salveze cetatea corupta. A nceput sa umble
din casa in casa, din piata n piata, strigand pe fiecare strada:
"Oamenilor, pocaiti-va! Ceea ce faceti voi este pacat. Aceasta va
va distruge, pe voi si copiii vostri!" Oamenii radeau, dar el continua
sa spuna mereu, mereu aceleasi cuvinte, fara ca cineva sa-l bage n
seama. Intr-o zi un copil l-a oprit pe strada si l-a ntrebat:
"Sarmane om, nu vezi ca n-are rost?" "Da, vad", a spus omul.
"Atunci de ce mai continui?" "La nceput, a spus el, am crezut ca-i
voi putea schimba. Acum continuu sa strig sa nu ma schimbe ei pe
mine."

Tenacitatea lui Lincoln

Unul dintre ce!e mai ilustre exemple de perseverenta este
tara ndoiala, Abraham Lincoln. Daca vrei sa nveti ceva de la

cineva care nu s-a lasat batut niciodata, atunci poti sa-l iei pe
Lincoln ca dascal.
Nascut n saracie, Lincoln s-a luptat cu infrangerile toata
viata sa. A pierdut opt campanii electorale, a dat faliment de doua
ori n afaceri, suferind si un colaps nervos. Ar fi putut sa
abandoneze de multe ori, dar n-a facut-o, devenind unul dintre cei
mai mari presedinti pe care i-a avut Stalele Unite. Iata o mica
schita a drumului sau spre Casa Alba:
1816 - Familia sa a fost fortata sa-si paraseasca locul si
casa. A trebuit sa lucreze pentru a-si ajuta parintii.
1818 - I-a murit mama.
1831 - A dat faliment n ataceri.
1832 - Pierde n campania pentru Congresul Statului
1832 - Isi pierde slujba. Vrea sa studieze avocatura, dar nu
este admis la scoala.
1833 - Imprumuta bani de la un prieten si ncepe o afacere.
La starsitui anului era falimentar. Timp de 17 ani a tot platit acea
datorie.
1834 - Castiga n campania pentru Camera Legislativa a
Statului.
1835 - Se logodeste, dar logodnica sa moare naintea
casatoriei. Are inima zdrobita.
1836 - Are un colaps nervos. Este n spital timp de sase luni.
1838 - Cauta sa fie presedintele Camerei Reprezentantilor infrant la vot.
1840 - Vrea sa ajunga elector - este nfrant din nou la
voturi.
1843 - Pierde campania pentru Congres.
1846 - Castiga campania electorala pentru Congres. Se duce
la Washington unde lucreaza din greu.
1848 - Pierde realegerea n Congres.
1849 - Concureaza pentru o slujba n statul sau de origine si
nu este acceptat.

1854 - Pierde campania electorala pentru un post de senator

al Statelor Uaite.
1856 - Cauta nominalizarea ca vicepresedinte la Conventia
Nationala a partidului. Pierde, avand 100 de voturi mai putin decat
opozantul sau.
1858 - Candideaza pentru Senat. Pierde din nou.
1860 - Ales presedintele Statelor Unite.

Atitudine
"Cararea a fost grea si foarte alunecoasa. Piciorul mi-a
alunecat de sub mine, l-a lovit pe celalalt, dar mi-am revenit si miam spus: 'Este o alunecare si nu o cazatura'", a spus Abraham
Lincoln dupa ce a pierdut alegerile pentru Senat.

Lincoln la varsta mea

Deranjat de rezultatele proaste de la scoala, tatal l-a
ntrebat pe micutul John: "Stii tu ce facea Lincoln cand era de
varsta ta?" "Nu stiu, ce facea la varsta mea, dar stiu ce facea la
varsta ta!", a raspuns istetul.

Etape
Orice noua aventura trece prin urmatoarele taze: entuziasm,
complicatii, descurajare, cautarea vinovatului, pedepsirea
inocentilor si decorarea celor care n-au facut nimic.

Viata
- Viata cu Hristos este o speranta fara sfarsit. Viata tara
Hristos este un starsit tara speranta.
- Viata este ca o piatra de moara. Te macina sau te
lustruieste. Depinde de materialul din care esti tacut.

- Ceea ce numim noi viata nu este decat o calatorie spre

moarte. Ceea ce numim noi moarte nu este decat o poarta spre
viata.
- Viata e un roman n trei volume: Trecutul, prezentul si, ceo sa vie. Primul e terminat si pus deoparte, al doilea l citim zilnic
si al treilea si ultimul, e la seif. Cheile sunt la Dumnezeu.

Ingerul te urmareste!
Un hot a intrat noaptea ntr-o casa. Luminandu-si drumul
cu lanterna, a auzit o voce care spunea: "Ingerul te urmareste!".
S-a uitat agitat n jur, a dat din cap si a continuat sa caute lucruri
de valoare. A auzit din nou: "Ingerul te urmareste!" S-a ntors
spre locul de unde venea vocea. La lumina lantemei a zarit un
papagal. "Tu ai vorbit?" Papagalul a admis ca el era cel cu pricina:
"Am vrut doar sa te avertizez. Atat!" "Sa ma avertizezi?
Cine esti tu? Cum te cheama?" "Moise!", a raspuns papagalul. "Ce
fel de oameni stupizi au putut sa numeasca un papagal, Moise?"
Pasarea i raspunse: "Nu stiu. Banuiesc ca aceiasi care au numit
camera de luat vederi: 'Ingerul'

Dragostea
- Dragostea este lucrul acela intangibil care ne face
multumiti cu ceea ce avem si nemultumiti de ceea ce suntem.
- Dragostea este decizia de a face din problemele tale,
problemele mele.
- Datoria ne determina sa facem lucrurile bine. Dragostea sa
le facem frumos.

Definitii ale dragostei date de copii:

- Dragostea este ceea ce-i face pe oameni sa creada ca simt

frumosi cand nimeni altul nu-i vede astfel.
- Dragostea este ceea ce-i face pe doi sa stea unul langa
altul atunci cand este suficient loc.
- Dragostea este ceea ce-i face pe cei doi sa faca liniste
cand esti tu de fata.

Cadoul
Zi de vara peste ntinsele preerii.
Autobuzul opintea pe o sosea cu prea multe gropi. Pe un
scaun mai din spate, statea un batranel uscativ, tinand n brate un
manunchi de flori de camp. Pe partea opusa, o fetiscana oachesa
se uita fascinata la macii, margaretele si albastrelele din bratele
batranului. Nu-si mai putea lua ochii de la ele. Razbatea din cand n
cand pana la ea parfumul proaspat de flori. Incerca sa priveasca
pe fereastra prafuita a autobuzului, dar degeaba. Ca un magnet o
atrageau florile batranului.
La urmatoarea statie, batranul dadu sa coboare. Ezita
pentru o clipa, dupa care se adresa fetei. "Vad ca-ti plac florile
mele. Cred ca sotiei mele i-ar face mare placere sa ti le daruiesc.
Am sa-i spun ca ti le-am dat tie."
Fata primi florile mbujorandu-se de placere. Urmari apoi
pe batranelul uscativ cum se cobor din autobuz si intra pe poarta
de fier forjat a unui mic cimitir din apropiere.

Un simplu gest
Mark mergea spre casa cand a observat ca un baiat s-a
mpiedicat si a scapat pe trotuar un brat de carti pe care le cara,
doua pulovere, o bata de baseball, o manusa si un mic casetofon. A
ngenuncheat alaturi de baiatul acela si l-a ajutat sa adune
lucrurile. Pentru ca si asa mergeau n aceeasi directie, l-a ajutat
sa care unele din lucruri. A aflat ca pe baiat l chema Bill, ca-i

placeau jocurile electronice, baseball-ul si istoria, ca avea o

groaza de necazuri cu celelalte materii si, ca tocmai atunci
rupsese prietenia cu o fata.
Au ajuns la Bill acasa si Mark a fost invitat sa intre sa bea
un Coca-Cola si sa se uite putin la televizor. Dupa-masa aceea a
trecut placut, printre rasete si cateva jocuri electronice. Mark sa dus acasa. Au continuat sa se mai vada pana cand amandoi au
intrat la acelasi liceu. S-au ntalnit de cateva ori de-a lungul anilor.
In ultimul an, inainte de graduare, Bill l-a cautat pe Mark si a vrut
sa-i vorbeasca.
Bill i-a adus aminte de ziua cand s-au ntalnit ei pentru
prima data. "Nu te-ai ntrebat de ce caram atat de multe lucruri
cu mine?", l-a ntrebat Bill. "Vezi, in ziua aceea mi-am facut
curatenie n dulapul meu pentru ca nu voiam sa las mizerie pentru
altul. Pusesem deoparte mai multe pastile de dormit pe care le-am
luat de la mama si mergeam spre casa ca sa ma sinucid. Dupa ce
am petrecut catva timp mpreuna in ziua aceea, vorbind si razand,
mi-am dat seama ca daca ma omoram nu voi mai avea parte
niciodata de prietenia unor oameni ca tine. Asa ca, Mark, atunci
cand m-ai ajutat sa adun cartile de pe jos ai facut ceva mult mai
important pentru mine. Mi-ai salvat viata."
(John W. Schlatter)

Ce este un american?
Conduce de obicei o masina germana facuta cu otel suedez si
tapitata cu piele din Argentina, pe care o alimenteaza cu benzina
din Arabia Saudita transportata cu un vas liberian. Dupa ce
cumpara de la un magazin auto doua cauciucuri frantuzesti facute
din cauciuc natural din Sri Lanka, se ndreapta spre casa, unde si
arunca geanta diplomat marocana, si pune in cuier pardesiul
scotian, si scoate patofii italieni, camasa facuta din bumbac
egiptean si si ia halatul facut n Hong Kong care se asorteaza cu
papucii de casa facuti n Taiwan. "Ma simt mult mai confortabil

acum", si zice el, n timp ce-si toarna o ceasca de cafea braziliana

ntr-o cana englezeasca, pe care o aseaza cu grija pe fata de masa
facuta n Irlanda, ce se potriveste de minune cu masa daneza
finisata cu lac de India. Ia apoi un pix chinezesc si pe o hartie de
buna calitate facuta n Finlanda, scrie o scrisoare congresmanului
sau, cerandu-i explicatii de ce balanta comerciala a Satelor Unite
este atat de dezechilibrata anul acesta.

Graba strica treaba

Directorul unei firme mari, dedicat eficientiei si
productivitatii, facea inspectia zilnica obisnuita din sectie n
sectie. Dadea noi directive si verifica punctualitatea personalului
si ritmul productiei. Era mandru ca un paun auzind masinile cum
zumzaiau si vazand personalul cum muncea cu dedicare.
Deodata, directorul auzi pe cineva fluierand. Fluieratul
venea din spatele unei stive de lazi. Sezand linistit pe o lada, un
tanar tluiera nepasator.
"Ce salar ai dumneata?", l-a ntrebat destul de categoric
directorui.
"Cine? Eu?", raspunse fluierasul.
"Da. Dumneata."
"Cam 100 de dolari la saptamana', raspunse tanarul, dupa
care continua sa fluiere.
Directorul era furios. Se ntoarse spre unul din subalternii
sai si-i spuse:
"Da baiatutui 100 de dolari si sa nu-l mai vad pe aici".
Unul din asistentii directorului, mai curajos, spuse: "Dar
John, este..."
"M-ai auzit? 100 de dolari si afara cu el. Acum! At nteles?"
La cateva ore dupa incident, directorul este sunat de
serviciul contabil n legatura cu fluierasul nostru.

"In ce cont sa trecem cei 100 de dolari, donmule director?",

ntreba legitim functionarul.
"Natural, n contul salariului sau", raspunse cu naduf
directorul.
"Dar, stiti, baiatul nu lucreaza la noi. Ne-a adus niste
pachete si astepta pentru semnarea facturii."
Societatea noastra, mereu agitata, n plina viteza, ne
imprima ritmurile ei asupra tuturor compartimentelor vietii. Ce e
rau, e ca si asupra felului de a gandi. Apreciem pe omul grabit,
activ, care munceste tot timpul si dispretuim mai degraba pe
lenes, pe cel cu doua viteze; ncet si foarte ncet. Opusul lenei
este graba, care este la fel de pagubitoare. Mai ales pentru
suflet.
Daca stam bine sa ne gandim, oare nu graba ne face sa uitam
de rugaciune, de cititul Bibliei, de partasie cu fratii, de biserica?
Cred ca ea e mai vinovata ca lenea pentru falimentele noastre
spirituale.

Adevarata dragoste
Moise Mendelsson, bunicul cunoscutului compozitor
german, a fost un barbat pe departe de a fi chipes. Dimpotriva, pe
langa faptul ca era mic de statura avea o cocoasa grotesca.
Intr-o zi l-a vizitat pe un comerciant din Hamburg, care avea
o fata foarte draguta, pe care o chema Frumtje. Moise se
ndragosti disperat de fata care l privea cu vadita repulsie pentru
ntatisarea sa.
Cand a vizitat casa negustorului, nainte de plecare, Moise
si-a luat inima n dinti, s-a dus la etaj unde era camera fetei
pentru a schimba ultimele cuvinte cu ea. Era de o frumusete
cereasca, iar el se zbatea n chinurile iadului atunci cand fata
refuza sa se uite macar la el. Dupa cateva ncercari de a lega o

conversatie, Moise a ntrebat-o timid: "Stiti de ce casatoriile se

fac n cer?"
"Da", a spus tata, n timp ce se uita mereu n pamant. "Dar,
dumneavoastra stiti de ce?"
"Da, stiu", a spus el. "Vedeti, n cer, la nasterea fiecarui
baiat, Domnul l anunta care va fi fata cu care se va casatori. Cand
m-am nascut eu, mi s-a aratat viitoarea mea mireasa. Domnul mi-a
zis: 'Mireasa ta va fi cocosata!'. Atunci am spus Domnului:
'Doamne, o femeie cocosata ar fi o tragedie. Doamne, da-mi mie
cocoasa si las-o pe ea sa fie frumoasa'."
Fascinata de cuvintele lui, Frumtje si-a ridicat ochii din
podea, acordand mana sa mai tarziu omului caruia i-a fost o sotie
credincioasa.
(Barry and Joyce Vissell)

Pescarul
Un industrias foarte bogat a fost deranjat de un pescar
care statea lenevind pe malul raului, aproape de locul n care
acesta si avea ancorat iahtul sau. Pescarul si adunase
instrumentele de pescuit si privea alene luciul apei.
- De ce nu esti cu barca n larg, la pescuit?, l-a ntrebat
industriasul.
- Pentru ca am prins destui peste pentru ziua de azi,
raspunse pescarul.
- Cum de nu prinzi mai mult peste decat ai nevoie?, l ntreba
omul bogat.
- Si ce sa fac cu el?
- Ai putea castiga mai multi bani, veni raspunsul impacientat,
apoi ai putea sa-ti cumperi o barca mai mare ca sa prinzi mai mult
peste. Ai putea sa-ti cumperi plase de nylon, ca sa prinzi si mai
mult peste. Mai mult peste nseamna mai multi bani. Curand ai avea
o ntreaga flota de pescuit si ai deveni un om bogat asa ca mine.

- Interesant. Si dupa aceea ce as face?, ntreba pescarul.

- Ai sta, te-ai odihni si te-ai bucura de viata, raspunse
industriasul.
- Apoi ce crezi dumneata ca fac eu acuma?, spuse pescarul
privind linistit spre tarmul celalalt al raului.

Suferintele noastre
"Vezi tu, femeia aceea? Sufera saraca pentru credinta."
"Dar ce fel de credinta are?"
"Crede ca poate purta pantofi cu doua numere mai mici."

Batranica teolog
Doi oameni lumesti au vazut o batranica credincioasa care
venea pe strada spre ei. "Fac pariu ca doamna Thompson este gata
sa gaseasca ceva bun de spus despre orice si oricine. N-am mai
vazut asemenea oameni". Celalalt era gata de prinsoare.
"Buna dimineata, doamna Thompson", zise el, politicos. "Ce
crezi dumneata despre diavolul?"
Batranica si apleca putin capul ntr-o parte si-i raspunse: "Ei
bine, e ceva bun la el. Intotdeauna e la lucru."

Expertul
Societatea Misionara din Wheaton a angajat traducerea
unei carti cu un expert n materie, un profesor universitar aflat la
specializare n Statele Unite. Mi-a revenit sarcina sa mentin
dialogul cu traducatorul si sa receptionez materialul tradus.
Munca de editare a materialului se confrunta nu numai cu
neologismele sau cuvintele rare folosite de eruditul traducator,
dar mai ales cu lipsa sa de cultura biblica. Cuvinte ca "lentoare"
sau "falacios", cu toate ca apartin dictionarului romanesc, creeaza
mai multa, confuzie n mintea cititorului neobisnuit sa le
foloseasca sau care nu le-a ntalnit niciodata. Sa nu mai vorbim de

traduceri nascute din ignoranta terminologiei teologice sau

biblice. Poate ca cel mai ciudat lucru mi s-a parut expresia: "nger
hidraulic". Autorul, vorbind despre potop, mentiona ngerii
nsarcinati cu problemele hidraulice ale planetei, formulare mai
mult poetica a autorului, care a fost tradusa astfel de expertul
nostru.
In timp ce ma luptam cu aceste probleme, am fost
ntrebat de doctorul Iosif Ton, cum ma simt. Spre deruta sa
totala i-am raspuns:
"Am, frate losif, o lentoare falacioasa de nger hidraulic".

Zambetul
In cartea sa, Micul Print, Saint-Exupery povesteste
eliberare sa miraculoasa n timpul razboiului civil din Spania. Desi
numele eroului este altul, cei mai multi cred ca este vorba de
nsusi autorul, deoarece si el a fost pilot si a murit chiar n
razboiul mpotriva lui Hitler.
Luat prizonier, pilotul si astepta executia. De regula,
pilotii capturati erau mpuscati tara nici o judecata. Patrula
disperat prin celula rece a nchisorii. Cautand nfrigurat prin
buzunare a gasit o tigara, pe care cu greu a putut s-o duca la gura
din pricina tremuratului mainilor. Nu avea cu ce sa si-o aprinda. Sa uitat printre gratii la soldatul narmat care-l pazea. Acesta evita
sa-l priveasca n fata. Probabil vedea un el doar un cadavru. I-a
cerut un foc. Cu pasi sovaielnici, acesta s-a apropiat de gratii. In
timp ce aprinsese un chibrit, ochii i se ridicara de jos. In acel
moment pilotul i-a zambit. Nu stia de ce. Poate din pricina nervilor
care-i cedasera, sau poate ca atunci cand te apropii de cineva nu
poti sa nu-i zambesti. I-a zambit. In secunda aceea, ceva ca un arc
electric strabatu distanta dintre inimile celor doi. Zambetul
omului ncarcerat genera instantaneu un zambet pe fata crispata
si pamantenie a soldatului. A ramas aproape de gratii privind

pilotul n ochi. "Ai copii?", a ntrebat el deodata. "Da, domnule!", a

raspuns pilotul cautand in portofel fotografia copiilor sai. Apoi
soldatul scoase si el fotografia familiei sale si o arata
prizonierului n timp ce-i povestea despre planurile sale cu privire
la fiecare dintre copiii sai. Pe fata pilotului se scurgeau siroaie de
lacrimi cand i spuse soldatului ca din pacate el nu mai credea sa-si
mai vada familia vreodata. A nceput sa planga si soldatul.
Deodata, fara nici un cuvant, paznicul scoase cheile si
descuie poarta de fier a celulei si-l conduse pe pilot afara din
nchisoare. Pe cai ntortocheate si numai de el cunoscute prin
padurea din apropiere, soldatul scoase afara prizonierul si apoi
dupa ce-i arata drumul libertatii, se ntoarse fara nici un cuvant
spre oras.
O viata salvata de un zambet.

O dupa-amiaza n parc
A fost odata un baietel care dorea sa-L ntalneasca pe
Dumnezeu. Stia ca era o calatorie lunga pana unde locuia
Dumnezeu, asa ca si-a pus n gentuta de gradinita un pachet cu
biscuiti si sase can-uri cu Pepsi. A plecat la drum.
La numai trei strazi de casa lor, a vazut o batranica stand
pe banca ntr-un parc. Privea la niste porumbei. Baietelul s-a
asezat langa ea si a deschis gentuta. Era gata sa soarba putin
Pepsi, cand vazu ca batrana arata foarte flamanda. I-a oterit un
biscuit. Ea l-a acceptat cu multumire si i-a zambit. Zambetul ei
era atat de frumos, asa ca baietelul dori sa-l mai vada; i darui si
un Pepsi. Din nou ea i zambi atat de frumos. Era ncantat.
Au stat acolo ntreaga dupa-amiaza mancand si zambind.
Nimeni nu spunea nici un cuvant.
Cand seara se lasa peste oras, baietelul si dadu seama ca
este obosit si ci trebuie sa plece acasa. Dupa ce facu cativa pasi

se ntoarse si-i dadu batranei o mbratisare. Ea i darui cel mai

mare si frumos zambet.
Cand baietelul deschise usa casei, mama fu surprinsa de
bucuria de pe fata copilului ei. L-a ntrebat: "Ce ai facut azi de
esti atat de fericit?"
"Am pranzit cu Dumnezeu." Dar nainte ca mama sa poata
spune ceva, adauga: "Stii ceva? Ea are cel mai minuat zambet pe
care l-am vazut vreodata!"
Intre timp, batrana, radiind de bucurie, ajunse si ea
acasa. Fiul ei uimit de pacea de pe fata ei, o ntreba: "Mama, ce ai
facut azi de esti atat de fericita?"
"Am mancat biscuiti n parc cu Dumnezeu". Dar nainte ca
fiul ei sa poata spune ceva, adauga: "Stii, este mult mai tanar
decat mi-am nchipuit".
(Julie A. Manhan)

Doi calugari
Doi calugari aflati n pelerinaj, au ajuns la tarmul unui rau.
Acolo, asteptand sa treaca apa, statea o tanara frumoasa
mbracata cu haine scumpe. Stiind ca apa raului era destul de
adanca si murdara, fata nu vroia sa-si murdareasca hainele. Fara
sa stea mult pe ganduri, unul din calugari a luat-o n spate si a
trecut-o la tarmul celalalt.
Calugarii si-au continuat drumul. Cam dupa o ora de mers,
celalalt calugar a nceput sa comenteze: "Stii bine ca nu este voie
sa te atingi de femei. Este mpotriva regulilor noastre calugaresti
sa te apropii de vreo femeie. Cum ai putut sa calci regulamentul
asa de usor?"
Calugarul admonestat mergea n liniste, apoi remarca: "Am
pus fata jos pe malul raului de mai bine de o ora, de ce tu o mai
duci nca n carca?"

Veverita
In 11 septembrie 1995, o veverita a sarit pe o linie de
curent a metroului din nordul orasului New York, provocand un
scurt circuit care a tacut ca unul din cabluri sa cada pe liniile de
metrou. Rezultatul a fost ca 47.000 de calatori aflati n metroul
marii metropole n acea seara sa fie blocati n Manhattan timp de
mai multe ore.
lacov ne nvata ca limba, un madular mic, poate provoca
pagube deosebit de mari (Iacov 3:5-6).

Armonie
Filozoful german Shopenhauer a comparat rasa umana cu o
turma de arici care se aduna laolalta n noptile reci ale iernii. El a
spus: "Cu cat este mai frig afara, ei se ngramadesc tot mai mult
lipindu-se unii de altii pentru a se ncalzi; dar cu cat se apropie
mai mult unii de altii, cu atat se ranesc mai rau cu tepii lor. In
singuratatea noptii iernii planetare, ncepem sa ne departam unii
de altii ratacind afara n frigul de moarte al singuratatii".
Hristos ne-a dat o altemativa; sa ne iertam unii pe altii
pentru ranile tepilor nostri. Aceasta ne va permite sa stam
laolalta n caldura dragostei.

Muzica
Un reporter i-a ntrebat pe faimosii cantareti Jose
Carreras, Placido Domingo si Luciano Pavarotti, care se pregateau
de un concert la Los Angeles, daca exista invidie si concurenta
ntre ei.
"Trebuie sa te concentrezi cu totui pentru a-ti deschide
inima spre muzica", a spus Domingo. "Nu putem fi rivali atunci
cand facem muzica mpreuna". Acelasi lucru este adevarat si
despre biserica.

Intrupare
John Howard Griffin a fost un alb care a crezut ca nu va
putea niciodata ntelege pe deplin situatia negrilor din America
daca nu va deveni ca unul din ei. In 1959, si-a nnegrit pielea cu
tratamente medicale, bronzandu-se, dandu-se cu vopsele, apoi a
calatorit prin sud. Cartea sa "Black Like Me" (Negru ca mine), i-a
ajutat pe albi sa nteleaga mai bine umilintele si discriminarile la
care erau supusi zilnic cei de culoare.
Isus Hristos S-a facut asemenea noua: ntruparea Sa este
dovada ca Dumnezeu ne-a nteles situatia. "Dispretuit si parasit
de oameni, om al durerii si obisnuit cu suferinta" (Isaia 53:3).

Mandrie
O broasca testoasa voia sa-si petreaca iarna n Florida,
dar stia prea bine ca nu va putea calatori atat de departe. A
convins o pereche de gaste sa o ajute, fiecare din ele urmau sa
tina n cioc o bucata de sfoara, n timp ce broasca testoasa a
apucat cu dintii de mijlocul sforii.
Zborul a mers destul de bine pana cand cineva de jos,
privind cu admiratie la cele vazute, a exclamat: "Cui i-a mai trecut
si asa ceva prin minte?".
Incapabila sa reziste sansei de a primi credit pe meritul
personal, broasca si-a deschis gura si a spus: "Ideea a fost a
mea".

Viata e la fel
O doamna a coborat din masina sa ntrebe o anumita
directie pe un fermier care statea sprijinmdu-se de gardul curtii
sale. Dupa ce a primit indicatiile necesare, doamna l-a ntrebat pe
batranul taran:

"Cum poti domnule, sa traiesti aici asa izolat de lume? Viata

este atat de trepidanta. Eu n-as putea nici n ruptul capului sa
accept o astfel de viata".
"Pai, doamna, a zis taranul, io nu cred ca viata dumitale e
prea diferita de a me. Iaca, dumneata stai colea n masina la volan
si te uiti cum trec gardurile pe langa dumneata. Io stau aci n
curte la gard si ma uit cum trec masinile pe tanga mine", a raspuns
taranul batran.
Viata noastra a fiecaruia nu e cu nimic mai diferita decat a
altora. Avem aceleasi probleme fundamentale.

Sacrificiu
In cartea sa, "De la Ierusalim la Irian Jaya" (Editura
Academiei, 1993), Ruth Tucker scrie despre Dr. Eleonor Chestnut.
Dupa ce a sosit n China n anul 1893 sub auspiciile Misiunii
Prezbiteriene Americane, Dr. Chestnut a construit un spital,
cumparand caramizile si mortarul cu bani proprii. Nevoia de
ngrijire medicala era atat de mare ca ea a nceput sa faca
operatii n grupurile sanitare pana ce cladirea a fost terminata.
Una din operatii a constat din amputarea unui picior al
unui muncitor. S-au ivit complicatii postoperatorii si era nevoie de
transplant de piele. Peste cateva zile, un alt doctor a observat ca
Dr. Chestnut schiopata. Cand a fost ntrebata de ce schiopateaza,
a raspuns simplu: "O, nu-i nimic grav".
O sora medicala a spus doctorului mai tarziu ca bucata de
piele de care avea nevole pacientul fusese luata de pe piciorui
doctorului folosindu-se doar anestezic local.
In timpul rascoalei boxierilor din 1905, Dr. Eleonor
Chestnut a fost ucisa mpreuna cu alti misionari din multimea celor
care au invadat spitalul.

Economii

Oseola McCarty, acum la 87 de ani, a facut toata viata ei

un sigur lucru: a spalat haine. Acum a devenit faimoasa din cauza
aceasta, sau mai bine zis, pentru ceea ce a facut cu rezultatele
muncii ei.
Zeci de ani la rand, Miss McCartey a castigat 50 de centi
pentru o stiva de haine pe care le spala familiilor avute din
Hattiesburg, Mississippi, preferand scandura de spalat n locul
masinilor electrice. In fiecare saptamana a pus ceva deoparte n
contul ei de economii de la banca. Acum cand s-a pensionat, a
cerut bancii sa-i comunice cati bani a adunat.
"250.000 de dolari", a raspuns omul de la banca. A fost
socata. "Aveam mai mult decat mi trebuia", a spus ea. "Nu pot lua
cu mine nimic din lumea aceasta, a mai adaugat ea, asa ca m-am
gandit sa-i dau pentru un copil sarac sa-si poata face ceva
educatie".
Modesta, ramasa necasatorita toata viata, spalatoreasa a
daruit Universitatii de Sud a Statului Mississippi suma de 150.000
de dolari pentru a ajuta copiii de culoare sa studieze. "Este mai
bine sa dai decat sa primesti", a spus ea reporterilor. "Eu am
ncercat. Asa este."

"Pacate perfecte"
Nu exista "pacate perfecte", dupa cum nu exista nici crime
perfecte. Pacatosul lasa urme ale faradelegii sale. Probabil ca cele
mai vizibile si mai daunatoare sufletului sunt cele din constiinta
sa. Urmele raman. Demasca.
Uneori credem cu atata naivitate ca "nu stie nimeni", ca "nu
ne-a vazut nimeni". Si totusi. Cel mai des uitam de Dumnezeu. Am
avea nevoie de copilul acela care, la furat de porumb de pe camp
cu tatal sau, l-a ntrebat pe acesta care se uita mereu n stanga, n
dreapta, n urma sa nu fie vazut de cineva: "Dar n sus nu te uiti?"

Am cules cateva ntamplari adevarate care ilustreaza prostia

unor infractori, tocmai pentru a face paralela cu atatea fapte
prostesti si negandite pe care le comitem pacatuind, si mai ales
crezand ca nu lasam urme.
Kentucky: Doi barbati au ncercat sa defaca o masina
automata de banca de la care se puteau scoate bani gheata,
tragand-o cu un lant legat de bara din spate a masinii lor. In loc ca
panoul frontal al masinii sa se desfaca, s-a desprins nsa bara
camionetei lor. Speriati, au parasit scena in graba lasand lantul
legat de aparatul bancar. Cu bara din spatele masmii lor legata de
lant. Cu numarul masinii lor pe bara.
Carolina de Sud: Un barbat a venit la biroul de politie, a pus
pe masa o punga cu cocaina si l-a informat pe sergentul de serviciu
ca drogul era de calitate inferioara si a cerut sergentului ca
persoana care i-a vandut lui drogul acela prost sa fie arestata
imediat.
Indiana: Un barbat narmat a patruns ntr-un mic magazin
alimentar cerand vanzatorului toti banii din casierie. Dupa ce a
luat toti banii din casa a plecat lasandu-si portofelul pe masa.
Arizona: O companie numita "Guns For Hire" se ocupa cu
nchirierea de "pistolari" si punerea in scena a luptelor cu pistoale
pentru filme "western". Intr-o zi, compania a primit un telefon de
la o femeie de 47 de ani care dorea sa angajeze un pistolar ca sa-l
mpuste pe sotul ei de care se saturase. A primit 4 ani si 6 luni de
puscarie.
Texas: Un barbat prins n timpul unei spargeri a convenit sa
plateasca suma de 9.600 de dolari n schimbul perioadei de
detentie. Ca plata, a emis judecatoriei un cec fals. Aprimit 10 ani
de nchisoare.
Texas: Un barbat a intrat ntr-un magazin, a scos pistolul si
a cerut toti banii din casierie. Intre timp, ca sa nu fie recunoscut,
si-a pus pe cap o punga neagra de plastic. Pentru ca a uitat sa taie

gauri n punga pentru a putea vedea, vanzatorul a avut timpul

necesar sa-l dezarmeze si sa-l imobilizeze.
California: Un infractor a patruns cu succes ntr-o banca
dupa orele nchiderii si a furat camera video de supraveghere. In
timp ce aceasta nregistra. A plecat cu camera tara caseta video
cu propria intractiune.
Oregon: Un barbat a patruns n subsolul unei banci printr-o
tereastra aflata la nivelul strazii, taindu-se grav cu sticla
geamului. Si-a dat seama ca, (1) nu putea fura nici un ban din
ncaperea unde ajunsese, (2) nu mai putea pleca din subsol pe unde
venise si, (3) era foarte ranit si pierdea mult sange. A luat
telefonul si a chemat politia.
Virginia: Doi barbati voiau sa fure un frigider dintr-o casa
nou construita. Lovindu-se de pereti si usi, au smuls un frigider si
l-au ncarcat in autocamioneta lor care, ca o facuta, s-a mpotmolit
n noroi. Hotii "isteti" cum erau au decis ca frgiderul era prea
greu, asa ca lovindu-se de pereti si usi au carat frigiderul napoi n
casa si s-au ntors la camioneta, ca sa-si dea dea seama ca au lasat
cheile n contact si au blocat usile. Au plecat pe jos lasand
camioneta acolo.
New York: Un barbat a intrat ntr-un mic magazin, a pus o
bancnota de 20 de dolari pe tejghea si a cerut vanzatoarei sa-i
schimbe banii. Cand aceasta a deschis sertarul casieriei, omul a
scos un pistol si a cerut toti banii din sertar. A luat banii de la
vanzatoare si a fugit lasand bancnota de 20 de dolari pe masa.
Suma totala furata? 15 dolari.

Cap.3. In viata de familie

Definitii si citate
Casatoria este un razboi declarat singuratatii.
Nici macar n Paradis nu e bine ca omul sa fie singur, sau mai
bine zis, cu atat mai mult n Paradis.
Singuratatea este umbra ce o taram mereu dupa noi. Cu cat
soarele este mai spre asfintit, umbrele se lungesc.
O familie este formata dintr-un sot care are o idee, din copii
care spun ca nu se poate face si o sotie care o pune n aplicare.
Azi exista mult mai multa autoritate n familiile modeme.
Necazul este numai ca o au copiii.
Familia care se roaga mpreuna ramane mpreuna.
Familiile care au copii si familiile care nu au copii se
copatimesc reciproc.
In zilele noastre sunt mai multe case model decat familii
model.
Rasul si veselia din familie face sa fie mai putini copii
vagabonzi pe strazi.
Unele din familiile de azi pot sa-si spuna stramosii pana la
trei sute de ani n urma, dar nu stiu unde le-au fost copiii noaptea
trecuta.
Adam s-a putut bucura de privilegiul minunat ca atunci cand
a spus ceva, nimeni naintea lui n-a mai spus-o.
Un copilas a fost ntrebat care a fost numele primului om din
lume. A raspuns prompt: "Adam". "Dar care este numele primei
femei?", a continuat interlocutorul. Copilul a raspuns dupa o
oarecare ezitare: "Madam".
Un barbat ndragostit este incomplet pana ce nu se nsoara.
Dupa aceea este terminat. (Zsa Zsa Gabor)
Cand o fata se marita schimba atentia multor barbati pe
neatentia unuia singur.(Helen Rowiand (1876-1950))

Cea mai fericita casatorie pe care mi-o pot imagina este

aceea dintre un barbat surd cu o femeie oarba.(Samuet Taylor
Coleridge (1772-1834))
Necazul cu unele femei este ca devin ncantate de un nimic,
apoi se casatoresc cu el.
Burlacii ar trebui sa plateasca taxe mai mari. Nu e corect ca
unii sa fie mai fericiti ca altii.(Oscar Wilde (1854-1900))
Ea plangea, si judecatorul i stergea lacrimile cu pagini din
cartea mea de cecuri.(Tommy Manville (1894-1967))
Nu poti sti nimic despre femeie pana n-o ntalnesti la
tribunal.( Nonnan Mailer)
Un gram de mama, pretuieste cat o tona de preot. (Proverb
spaniol)
Prima jumatate a vietilor noastre este ruinata din pricina
parintilor nostri, iar cea de a doua din cauza copiilor nostri.
(Clarence Darrow (1857-1938))
Ferice de cei tineri! Ei vor mosteni datoriile noastre
nationale.(Herbert Hoover (1874-1964))
Cea mai periculoasa mancare este tortul de mireasa.(Proverb
american)
Bucataria romano-evreiasca a omorat mai multi evrei decat
Hitler.(Zero Mostel (1915-1977))
E mai bine sa dai decat sa primesti. De exemplu: cadourile de
nunta.(H. L. Mencken (1880-1956))
Unei femei i trebuie douazeci de ani sa faca om din baiatul
ei, apoi o alta femeie reuseste sa faca un prost din el numai n
douazeci de minute.(Helen Rowland (1876-1950))
Dragostea este un ocean de emotii nconjurat de cheltuieli.
(Lord Dewar)

De la nunta adunate

Sfatul unel femei batrane

O femeie batrana dadea staturi viitoarei mirese: "Draga
mea, lucrul pe langa casa nu se mai termina niciodata. Te duci
seara la culcare si crezi ca totul este terminat. In timp ce dormi,
cearsafurile se sifoneaza, praful se asterne peste tot, si
stomacurile se golesc".

Cum a fost la nunta?

Intors curand de la oficierea unei nunti, pastorul a fost
ntrebat de sotie cum a fost la nunta. "Foarte bine", a zis el. "Dar
ma tem ca aceasta pereche nu va fi prea fericita".
"De ce draga?"
"Ei bine, ma uitam la familia miresei n timpul ceremoniei.
Aratau suspect de bucurosi".

Epigrama
De vrei iubirea s-o cunosti,
Paharul ei sa dea peste masura,
Cand ai gresit... sa recunosti,
Cand ai dreptate... taci din gura.

Gluma riscanta
Mirelui i s-a cerut sa vorbeasca ceva la nunta. A luat
microfonul si s-a adresat miresei sale:
"Iubita mea! Trebuie sa-ti fac o marturisire n fata ntregii
asistente. Marturisesc, ca nainte de a ma fi casatorit cu tine, am
petrecut multe ore minunate n bratele altei femei. Mama mea!"
Toti nuntasii s-au distrat de miune de priceperea mirelui si
de emotiile create de discursul sau.
Pastorul, care urma sa-si aniverseze nunta de aur, a decis sa
foloseasca, gluma acestui tanar inspirat.

Sala era plina cu oaspeti de onoare, pastoru si sotia sa erau

sarbatoriti pentru cei 50 de ani de casatorie. Cand a luat cuvantul,
pastorul a spus:
"Dupa cei 50 de ani de casatorie, draga mea, trebuie sa-ti
fac o marturisire publica. Inainte de a ma fi casatorit cu tine, am
petrecut multe ore minunate n bratele altei femei - si... nu-mi mai
aduc aminte cine a fost".

Citatul cu bucluc
Tanarul pastor al bisericii este sfatuit de catre pastorul
pensionar ca atunci cand nu-si aduce aminte de formula
ceremoniei de casatorie sa nceapa sa citeze versete din Scripturi
pana si va aduce aminte. Totul a mers bine la prima nunta, dar la a
doua, pastorul nu-si mai aminti cum se incepe formula standard
pentru aceste ocazii. Isi aminti de sfatul batranului pastor, si
cita, primul verset care-i veni n minte:
"Tata, iarta-i ca nu stiu ce fac"

Casa, camin
Este vorba despre tine?
O femeie si cu fetita ei de vreo sase anisori, asculta cu
atentie predica pastorului, care tocmai spunea cum sunt unii
oameni de nechibzuiti cu viata lor de partasie cu Dumnezeu.
Spunea cum multi se culca seara fara sa-I multumeasca lui
Dumnezeu pentru ajutorul de peste zi, fara sa-i ceara protectie si
odihna peste ntunericul noptii. Dimineata uita sa-I multumeasca
lui Dumnezeu pentru odihna noptii si sa-I ceara ajutorul pentru
ziua ce abia a nceput.
Fetita asculta cu atentie, apoi ntorcandu-se spre mama a
ntrebat-o cu voce tare: "Mamico, predicatorul vorbeste despre
tine?"

Intrebarea directa a fetitei a dus-o pe genunchi, pocainduse de lipsa ei de recunostinta fata de Dumnezeu.

O fata pe care s-o cauti

Un domn mai in varsta, stand de vorba cu un tanar, i-a dat
urmatorul sfat:
"Am fost tanar si am mbatranit, dar n-am vazut nici o fata,
neascultatoare de parinti care sa nu fi ajuns sa valoreze mai mult
ca un ochi de sticla pentru barbatul ei. Baiete, cand vei ntalni o
fata ca un trandafir care ti va spune atunci cand i bati n poarta:
"Nu pot sa plec acum cu tine, pentru ca mai am cateva vase de
spalat. Le termin n jumatate de ora". Pune-te pe prag si asteapto. Asteapt-o pentru ca s-ar putea sa vina altul si s-o ia de sotie si
chiar atunci vei pierde un nger. Asteapta oricat pentru fata
aceea; tine-te de ea ca scaiul de oaie."

Cursa
Clovis Chappei, un pastor din secolul trecut, povestea
istoria a doua vapoare cu aburi, care plecau din Memphis,
calatorind odata cu apele raului Missisippi spre New Orleans.
Navigand n paralel, marinarii de pe unul din cele doua vase au
facut cateva remarci nostime despre viteza de melc a navei
vecinilor lor de drum. Cuvintele au nceput sa curga. Odata cu ele
si provocarile si pariurile. Cursa a nceput. Competitia devenea
cumplita pe masura ce navele naintau spre sud. Unul din vapoare a
nceput sa ramana n urma. Nu mai aveau combustibil. Avusesera
carbune suficient pentru calatorie, dar nu si pentru cursa de
ntrecere. Cum nava ramanea n urma un marinar ntreprinzator a
observat ca marfa transportata de nava lor ardea la tel de bine ca
si carbunele. Au nceput sa puna pe focul cazanelor marfa ce se
transporta. Au sfarsit-o prin castigarea cursei, dar cu pretul
arderii ncarcaturii marturilor ce trebuiau sa ajunga la destinatie.

Dumnezeu ne-a oferit spre a transporta prin viata, copii,

prieteni, rude. Slujba noastra trebuie sa fie aceea ca marfa sa
ajunga la destinatie. Cand programele, competitiile detin
prioritatea, oamenii ncep sa sufere.
Cat trebuie sa sacrificam si, pe cine pentru a ajunge pe locul
ntai? Cati oameni nu vor ajunge niciodata la destinatie din pricina
competitiei agresive a liderilor lor?

Caminul un loc potrivit pentru Isus

Un om bogat a cumparat un tablou foarte scump, care-L
nfatisa pe Isus. L-a adus acasa si a nceput sa caute un loc
potrivit n casa unde sa-l aseze. In final l-a chemat pe arhitectul
casei si acesta i-a spus: "Domnule, nu poti potrivi nicaieri n casa
dumneatale tabloul acesta! Trebuie sa va construiti casa special
pentru acest tablou" .
Cata dreptate. Trebuie sa ne punem casa special n
randuiala pentru a-L putea invita pe Isus sa locuiasca n ea.

Caminul fara acoperis

Un lucrator sarac cu ziua a mers sa lucreze a un fermier
mai bogat din Scotia. Dupa numai cateva zile, prietenii l-au
ntrebat de ce a plecat asa de repede din casa fermierului bogat.
"Pentru ca acea casa nu avea acoperis!", a spus crestinul, repetand
o veche zicala scotiana: "Casa de unde nu se ridica n fiecare zi
rugaciuni catre Dumnezeu, este o casa fara acoperis, n care nu va
fi niciodata pace si nici siguranta".

Ce-mi lipseste cel mai mult

Un tanar student din anul I la un colegiu american a fost
ntrebat daca i era dor de casa si ce anume i lipsea cel mai mult.
Fara ezitare a spus:

"Lucrul care-mi lipseste cel mai mult este nlantuirea mainilor

celor dragi ai mei pentru rugaciune n fiecare dimineata. La micul
dejun, cu totii ai casei de la cel mai mic pana la cel mai mare, ne
nlantuiam mainile n jurul mesei, iar tata dupa ce citea un verset
din Biblie se ruga Tatal Nostru si cu totii repetam rugaciunea.
Simt ca nici o zi din viata mea nu poate ncepe altfel. Imaginile
acelea mi sunt atat de vii si sunt o paza n calea multor ispite".

Dor de casa
Un batran soldat scotian, ranit grav pe campul de lupta,
zacea pe patul de moarte ntr-un spital. In rarele clipe de
luciditate spunea cu lacrimi n ochi de ultima sa dorinta, aceea de
a fi din nou acasa n Scotia sa draga. Intr-o seara unul dintre
bolnavii acelui salon a adunat cativa cantareti, raniti si ei, printre
care si unul la cimpoi, instrumentul traditional scotian.
Muzicantii s-au adunat sub fereastra muribundului soldat si
au nceput sa cante: "Ce se petrece?" a ntrebat batranul soldat.
Regimentul a ajuns acasa? Slava Domnului ca am ajuns din nou
acasa!" Cu zambetul pe buze a trecut la cele vesnice.

Este din familia noastra

O tanara studenta a scris o scrisoare parintilor ei care
erau ngrijorati ca nu cumva viata de studenta s-o faca sa se
abata de la credinta n care fusese crescuta. "Nu va temeti dragii
mei. Dumnezeu a fost din totdeauna membru n familia noastra.
Cum as putea sa-L abandonez acum?"
Cei ce-L parasesc pe Dumnezeu nu L-au cunoscut niciodata
ca membru al familiei lor.

Fericirea

Fericirea nu nseamna sa ai ceea ce doresti, ci sa doresti

ceea ce ai.
Fericirea este un parfum pe care nu-l poti turna pe altii fara
sa cada si pe tine cativa stropi.
"Nevestelor, faceti astfel ca barbatii vostri sa vina cu
bucurie acasa, si voi barbatilor, purtati-va asttel ca ele sa regrete
ca trebuie sa plecati de acasa. (Luther)
Fericirea este un fluture care ti scapa ntotdeauna atunci
cand vrei sa-l prinzi, dar ti se aseaza pe umar atunci cand nu-l
doresti prizonierul tau.
Daca nu esti fericit cu ceea ce ai, crezi ca vei fi mai fericit
cu mai mult?
Pe unii oameni nu-i face fericiti nimic decat schimbarea. La
fel si pe unii nou-nascuti.
Pentru a fi fericit nu aduna posesiuni, ci scade din dorinti.
Doua lucruri contribuie la fericirea omului: acelea fara de
care putem trai, si cele cu care putem trai.
Cautarea fericirii este cea mai mare sursa de nefericire.
Este asa un mare pacat ca fericirea nu este la fel de usor de
gasit ca necazul.
Cum sa fii fericit: Pazesteti inima de ura, mintea de
ingrijorari, traieste simplu, asteapta putin de la viata, daruieste
mult, canta des, roaga-te ntotdeauna, uita de tine nsuti,
gandeste-te la altii si la sentimentele lor, umpleti inima cu
dragoste, raspandeste lumina n jurul tau.
Fericirea nu se poate gasi, pentru simplul motiv ca ea nu este
pierduta. Daca fericirea s-ar putea cumpara cei mai multi dintre
noi am fi nefericiti din pricina preturilor.
"Fericirile de pe muntele casniciei"
Ferice de barbatul si sotia care vor sti sa fie afectuosi si sa
se iubeasca pana la sfarsitul zilelor lor.
Ferice de barbatul si sotia care sunt curtenitori si politicosi
unul cu altul la fel cum sunt cu prietenii lor.

Ferice de sotul si sotia care au simtul umorului, pentru ca

acesta este un amortizor pentru multe din socurile vietii.
Ferice de cei ce se iubesc si traiesc ca sot si sotie pana la
sfarsitul vietii, respectandu-si juramantul de casnicie, caci ei vor
fi cu adevarat fericiti n viata.
Ferice de cei ce vor fi multumitori lui Dumnezeu pentru
toate binecuvantarile vietii lor si care vor avea zilnic un timp
special de a citi Biblia si a se ruga mpreuna.
Ferice de cei ce nu-si vorbesc niciodata cu asprime si nu se
cearta, caci ei vor face din casa lor un camin al dragostei si bunei
ntelegeri.
Ferice de sotul si sotia care vor sti sa-si rezolve problemele
singuri, fara ajutorul parintilor sau rudelor.
Ferice de sotul si sotia care si dedica vietile si caminul
pentru gloria lui Hristos si a mparatiei Sale.

Nevestele
Sa nu alegi niciodata nici bijuterii, nici stofe si nici nevasta
la lumina lumanarii. (Proverb italian)

Calitatile unei sotii

O sotie buna trebuie sa fie si sa nu fie n acelasi timp, ca
trei lucruri.
In primul rand trebuie sa fie ca un melc, sa stea mereu n
propria ei casa; dar sa nu fie ca melcul ca sa-si care totul n
spinare de una singura.
Apoi ea trebuie sa fie ca un ecou, sa raspunda atunci cand
vorbesti cu ea; dar sa nu fie ca ecoul avand intotdeauna ultimul
cuvant.

In starsit, ea trebuie sa fie ca orologiul din turnul

bisericii, pastrand mereu timpul si regula casei; dar nu ca orologiul
care suna atat de tare ca aude tot orasul.

"Inchiriati o sotie"
Ken Donovan, din Petaluma, California, a avut ideea de a crea
o companie pentru a-i ajuta pe clienti sa-si decoreze casele, sa
tina evidentele financiare ale familei, sa mentina curatenia n
case, etc. A numit compania sa: "Inchiriati o sotie". Donovan, care
si-a lansat afacerea cu o mica reclama ntr-un ziar local, se
gandeste deja sa-si diversitice serviciile oferite clientilor.
Doreste sa-l angajeze pe tatal ei pentru a initia "Inchiriati un
tata!" si, pe adolescentii ei pentru "Inchiria-ti o familie!"- "Putem
face tot ce face o familie", a glumit noul antreprenor. "Putem sa
venim la dumneavoastra sa va mancam toata mancarea, sa
aprindem toate luminile, sa lasam amprente pe pereti, sa facem
dus si sa lasam prosoapele ude pe dusumea. Cand clientii sunt gata
cu "Inchiriati o familie", ma vor suna pentru "Inchiriati o sotie".

Rudele nevestei
Dupa o cearta acasa, sotul si sotia au pornit-o la drum cu
masina. Linistea lunga ce s-a lasat dupa schimbul de vorbe a fost
sparta de barbatul inca furios, atunci cand a vazut niste magari
pascand la marginea drumului. "Aia sunt rudele tale?", a ntrebat
el, dorind s-o jigneasca nca o data.
"Da", a spus ea, "rude prin casatorie".

Cele mai grele ntrebari

Femeile obisnuiesc sa puna cele mai grele ntrebari
barbatilor lor. Iata care sunt cinci din ele: "La ce te gandesti?",
"Ma iubesti?", "Arat grasa?", "Crezi ca ea e mai frumoasa decat
mine?", "Ce ai face daca as muri?"

Intrebarile sunt atat de critice, deoarece un raspuns

nepotrivit poate duce la un scandal de pomina, daca nu la divort.
Ne permitem sa dam cateva staturi barbatilor cum sa raspunda
acestor ntrebari ncuietoare.
1."La ce te gandesti?"
Raspunsul corect ar trebui sa fie formulat astfel: "Iarta-ma
draga ca sunt atat de ganditor. Ma gandeam cat de buna, de
frumoasa si de inteligenta esti tu si, ce mare binecuvantare mi-a
dat Dumnezeu prin tine". Desigur, afirmatia aceasta n-ar trebui sa
aiba nimic de a face cu cele la care te gandeai atunci, cum ar fi
fotbalul, baschetul, pescuitul, etc...
2."Ma iubesti?"
Raspunsul corect este "Da". Pentru cei care doresc sa fie
mai elaborati in raspunsul lor, recomandam: "Da, draga!" Printre
raspunsurile gresite putem enumera:
- Presupun ca da.
- Te simti mai bine daca-ti spun ca da?
- Depinde ce ntelegi tu prin dragoste.
- Conteaza?
- Cine, eu?
3."Arat grasa?"
Raspunsul corect este tara ndoiala: "Nu, binenteles ca nu!",
dupa care parasiti imediat ncaperea. Este un mare risc sa
raspundeti;
- N-as putea spune ca esti grasa, dar nici slaba.
- Comparat cu cine?
- Cateva kilograme n plus nu-ti fac rau.
- Am vazut altele si mai grase.
- Vrei sa repeti ntrebarea?

4."Crezi ca e mai frumoasa ca mine?"

Cea din chestiune poate fi o prietena, o trecatoare, sau
actrita din filmul pe care tocmai l vizionati. Oricine ar fi,
raspunsul corect este:
"Nu, tu esti mult mai frumoasa!" Printre raspunsurile
riscante, putem enumera:
- Nu e mai frumoasa. E frumoasa n alt fel.
- Nu stiu cum se masoara lucrurile acestea.
- Da, dar tu ai o personalitate mai interesanta.
- Numai n sensul ca ea e mai tanara si mai subtirica.
5."Ce ai face daca as muri?"
Raspunsul este: "Iubita inimii mele, n cazul unei asemenea
tragedii, viata ar fi fara nici un sens pentru mine. M-as arunca sub
rotile primului camion". Cu toate ca pare cea mai stupida ntrebare
din pachetul celor cinci, ea contine reale pericole, pe care le-am
putea ilustra cel mai bine cu urmatoarea ntamplare:
"Draga", spuse sotia. "Ce ai face daca as muri?"
"Vai, iubit-o! As fi cel mai nenorocit om. Cum poti sa pui
asemenea ntrebari?"
"Te-ai recasatori?", insista ea.
"Nu! Desigur ca nu!", raspunse el.
"Deci nu-ti place sa tii casatorit?"
"Desigur ca-mi place draga mea", spuse el ncurcat deja.
"Deci, te-ai recasatori?"
"Ei bine"... spuse el ezitand, "ma voi recasatori".
"Daaaa?", ntreba ea vadit ranita. "S-ar putea...", zise el si
mai derutat. "Si ai s-o aduci n casa facuta de noi doi?" "Presupun
ca da", raspunse el foarte ezitant. "Si ai s-o lasi sa se mbrace cu
rochiile mele?" "Cred ca da, daca asa va vrea ea?"
"Apoi ai sa iei fotografiile mele de pe noptiere si ai sa le
inlocuiesti cu ale ei?"
"Cred ca ar fi corect asa...", zise el cu vocea stinsa.

"Si ai s-o lasi sa umble cu bicicleta mea?", ntreba ea

furioasa.
"Nu draga. Asta nu. Nu stie sa mearga pe bicicleta."
Daca n-ar fi femeile, toti banii din lume n-ar avea nici o
importanta.(Aristole Onassis, 1906-1975).
Femeia cunoaste valoarea dragostei, dar barbatul stie cat
costa.
Mai demult, femeile se casatoreau pentru banii barbatilor.
In zilele noastre divorteaza din acest motiv.
0 femeie se lauda alteia ca si-a facut barbatul milionar. "Cum
ai reusit?", a ntrebat aceasta curioasa. Foarte bine, era
miliardar.
Nimic nu face ca rochiile nevestei sa se demodeze atat de
repede ca ridicarea salarului barbatului ei.
Nu conteaza cine poarta pantalonii n familie atata timp cat
portofetul este n buzunarul lor.
O data cu maritisul, unele fete asteapta sa primeasca bani,
poate pentru ca nu vad nimic altceva valoros la sotii lor.
Banii nu pot cumpara sanatatea, dar le tine pe nevestele
doctorilor n blanuri scumpe.

Barbatii

Barbatul ideal, pentru unele femei, este sa fie destul de

destept pentru a face bani si destul de prost sa-i cheltuiasca cu
ele.
Barbatul care-si castiga banii cu greu, nu nseamna ca
munceste din greu pentru ei. Poate ca trebuie sa-i ceara de la
nevasta-sa.
Necazurile barbatilor provin din trei surse majore: nevasta,
banii si amandoua la un loc.

Barbatul care rar ajunge la apa, este acela care are o sotie,
cateva fete si o singura baie.
Daca n-ar fi ereditatea, multi dintre noi n-am fi n stare sa
lasam nimic copiilor.
Un studiu ndelungat a demonstrat ca nevestele nu si-au
mpuscat barbatii niciodata cand acestia spalau vasele.
Toti barbatii se nasc liberi, dar unii se casatoresc.
Cel mai impresionant exemplu de toleranta este o nunta de
aur.
Cea mai mare fericire de pe pamant este casatoria. Orice
barbat care are o casnicie reusita este un barbat de succes, chiar
daca a falimentat n toate celelalte domenii ale vietii.
Casatoria este buna pentru oricine. Daca ai una buna esti
fericit. De ai una rea, devii filozof si, asta e bine.(Socrate)

Gafa dupa gafa

Doi prieteni se intalnesc dupa ce trecuse mai bine de un
an de cand se vazusera ultima data. Dupa ce s-au mbratisat si sau ntrebat reciproc de sanatate, unul din ei ntreaba:
"Si ce face sotia ta?"
"Sotia mea a plecat la Domnul."
"O, mi pare atat de rau". Apoi, realizand ca acesta nu a fost
raspunsul cel mai potrivit, explica spunand: "Cred ca am vrut sa
spun ca-mi pare bine." Asta i paru ca suna chiar mai rau decat
prima, asa ca o schimba spunand: "Adica, vreau sa spun ca ma
surprinde!"

Copiii

cer.

Copiii sunt singurele bunuri pamantesti cu care vom merge n

Baietii sunt adevar cu noroi pe fata, ntelepciune cu guma de

mestecat n par si speranta n viitor cu o broasca n buzunarNimic nu schimba ntatisarea unui baiat ca sapunul.
Baietii iubesc cainii pentru ca ei nu le gasesc niciodata
greselile.
Este usor sa crezi ca orice copil poate ajunge presedintele
tarii, cand ti dai seama cum au ajuns unii deja.
Multi baieti ar calca pe urmele tatilor lor, daca nu s-ar teme
sa, nu fie prinsi.
Cand un baiat face baie din proprie initiativa, probabil ca
spala cainele.
Un baiat este singurul lucru pe care-l poate folosi Dumnezeu
ca sa faca un barbat.
Baietii sunt o problema. Unii sunt atat de nceti ca-ti vine sa
tipi. Altii atat de iuti ca trebuie sa tipi.
La extemporal, un baiat a scris ca "moartea naturala este
atunci cand mori tu singur fara ajutorul doctorilor".
Este vremea sa te ngrijorezi cand un baiat pleaca de acasa
tara sa tranteasca usa.
Facultatea este singura vacanta pe care o au baietii ntre
mamele si nevestele lor.
Mintea baietilor este uimitoare. Porneste imediat ce aceasta
se trezeste si se opreste imediat ce ajunge la scoala.
Rugaciunea unui baiat: "Doamne, daca nu ma poti face un
baiat bun, nu Te ngrijora. Ma distrez de minune asa cum sunt"
Baietii care nu spun adevarul, vor ajunge cand vor fi mari sa spuna
timpul probabil.
Pentru baieti nu exista perioadele "dintre mese".
Copiii aud intotdeauna totul, mai ales ceea ce dorim noi
parintii sa nu auda. Cea mai buna metoda ca sa nu auda ceea ce
spunem este sa ne adresam direct lor.

Mirese ude

"Mamico, eu n-am sa ma fac mireasa niciodata", a spus

micuta Darlene, dupa ce a urmarit plina de curiozitate cele ce se
petreceau n biserica. "Dar de ce draga mamei?", a fost curioasa
mamica ei. "Pentru ca fratele Petrica baga toate miresele n apa",
a raspuns fetita, care nu vedea altceva n fetele pe care le
botezam n apa, decat mirese.

Isus n-a fost la biserica...

Micutul Brian a fost solicitat de bunicul bolnav sa se
roage pentru el daca si asa merge la biserica. Dupa ce familia
Andronic s-a ntors acasa de la adunare, bunicul l-a ntrebat pe
Brian: "Te-ai rugat pentru bunicul, Brian?" "Nu, m-am rugat pentru
ca Domnul Isus n-a fost la biserica", a ripostat Brian de 3 anisori.
"A fost numai Dumnezeu la biserica!", a continuat el, ntr-un
tarziu, familia si-a dat seama ca pentru Brian, eu, care lipsisem de
la biserica, eram Isus Hristos, iar fratele George Galis, pastorul
asociat, era Dumnezeu.

Gardul
Un copil din vecini urmarea atent orice miscare a
pastorului care si repara gardul stricat. Contrariat de
curiozitatea copilului, pastorul l-a ntrebat: "De ce te uiti atat de
curios? N-ai mai vazut oameni batand cuie n gard?" "Ba da, a
raspuns copilul. Sunt curios sa aud ce zice un pastor cand da cu
ciocanul peste degete".

Ce ati face sa fiti n locul meu?

Intr-o duminica seara, ntorcandu-ne de la biserica, eram
n masina cu cei trei baieti ai mei. Obosit si derutat de unele
ntorsaturi pe care le lua biserica pe care o pastoream, i-am
ntrebat: "Baieti, voi ce ati face sa fiti pastori n locul meu?".
Primul a raspuns Bogdan, cel mai mare. "Eu as trimite pe fiecare

membru al bisericii, misionar". "Atunci cu cine vei mai avea

biserica?", am ntrebat eu. "As pleca si eu cu ei, iar la ntoarcere
vom avea o biserica mult mai mare", a continuat el ideea.
Cristian a avut alta viziune. "Eu as face "un team" (o echipa)
de frati si as merge pe la fiecare familie si as arunca toata berea
din frigidere", a spus el punandu-ma n uimire. "De unde ti-a venit
tie o asemenea idee?", l-am ntrebat eu consternat. "Am fost la
prietenul meu ... si aveau bere n frigider", mi-a spus el indignat.
Cine stie daca nu acestea erau solutiile lui Dumnezeu
pentru biserica noastra de atunci. Regret ca nu le-am aplicat.

Povara educatiei
Fiecare din noi suntem confruntati cu dificultatile de
comunicare cu tanara generatie. Limba lor nu ne este accesibila,
precum nici limba noastra nu le este lor.
La scoala duminicala a bisericii noastre, unul dintre copii la ntrerupt pe nvatatorul sau cu o ntrebare ciudata: "Excuse me!
What's that povoara?", a luat-o el n engleza-romaneasca. Derutat
ca unul din termenii teologici fundamentali de care vorbea el, nu
este nteles, a apelat la clasa pentru elucidarea termenului. "Cine
ne poate ajuta? Stie cineva ce este o povara?" 0 fetita a ridicat
mana sus: "Este un fel de geanta", a raspuns ea.
Cati dintre noi n-avem asemenea bagaje?

Rugaciunea pentru zapada

Dupa ce le-am vorbit ntr-o seara celor doi baieti ai mei
(aveam doar doi atunci) despre Dumnezeul nostru care raspunde
rugaciunilor noastre, i-am ndemnat sa ceara ceva de la Dumnezeu
pentru a avea si ei o experienta a unei rugaciuni ascultate. Primul
care a venit cu "o cauza" a fost Bogdan, care avea atunci sase ani.
"Eu vreau ca sa ninga", a spus Bobby (asa l alintam noi, alintare
care s-a transformat apoi n nume aici n America). Cristi, de

numai trei ani jumate, a fost inspirat si el de ideea fratelui mai

mare: "Si eu vreau ca sa ninga maine!" Cu toata dezamagirea si
disperarea mea de parinte care falimentasem sa le inspir idei mai
crestine de rugaciune, ne-am pus la rugaciune. In timp ce eu ma
rugam ca Domnul sa-i faca sa uite o asemenea cerere pana a doua
zi, copiii se rugau cu foc pentru ca sa ninga a doua zi. Era numai
octombrie si, nu vedeam cum ma voi descurca a doua zi agatat de
carligele ntrebarilor copiilor mei. Nadajduiam sa uite.
Cred ca va dati seama cine a fost persoana cea mai
surprinsa din lume a doua zi dimineata cand pamantul era acoperit
cu un lat de palma de zapada.
Eu, binenteles.
Au trecut cam doi ani de la eveliment, si copiilor la scoaia
li s-a cerut sa scrie o compunere intitulata: "Prietenul meu".
Compunerea lui Bogdan suna cam asa: "Eu ma ntalnesc cu prietenul
meu n fiecare duminica la scoala duminicala unde nvatam
mpreuna despre Dumnezeu". "Am fost foarte socata de cuvintele
copilului si l-am ntrebat n plina clasa de unde stie el ca exista
Dumnezeu!", mi-a marturisit nvatatoarea ntr-o vizita pe care nea facut-o acasa dupa acest incident. "Cum sa nu existe?", a
replicat copilul. "Eu m-am rugat ca sa ninga si, a nins".
Feciorul meu avea nca de la 6 ani argumentele sale,
dovezile sale personale despre existenta lui Dumnezeu. Avea o
rugaciune ascultata.

Telefonul
Femeia facea curatenie prin casa, cand a sunat telefonul.
In timp ce alerga sa raspunda se mpiedica n covorul adunat la un
capat de copii. Intinzandu-se sa se prinda de ceva trase firul
telefonului care se rostogoli la podea, receptorul cazand cat colo
din furca. In cadere, receptorul lovi cainele familiei care sari ca
ars si ncepu sa latre furios. Copilul de trei ani, care dormea, se
trezi de zgomotul asurzitor si ncepu sa tipe. Femeia bombani

cateva cuvinte colorate. Reusi sa ia receptorul tocmai la timp sa

auda vocea sotului ei de la celalalt capat al firului: "Nimeni nu
raspunde la salut? Sunt sigur ca numarul este bun."

Prin vedere - prin credinta

Doi copii se jucau pe dealul din spatele casei, cand au
observat ca soarele era aproape de asfintit.
"Ai vazut cat de mult s-a miscat soarele pe cer?", a spus unul
dintre copii. "Cand am nceput sa ne jucam, era aproape deasupra
capetelor noastre. Acum este gata sa apuna".
"Taticu mi-a spus ca nu soarele se misca, ci Pamantul", a
raspuns cel de-al doilea baietas.
Primul a clatinat nencrezator din cap. "Precis soarele se
misca! Nu l-am vazut eu? Pamantul nu s-a miscat deloc, doar nu am
stat noi tot timpul pe el? Eu cred ceea ce vad", a spus el
triumfator.
"Eu cred ceea ce spune taticu", a replicat al doilea.
Si azi lumea se mparte n oameni ce cred numai ceea ce vad
si oameni ce cred ceea ce spune Tatal ceresc.

Iertare
Dupa o cearta zdravana, cei doi fratiori s-au dus la
culcare. Grijulie, mama i-a ndemnat la mpacare. "Ce-o sa faceti
daca Domnul Isus va veni la noapte, si voi sunteti certati?", a zis
ea. "Sculati-va imediat si mpacati-va!".
Dupa ce copiii s-au sarutat, semn al mpacarii, s-au dus la
culcare n patucurile lor. Cel mai mare a spus:
"Daca Domnul nu vine n noaptea asta, ai sa vezi tu maine ceo sa patesti".

Candoarea unei rugaciuni

Ionel a fost neastamparat la serviciul de duminica

dimineata de la biserica. Drept pedeapsa, tata si mama l-au asezat
la o masuta separata pentru a-si lua masa de pranz. Nu avea voie
sa manance la aceeasi masa cu restul familiei. Tata l-a ridicat n
picioare si i-a cerut sa se roage nainte de mancare. Iata cum s-a
rugat Ionel, citand din Palmul 23:
- Doamne Isuse! ti multumesc ca mi-ai ntins masa n fata
potrivnicilor mei.Amin!

Daca Dumnezeu ne-ar asculta unele rugaciuni

Bogdan avea doar cinci ani. Il nvatasem sa se roage. La
masa, l solicitam uneori sa ceara binecuvantarea Domnului pentru
mancare. Se ruga de obicei "Tatal nostru". De data aceasta n
timpul rugaciunii a sarit peste o fraza. Rugaciunea sa suna astfel:
"Painea noastra cea de toate zilele da-ne-o noua astazi... precum
iertam si noi gresitilor nostri".
"Doamne! Te rog sa nu-l asculti. 0 sa murim cu totii de
foame!", am strigat eu imediat, bucurandu-ma ca Dumnezeu nu ne
da painea conditionat.

Fratiorul venit din cer

Privind mirata la fratiorul de curand nascut, care plangea
zgomotos, Alina de 4 ani, a ntrebat-o pe mamica:
- E adevarat ca bebelusul nostru a venit din cer?
- Sigur ca da, draga mea, a raspuns mama serioasa.
- Nu ma mir ca l-au dat afara de acolo, a replicat Alina
ganditoare.

Binecuvantarea fratiorilor gemeni

Mama s-a ntors acasa cu doi fratiori gemeni. Bucurie mare
n toata familia, Entuziasmat, tata i-a spus lui Ionel;

- Daca ai sa-i spui nvatatoarei ca ai doi frati gemeni maine o

sa-ti dea o zi libera de la scoala.
A doua zi, Ionel a venit foarte fericit acasa:
- I-ai spus nvatatoarei ca ai doi fratiori gemeni?, a ntrebat
tata.
- I-am spus numai de unul. Despre altul am lasat sa-i spun
saptamana viitoare.

Masa de dragoste sau dragoste de masa?

Serviciul divin era pe sfarsite. Copilul care se tot foia
langa tata, l-a ntrebat: "Taticule! La terminarea bisericii urmeaza
dragoste de masa?" "Da", a raspuns tatal. "Noi romanii avem
permanent o mare dragoste de masa".

Ajutorul
Fiul: Taticule, problema de matematica la care m-ai ajutat
aseara n-a fost bine rezolvata.
Tatal: A fost gresita, zici? Imi pare rau!
Fiul: Nu-ti face probleme. Nici ceilalti tatici n-au stiut cum
sa rezolve problema.

Doua vesti
Ionel a venit de la scoala.
Ionel: "Mami! Am doua vesti. Una buna, una rea. Pe care o
vrei prima?"
Mama: "Spune-mi-o pe cea proasta ntai".
Ionel: "Ei bine, notele din trimestrul acesta nu sunt dintre
cele mai bune".
Mama: "Si vestea buna?"
Ionel: "De Craciun voi juca rolul unuia dintre cei trei magi
ntelepti din Rasarit".

Nota zece
Mami, mami! Am primit azi nota zece la scoala!" "O, sunt atat
de mandra de tine. Spune-mi cum a fost."
"Ei bine, am primit un cinci la aritmetica, un trei la citire si
un doi la muzica!"
Nu credeti ca unele note la disciplina sfinteniei seamana
prea mult cu acest total?

Religia catarului
O fetita s-a ntors de la biserica deosebit de bucuroasa
ca L-a primit pe Domnul Isus n inima ei. Canta si dansa prin casa
de fericire. Bunicul a certat-o: "Ar trebui sa-ti fie rusine! De abia
te-ai pocait si acum canti si dansezi n ziua Domnului!"
Distrusa de remarca bunicului, fetita s-a dus n curte. A
intrat n grajd si a observat ca batranul catar avea o fata lunga si
trista. A ntins mana, a mangaiat botul catarului spunandu-i: "Nu
plange batrane catar. Am impresia ca si tu ai aceeasi religie ca si
bunicul meu!"

Scrisoarea
Un pastor a primit ntr-o zi o scrisoare n care era scris
doar un singur cuvant: "PROSTULE!" A anuntat n prima duminica
de la amvon: "Saptamana aceasta am primit cea mai ciudata
scrisoare din cariera mea de pastor. De obicei lumea uita sa se
semneze dupa ce scrie o scrisoare. De data aceasta cel ce mi-a
scris a uitat sa scrie scrisoarea. S-a semnat numai."
Cand am primit pentru prima data (si vai cate au urmat
dupa, aceea!) o astfel de scrisoare, eram la amvonul unei biserici
din Arad. Cel ce mi-o scrisese era unul din baietii de pe prima
banca de langa amvon la care ma uitasem de cateva ori urat, din
pricina galagiei si neatentiei lor. Dupa ce mai ntai am analizat
succint "scrisoarea" nu prea magulitoare pentru firea mea

pamanteasca, m-am aplecat spre copiii de langa amvon si le-am

cerut un pix. Primul care s-a grabit sa-mi ofere ajutourl solicitat
mi-a nmanat pixul de aceeasi culoare cu care scrisese biletelul.
Dupa ce am scris cateva randuri cu el, i l-am dat napoi si i-am
spus: "Te rog sa ramai dupa serviciu pentru ca vreau sa stam de
vorba cu tatal tau despre scrisoarea pe care mi-ai trimis-o".
Copilul a albit la fata ca un mort. Ceilalti sopteau uimiti: "Cum l-a
prins?!".
Cunosteam pe tatal acestui copil. Cureaua i iesea singura
din pantaloni la asemenea fapte. Stiam ce urmeaza. La terminarea
serviciului copilul a ramas paralizat pe scaun, pe cand ceilalti copii
stateau pe aproape sa vada ce-o sa se ntample. M-am apropiat de
copil si i-am spus: "M-am hotarat sa nu te spun tatalui tau, daca
mi promiti sa nu mai scrii asemenea scrisori". Bucuria unei
asemenea vesti aproape ca l-a facut sa-mi sarute mainile. Cred ca
am si acum un bun prieten n biserica aceea.

Sa le plangi de mila...
A venit un nou pastor intr-o bisericuta de la tara. In
fiecare duminica dupa serviciul bisericii, era invitat in cate o
familie sa ia masa mpreuna cu ei. Dupa ce s-au ospatat de minune,
pastorul l-a luat de mana pe Ionel, un baietas de cinci ani si au
pornit sa vada mpreuna gradina. Cand au trecut pe langa o
ngraditura de sarma, pastorul a admirat mai multi pui de gaina
care parca sufereau. "Saracutii de ei", a zis pastorul. "Parca plang
dupa ceva!" "Dumneata ce ai face daca ti-ar fi mancat cineva
mama?", l-a ntrebat pustiul, reamintmd pastorului de friptura de
gaina pe care tocmai o mancasera la masa.

Un copil si sfatuieste parintii

1. Mainile mele sunt micute. Va rog sa nu asteptati ca ceea

ce-mi cereti sa fie perfect, indiferent daca e sa-mi fac patul, sa
desenez sau sa arunc mingea.
2. Ochii mei nu vad lumea asa cum o vedeti voi cu ai vostri.
Lasati-ma va rog s-o explorez eu singur fara sa interveniti cu
restrictii ce nu sunt necesare.
3. Munca de pe langa casa va fi mereu acolo, dar eu n-am sa
mai fiu mic decat o scurta perioada de vreme. Faceti-va timp va
rog, sa-mi aratati si sa-mi explicati despre minunatiile din lumea
aceasta.
4. Sentimentele mele sunt deosebit de plapande. Fiti
sensibili la nevoile mele. Tratati-ma asa cum ati vrea sa fiti voi
tratati.
5. Eu sunt un dar special al lui Dumnezeu pentru voi.
Pastrati-ma asa cum vrea Dumnezeu. Cresteti-ma n simtul
raspunderii fata de faptele mele. Dati-mi calauzirea n viata asa
cum o vrea El. Supuneti-ma la dispciplina n dragoste.
6. Am nevoie de ncurajare pentru a creste armonios. Critica
aspra ma poate dobor. ncercati sa-mi corectati comportamentul
fara sa ma criticati ca persoana.
7. Dati-mi libertatea sa iau decizii. Permiteti-mi sa
falimentez, ca sa pot nvata din greselile mele. Numai n felul
acesta voi putea sa iau acele decizii corecte la care ma va supune
viata de adult.
8. Nu refaceti n fata mea ceea ce eu nu am facut conform
pretentiilor voastre. Acest lucru ma face sa ma simt fara de folos
si bun de nimic. Stiu ca e greu, dar nu faceti comparatii ntre mine
si fratii mei mai mari.
9. Nu va temeti sa ma lasati cu altcineva n cate un sfarsit
de saptamana. Si copiii au nevoie de putina pauza la fel cum si
parintii au nevoie de putina liniste printre copilul lor. In felul
acesta putem vedea si noi, copiii ca relatile dintre voi sunt
deosebit de importante.

10. Va rog dati-mi un bun exemplu ducandu-ma duminica

dimineata la biserica, la scoala duminicala si seara la programele
bisericii. Imi place sa nvat cat mai mult despre Dumnezeu. Dupa
ce venim de la biserica va rog sa nu-i vorbiti de rau pe frati.
Doresc sa am respect si dragoste fata de toti copiii lui Dumnezeu.
11. Cititi-mi Biblia seara nainte de culcare. Televizorul a
devenit plictisitor pentru mine. Sunt atatea istorii interesante n
Biblie si as vrea sa le cunosc.
12. Va implor, nvatati-ma sa ma rog. La scoala duminicala
copiii se roaga si eu nu prea stiu cum. Ar fi atat de minunat ca
seara nainte de culcare sa ne rugam cu totii mpreuna. Am
observat ca voi parintii deveniti mai buni dupa ce va rugati.

Prea mic?
Noul misionar si-a nceput examinarea candidatilor pentm
botez. Candidatii raspundeau corect la ntrebarile sale si
misionarul era fericit. Urma sa aiba loc un mare botez n tara
aceea care de multa vreme respinsese Cuvantul Domnului.
A ajuns cu examenul la ultimul. Era un baietel firav. S-a uitat
cu ndoiala la el si i-a sugerat sa mai astepte, ca e prea mic si nu
putea sa-l boteze. Spre surprinderea lui toti cei examinati mai
inainte au protestat zgomotos:
"Cum sa nu-l botezati, doar el ne-a condus la Domnul pe toti"

A cincea porunca.
Preotul a mers sa inspecteze scoala din sat. Dascalul l-a
informat ca toti copiii cunosc catehismul, cuvant cu cuvant.
- Il stiu ei, dar nu cred ca-l nteleg, a spus preotul. A nceput
examinarea copiilor.
- "Care este a cincea porunca?", a ntrebat preotul. A
raspuns timid, un baietel din primele randuri:
- "Cinsteste pe tatal tau si pe mama ta".

Preotul i-a cerut sa explice cum ntelege el acest lucru. Dupa

putina ezitare, copilul a nceput sa povesteasca aproape n soapta:
- Ieri, am condus un om necunoscut pe cararea care trece
muntele. In drum am calcat ntr-o piatra ascutita si m-am taiat
foarte rau la picior. Omul m-a vazut cum sangeram si mi-a dat bani
ca sa-mi cumpar pantofi, deoarece nu aveam pantofi. Am dat banii
mamei mele ca sa-si cumpere ea pantofi pentru ca nici ea nu avea
si eu puteam umbla mult mai bine ca ea.

O gaura prin gard

Un tata si-a luat copilul ntr-o seara si i-a povestit pilda
cu oaia pierduta; cum o oaie din turma Pastorului cel Bun a gasit o
gaura prin gard, s-a strecurat afara, a zburdat libera, a nceput sa
alerge dupa iarba cea grasa, pana cand, soarele a apus si nu si-a
mai gasit drumul napoi. Noaptea, lupul fioros a nceput sa-i dea
tarcoale. Norocul ei ca Pastorul cel Bun a lasat pe celelalte
nouazeci si noua de oi si a venit de a gasit-o. A luat-o pe umerii sai
si a venit si a dus-o n staul.
Copilul a fost deosebit de atent, si cand povestirea s-a
terminat, spre surprinderea tatalui, a ntrebat:
- Si au batut o scandura n gaura din gard?
Vai, cat de des uitam noi de "gaura din gard".

Predica prea lunga

Pastorul bisericii explica unei clase de baieti ntamplarea
biblica cu Filip si famenul etiopian. Cum avea obiceiul, povestirea
s-a transformat ntr-o predica lunga. La sfarsit, pentru a verifica
cat au nteles copiii, pastorul a ntrebat:
- Copii, de ce credeti voi ca famenul etiopian a plecat la
drum plin de bucurie?
A raspuns un baietel mai smecher:
- Pentru ca Filip si-a terminat predica.

Rugaciunea unui copil

Seara, nainte de culcare, un copil s-a rugat:
- Doamne Dumnezeule, Te rog foarte mult sa ai grija de
Tine, ca daca Ti se ntampla ceva va fi vai si amar de noi toti!

Interpretare
- Copii, a spus instructorul unei tabere crestine, nu aveti
voie sa faceti nimic n ascuns, ce nu puteti face in vazul tuturor!
Un baietel a sarit n picioare si a strigat; "Grabiti-va, nu mai avem
voie sa facem baie!"

Ce am nvatat azi?
La terminarea scolii duminicale, un copil s-a apropiat sfios de
dascalul sau si l-a ntrebat:
- Nu va suparati, noi ce am nvatat azi ia scoala duminicala?
- Asta este o ntrebare caraghioasa, a raspuns putin indignat
dascalul. Cum poti sa ntrebi asa ceva?
- Intreb, pentru ca de fiecare data cand plecam acasa de la
biserica parintii ma ntreaba ce am nvatat si niciodata nu stiu ce
sa le spun.

Copilul pierdut
S-a petrecut la Londra. Intr-o zi un copil de numai doi
anisori s-a pierdut in marea metropola. S-a asezat pe marginea
trotuarului si plangea cu amar. Trecatorii l-au ntrebat de ce
plange.
- M-am pierdut! M-am pierdut!, spunea copilul printre
lacrimi. A venit un politist sl s-a apropiat de micutul ratacit.
- Cum te cheama?, a ntrebat omul n uniforma.

- Tomi. M-am pierdut! M-am pierdut!, a continuat printre

suspine micutul. Parinteste, politistul l-a luat de mana si l-a
consolat:
- Nu mai plange! Ne descurcam noi. 0 s-o gasim imediat pe
mamica. Trecatorii au urmarit cum politistul nalt de statura
ducea puiul de om tinandu-l de mana. L-a dus n fata unei statui
mari din centrul pietei si l-a ntrebat:
- Ai mai vazut asta vreodata?
- Nu, a spus copilul. Am vazut numai una cu un nene care
tinea mainile asa, a spus copiul destacandu-si bratele n cruce.
Politistul, care cunostea bine orasul, si-a dat seama imediat
ca baietelul vorbea despre un crucitix urias care era ntr-o piata
vecina. L-a dus acolo si l-a ntrebat din nou:
- Pe aceasta o cunosti?
- Sigur ca da, a spus copilul zambind. Casa noastra este acolo
si, a aratat spre cladirea casei parintesti.
Multi dintre noi, care ratacim prin metropolele lumii
acesteia, pierduti si tara tinta, am gasi drumul spre Casa Tatalui
nostru Ceresc, daca am reveni la Crucea Fiului Sau care a murit
pentru pacatele noastre!

Fotografia
- Jimmy, te rog foarte mult sa fii cuminte si sa ai grija de
surioara ta, numai cateva minute pana ma ntorc eu, a spus mama.
- Bine mamica, asa am sa fac.
- Te rog sa n-o lasi singura nici o clipa. Ne-am nteles? Mama
s-a mbracat deosebit de frumos si a plecat. "Oare unde se
duce?", s-a ntrebat curios Jimmy. "Ce ar fi sa vad unde merge?"
Zis si facut. Tiptil, tiptil, a trecut strada si s-a apropiat de
cladirea unde intrase mama. Prin crapatura usii a vazut-o cum
discuta cu un domn, care scria ceva pe niste hartii, apoi au iesit n
gradina. "Oare ce fac acolo?" Jimmy s-a catarat pe gardul de
piatra care nconjura gradina. Noroc ca nu era nalt gardul si

putea vedea bine ceea ce se petrecea. Barbatul acela a pus-o sa

stea pe un scaun, a stat cateva clipe si apoi a dat sa plece. Iute ca
o zvarluga, Jimmy a fugit spre casa si, pe cand a intrat mama,
respiratia i era deja normala.
- Ai fost cuminte Jimmy? Nu ai plecat nicaieri?
- Nu am fost nicaieri mami!, a spus Jiminy mintind. Am avut
mereu grija de surioara mea.
A doua zi, mama a primit un plic din care a scos cateva
fotografii foarte frumoase. Privindu-le, mama in loc sa se bucure
s-a ntristat deosebit.
- Jimmy, tu ai spus ieri ca n-ai fost niciunde, ca ai stat tot
timpul cu surioara ta.
- Da mama, asa am facut.
- Atunci, vino aici si priveste.
In fotograta mamei nconjurata de florile gradinii, n spate,
deasupra gardului de piatra, era chiar el, Jimmy, cu ochii mirati
cand o spiona pe mama n timp ce fusese la fotograf.
Minciuna are ntotdeauna picioare scurte si momentul
adevarului nu va fi usor pentru nimeni care n naivitatea
copilareasca a lui Jimmy mai cred ca pot scapa ochiului
atotpatrunzator al lui Dumnezeu.

Mama
De peste douazeci de ani maiestuoasa Statuie a
Libertatii, ce "lumineaza calea libertatii din lume" cu forta ei,
strajuieste peste Insula Beldow, la intrarea in portul New York,
ca un simbol al libertatii pentru toti cei ce se bucura de
ospitalitatea acestor tarmuri americane.
Faimosul sculptor Bortholdi si-a daruit douazeci de ani din
viata sa efortului gigantic de a realiza aceasta capodopera a artei

monumentale. Si-a daruit munca alaturi de cei peste 4 milioane de

dolari pe care Franta i-a colectat pentru a face acest dar
Statelor Unite. Nu numai munca sa de douazeci de ani a daruit-o
acest nobil sculptor francez, dar chiar si ntreaga sa avere pentni
a produce nemuritoarea statuie.
La nceput, cand sculptorul Bortholdi cauta un model
pentru acest simbol al libertatii, a primit multe sfaturi
contradictorii. Unii i recomandau actrite celebre, altii
personalitati politice ale vremii. 0 autoritate din lumea artei i-a
recomandat sa-si aleaga "figuri marete prin ele nsele". Examinand
toate propunerile si figurile eroilor zilei, sculptorul a decis ca cel
mai bun model pentru a ilustra visul de libertate a lumii este nsasi
mama sa. Mama sculptorului a pozat ca model pentru Statuia
Libertatii. Cu greu am putea gasi un omagiu mai frumos, model al
dragostei si respectului cuvenit unei mame, platit de fiul ei.

Cel mal mare predicator

Doctorul G. Campbell Morgan a avut patru fii care au
devenit cu totii mari predicatori ai Evangheliei. Cu prilejul unei
sarbatori a familiei, unui dintre oaspeti a ntrebat pe cel patru
evanghelisti:
"Care este cel mai mare predicator din familia
dumneavoastra?"
"Mama", au raspuns cei patru tara nici o ezitare.

Regii Frantei
Intr-o lucrare referitoare la regii Frantei, un scriitor
remarca faptul ca din toti cei 69 de regi, numai trei au iubit cu
adevarat poporul francez si au fost iubiti la randul lor de popor.
Acesti trei regi n-au fost crescuti de educatorii curtii domnesti,
asa cum se obisnuia, ci au primit educatia de la mamele lor, fara
ajutorul pedagogilor.

St. Louis a fost educat de mama sa, Blanche, Louis al XII-lea

de mama sa Maria de Cleves; si Henry al VI-lea de catre mama sa
Jane de Albert.
Acesti regi sunt considerati singurii "parinti ai natiunii
franceze". Influenta educatiei materne a intrat n beneficiul unei
natiuni. Oamenii mari au fost mari n primul rand pentru ca au avut
mame bune educatoare, ntr-un cuvant: "mame mari".

Regulile Susanei Wesley

Susana Wesley, sotie de pastor si mama a 19 copii a intrat
n istorie ca prototipul unei mame ideale. n ciuda saraciei, bolilor
si dezamagirilor vietii, ea a reusit sa-si creasca copiii si sa poarte
de grija gospodariei ei. De la sosirea pe lume a primilor copii,
Susana a stabilit cateva reguli ale casei, pe care a insistat sa fie
respectate de catre toti copiii. Iata regulile Susanei Wesley,
mama marelui ntemeietor al metodismului, Jobn Wesley:
1. Nici un copil nu va primi un oarecare lucru numai ca sa
taca, sa nu mai planga. Daca doreste sa planga, poate sa planga,
dar sa planga ncetisor. (In casa ei rar s-a auzit plansul zgomotos
al vreimui copil.)
2. Nimeni nu va manca sau va bea ntre orele stabilite pentru
masa, cu exceptia celor bolnavi.
3. Somnul a fost si el reglementat. Copiii mici puteau dormi
trei ore dimineata si trei dupa masa. Pe masura ce copiii cresteau,
orele de somn se reduceau pana la eliminarea completa a somnului
din timpul zilei.
4. Punctualitatea. Cei mici erau pusi n leagan la ora 7 seara.
La ora 8 se dadea stingerea si niciodata nu si-a permis sa stea
langa patul unui copil pana acesta dormea.
5. Copiii mici aveau masuta lor langa cea a parintilor. Cand
copilul stia sa manuiasca furculita si lingura era promovat la masa
celor mari.

6. Fiecare avea obligatia sa manance tot ce i se punea

nainte.
7. Copiii trebuiau sa se adreseze unut altuia cu "frate" si
"sora".
8. Nu si-a permis niciodata sa-si manifeste mania si nici sa
strige la copii. Intotdeauna explica si iar explica.
Marele evanghelist, John Wesley, omul de care s-a folosit
Dumnezeu pentru un nemuritor impact n istoria crestinismului,
chiar si cand era la facultatea de teologie, i scria mamei,
cerandu-i sfatul ce carti sa citeasca. Recomandarile ei i-au
influentat radical viata.

Avort
Glasul mamei
Anthony DeCasper este un psiholog la Universitatea din
Carolina de Nord. Experimentele sale au ncercat sa scoata n
evidenta faptul ca nou-nascutii reactioneaza diferit la sunetele pe
care le aud. Iata cum descrie un raport al experientelor sale
dintr-o revista de popularizare a stiintei: "Pentru a-si ncerca
teoria sa ca nou-nascutii recunosc vocea mamei, li s-au dat mai
multor nou-nascuti biberoane care erau conectate la un aparat de
nregistrare. Un mod de a suge, de exemplu mai rar si mai ncet,
pornea o banda cu vocea mamei copilului. Un supt mai rapid si mai
amplu pornea vocea altei femei. Copii au nvatat foarte repede sa
suga astfel ca sa poata auzi vocea mamei lor.
Intr-un alt test, copiii au aratat o mare preferinta pentru
sunetul batailor inimii mamei lor, putand cu usurinta sa-l distinga
dintre alte sunete.
("Science" 1984, articol de Gina Kolata.)

Pacatul avortului
Distrugerea embrionului uman n pantecul mamei este o
violare a dreptului la viata pe care Dumnezeu l-a conferit oricarei
fiinte. A pune ntrebarea daca avem de a face n acest stadiu cu o
fiinta umana sau nu este mai mult de a produce confuzie n
aceasta chestiune. Simplul fapt este ca Dumnezeu a intentionat cu
siguranta sa creeze o noua fiinta umana si ca aceasta fiinta aflata
n procesul nasterii a fost deliberat deposedata de viata sa. Si
aceasta nu este altceva decat crima, omucidere.(Dietrich
Bonhoeffer, Ethics.)

John Calvin despre avort

Fetusul purtat n pantecul mamei sale este deja un om; si
este cu totul mpotriva naturii sa distrugi viata cuiva care n-a avut
ocazia sa se bucure de ea. Este mult mai ngrozitor ca cineva sa
fie ucis n propria sa casa decat sa fi fost ucis pe camp, pentru ca
pentru om casa sa este refugiul si siguranta sa. Cu atat mai
ngrozitor trebuie sa fie considerat omorul unei fiinte n pantecul
mamei sale nainte de a ajunge sa vada lumina zilei.
(Calvin, Comentarii la ultimele patru carti ale lui Moise, Vol.
III.)

Stiati ca...?
In Statele Unite, n unele state, o fata la varsta
adolescentei trebuie sa aiba permisiunea n scris a parintilor
pentru a-si perfora urechile n vederea purtarii cerceilor, dar
aceleiasi fete i se dau gratuit anticonceptionale si este scutita de
la scoala pentru a face avort fara ca parintii sa fie nstiintati
despre aceasta?

Ia n seama si binecuvantarile

Revista Guideposts a publicat o istorisire uimitoare. Helen

s-a nascut cu o multime de defecte. Un singur plaman, un singur
rinichi, cu un nas carn si urechi aproape inexistente, cu cerul gurii
atat de deformat ca vorbirea era aproape imposibila, surda
aproape n totalitate si cu sanse mari de orbire totala. Tratata cu
cruzime de catre ceilalti copii, ntr-o adanca stare de depresie din
pricina neglijentei parintilor ei, Helen a devenit cu totul disperata.
Un prieten a dus-o ntr-o zi la biserica unde a nvatat sa se roage
lui Dumnezeu care cu bratele Sale iubitoare i protejeaza pe toti
copiii Sai. Prietenii sai din biserica s-au adresat unor doctori care
au operat-o atat la ochi cat si la urechi. Cu toate eforturile lor,
operatiile au esuat. A nceput sa mearga la o scoala pentru
nevazatori pregatindu-se petru o viata n ntuneric total. 0 data cu
trecerea anilor posibilitatea de a comunica i s-a redus dramatic.
Intr-un Ajun de Craciun, n biserica pe care o frecventa
Helen, pastorul dadea Cina Domnului. 0 tanara s-a apropiat de
masa unde acesta servea Cina. A urmat o pauza n care lucratorul
si-a dat seama ca tanara nu vedea painea si vinul. Cu uimire
pastorul si-a adus aminte de ea, de Helen, dupa carja pe care o
purta, si-a dat seama ca ea nici nu vede nici nu aude invitatia sa de
a servi Cina Domnului. Profund miscat a naintat spre ea ca s-o
mbratiseze. A vazut cum pe obrazul ei erau lacrimi, dar nu puteau
fi lacrimile ei deoarece ea se nascuse fara glandele care secreta
lacrimi. Nici macar mangaierea unui plans nu putea s-o aiba
aceasta fiinta nefericita.
Mai tarziu, n biroul pastorului, Helen a ncercat sa dea
glas sentimentelor ei. Vocea i tremura. I-a spus pastorului ca n
ciuda faptului ca-i mai ramasese foarte putin din vedere, credinta
i era mai tare ca oricand. A spus ca era cea mai norocoasa din
ntreaga sa clasa de nevazatori. "Sunt atat de binecuvantata,
pentru ca sunt SINGURA dintre toti care poate sa-si aminteasca
cum este sa, poti vedea".

Orice fiinta, chiar si cea mai nenorocita dintre toate,

poate gasi ratiuni pentru a trai. Cu ce drept poate cineva decide
sa ucida, sansa de-a vedea lumea creata de Dumnezeu?

Opriti-va si ganditi ntai!

Un profesor de la Scoala de Medicina a pus ntr-o zi
studentilor sai, urmatoarea ntrebare: "Am sa va redau istoricul
unei familii. Tatal are sifilis. Mama are TBC. Au avut deja patru
copii. Primul este orb. Al doilea a murit imediat dupa nastere. Al
treilea este surd. Al patrulea are TBC. Mama este nsarcinata.
Parintii ar dori sa faca avort. Care este decizia voastra ca viitori
specialisti? Ce credeti?" Cei mai multi dintre studenti au
recomandat avortul. "Felicitari, le-a spus profesorul. Tocmai l-ati
ucis pe Beethoven!" Nimic nu poate fi mai ngrozitor decat
uciderea unei fiinte ce n-a putut vedea lumina zilei.
(Adaptat dupa "Monday Moming".)

Doua minuni
In octombrie 1987, ntr-un spital din California s-a nascut
Paul, un baietas cu o defectiune la inima. Partea stanga a inimii era
numai a treia parte din cat ar fi fost normal sa fie. Dar imediat ce
s-a nascut s-a gasit un donator care i-a oferit inima lui Paul. La
numai trei ore dupa nastere Paul avea transplantata o inima buna.
Poate o minune mai mare este istoria donatorului inimii
pentru micutul Paul. Ea a venit de la o fetita nou nascuta care din
nastere avea formata numai o foarte mica parte a creierului.
Parintii ei stiau ca fetita se va naste astfel din testele prenatale
facute de doctori. Cu toate acestea au hotarat s-o aduca pe lume
pentru ca dupa nastere sa poata da organele sale bune unui alt
copil asemeni lui Paul. Ce dragoste minunata!

Libertatiie abstinentei

Bemice Krahn si Rita Salvadalena, lucratoare voluntare la

Crisis Pregnancy Center din statul Washington, au elaborat un fel
de curs pentru adolescenti, pentru a-i ajuta sa spuna "Nu"
tentatiilor sexuale. Iata cum au formulat ele aceste libertati pe
care le are un tanar ce stie ce-i abstinenta:
1. Tanara ce practica abstineta este libera de a fi
nsarcinata si libera de bolile transmise prin actul sexual.
2. Ea este libera de problemele implicate de mijloacele
anticonceptionale.
3. Este libera de presiunea de-a se marita prea curand.
4. Tanara ce practica abstinenta nu are probleme cu avortul.
5. Este libera de durerile pricinuite de procesul ncredintam
propriului copil pentru a fi nfiat de altcineva6. Ea este libera de exploatarea altora.
7. Este libera de sentimentele de vinovatie, ndoiala,
dezamagire, ngrijorare si respingere care rezulta dintr-o afacere
sexuala.
8. Ea se bucura de libertatea de a-si tine n stapanire
propriul ei trup.
9. Libertatea de a-ti cunoaste viitorul partener ca persoana.
10. Libertatea de a-si planifica felul de viata pe care
doreste sa-l aiba.
11. Libertatea de a se respecta pe sine ca persoana.
12. Libertatea de a fi lipsit de egoism, de a nu-ti satisface
placerile sexuale pe cheituiala altuia.
13. Libertatea de a-ti alege partenerul de viata, barbatul sau
femeia care sa fie tatal sau mama copiilor tai fara sa te temi ca
acesta va afla ceva despre trecutul tau.
14. Libertatea de a te bucura de perioada adolescentei cu
multi prieteni, baieti si fete.
15. Libertatea de a nu suferi durerile despartirilor.
16. Libertatea de a cunoaste legatura puternica a unei
casatorii pentru toata viata.

17. Libertatea de a putea depana amintiri frumoase la anii

batranetii.

Cine a rupt copilul?

Jean Staker este unul dintre militantii crestini pentru
salvarea a milioane de copii ce sunt ucisi n fiecare an prin avort.
Iata cum povesteste el cum Dumnezeu i-a luminat mintea asupra
acestui genocid. Marturisirea a fost publicata n revista
Christianity Today sub titlul: "Cine a rupt copilul?"
"Toti copiii nostri erau n patucurile lor. Stirile din
emisiunea de noapte se terminasera, iar eu ma ocupam cu
aranjarea ultimelor detalii pentru prezentarea medicala pe care
trebuia s-o fac studentilor mei a doua zi. In timp ce revedeam
unele diapozitive ce intentionam sa le prezint, pe ecran a aparut
fotografia unei victime a avortului, o fetita la doua luni si
jumatate de gestatie. Trupusorul ei era dezmembrat de aparatul
de chiuretaj, un fel de cutit lung cu plasele folosit n acest
procedeu de avort. Deodata am auzit, nainte de a vedea ca langa
mine se afla o alta persoana. La sunetul respiratiei sale agitate mam ntors brusc si mi-am dat seama ca fiul meu cel mai mic era
langa mine. La cei trei ani ai sai pe furis intrase n camera mea si
privea uimit la imaginea de pe ecran. Cu vocea nceata, patrunsa de
o putemica emotie m-a ntrebat: "Cine a rupt copilul?"
Cum poate oare sa vada acest micut si inocent copil ceea
ce milioane de adulti nu pot sa vada?

Scara Richter a lui Dumnezeu

Eu cred ca traim chiar n decada n care Dumnezeu poate
tuna din cer acel ngrozitor "paradidomai" (parasesc, abandonez,
leapad - Romani 1:24) peste mult trambitata maretie a Americii.
Masacrarea a peste un milion de copii prin avort n fiecare an;
fuga noastra deliberata de familia monogama; normalizarea

curviei, homosexualitatii si a celorlalte perversiuni sexuale;

promovarea interesului personal egoist deasupra intereselor
sociale si familiare, reprezinta un salt urias n prapastia
deteriorarii morale, un salt mult mai grozav decat cel existent n
capacitatea de distrugere a armelor nucleare fata de cele
conventionale. Natiunea noastra si-a triplat rata cea mai joasa
decadere pentru care sfintenia lui Dumnezeu cere o judecata
iminenta si pe masura.
(Carl F. H. Heniy, "The Christian Century" - 5 noiembrie
1980.)

Societatea noastra cea risipitoare

"Societatea noastra lupta pentru salvarea balenelor, a lupilor
si a vulturilor plesuvi, pentru refolosirea sticlelor goale si a
cutiilor de aluminiu de Pepsi-Cola. Cu toate acestea, fiecare vrea
sa arunce la gunoi copilul meu" (Davis Boehi, citand o femeie
gravida din orasul Victoria.)

Cifre si statistici
Procentajul cetatenilor americani in favoarea consensului
parintilor nainte ca o adolescenta sa faca avort este de 79 la
suta. Cei ce sunt n favoarea ca doctorii sa fie obligati sa anunte
parintii fetelor n caz de avort este de 81 la suta.
Pana n 1989, n Statele Unite au avut loc peste 30.000 de
arestari din randul activistilor "prolife" (cei ce lupta pentru
scoaterea avortului n ilegalitate).
Zilnic numai n SUA peste 3000 de adolescente raman
gravide, din care 2300 tara sa doreasca aceasta. In fiecare zi se
nasc n jur de 1300 de copii din mame aflate la varsta
adolescentei. 800 din acesti copii au mame ce nu au terminat
liceul, 100 nu au trecut de clasa a 9-a. 500 din aceste adolescente

vor face avort n fiecare zi, ridicand cifra la aproape jumatate de

milion de avorturi pe an.

Balada unul copil nenascut

Picioarele mele plapande nu vor alerga niciodata pe
pajistea nrourata a diminetii, ele mi-au fost strivite inainte ca sa
salute rasaritul.
Degetele mele nu se vor ntinde niciodata sa apuce laurii
nvingatorului, pentru ca alergarea mea s-a ncheiat nainte de-a fi
nvatat sa fac primii pasi.
Inaltimea mea nu va fi niciodata masurata pe peretele
casei; cresterea mea a fost oprita, cand nca nu ma vazuse nimeni.
Buzele si gura mea nu vor gusta niciodata fructele gustoase ale
pamantului, pentru ca eu am fost aruncat ca un fruct nedorit.Ochii
mei nu vor scruta niciodata cerul urmarind zmeul de hartie
colorata cum se nalta n vazduh, ei mi-au fost distrusi atunci cand
stateau n pantecut ntunecos.
Nu voi sta niciodata pe deal cu parul n vantul primaverii;
nu voi pasi niciodata pe tarmurile vietii si nu voi cunoaste niciodata
bataia valurilor timpului, pentru ca eram pe drum, dar eram
neiubit, si aceasta era vina mea cea mare.
Nu am nici un nume, un graunte de nisip, unul din mortii fara
numar, dar fapta ce m-a facut cenusa pluteste rosie pe marea
vesniciei.

Bunicii
Bunica
In compunerea sa ntitulata: "Ce este o bunica?", un elev
din clasa a treia a scris: "Bunica este o doamna care nu are nici un

copil al ei, asa ca ea i iubeste pe copiii altora. Bunicul, este o

bunica barbat. El merge cu copiii la plimbare si vorbeste continuu,
de pescuit si de alte lucruri asemanatoare. Bunicile nu au nimic de
facut, de aceea ele sunt mereu prezente acolo unde este nevoie
de ele."

De partea cui?
cap.

Bunica discuta cu nepotelul pe care-l iubea ca pe ochii din

- De ce esti tu bunica?, ntreba nazdravanul.

- Pai, sa vezi dragul bunicii, ca sunt doua feluri de bunici.
Bunici din partea tatalui si bunici din partea mamei.
- Dumneata, de care parte esti?
- Eu sunt bunica din partea tatalui.
- O sa vezi tu curand ca nu esti de partea cui ar trebui, zise
nepotelul, starnindu-i bunicei vechi ngrijorari.

Sa nchizi toate usile

Un elev ispravise liceul si se pregatea pentru continuarea
studuilor ntr-un oras mare.
"Dumnezeu sa-ti ajute, dragul meu, sa poti nchide usile!" - i
zise bunica la despartire.
"Ce usi, bunica draga? Doar n-o sa ma fac portar la
terminarea liceului?"
"Pe unde vei merge, baga de seama sa-ti nchizi mai ntai
usile urechilor tale. Sa le nchizi fata de toate soaptele si ispitele
diavolului.
Sa-ti nchizi apoi usile ochilor tai. Sa nu citesti carti rele,
pline de otrava si sa nu te duci nicaieri unde inima ta se poate
otravi cu privelistea ochilor.
Sa-ti nchizi apoi usa gurii tale, ascultand de sfatul
psalmistului: 'Pune Doamne paza gurii mele si usa de ngradire

buzelor mele!', gandindu-te nencetat la cuvintele Mantuitorului,

'ca pentru orice cuvant nefolositor omul va da seama n ziua
judecatii'.
Si mai presus de toate, dragul meu, sa-ti inchizi usa inimii
tale fata de toate ispitele cele rele. Sa o lasi deschisa numai
pentru Domnul. Asa facand, bine vei umbla n viata."(Iosif Trifa)

Batranete
Singurul necaz al batranetii este ca ea nu prea are viitor.
Anii ne fac pe toti mai batrani. Pe putini dintre noi ne fac
mai ntelepti.
Batranetea este un fel de varsta metalica - aur n dinti,
argint n par si plumb n pantofi.
Cele trei varste ale barbatilor sunt: tineretea, varsta de
mijloc, si "Vai, dar arati minunat!"
Cand unii oameni nvata sa se poarte sunt prea batrani ca sa
mai faca si altceva.
Copiii sunt o mangaiere pentru noi la batranete si ne ajuta sa
ajungem batranetea cat mai repede.
In tinerete dam peste dificultati. La batranete dau ele
peste noi.
Anii zbarcesc pielea, dar lipsa entuziamului zbarceste
sufletul,
Parul carunt vine cam la douazeci de ani dupa ce am crezut
ca ne da un aer distins.
Nu ne oprim din ras pentru ca mbatranim, ci oprindu-ne din
ras mbatranim.
In viata aceasta, batranii cred totul, cei de varsta mijlocie
suspecteaza totul, iar tinerii stiu totul.

Batranetea este varsta cand pastram doar numerele de

telefoane ale doctorilor.
Poti stii cu exactitate cand ncepi sa mbatranesti. Te dor
picioarele pana ce nu te-ai dat jos din pat.
Batranetea are totusi un lucru bun. Daca nivelul zgomotului
de afara merge mereu crescand, auzul scade progresiv si nu-l mai
poti auzi.
Motivul pentru care batranilor le place sa traiasca n trecut
este ca el este mai mare ca viitorul.
Este minunat sa mbatranesti daca nu uiti sa fii tanar n tot
timpul acestui proces.
Poti fi sigur ca ai mbatranit cand te asezi n balansoar si nul mai poti porni.
Cele mai multe femei nu numai ca respecta batranetea, dar
se si apropie de ea cu mare grija.
Un barbat se plangea ca este teribil sa mbatranesti de unul
singur. Sotia sa nu-i mai serbase ziua de nastere de ani de zile.
Cele mai multe exercitii la batranete se fac dandu-te la o
parte din calea altora.
Cel mai bun mod de a mbatrani este sa nu te grabesti.
Poate ca cel mai minunat lucru n legatura cu batranetea
este ca nu trebuie sa trecem prin ea decat o singura data.
Batranetea este imprevizibila. Te scoli ntr-o dimineata din
pat si esti deja n ea.
Cand ti ia mai mult timp sa te odihnesti decat sa te obosesti
sa stii ca ai nceput sa mbatranesti.
Batranetea este ceva la care toti ajung naintea ta.
Cel mai greu lucru la batranete este ca trebuie sa asculti
sfaturile copiilor.
Unii oameni n-o sa traiasca pana sa fie atat de batrani cat
arata.
Pe cand nvatam sa avem grija pe unde calcam, nu mai putem
pleca nicaieri.

Nu te supara ca mbatranesti. Multora li se refuza

privilegiul.
Singura modalitate de a nu mbatrani este sa mori de tanar.
Unul din privilegiile batranetii este sa relatezi experiente pe
care nimeni nu le crede si sa dai sfaturi pe care nimeni nu le
urmeaza.
Trei lucruri sunt un indiciu clar ca ai nceput sa
mbatranesti: Primul este ca ncepe sa te lase memoria, si... nu-mi
mai aduc aminte de celelalte doua.
Unul din lucrurile placute pe care le poti face la baranete
este ca poti sa fluieri n timp ce-ti speli dintii.
Unii oameni n-au facut nimic n viata n afara de a mbatrani.
Cel ce spune ca e prea batran ca sa nvete lucruri noi,
probabil ca a fost asa toata viata.
Cu cat mbatranim avem tot mai putin loc n cutia cu
medicamente.
Pe cand suntem destul de batrani sa nu ne mai pese ce spun
altii despre noi, nimeni nu mai spune nimic.
Batranetea este singurul lucru care vine n viata noastra
tara nici un efort.
Nepotii nu-l pot face pe un barbat sa se simta batran, este
casatorit doar cu o bunica.
Sa te pastrezi tanar, tine-te pe langa cei tineri.Ca sa
mbatranesti ncearca sa tii pasul cu ei.
Toata lumea vrea sa traiasca mult. Nimeni nu vrea sa
mbatraneasca.
Imbatranim atunci cand ne spune doctorul s-o luam mai ncet
si nu politistul.
Batranetea este varsta aceea la care omul este prea batran
ca sa mai primeasca un sfat si prea tanar ca sa dea sfaturi altora.
Nu mbatranim atat de mult traind, cat pierzandu-ne
interesul n viata.

O femeie a mbatranit cand un fluierat o face sa se simta

insultata si nu flatata.
Cei mai multi batrani sunt mpotriva pacatelor... Unii numai
pentru ca nu se mai pot bucura de ele.
"La varsta mea, spunea cineva, cand vine ispita sunt prea
obosit ca sa ma mai poata pacali."
Esti batran cand stii toate lucrurile si nimeni nu te mai
ntreaba nimic.

Nemuritoarele cuvinte
Cine poate oare uita cuvintele lui Winston Churchill: "Ne vom
lupta pe plaja, ne vom lupta pe terenurile de aterizare, ne vom
lupta pe ogoare : si pe strazi, ne vom lupta pe dealuri". Suna exact
ca familia noastra n, concediu.(Robert Orben)

Niciodata nu-i tarziu

Socrate, la o varsta foarte naintata, a nvatat sa cante la un
instrument muzical.
Cato, la varsta de 80 de ani, a nceput sa nvete limba
greaca.
Petrarca, ntre 70 si 80 de ani, a nceput sa nvete latina.
Ludovico, la varsat de 115 ani, si-a scris memoriile.
Franklin nu si-a nceput scrierile filosofice numai dupa
varsta de 50 de ani.
Ogilvie, traducatorul lui Homer si Vergiliu, nu a stiut nici
latina si nici greaca pana la varsta de 50 de ani.

Salvatorul
O tanara foarte frumoasa a cazut peste balustrada unui
vas de agrement. Nimeni dintre pasageri n-a schitat nici un gest
s-o salveze. Spre mirarea multimii, peste balustrada vasului a
sarit un batranel, care a salvat-o pe fata din valurile nspumate ale

marii. Salvatorul este primit pe punte ca un erou. S-a organizat o

petrecere ad-hoc n cinstea lui. Dupa toate laudele aduse curajului
sau, a avut si bietul om un minut de ragaz sa spuna ceva printre
gafaieli: "Vreau sa, stiu cine m-a aruncat n apa!".

Viitorul
Viitorul este ca un basm frumos pentru cei tineri. Viata
este ca o carare serpuind printre poieni pline de flori si fluturi, de
fructe ademenitoare, pe care cu greu ne putem face timp sa le
admiram si sa le gustam, atat de dornici suntem sa naintam si sa
admiram noi si noi frumuseti ce stralucesc n luminisurile
orizontului; dar pe masura ce avansam, copacii devin tot mai mici,
fluturii si florile tot mai rari, iar fructele au disparut. Tarziu ne
dam seama ca am ajuns intr-un desert imens si pustiu.

Castigul
Unul din martirii Bisericii a spus celui ce urma sa-l
execute: "Tu-mi iei o viata ce oricum n-o pot pastra si ma arunci
ntr-o viata, ce n-o pot pierde. Este ca si cum m-ai jefui de banutii
de arama ca sa-mi dai aur curat."

Viata
Cel ce traieste mult este acela ce traieste corect. Timpul
nefolosit nu este trait, ci pierdut.

Plangerea
Cu totii ne plangem de scurtimea timpului, cu toate acestea
avem mai mult decat stim sa folosim. Ne cheltuim vietile fie
nefacand nimic, ori nefacand nimic cu un scop, sau nefacand nimic
pentru ca asa ni se cere. Ne plangem cu totii ca zilele ne sunt
putine, dar ne purtam ca si cum n-am avea un sfarsit al lor.
(Seneca)

Madame Gasparin
"Cand eram tineri, anii mi se pareau epoci; n anii maturitatii,
aveau trei sute saizeci si cinci de zile; iar la batranete, doar
cateva saptamani, Timpul este ntr-adevar un mesager cu aripi la
picioare. Ieri mi-a luat barbatul, azi fiul, maine ma va lua si pe
mine."

Neputinta
Bogatia pierduta se poate recastiga prin munca asidua. 0
sanatate subreda prin cumpatare si odihna. Cunostinta uitata se
poate recastiga prin studiu, iar o prietenie uitata prin dragoste si
comunicare. Chiar o reputatie ruinata se poate recastiga prin
pocainta. Dar cine poate rechema zilele irosite si anii pierduti,
pentru ca sa-i umple de semnificatie si ntelepciune? Cine poate
rechema timpul nregistrat n cartea cerului?

Cap.4. In familia lui Hristos

Biserica
Biserica este un spital pentru pacatosi si nu un club de sfinti.
Cand cineva spune ca el este la fei de bun ca jumatate din
membri bisericii, adesea nu precizeaza care jumatate.
Unele biserici mbatranesc, dar nu se maturizeaza niciodata.
Slujba bisericii este sa lichideze raul, si nu sa-l supravegheze.

Separarea Bisericii de Stat este mai mult decat evidenta.

Biserica nu nceteaza sa ne nvete ca banii nu sunt totul, pe cand
Statul ne spune ca sunt.
Daca o biserica neglijeaza copiii, este mai mult ca sigur ca si
copiii vor neglija biserica.
Biserica este un atelier si nu un dormitor. Cand biserica
nceteaza sa fie n contact cu lumea de dincolo ea nceteaza, sa
mai fie n contact cu lumea de aici.
Daca biserica ar fi desavarsita, cu siguranta ca n-ai avea ce
cauta n ea.
Un afis pe zidul unei biserici: "Daca ai necazuri vino si spunene despre ele. Daca n-ai necazuri, vino si spune-ne cum ai reusit!"
Daca o biserica vrea sa stea pe picioarele ei, trebuie sa stea
mai ntai pe genunchi.
Singura dovada ca Biserica este de natura divina, este ca ea
rezista la propriii ei conducatori.
Unul din parintii Bisericii, a spus ca Biserica este la fel ca si
corabia lui Noe. Trebuie sa fie mare potop afara ca sa nduri
mirosul greu dinauntru.
Un afis: "Vino cu noi la serviciul de duminica viitoare. Daca
nu ai pacate, adu pe cineva care are!"
Cu cat petreci mai mult timp n Casa lui Dumnezeu vei
petrece mai bine n casa ta.
Participarea la serviciile bisericii se face pe baza dorintei si
nu a distantei.
Cand un membru al bisericii se odihneste, rugineste.
Este mult mai bine sa fii un membru slab al bisericii, decat
sa fii un pacatos puternic.
Sunt numai doua feluri de membri n biserica, cei care sunt
de acord cu tine si bigotii.
Sunt unii membri n biserica la fel ca baloanele. Plini de aere
si explodeaza la cea mai mica atingere.

Multi din membrii bisericii care sunt n trenul mantuirii si-au

luat bilete la vagonul de dormit.
Atentie la membrii bisericii cu gura deschisa si portofelul
nchis.

Copacii padurii
Intr-un articol publicat n Reader's Digest, se spune ca
oamenii de stiinta au constatat ca radacinile copacilor atunci cand
se ntalnesc secreta o substanta care reduce competitia dintre ei.
De fapt, acest fungus necunoscut ajuta ca radacinile unor copaci
cu totul diferiti unul de altul sa se lege laolalta. In felul acesta o
ntreaga padure este conectata ca un singur organism. Daca unul
din copaci are acces la umiditate, altul la substante hranitoare,
altul la mai multa lumina, toata padurea beneficiaza de aceasta,
copacii mpartasind unii cu altii resursele.
Crestinii trebuie sa fie n biserica lor ca si copacii padurii,
ajutandu-se reciproc, sprijnindu-se unul pe altul.

Somnul n biserica
Vazand ca unul dintre frati doarme n timpul serviciului,
pastorul i-a zis celui de langa el:
- Frate, scoala-l pe cel de langa dumneata.
- Ba, scoala-l dumneata, a spus omul, pentru ca dumneata l-ai
adormit cu predica dumneatale.

Visele din zilele din urma

Observand ca unii din cei mai n varsta dorm de-a binelea n
timp ce pastorul predica, acesta a spus:
- Este adevarat fratilor ca Biblia spune ca n timpurile din
urma batranii vor avea visuri, dar nu n biserica.

Votarea

Predicatorul a observat ca cineva dormea n timpul predicii.

Cu voce destul de nceata a spus:
- Acum, toti cei ce doriti sa mergeti n Paradis va rog sa va
sculati n picioare.
Intreaga biserica s-a ridicat cu exceptia celui ce
dormea.Apoi a continuat cu voce tare:
- Toti cei care vreti sa mergeti n iad, sculati-va n picioare!
Somnorosul s-a trezit si a sarit deodata n picioare. S-a
uitat njur si a spus:
- Frate pastor, nu stiu ce se voteaza aici, dar vad ca numai
noi doi suntem de aceeasi parere.

Comitetul de opozitie
Unele dintre cele mai nastrusnice idei le poti auzi la
adunarile generale ale bisericilor. Daca ma veti ntreba daca mi
aduc aminte de vreuna, nu pot sa nu mentionez ideea unui frate
care a propus alegerea unui "comitet de opozitie" al bisericii,
pentru ca, spunea el: "Uitati-va cum functioneaza sistemul politic
american. Sunt doua partide care se lupta pentru putere si astfel
are loc progresul acestei tari". Binenteles ca el era din "partida
de opozitie" care lupta pentru recunoasterea oficiata.

Inchinare
Membrii bisericii au nceput nchinarea din serviciul de
seara. Tamburinele au intrat la lucru, n timp ce tobele bubuiau,
iar cantarile si rugaciumle se ridicau spre cer. In final, plin de
emotiile nchinarii, unul din membrii echipei de nchinare ncheie cu
rugaciune:
"Ah, Doamne, ne-ai binecuvantat n seara aceasta cu un timp
atat de minunat de nchinare, dar asta nu-i nimic. Pacat ca n-ai
fost aici saptamana trecuta sa fi vazut atunci"

Nu merg la biserica!
O mama i-a spus fiului ei ntr-o duminica dimineata sa se
scoale din pat si sa mearga la biserica. "Nu merg!", a spus el. "Ba ai
sa mergi!", a spus mama. "Da-mi un singur motiv pentru care ar
trebui sa merg!" "Am sa-ti dau trei", a raspuns ea:
1. Sunt mama ta, si eu spun ca trebuie sa mergi.
2. Ai patruzeci de ani si esti destul de batran ca sa stii
ce-i bine si ce-i rau.
3. Esti pastorul bisericii, si trebuie sa fii acolo.

Candelabrul muzical
O bisericuta de la tara si-a desfasurat activitatea fara
curent electric, numai cu lampi de petrol si lumanari. In sfarsit, sa introdus curentul electric si n localitatea aceea. La prima
adunare generala cineva a propus ca biserica sa cumpere un
candelabru. Membrul cu cea mai mare influenta din biserica, cel
care de fapt si impunea ntodeauna punctul de vedere, a luat
cuvantul: "Sper ca nimeni nu va vota sa cumparam un candelabru.
Dupa ce m-am cugetat mult asupra situatiei, va pot da trei motive
majore pentru care nu trebuie sa-l cumparam. In primul rand, nici
unul din noi n-am vazut cum arata unul, apoi nimeni nu stie sa cante
la el, si n al treilea rand, stim bine cu totii ca acum avem nevoie
de lumina si trebuie sa investim n aceasta directie."

Robele corului
O fetita, asistand pentru prima data la o biserica a fost
foarte impresionata de intrarea corului n sala. Coristii purtau
robe de cor. S-a ntors speriata spre bunica si a ntrebat-o. "Sper
ca nu predica toti! Nu-i asa?" Credea ca sunt preoti.

Coristul afon

O biserica avea un membru al corului care nu putea canta,

Mai multi membri i-au sugerat sa slujeasca Domnului n alte
departamente, dar omul nostru refuza cu ncapatanare. Disperat,
dirijorul s-a dus la pastor si i-a spus:
"Frate pastor, daca omul acesta nu-i dat afara din cor, eu
mi dau demisia. La fel mi-au spus toti ceilalti membri ai corului.
Va rog sa faceti ceva."
Pastorul s-a dus la coristul cu pricina si i-a spus: "Poate ca ar
fi bine sa va lasati de cor, frate!"
"De ce sa ma las?, a ntrebat omul. "Pentru ca cinci sau sase
oameni mi-au spus pana acum ca dumneata nu poti canta", a
raspuns pastorul.
"Asta nu-i nimic pastore", a raspuns coristul afon. "Peste
cincizeci de oameni mi-au spus ca dumneata nu poti predica."

"Sfaturi" pentru membrii comitetelor

1. Nu te prezenta la timp niciodata pentru sedinte, poti fi
etichetat "ncepator".
2. Nu spune nici un cuvant n prima parte a sedintei, aceasta
ti va da un aer de ntelept.
3. Fii cat se poate de vag in ceea ce spui; acest fapt i face
pe altii sa nu se irite.
4. Cand exista ndoieli si pareri mpartite recomanda
nfiintarea unui subcomitet.
5. Fii primul care sa propui terminarea sedintei, faptul te va
face popular printre ceilalti; toti de fapt asteapta acelasi lucru.

Definitia unui comitet

Comitetul este un grup de oameni, care luati cate unul nu
pot face nimic, dar care se aduna cu totii la un loc pentru a decide
ca nu se poate face nimic.

Criticile comitetulul
O femeie din biserica se mira, minune mare, de ce toata
lumea critica, comitetul bisericii. "N-au facut absolut nimic!",
zicea ea continuandu-si mirarea.

Explicatie
Motivul pentru care cele zece porunci sunt atat de scurte si
concise este ca ele n-au fost elaborate de un comitet.

Crestinul
Crestinul este cel ce nu iubeste lumea, dar iubeste pe toata
lumea.

"Stalpii Bisericii"
Cand marele arhitect Christopher Wren a construit
Primaria din Windsor, notabilitatile orasului au comentat ca marea
cupola nu este prea bine sustinuta si au "recomandat" arhitectului
sa mai puna doi stalpi de sustinere.
Arhitectul care si cunostea meseria, dar care era
constient si de absurditatea si insistenta "recomandarii" liderilor
politici, a construit ntr-adevar nca doi stalpi, dar care nu ajung
sa sustina n nici un fel cupola proiectata de el. Ei sunt mai scurti
cu cativa centimetri, neajungand la tavan. Iluzia optica creata de
artist, i-a pacalit pe liderii orasului care au fost multumiti ca
recomandarea lor fusese luata n serios.
Turistilor care viziteaza azi aceasta capodopera
arhitecturala, li se arata de fiecare data cei doi stalpi falsi, care
par sa sustina structura, dar care nu participa cu nimic la povara
de mii de tone a cladirii.

In urma vizitei sale la lerusalim, apostolul Pavel, vorbeste

despre Iacov, Chifa si Ioan, "care sunt priviti ca stalpi" ai Bisencii.
Cei trei erau ntr-adevar stalpii Bisericii, care sustineau poverile
ei. Din pacate sunt asa de multi crestini n zilele noastre care par
sa fie stalpii unor mari lucrari, dar ca stalpii lui Christopher Wren,
nu sunt decat nselatoare iluzii optice.

Parabola bisericii moarte

O persoana a sunat pe pastorul unei biserici si i-a spus ca
ar vrea sa vina la biserica, dar dorea sa fie clar de la bun nceput
ca el nu voia sa vina la nchinare n fiecare duminica, nici la
studiite biblice din timpul saptamanii, nu avea timp pentru a vizita
bolnavii, si nici sa depuna marturie celor care nu-L cunosc pe
Dumnezeu, nu voia sa cante n cor sau sa faca alte activitati n
biserica.
Pastorul l-a felicitat pentru dorinta sa de a veni la
biserica, dar l-a informat ca biserica pe care o cauta el se alta la
o alta adresa. Omul nostru a luat o harta si s-a dus sa gaseasca
biserica.
Cand a ajuns la adresa indicata, a trebuit sa dea fata cu
consecinta logica a atitudinii sale apatice. Statea n fata unei
biserici parasite, gata de demolare.

Pe urmele lui Hristos

Spunand ca noi calcam pe urmele lui Isus Hristos, Domnul
si Mantuitorul nostru, spunem nu numai ca noi cei credinciosi Lui
dorim sa traim o viata, sfanta si de biruinta mpotriva pacatului, ci
si o viata de martiraj, o viata dedicata Domnului nostru chiar cu
pretul vietii ei. Asa au nteles majoritatea din cei ce L-au proslavit
cu moartea lor de martiri.
Policarp, venerabilul episcop al Smirnei, prieten si elev al
apostolului Ioan, a declarat la varsta de 84 de ani n fata

consulului roman care-l ancheta pentru credinta sa: "86 de ani ai

vietii mele L-am slujit pe Domnul meu si nu mi-a facut nici un rau.
Cum as putea rosti o blasfemie fata de Regele si Mantuitorul
meu?"
Intr-un mod asemanator, John Hus, curajosul pastor din
Praga, atunci cand a fost arestat, judecat si condamnat la ardere
pe rug n anul 1415, a ingenuncheat si s-a rugat: "Doamne Isuse,
iarta-i pe toti dusmanii mei!" nainte ca flacarile rugului sa-l
mistuiasca, John Hus s-a rugat cu glas tare: "In tine Domnul meu,
mi-am pus ncrederea; nu ma lasa sa ma rusinez de Tine"
Focul a stins vocea acestei rugaciuni ce n-a pierit nsa
niciodata din inimile oamenilor. Reforma al carui "luceafar" este
considerat John Hus, a biruit, ea fiind stropita de sangele unor
martiri ca Johm Hus.

Cum sa devii un crestin de forma:

1. Inscrie-te ca membru n biserica, dar fa ca toti sa stie ca
tu nu te implici cu nimic n viata ei.
2. Aranjaza-ti toate sfarsiturile de saptamana astfel ca sa
te poti nchina Domnului n aer liber si nu n cladirea mbacsita a
bisericii.
3. Fa tot ce-ti produce placere. n definitiv poti sa te rogi
pentru a fi iertat mai tarziu.
4. Bombaneste zgomotos atunci cand unii abordeaza
subiectul banilor. Isus n-a cerut nici o donatie de la nimeni.
5. Critica aspru pe conducatorii bisericii. Probabil ca au
nevoie de cineva sa-i tina n umilinta.
6. Nu-ti asuma nici o responsabilitate n viata bisericii, ti
cere prea mult timp sa-ti cheltuiesti departe de familie.
7. Du-ti copiii cu masina la scoala duminicala si ia-i apoi tot
cu masina. Pana si Domnul o sa vada ca faci totul pentru a fi un
parinte crestin model.

8. Nu vorbi niciodata despre credinta ta n familie sau la

lucru. Oamenii te pot eticheta drept fanatic.
9. Viseaza cu ochii deschisi atunci cand pastorul predica. Ai
mai auzit tu destule chestii de acestea.
10. Tine Biblia la vedere n camera de zi. Arata bine atunci
cand ti vin musafiri.
11. Roaga-te atunci cand esti n aglomerari de trafic.
Aceasta il face pe Dumnezeu sa stie ca esti pe aproape.
12. Petrece-ti duminicile dimineata stand acasa. Cum sa te
asociezi cu acei "ipocriti" care merg la biserica? Vei fi obisnuit sa
fii departe de ei cand va veni Domnul.

ABC-ul vietii crestine

Asculta ntai si dupa aceea vorbeste.
Binecuvanta si nu blestema.
Credinta n Domnul sa-ti fie taria.
Dragostea acopera o sumedenie de pacate. Iubeste deci.
Edifica-te zilnic prin rugaciune.
Fugi de poftele carnii.
Gaseste totdeauna latura buna a lucrurilor.
Harul lui Dumnezeu este ndeajuns sa fii mereu bucuros.
Ignorarea altora nicicand sa nu fie pomenita n viata ta.
Judeca-te pe tine nsuti, caci judecata este a Domnului.
Lumina ta sa-ti fie Cuvantul stant.
Munceste cu drag, ca pentru Domnul oriunde vei fi.
Nu ncerca sa te dai altul decat cel ce esti.
Opune-te oricarui rau, oricarui pacat.
Partasia cu fratii caut-o mereu.
Rabda ispita si vei fi biruitor.
Sacrifica-te pentru binele altora.
Stiinta adevarata se capata prin frica de Domnul.
Taci atunci cand n-ai cuvinte de zidire.

Tinuta ta sa-ti fie modesta si decenta.

Urmareste pacea si neprihanirea.
Zeciuiala este datoria ta fata de Domnul.

Statistica
Nouasprezece din douazeci de crestini s-au ntors la
Domnul nainte de-a mplini varsta de douazeci si cinci de ani.
Dupa 25 de ani, numai unul din 10.000 de oameni.
Dupa 35 de ani, numai unul din 50.000 de oameni.
Dupa 45 de ani, numai unul din 200.000 de oameni.
Dupa 55 de ani, numai unul din 300.000 de oameni.
Dupa 65 de ani, numai unul din 500.000 de oameni.
Dupa 75 de ani, numai unul din 700.000 de oameni.
Este deci atat de imperios sa predicam Evanghelia tinerilor,
sa crestem copiii n "cunoasterea si frica Domnului". 0 data cu
trecerea anilor, devine tot mai greu pentru ei ca sa-L primeasca
pe Domnul ca Mantuitor personal. In acelasi timp ne bucuram
nespus de mult de harul maret pe care Domnul L-a acordat unora
dintre noi la varste naintate.

Gratis dar nu ieftin

Un miner i-a spus ntr-o zi pastorului unei biserici ca el nu
poate crede ca Isus i iarta pacatete, deoarece este asa de ieftin
totul, numai sa te rogi simplu si sa-I ceri iertare.
Pastorui i-a ntrebat:
- Ai fost azi la lucru?
- Da, desigur.
- Cand ai urcat la suprafata ai platit pentru lift?
- Sa platesc? Nici vorba. Am urcat n cabina si am apasat
butonul.
- Nu te-ai temut sa te ncrezi n cabina aceea a liftului? Era
gratuita.

- 0, nu!, a exclamat minerul. A fost gratuita pentru mine, dar

a costat o groaza de bani pe patronul minei.
Deodata a nteles marele adevar. Daca iertarea pacatelor
sale nu-l costa nimic, asta nu nseamna ca nu L-a costat pe
Dumnezeu. El a platit pretul trimitandu-L la cruce pe singurul Sau
Fiu, Domnul nostru Isus Hristos. Ceea ce mai ramanea minerului de
facut, era sa urce n cabina liftului credintei.

Mostenirea
Lloyd J. Ogilvie povesteste cum un avocat l-a cautat ntro zi si l-a ntrebat de un oarecare John, un tanar ce era membru
al bisericii sale. "Nu stiu unde este", i-a spus pastorul. "Nu l-am
vazut de mai multe saptamani de zile. Dar pentru ce-l cautati?"
"A primit o frumoasa mostenire o data cu moartea tatalui
sau. Trebuie sa intre n posesia averii."
Dupa mai multe zile, pastorul l-a aflat, locuind ntr-o camera
murdara, singur si disperat. Vestea buna l-a umplut de lacrimi.
"Inaintea mortii m-am certat urat cu tata si am plecat de
acasa. Sunt vinovat si nu mai credeam ca-mi va mai lasa ceva".
Se ndoia de dragostea tatalui sau, traia in amara saracie, n
timp ce o mostenire frumoasa, "i cazuse la sort".
Multi oameni nu mai cred n dragostea Tatalui, desi El a
pregatit o bogata mostenire pentru fiecare din noi. Sa nu
pregetam sa intram n posesiunea ei, ntorcandu-ne acasa la El.

Lectia ceasurilor
Carol al V-lea a dus o mare lupta pentru ca toti supusii sai
sa adopte acelasi mod de gandire n ceea ce priveste religia.
Dorind o uniformizare a crezului crestin din tara sa, a dezlantuit o
mare prigoana mpotriva celor care aveau alte pareri decat cele
oficiale. Mii de oameni au preferat sa moara decat sa se
conformeze modelului impus. Dupa o domnie destul de lunga, Carol

al V-lea a abdicat n 1556, retragandu-se la o manastire unde a

nceput sa-si omoare vremea ncercand sa potriveasca o duzina de
ceasuri sa mearga exact la fel. Falimentand n ncercarea sa, si-a
spus: "Ce nebun am fost atunci cand am crezut ca voi putea face
ca toti oamenii sa creada la fel n credinta lor crestina, cand nu
pot face nici macar doua ceasuri sa mearga la fel".
Carol al V-lea nu a fost singurul nebun care a ncercat sa-i
faca pe altii sa gandeasca la fel ca el. Din pacate, noi, romanii, am
avut parte de un asemenea nebun care ne-a pricinuit suferinti
inimaginabile, ncercand sa ne potriveasca ca pe niste ceasuri sa
aratam aceeasi ora a mandriei sale demente.

Baptistul sl penticostalul
Cand fiecare a primit rasplatirea pentru viata sa de
credinta si marturie depusa ntre oameni, baptistul a primit un
Cadillac si penticostalul un Chevrolet Caprice. In timp ce se
plimbau prin cer, penticostalul vede cu uimire Cadillac-ul
baptistului facut armonica de un pom. S-a dat jos imediat sa vada
daca poate fi de folos. "Esti ranit? N-ai patit nimic?" Baptistul se
tavalea pe jos de ras. "Nu nteleg ce-i atat de amuzant" i-a spus
penticostalul,"Ii-ai distrus masina, si mai poti sa razi?"
Baptistul a replicat "Tocmai l-am vazut pe papa. I-au dat
patine cu rotile".

Surpriza frizerului
Un rabin s-a dus la frizer. Dupa ce a fost tuns s-a
pregatit sa plateasca. "Nu trebuie sa platiti. Eu nu iau bani de la
rabini pentru tuns!", a spus frizerul. A doua zi de dimineata,
frizerul a gasit o paine evreieasca pe treptele frizeriei.
Peste cateva zile, un preot catolic a venit sa se tunda. Cand
sa plateasca, frizerul i-a spus: "Eu nu iau bani de la preoti pentru

tuns!". A doua zi de dimineata frizerul a gasit o sticla cu vin pe

treptele frizeriei sale.
Peste alte cateva zile, un pastor penticostal a mers sa se
tunda. Cand sa plateasca, frizerul i-a spus: "Eu nu iau bani de la
pastori pentru tuns!". A doua zi de dimineata, frizerul a ntalnit 15
pastori penticostali gata de tuns la usa frizeriei sale.

Darnicia
Ligheanul
Bruce Thielemann, pastorul Primei Biserici Prezbiteriene
din Pittsburgh, a povestit conversatia cu unul din membri bisericii
sale. Acesta i-a spus:
"Voi predicatorii vorbiti mult despre darnicie, dar ar fi cazul
sa stiti ca ori de cate ori abordati acest subiect, nu faceti nimic
altceva decat teologia ligheanului."
"Teologia ligheanului? N-am auzit nca de asa ceva pana
acum. Ce vrei sa spui cu aceasta?"
"Adu-ti aminte ce a facut Pilat atunci cand a avut ocazia saL elibereze pe Isus. A cerut un lighean si si-a spalat mainile, vrand
sa spuna ca pe ei nu-l priveste aceasta problema si ca el nu este cu
nimic vinovat. Dar Isus, cu o seara nainte, a cerut si El un lighean
si a spalat picioarele ucenicilor Sai. Asadar, de fiecare data se
ajunge la teologia ligheanului. Pe care l vei folosi?"

Corbul
O vaduva saraca nu mai avea nimic sa dea de mancare
copilasilor ei ntr-o seara de iarna grea. Crezand ca vor uita de
foame pana a doua zi, a nceput sa le citeasca din Biblie. Pasajul sa nimerit sa fie despre Ilie care a fost hranit de catre corbi n
pustie. Cel mai mic a fugit repede si a deschis usa.

- De ce deschizi usa? Este foarte frig si asa n casa, a zis

mama suparata.
- Deschid sa intre corbii, a spus mezinul. Nu mai avem nimic
de mancare n casa. Dumnezeu va trimite corbii Sai.
Primarul satului care tocmai trecea pe acolo a ascultat
discutia dintre vaduva saraca si copiii ei, a intrat n casa si le-a
spus:
- De azi ncolo, eu sunt corbul lui Dumnezeu pentru voi.

Ultima picatura
La un circ, un barbat foarte putemic si demonstra forta
n fata unei audiente numeroase. Strangand puternic n pumni a
stors o lamaie, dupa care a spus:
"Ofer 200 de dolari pe loc aceluia care poate sa mai stoarca
un strop macar din aceasta lamaie". Din sala s-a ridicat un barbat
scund si slabut. A luat lamaia si spre uimirea tuturor, a mai stors
un strop din ea. Uimit peste masura, artistul l-a ntrebat: "Care
este secretul puterii dumneatale?"
"Practica", a zis el. "Am fost casier la biserica timp de
douazeci de ani".

Atac de inima
Pentru ca Ion a castigat la loto doua milioane de dolari,
sotia s-a temut ca nu cumva o asemenea veste sa-l socheze si sa
faca vreun atac de cord. L-a chemat pe pastor, ca sa-i comunice
acesta, mult mai priceput ca ea la asemenea treburi.
- Frate Ioane, a spus pastorul. Ce ai face dumneata daca ai
castiga doua milioane de dolari?
- Ce as face? Pai, as da imediat un milion la biserica frate
pastor. Auzind o asemenea veste, pastorul a cazut jos murind de
un atac de inima. Dupa ce am spus aceasta ilustratie n biserica pe
care o pastoresc, la Chicago, n introducerea colectei, am primit

de la un crestin sugubat, un cec de 1 milion de dolari. Cel care se

semna pe cec era "Dumnezeu".
Relatand apoi bisericii ntamplarea, unii au nteles ca cecul
era chiar adevarat, si ca n sfarsit, biserica avea bani suficienti.
Probabil ca acesta este motivul pentru care nu mai contribuie
financiar la biserica. Puteau totusi sa-si dea seama ca nu era nimic
serios, deoarece nu mi s-a ntamplat nimic. Cunoscandu-i pe
romani, nu garantez ca n-as fi facut un atac de inima n cazul unui
cec veritabil.

Cel mal mare serviciu

Un senator l-a ntrebat pe un pastor ce ar putea face
Statul pentru biserica de azi. "Simplu", a raspuns pastorul.
"Desfiintati bancnotele de 1 dolar".

Betivul mort
Unul din betivii notorii ai orasului a murit de ciroza.
Pastorul a fost chemat sa oficieze nmormantarea. Fratele lui, un
betiv si el, i-a promis pastorului 10.000 de dolari daca va spune ca
fratele lui a fost un sfant. Pastorul a promis ca o sa se mai
gandeasca la aceasta propunere.
La nmormantare a spus: "Stim cu totii ca defunctul a fost
un betiv si si-a torturat o viata ntreaga sotia si copii, dar n
comparatie cu fratele sau care este de fata, a fost un sfant".

Rugaciunea
Pastorul ntreba biserica: "Este cineva printre
dumneavoastra care are nevoie de rugaciune ca Dumnezeu sa-l
izbaveasca din unele slabiciuni?".
"Da", a raspuns un barbat din primele randuri. "Rugati-va
pentru mine, pentru ca simt un risipitor nrait. Arunc banii n

stanga si-n dreapta de parca dolarii ar creste in crengile

copacilor", spuse omul cu o figura spasita.
"Ne vom ruga cu totii pentru eliberarea fratelui nostru" zise
pastorul, "dupa ce vom face colecta mai ntai".

Taxele
Un inspector de la taxe, l-a sunat pe pastorul bisericii
interesandu-se de unul din membrii bisericii sale. "Zice aici n
formulare, ca a dat trei mii de dolari la biserica anul trecut. E
adevarat, sau nu?" "N-am aici evidentele naintea mea", zise
pastorul, "dar va asigur ca daca nu i-a dat, i va da!"

Anuntul
Pastorul si ncuraja biserica nainte de colecta: "Fratilor sa
dam de bunavoie, cu generozitate, potrivit cifrelor raportate la
taxe".

Daruit cu bucurie
Tata i-a dat lui Jonny o bancnota de 5 dolari pentru
colecta de la scoala duminicala, si 1 dolar pentru ca sa-si cumpere
nghetata la terminarea bisericii.
In drum spre casa de la biserica, tata a observat ca Jonny
avea nca cei 5 dolari la el. "Cum de nu i-ai dat la colecta?", a
ntrebat tatal.
"Pai, sa vezi, predicatorul a zis sa dam cu bucurie, iar eu
mi-am dat seama ca pot da cu mai multa bucurie hartia de 1 dolar
decat cea de 5", a zis Jonny.

Tinere de minte
"Nu stiu de unde sa va iau. Precis v-am mai vazut undeva,
dar mintea imi joaca renghiuri. Trebuie sa ne fi cunoscut candva!
Semanati poate cu cineva cunoscut mie. Ciudat!"

"Nu-i nimic ciudat", a raspuns celalalt. "M-ati vazut de

multe ori, si nu-i de mirare ca nu vreti sa ma recunoasteti. Timp
de douazeci de ani am trecut cu fariuria colectei pe langa
dumneata, fara ca sa pui ceva nauntru".

Betivul pocait
Un betiv notoriu s-a ntors la Dumnezeu printr-o
convertire spectaculoasa. Nu mult dupa aceea s-a dus la biserica
ntr-o duminica si a pus ultimul banut la colecta. Rezultatut a fost
ca a trebuit sa vina pe jos de la biserica, nemaiavand bani pentru
biletul autobuzului.
Carciumarul a auzit de aceasta ntamplare si l-a luat n
bascalie cu prima ocazie cand s-a ntalnit cu el. "Am auzit ca ai
prostit de tot. Ti-ai dat ultimii bani la biserica si ai venit pe jos
acasa!"', a spus acesta ranjind batjocoritor. "Nu m-am prostit nici
macar pe jumatate cum ma prosteam cand dadeam ultimul banut
carciumei dumitale", a ripostat omul. "Atunci ti dadeam ultimul
banut si nici macar nu mai puteam sa merg pe jos acasa. Ma duceau
altii!"

Colecta
Cand a trecut colecta pe langa el, tanarul student avea
doar 25 de dolari, banii pentru scoala, dar ndemnat de inima sa
buna, a dat totul pentru lucrarea misionara. Un bogatas, care
statea pe acelasi rand a pus doar 25 de centi n farfurie. A doua
zi, tanarul a primit un cec de 250 de dolari, o mare si placuta
surpriza pentru el, iar bogatasul a primit vestea ca se muta soacra
la ei.

Zeciulala
Dorind sa se laude cu darnicia lui, cineva a spus: "N-am sa
fiu ca unul din voi, un zgarcit. N-am sa dau numai a zecea parte

bisericii, am sa sporesc la a douazecea parte". Din pacate, sunt

multi crestini care "sporesc" astfel n darncia lor. Unii au ajuns
pana la cifre mult mai "mari". A suta parte din venitul lor.

Credinta - necredinta
Credinta vede invizibilul, crede incredibilul si primeste de la
Dumnezeu imposibilul.
Credinta se termina acolo unde ncepe ngrijorarea si
ngrijorarea ncepe acolo unde se termina credinta.
Credinta inseamnia sa crezi ceea ce nu vezi si sa vezi ceea ce
crezi.
Ateul nu-L poate gasi pe Dumnezeu din aceleasi motive
pentru care hotul nu poate gasi un politist.
O ntrebare buna pentru un ateu este ca dupa ce a mancat o
mancare gustoasa sa-l ntrebi daca crede n existenta bucatarului.
Sperantele cele mai intime ale unui ateu este ca Domnul sa
nu intreprinda ceva ca sa-i tulbure planurile.
Ateul este o persoana care flutura pumnii n vant mpotriva
lui Dumnezeu n a carui existenta nu crede.

Corabia lui Noe si magarul

Iosif Trifa, ntemeietorul Oastei Domnului, relateaza
urmatoarea ntamplare. 0 reproducem din cele 600 de istorisiri
ale sale, n limbajul sau atat de colorat.
Intr-o stransura de oameni, se vorbea ceva n legatura cu
potopul si corabia lui Noe, discutandu-se ceea ce scria Calendarul
Lumina Satelor din anul 1929, despre corabia lui Noe si cutremurul
din Balcani.
Un tanar ce umblase prin scoli si se tinea "nvatat" mare, lua
n zeflemea cele spuse n Biblie despre corabia lui Noe. "Eu - zise

tanarul - ca om cu scoala si carte, nu mai pot crede azi n astfel de

basme... cum oare ar fi putut ncapea toate dobitoacele ntr-o
barca lunga de 300 de coti si lata de 50 de coti? ... si pe deasupra
si mancare pentru ele.. sa creada cine poate astfel de basme".
Atunci, ridicandu-se, un batran credincios astfel grai:
- Dragii mei, eu am auzit o istorie pe care o povestea mosul
meu si spunea ca a auzit-o si el de la alti batrani.
Cica atunci cand au nceput ploile potopului, Noe a poruncit
dobitoacelor sa intre n corabie. A strigat pe camila de la sud:
- Camila intra n corabie!
Si camila a intrat. A strigat apoi pe ursul de la nord:
- Ursule iutra n corabie!
Si ursul a intrat. A strigat elefantul si elefantul a intrat n
graba.
Intr-o vreme, iata vine si magarul. Noe i striga si lui:
- Magarule, intra n corabie! Dar magarul s-a oprit cu mirare
la usa corabiei zicand:
- Ce nseamna aceasta barca? Uite e numai de 300 de pasi de
lunga si de 50 de lata si, Noe vrea sa ne stranga aici pe toate
dobitoacele; ba nca si mancare sa ne puna. Camila, ursul, elefantul
si celelalte animale au intrat pentru ca sunt dobitoace proaste si
nu-si dau seama despre ceea ce fac... nsa eu, care am studiat prin
scoli si am nvatatura multa, nu pot sa cred ntr-un astfel de lucru
imposibil... Astfel judecandu-se, magarul zabovea sa intre n
corabie.
Atunci, ridicandu-se, Noe i striga:
- Magaruie! Aici nu-i vreme de ocoselile tale, mars nauntru,
si apucandu-l Noe de urechi, i trase una buna mai omenindu-l si
peste spate cu un bat. Si a intrat magarul n corabie si a aflat si el
loc mpreuna cu celelaltei dobitoace.
- Te rog sa nu ma vatemi! Grai atunci tanarul "cel nvatat"
ntru rasetele oamenilor - si de atunci nu s-a mai apucat sa
combata cele spuse de Biblie.

Ce ne dati n locul lul Dumnezeu

Era n pauza, dupa ora de filosofie, la Facultatea de
Constructii din Timisoara. Lectorul se ntretinea cu studentii pe
coridor. Printre altele afirma:
"Predicatorii pocaitilor sunt deosebit de abili sa exploateze
crizele ivite n viata oamenilor. De exemplu, moare cineva drag din
familie. Imediat, acesti predicatori vin si-L ofera pe Dumnezeu ca
suport moral n asemenea momente grele. Astfel, unii se pocaiesc."
"Tovarasul lector, a spus unul dintre studenti, care era
credincios, fiecare din noi vom avea asemenea momente grele n
viata. 0 sa ne moara parinti, frati, prieteni, copii. Daca noi suntem
marxisti atei, ce ne-ati oferi ca suport moral n asemenea
momente de criza din viata?"
"Nu am nimic de oferit n locul lui Dumnezeu", a spus
lectorul, si a dat sa plece.

Palma lul Dumnezeu

Incandescent n discursul furibund mpotriva lui
Dumnezeu, un profesor ateu din Berlin, a facut spre surprinderea
tuturor o afirmatie stranie:
- Unde este Dumnezeu? Daca ar exista ar veni acum sa-mi
traga o palma pentru tot ce am spus mpotriva Sa. Sa vina daca
exista. Iata, stau aici. Astept...
Ridicandu-se ncet din primele randuri ale audientei, un tanar
a naintat spre tribuna profesorului. Cand a ajuns la un pas n
dreptul lui, i-a tras o palma zdravana, spunand: "Un avertisment
din partea lui Dumnezeu!"

Pierderea credintei
Un baietas a fost atat de impresionat de lectia de la
scoala duminicala si mai ales de desenul atat de frumos sub care

scria: "Aveti credinta n Dumnezeu". Inspre casa, se uita cu

bucurie la hartia colorata pe care o primise. Vantul nsa, i-a smuls
desenul care a zburat pe fereastra deschisa a autobuzului.
- Opriti autobuzul. Mi-am pierdut credinta n Dumnezeu!, a
strigat copilul. Soferul a oprit si hartia colorata a fost
recuperata. Cei mari din autobuz au comentat: "Binecuvantata
este inocenta copilarieii". Cineva nsa, cu mai multa ntelepciune, a
adaugat:
- Am fi mult mai fericiti daca am fi tot atat de ntelepti sa
cerem o oprire din iuresul vietii atunci cand suntem n real pericol
sa ne pierdem credinta noastra n Dumnezeu!

Scepticul
Zilele noastre au creat atatia sceptici care pretind ca
numai ceea ce cade sub incidenta simturilor noastre este demn de
crezare. Un astfel de sceptic declara unui credincios batran: "Eu
nu pot crede n existenta a ceea ce nimeni n-a vazut. Suntem
fiinte rationale!"
"Ai vazut vreodata Franta?", l-a ntrebat batranul.
"Nu, dar au vazut-o altii".
"Deci, pot sa adaug ca tu crezi si ceea ce au vazut altii nu
numai ceea ce ai vazut tu?"
"Exact!"
"Nu te supara. Ti-ai vazut cumva vreodata creierii? Sau
altcineva i-a vazut?"
"Nu"
"Dar crezi ca ai creieri, nu-i asa?", a adaugat batranul.

Nebun sau mincinos

S-a petrecut ntr-un satulet din judetul Arad. Brigada de
propagandisti atei au adunat satul la Caminul Cultural. Au discutat
mai multe ore despre inexistenta lui Dumnezeu, despre cuceririle

stiintei, despre zborurile cosmice, despre Univers. Au raspuns mai

multor ntrebari, iar la plecare, masina care trebuia sa-i duca n
alta comuna, unde sa "raspandeasca lumina stiintei", ntarzaia sa
soseasca. Cel mai nversunat ateu dintre ei a tras o njuratura de
Dumnezeu. Un batran care era prin apropiere si a auzit njuratura
s-a apropiat de tovarasul frumos mbracat si i-a spus:
- Domnule tovaras. Bag sama ca dumneata ori esti nebun, ori
un mare mincinos.
- Cum vorbesti asa cu mine, mosuie?, a ntrebat tovarasul
profund jignit.
- Apai eu alta nu vad c-ar fi. Ne-ai spus aici la camin ca
Dumnezeu nu exista, iar acum te-am auzit ca-L sudui. Ori esti
nebun, ca sudui pe cineva care nu exista, ori ne-ai mintit pe toti.
Tovarasul a plecat capul rusinat si n-a mai scos nici un
cuvant.

Din serviciile bisericii

Unitate
Doi oameni, ce facusera cunostinta unul cu celalalt de
curand, intrasera ntr-o conversatie pe teme religioase.
"Esti protestant sau catolic?", ntreba primul.
"Protestant", raspuse al doilea.
"Si eu! Ce denominatiune?"
"Baptist", sosi raspunsul.
"Si eu!", spuse primui cu entuziasm. "Conventia de nord sau
cea din sud?"
"Conventia din nord."
"Si eu'", striga acum primul.
Apoi conversatia continua tot asa, ntrebare, raspuns, din ce
n ce mai aprins. In cele din urma cel dintai ntreba:

"Baptist din Conventia de nord, conservator, din regiunea

Marilor Lacuri, fundamentalist, adept at Conciliului din 1879 sau
baptist din Conventia de nord, conservator, din regiunea Marilor
Lacuri, fundamentalist, adept al Conciliului din 1921 ?"
"Baptist din Conventia de nord, conservator, din regiunea
Marilor Lacuri, fundamentalist, adept al Conciliului din 1912."
"Piei,ereticule!"

Cele zece porunci

In unul din romanele sale, Sara Orne Jewett, povesteste
ca pe drum spre casa unui capitan de vas, un pensionar a vazut o
multime de bete colorate n rosu si galben, care erau nfipte ntrun ogor, aparent fara nici o logica. Curioasa, l-a ntrebat pe
capitan, care era rostul acelor bete ciudate. Acesta i-a explicat
ca atunci cand a arat prima data ogorul, aproape ca si-a distrus
plugul lovindu-l de niste stanci ce sunt pana aproape la supratata
ogorului. Pentru a ocoli pe viitor acele zone periculoase, a fixat
betele colorate.
"Intr-un sens, Dumnezeu a facut la fel atunci cand ne-a dat
Cele Zece Porunci..." - a zis el. "Ele semnalizeaza zece domenii
periculoase din viata omului. Evita-le si nu-ti vei prinde plugul."

Entuziasm
O sora ce traia ntr-un mod energic, sonor, predicile pe
care le auzea, vizita de aceasta data o biserica formala. "Amin!",
spuse sora dupa ce predicatorul afirmase ceva, dandu-si astfel
acordul ei.
"Sora", spuse omul cu ordinea ce era prin apropiere, "Va rog
sa va retineti. Nu permitem asa ceva n aceasta biserica."
Dupa cateva clipe, purtata de mesajul predicii, ea striga din
nou: "Amin! Slava Domnuluit Aleluia!"

Omul de ordine veni n graba la ea: "Sora! Trebuie sa ncetati

imediat sau sa plecati!"
"Nu am vrut sa deranjez... dar sunt atat de bucuroasa de
cand L-am gasit pe Domnul, explica ea.
"Poate ca L-ati gasit pe Domnul", comenta omul de ordine,
"dar sunt sigur ca nu L-ati gasit n biserica aceasta!"

Morti pe campul de lupta

Un baietel se opri n fata unei placi mari de bronz din
holul unei mari biserici. "Ce sunt cu toate numele acestea nscrise
pe aceasta placa", ntreba el pe ecumenicul ce-l nsotea.
"Acestea, fiule, sunt numele celor care au murit n slujba",
raspunse acesta. Apoi baiatul ntreba din nou: "n care slujba? n
cea de dimineata sau n cea de seara?"

Din viata de pastor

Aproximativ
Stim cu totii cum functioneaza ceasul romanului. De obicei
cu jumatate de ora dupa... Asa se face ca de multe ori serviciile
anuntate de fratele Galis ca vor ncepe la ora 18:00, ncepeau de
fapt la 18:30. Acuzat fiind de unii crestini vesnic nemultumiti, ca
nu spune adevarul, fratele Galis a gasit o formula de acoperire.
Anunta ca serviciile vor ncepe "n jur de ora 18". Ferindu-se
mereu de cifre exacte, obiceiul s-a statornicit. La un botez pe
malul Lacului Michigan, n rugaciunea de deschidere a
evenimentului, fratele Galis s-a rugat: "Doamne, Iti multumim
pentru cele n jur de 23 de suflete care fac legamantul azi cu
Tine". S-ar putea sa fi avut dreptate.

Nedumerire

In drum spre casa, dupa o duminica grea, am ntrebat-o pe

sotia mea de ce au ras fratii din biserica atunci cand am anuntat o
anumita cantare n comun. "Tu chiar nu stii ce ai spus?" "Nu draga.
Am anuntat o cantare comuna naintea colectei". Da, dar ai spus:
"Va rog sa ocupati locurile si sa cantam o cantare comuna stand
asa n picioare".

Ascultare
Suntem atat de familiari cu biletelele care vin la amvon,
mai ales atunci cand nu le doresti. Un copil, cu ambele sireturi de
la pantofi desfacute, a venit la mine la amvon cu un astfel de
biletel. I-am multumit si i-am atras atentia asupra sireturilor care
amenintau sa-l mpiedice si sa-l faca sa cada. "Leaga-ti sireturile,
ca ai sa cazi", i-am spus eu, aratandu-i obiectele cu pricina. A
executat imediat, n fata ntregii biserici, langa amvon, s-a aplecat
imediat si a nceput, stangaci cum era, sa-si lege sireturile, facand
abstractie de sutele de oameni care-i urmareau miscarile.
M-am gandit atunci la ascultarea noastra de Dumnezeu. N-ar
trebui sa executam imediat?

Muzicuta
Fiind la amvonul bisericii, mpreuna cu un pastor din
Romania, am primit un biletel, prin care un frate, dintr-un alt oras
american, ma anunta ca "dorea sa slaveasca pe Domnul cu o
cantare la muzicuta". Aratandu-i biletelul fratelui din Romania, iam spus. "De obicei nu onorez asemenea biletele, dar acesta se va
duce n orasul sau si ma va vorbi de rau pe mine si biserica pe care
o pastoresc, daca nu si tot orasul Chicago. Ma va face de ras, dar
am sa-l pun." Asa am si facut. Fratele a scos din buzunar o
muzicuta, a lovit-o de podul palmei de cateva ori si a cantat o
cantare. Cand melodia s-a terminat m-am ridicat n picioare sa-i
muitumesc si sa anunt unnatorul punct al serviciului divin. N-am

apucat sa spun nici un cuvant, pentru ca din celalalt buzunar al

hainei, fratele a scos o muzicuta mai mare, cu care a nceput o alta
cantare.
Am ramas n picioare asteptand terminarea celei de-a
doua melodii. Biserica zambea.
Cand a terminat, am dat din nou sa spun ceea ce doream,
dar n-am apucat, pentru ca fratele s-a grabit sa anunte el;
"Fratilor, acum am o cantare si cu gura". Zambetul tuturor s-a
transformat n ras, mai ales dupa primul vers al cantarii, care suna
astfel: "Doamne, da-mi ntelepciune". Intreaga biserica a raspuns
acestei rugaciuni cu un "Amin!" puternic. Cineva a completat in
golul sonor care a urmat: "Da-i Doamne!"

Introducerea de la ncheiere
Impreuna cu un grup de tineri din Timisoara, n anii
studentiei, faceam adesea misiuni in diferite orase si sate. Cei
care ne nsotea mereu n calatoriile noastre, de fapt mentorul
nostru spiritual, era Dionisie Giuchici. De obicei, n serviciile
bisericii pe care o vizitam, eram bine primiti cu cantarile si
poeziile noastre, ba chiar uneori eram solicitati sa vestim Cuvantul
lui Dumnezeu. Cand Dionisie recita din poeziile sale, avea obiceiul
sa faca o introducere, mai ales acolo unde nu aveam acces la
amvon pentru a predica. Lucrurile nu s-au petrecut asa, ntr-o
biserica, dintr-un oras, caruia n-am sa-i dau numele din motive
lesne de banuit. Pastorul, care cunostea obiceiul lui Dionisie, l-a
anuntat cu o poezie, dar a remarcat: "Fratele va recita o poezie,
fara introducere".
Dionisie s-a conformat anuntului, a recitat poezia, dar la
terminarea ei" a spus: "Deoarece fratele a spus sa nu am nici o
introducere, voi avea o ncheiere". A urmat o ntreaga predica,
spre disperarea celui de la amvon.

Razboiul muzical
Una din misiuile grupului nostru de studenti a fost la Valea
Mare, un sat minunat, pe valea Crisului Alb. La intoarcere, seara
tarziu, n vagonul comun al unui tren de navetisti, ncercam sa ne
gasim putina limste. Urma o noapte de calatorit pana la Timisoara
si de schimbari de trenuri. A doua zi trebuia sa mergem la scoala
sau la serviciu. Ne-am gasit unde sa ne odihnim.
Prin tumul de tigari, sa-l tai cu cutitul, calatorii, multi din
ei bauti bine, jucau carti, iar pe la mijlocul vagonului, un radio cu
tranzistori, mergea la maxim. Ritmurile unor melodii populare te
scoteau din minti. Ce am mai fi putut sa facem? Daca plecam din
vagonul acela nu ne mai gaseam locuri, si apoi, nu era nici o
garantie ca nu vom da peste aceeasi atmosfera. Norocul nostru a
fost cu Pavel Alasu. Pavel s-a ridicat de pe scaun, a luat din plasa
de deasupra cutia cu trompeta sa. Si-a potrivit-o pe ndelete si a
nceput sa cante. Duelul muzical n care se angajase a dus la
potolirea adversarului, nu neaparat prin decibelii superiori ai
alamei trompetei, ci prin faptul ca oamenii din jurul celui cu
tranzistorul doreau sa asculte muzica lui Pavel. Vagonul soios, urat
mirositor, plin de cartofori, s-a transformat pe nesimtite in
biserica. Dumnezeu se proslavea prin copiii Sai.

Fratele Ion
In biserica din Oradea, unde am activat timp de 8 ani, lam avut ca pastor pe socrul meu. Responsabilul bisericii (cel care
se ocupa cu partea administrativa a bisericii) era fratele Chis
Mihai. El locuia peste drum de biserica, si era cunoscut ca vechi
lucrator n zona Bihorului. Intr-o duminica dimineata, fratele Chis,
l-a abordat pe pastorul Strengaru, anuntandu-l ca un bun
predicator din Moldova, un prieten de al sau este n sala si-l ruga
pe pastor sa-l ia cu el la amvon sa predice. Zis si facut, pastorului
i s-a indicat persoana, careia i-a facut semn sa-l urmeze la amvon.

Omul a executat imediat, si am vazut cum socrul meu era urmat la

amvon de o persoana necunoscuta, care tinea sub brat un caiet din
acelea de mai multe foi, cu coperti de plastic de culoarea rosie.
Mi-am imaginat ca are schitele predicilor n el.
Dupa ce a nceput serviciul divin, pastorul a anuntat ca n
urma unei cantari a corului bisericii, din Cuvantul lui Dumnezeu va
vorbi fratele Ion. Acesta s-a ntors spre pastor si l-a ntrebat:
"Dar ce trebuie sa vorbesc?" "Frate, din textul citit, sau daca
aveti dumneavoastra un alt pasaj biblic, nu avem nimic mpotriva",
a replicat socrul meu. "Domnule", a spus omul speriat, "eu n-am mai
vorbit ntr-o biserica niciodata. Eu nu sunt credincios. Am venit
pentru prima oara la biserica".
Dupa cantarea corului, pastorul Strengaru a anuntat:
"Fratele Ion nu va vorbi acum. Are anumite probleme personale.
Speram ca va predica alta data".

Inspectorul predicator
Stim cu totii cu cata usurinta se acorda amvonul fratilor
veniti din alte parti, mai ales n bisericutele de la tara. Era
suficient ca sa intre cineva mbracat ca la oras, ca sa fie chemat
sa predice.
In judetul Bihor, a fost numit inspector al cultelor, un
fost profesor de istorie, om de treaba, cu frica lui Dumnezeu.
Avea rude penticostale si stia multe despre noi si credinta
noastra. Cand ne-am ntalnit ntr-o zi, mi-a spus: "Domnule Lascau!
De ce nu va instruiti putin oamenii dumneavoastra? ata ce mi s-a
ntamplat. M-am dus n satul R., la biserica penticostala. Cum am
intrat, m-am asezat pe ultimul rand de scaune din sala. Imediat ce
m-a vazut, cel de la amvon a anuntat ca "fratele de la oras care a
venit acuma, este rugat sa ne vorbeasca din Cuvant". M-am ridicat
n picioare si am spus:

'Fratilor, eu nu obisnuiesc sa predic. Am venit numai ntr-o

vizita de lucru la dumneavoastra. Stiti, eu sunt noul inspector al
cultelor'."

Dupa revolutie
Prima mea calatorie in Romania dupa revolutie, a avut loc
imediat dupa mpuscarea lui Ceausescu. In 28 decembrie 1989
intram cu trenul n tara mpreuna cu dr. Iosif Ton prin vama de la
Episcopia Bihor. Nu voi uita niciodata sentimentele acelea de
bucurie amestecate n acelasi timp cu spaima mortii care plutea
nca peste orase ca Timisoara. La biserica baptista pastorita de
Petru
Dugulescu, renumitul om politic de azi, pe usile de sticla
ale bisericii scria cu litere mari si rosii: "TRAGETI". Indemnul
suna mai mult decat ciudat n acele conjuncturi.
La Oradea, dupa cateva ntruniri la Sala Sporturilor cu
toti credinciosii baptisti si penticostali din oras, s-a organizat o
ntrunire a tineretului din aceste biserici, intrunire gazduita de
Biserica Baptista nr. 2 din Oradea. Am vorbit scurt, asa cum mi
statea bine ca subaltern al doctorului Ton (lucram atunci ca
traducator-editor la Societatea Misionara Romana din Wheaton
Illinois), lasandu-i lui timpul pentru predica.
In timpul predicii sale, el l-a citat pe Jerry Farwell care
ar fi spus ca: "daca penticostalii au voie sa sara peste banci n
biserica, de ce n-ar avea si baptistii voie sa doarma pe ele". In
ciuda mesajului sau deosebit, adresat celor tineri, predica
doctorului Ton cu greu nvingea n mine oboseala si nepotrivirea
ceasului meu biologic cu noua situatie.
La terminarea unui serviciu lung, m-a ntrebat cum a fost. Iam spus: "Frate Ton, cred ca sunt baptist. Am dormit la predica
dumneavoastra".

Biblioteca

Predicand la o nunta care avea loc n Biserica "Emanuel"

din Anaheim,
California, pastorita de Rev. Lazar Gog, am statuit pe cei doi
fericiti, ca atunci cand si au de reprosat ceva sa procedeze cu
tact. Am dat exemplu pe pastorul meu asociat din Chicago, care
uneori cand observa anumite lipsuri la mine si la felul meu de a
predica, nu mi le pune pe tava, ci peste cateva zile mi aduce o
carte, care "se ntampla" sa contina informatii tocmai n domeniul
n care am nevoie. In timp ce povesteam aceste lucruri, pastorul
Gog, care era n spatele meu la amvon, a spus cu voce tare:
"Spune-i fratelui Galis sa-mi cumpere si mie carti".
Sunt momente cand "mingea e atat de frumos pusa" ca nu
poti rezista ispitei sa nu "sutezi". Contand pe prietenia pastorului
si pe faptul ca nu era prima data cand ne permiteam asemenea
tachinari, am raspuns: "Fratele Galis nu are atatia bani. Dumneata
ai nevoie de o biblioteca ntreaga".

Comunicare
Obisnuia sa vina la biserica noastra din Chicago, un
student de culoare din Africa. Biserica l adoptase ntr-un fel si-l
sprijinea uneori fianciar. Il chema Alex.
Intr-o duminica dimineata, ne aflam in biroul pastorului si
discutam despre serviciul care trebuia sa nceapa imediat dupa
ora de rugaciune. Stiind ca in sala era Alex, studentul negru, l-a
rugat pe unul din tinerii bisericii sa mearga n sala si sa-l aduca pe
Alex.
Dupa cateva minute, Eugen Nasui (acesta era tanarul) a sosit
de mana cu cel mai mic copil al meu, de vreo trei ani atunci. Pe
mezinul familiei noastre l cheama Alex.

Arabul sugubat

Raji este un arab crestin din Iordania care si-a facut

studiile la Timisoara, dupa care s-a casatorit cu Ileana, o
credincioasa penticostala din Gurahont, judetul Arad. Ne-am
mprietenit. In ajunul plecarii noastre in Statele Unite ne-a vizitat
la Oradea mpreuna cu familia Brancovan. Am petrecut o duminica
de neuitat. De neuitat mai ales pentru situatia comica ce s-a
creat.
La masa de amiaza, Raji ne-a spus o poveste araba, cum un
tanar sarac, la casatorie nu avea cu ce sa se ncalte. Un bun
prieten s-a oferit imediat sa-i mprumute pantofii sai. In timp ce
alaiul de nunta nainta prin mijlocul satului, prietenul mirelui alerga
alaturi de el, spunandu-i cu voce tare: "Ai grija cum calci cu
pantofii mei. M-au costat o groaza de bani. Nu calca n gropi! Nu
da cu ei n pietre!"
Suparat de atitudinea acestui om care tinea cu orice pret
ca lumea sa stie ai cui sunt pantofii, un alt prieten al mirelui, i-a
spus acestuia: "Arunca pantofii nememicului. Iai pe ai mei". Zis si
facut. Mirele a luat pantofii celuilalt si alaiul nainta din nou.
De data aceasta, mesajul s-a schimbat. Alaturi de mire si
mireasa, noul binevoitor l sfatuia cu voce tare: "Mie nu-mi pasa de
pantofi. Tu esti prietenul meu. Poti sa calci cum vrei cu ei. Poti sa
dai n pietre. Nu-mi pasa".
Am ras cu totii de talcul povestii arabe. Timpul trecea
repede si trebuia sa mergem la biserica. Am decis ca vom merge la
biserica baptista sa-l auzim predicand pe Paul Negrut, nainte de a
iesi din casa, Valer s-a plans sotiei sale, Mariana, ca pantalonii noi
pe care-i cumparase erau prea largi si ca nu avea curea. Raji s-a
oferit imediat sa-i dea cureaua sa de la pantaloni. Valer a luat-o
fara sa-si dea seama atunci de posibilele implicatii ale gestului.
La biserica baptista era o aglomeratie ngrozitoare. Cu
chiu, cu vai, am ajuns pe unul din culoarele de la perete ale
bisericii unde trebuia sa stam n picioare ca sardelele ntre sute
de alti curiosi ca noi. Pe la mijlocul serviciului, Raji care statea n

spatele lui Valer, a nceput sa-i spuna cu voce tare, astfel ca

auzeau toti cei din jur: "Nu-i asa ca te simti bine cu cureaua mea?
Poti sa te ncorzi cat vrei. Nu-mi pasa daca se rupe. Tu esti doar
prietenul meu".
Cu greu pot uita privirile nedumerite ale celor din jur,
fata rosie ca racul a lui Valer si rasul isteric care ne apucase pe
toti care stiam fondalul acestor cuvinte.

Alelula!
La amvonul Bisericii Penticostale nr. 1 din Oradea, predica
Valer Brancovan. Textul era despre ospatul lui Belsatar din cartea
lui Daniel. Dupa obiceiul sau, vrand sa fie dramatic si descriptiv al
atmosferei acestui banchet regesc, Valer a nceput sa spuna: "Din
toate colturile imperiului, din provincii, au nceput sa vina
renumitele vinuri si bauturi". De undeva din spatele bisericii, o
sora care de obicei intervenea n timpul predicilor, a spus cu voce
tare: "Aleluia!". Valer s-a oprit pentru cateva secunde, s-a uitat
spre mine si i-am facut semn sa continue.
"Apoi n aburii alcoolului, cand mintile mesenilor erau tulburi,
n timp ce de la balcoane se presarau petale de trandafiri, au
intrat dansatoarele". Din aceeasi parte a salii din nou, si mai tare
ca nainte: "Aleluia!".
Valer s-a oprit, s-a ntors din nou spre mine si a ntrebat cu
voce tare:
"Petre, ce se petrece aici?"
I-am spus sa continue. Nu era nimic neobisnuit. Era aceeasi
sora care spunea "Aleluia!" cand trebuia si mai ales cand nu
trebuia.

Fratele F
Iarna, vara sufletului, se organizau evanghelizarile. La
sate, mai ales. Aproape n fiecare seara eram plecat undeva ca sa

predic Evanghelia. Intr-una din aceste seri am fost invitat ntr-o

comuna, nu departe de Oradea. Pentru ca fratii ma cunoasteau au
decis sa conduc eu ntregul serviciu de evanghelizare din seara
aceea. Cred ca a fost ultima data cand am acceptat o asemenea
aventura.
Aventura, pentru ca de fapt, conduceau cei care-ti
sugerau pe cine sa pui sa predice, sa cante sau sa recite. Dupa ce
mi s-a sugerat sa pun vreo trei predicatori si cateva cantari si
poezii, ma gandeam sa-mi rezervez macar 20 de minute la
ncheiere pentru predica de chemare la pocainta.
Chiar nainte sa ma ridic sa predic, am primit un alt biletel
n care eram rugat sa-l pun sa predice pe fratele F. Cel care era
cu mine la amvon, din satul respectiv mi-a sugerat "sa-l punem si
pe fratele". L-am chemat la amvon. Dupa o cantare urma sa
predice. Eu renuntasem deja. Doream doar sa nu scap de sub
control situatia si sa putem ncheia serviciul macar la ora 10.
I-am spus fratelui F care sosise deja la amvon, ca trebuie sa
ncheiem la ora 10:00. Mai avea cca 25 de minute. Spre
surprinderea mea, acesta mi-a spus cu candoare: "Eu n-aud frate!
Sunt surd". Pentru a comunica totusi cu el, am scris imediat pe o
foaie de hartie: "Mai aveti 25 de minute pana la 10 cand trebuie
sa ncheiem serviciul". Raspunsul omului m-a dezarmat total:
"Frace, eu nu sciu carce!" n concluzie, nu mai aveam cu cine
sa comunic. M-am lasat n voia Domnului.
Fratele F s-a ridicat sa predice si spre surprinderea mea
a citat o serie de versete din Scripturi care-mi erau destinate.
Subiectul era ca cei umili, cei simpli sunt pusi deoparte de catre
cei ce se dau mari, dar care sunt firesti si care n-au calauzirea
Duhului. In cinci minute a reusit sa rascoale o biserica ntreaga
mpotriva mea pe care a lasat-o sa creada ca el nu putea predica
din cauza mea. Conluzia bisericii era cu atat mai mare cu cat
nimeni nu stia ce tot i-am spus eu la ureche si i-am tot scris pe
hartie. La terminarea serviciului am plecat bucuros acasa ca n-am
luat si bataie. Cuvinte greie si jigniri primisem din belsug.

La numai cateva saptamani, ntr-o duminica seara, n timp

ce conduceam serviciul divin la Biserica Penticostala nr. 1 din
Strada Ion Ghica, primesc un biletel la amvon ca fratele F este n
sala si sa-l pun sa predice. Meciul nu se mai juca pe teren neutru.
Eram acasa. Nu l-am pus. L-am localizat nsa din priviri unde se
afla n sala.
La terminarea serviciului am mers direct la el. "Pacea
Domnului frate F! Ce mai faceti?". L-am ntrebat ntr-o voce
aproape soptita. "Slavit sa fie Domnul frate! Sunt bine, multam de
ntrebare".
Cu o voce normala, i-am spus: "Frate F. De ce esti
dumneata un fariseu mincinos?" Omul s-a nfuriat de-a binelea.
"Cu numai cateva saptamani n urma erai surd.". A facut stanga
mprejur si a disparut.
Nu dupa multa vreme am aflat din partea filialei ca era
despartit de sotie, traia cu alta si umbla prin toata tara traind din
credulitatea fratilor.

Complicata simplitate
Prin anul 1975, predam la scoala duminicala a copiilor din
Bujac, Arad, mpreuna cu Emil Creanga. Parintii si aduceau copiii
duminica de la ora 4 dupa-masa si timp de cel putin o ora si
jumatate i nvatam din Scripturi. Ravna acestor copii nu ne-a
inspirat numai pe noi, dascalii lor, ci mai ales pe parintii care erau
adusi la biserica de catre copiii lor. N-am sa uit cum o fetita nu
nvata pe de rost numai "versetul de aur", ci ntregul capitol din
Biblie unde se afla acesta. Era o minune acea fetita cum recita
uneori fara nici o greseala ntregul pasaj biblic, mai ales ca era la
anii gradinitei.
In timpul unei lectii, Emil, profesor de istorie, un neobosit
"soarece de biblioteca", explica celor mici aventura apostolului
Pavel care a fost salvat de la moarte de un nepotel. Instiintat de

acesta de un complot urzit mpotriva lui, Pavel este coborat cu o

cosnita, peste zidul unei cetatui.
"Copii, Stiti voi ce-i aceea o cetatuie?", i-a ntrebat Emil pe
copiii care ascultau atenti.
Pentru ca nimeni nu ridica mana, Emil a continuat: "Cum nu
stiti? 0 cetatuie este un fort sau un castru". Confuzia noastra a
tuturor crescu vertiginos cu noile explicatii.

Misca-l Doamne!
Unul din batranii mereu tineri din Oradea, era fratele
Lotzi, o permanenta printre tineri, mai ales in caiatoriile lor
misionare prin satele din Bihor. Nu de putine ori, l-am ntalnit n
satele prin care mergeam la evanghelizari. Nu avea ravna lipsita
de pricepere sa predice cu orice pret, ca multi alti evanghelisti
itineranti din acele meleaguri. Se bucura n modestia sa sa fie
mpreuna cu fratii, mai ales la "serbari", ntruniri de cantare si
rugaciune la care participau numerosi frati, si care durau de la
cinci ore n sus. La o astfel de adunare a participat inspectorul
cultelor, Melenco, un fost ofiter de securitate, un dusman nrait al
Evangheliei si al credinciosilor. Din nefericire pentru el, s-a
asezat langa fratele Lotzi, care participa, cum avea obiceiul, la tot
ce se petrecea n adunare, cu tot entuziasmul care-l caracteriza.
In timp ce batranul striga: "Aleluia! Amin! Vorbeste Doamne!", a
observat ca vecinul de langa el nu reactioneaza nici ntr-un fel la
cele predicate de la amvon. A nceput sa se roage pentru el,
zicand: "Misca-l Doamne! Misca-l Doamne, pe pietroiul asta".
Pentru ca si nsotea rugaciunea cu lovituri zdravene cu cotul n
"pietroiul" de langa el, inspectorul a trebuit sa iasa afara.

Psalmul eliberator
Prezenta inspectorului Melenco n biserica starnea
spaima, mai ales a pastorilor sau a celor care conduceau serviciile

divine. Se aseza de obicei, pe ultimele randuri din biserica din

Oradea, si participa fara nici macar o umbra de sentimente pe
fata, la ntreg serviciul religios din duminica aceea. Bietul pastor,
stiindu-se urmarit si sub colimatorul inspectorului se astepta ca
luni sa fie chemat la biroul sau si admonestat pentru te miri ce.
Toate nsa pana ntr-o zi, cand inspectorul a venit la o ora de
rugaciune. Pentru ca stia cat de mult ura inspectorul sa stea n
picioare, cand era observat de majoritatea din biserica data fiind
statura sa, cel care conducea serviciul de rugaciune a avut
inspiratia sa citeasca Psalmul 119. Tot psalmul. Toate cele 176 de
versete. Rar si apasat. Inspectorul a rezistat pana la versetul 85.
A fost ultima sa ncercare sa "inspecteze" biserica n timpul orei
de rugaciune.

Intrebari incomode
Pentru ca n ultima vreme se constatase ca n timpul
serviciilor din biserica participau tot mai des informatori ai
securitatii, pastorul a avut o idee exceptionala pentru a-i
"ntarca" pe acesti curiosi. A ndemnat fratii sa stea de vorba unii
cu altii, si fiecare sa marturiseasca celui de langa el cum s-a
ntors la Domnul. Spre disperarea celor care trageau cu urechea,
fratii special asezati langa ei, au nceput ei sa-i interogheze: "Cum
va numiti? Aveti familie? Unde lucrati? Cand v-ati ntors la
Domnul? Cum a fost prima rugaciune? Unde v-ati botezat? Cine va botezat?", etc. Dupa astfel de interogatorii, cei care trageau cu
urechea, au decis sa traga de la distanta.

Reumatism
Imediat dupa revolutie, noua biserica: "Tabor" din
Oradea, pastorita de Ioan Bogdan, a deschis o misiune a bisericii
printre tiganii din Dumbrava-Bihor. Cel care s-a daruit acestei
lucrari de raspandire a Evangheliei ntre tigani a fost si este

fratele Pasca. Inconjurat zilnic de zeci de puradei, Pasca le-a

vestit nu numai Evanghelia, ci a ncercat sa-i nvete si putina
carte. Biserica infiintata de el a devenit obiectul curiozitatii
fiecarei delegatii crestine straine. Strainii erau mari amatori de
fotografii si filmari cu peisajul pitoresc al cartierului de tigani, cu
entuziasmul specific acestei etnii.
Cand o astfel de delegatie a sosit dintr-una din tarile de
jos, pastorul Bogdan i-a dus ca de obicei sa vada biserica de
tigani. In introducerea oaspetilor, Bogdan i-a anuntat pe fratii
tigani ca delegatia sosise sa-i ajute. A urmat o izbucnire vesela de
"Aleluia!" si "Slavit sa fie Domnul!". Cand Bogdan a anuntat ca
fratii sositi din strainatate doreau sa ajute comunitatea lor si
ntregul cartier, entuziasmul tiganilor n-a mai cunoscut margini.
Cand nsa pastorul a specificat ca fratii doreau sa creeze locuri
de munca pentru cei din cartier, s-a lasat deodata o liniste
ciudata, spintecata doar de glasul unei tiganci mai batrane:
"Frate, da' noi avem reuma"
Ori de cate ori mi aduc aminte de aceasta ntamplare, ma
gandesc ca tot la fel de caraghioase sunt scuzele noastre atunci
cand Dumnezeu ne cheama la evanghelizarea celor din jurul
nostru. Iubim atat de mult darurile Duhului Sfant, dar atunci cand
El ne trimite sa-I fim martori, sa lucram cu darurile primite, ne
loveste dintr-o data "reuma".

Prima mpartasanie
Impreuna cu Valer Brancovan, actual pastor n
Sacramento, California, am participat la un botez n apa la
Portland, Oregon, n biserica pastorita de prietenul nostru Nicky
Pop. Dupa ce s-a terminat serviciul divin, ntr-unul din parcurile
magnifice de pe malul Raului Columbia, am pornit cu totii spre
apele maretui fluviu. Ne revenea sarcina din partea conducerii
bisericii, ca sa oficiem Cina Domnului celor proaspat iesiti din apa
botezului. Unul cate unul, mbracati n haina alba a Noului

Legamant, candidatii se ndreptau spre masa unde le nmanam

painea, simbolul Trupului Mantuitorului si apoi paharul, simbolul
Sangelui Divin care a curs spre mantuirea tuturor.
Emotionati, uzi, patrunsi de taina si sfintenia momentului,
noii nostri frati, primeau cu bucurie sfanta mpartasanie. Valer le
ntindea blidul cu bucatelele de paine, iar apoi, eu le nmanam
paharul, n timp ce citam fiecare din noi versetele cunoscute din
Scripturi. I-am intins paharul, unei tinere adolescente spunand:
"Beti toti din el. Este sangele Domnului, sangele Noului
Legamant!". Tanara a luat paharul, a sorbit cam jumatate din el,
dupa care l-a ridicat n sus sa vada cat a mai ramas, a mai baut
putin, dupa care, cu o voce candida si un oftat a spus: "I can not
do it. Is too much!" (Nu pot. E prea mult). Imediat mi-am dat
seama ca n romaneasca ei aproximativa a nteles ndemnul meu un
pic diferit: "Beti-l tot...". Nu putuse tot si s-a scuzat gratios.

Placinte cu varza
De foarte multe ori, oboseala si stresul la care sunt supus
ca pastor, ma face sa fiu predispus depresiei. Mai ales duminica
seara. La terminarea serviciului divin, dupa predica, ma simt
epuizat si doresc liniste. De obicei ma retrageam n biroul meu,
aflat la subsolul bisericii si asteptam ca lumea sa plece, pentru ami cauta familia si apoi, ultimii sa pornim spre casa. Nu de putine
ori, auzeam o bataie nceata la usa, si dupa ce raspundeam celui ce
batea, intra n biroul meu sora Deznan. La cei peste 70 de ani ai
ei, era de fiecare data bine dispusa. Intra pentru a da mana cu
mine nainte de a pleca acasa, pentru a-mi spune cat de mult
apreciaza efortul meu de a pastori biserica, si mai ales cat de
mult se bucura de Cuvantul lui Dumnezeu pe care-l predicasem n
seara aceea. Imi spunea ca era constienta ca noi romanii nu avem
asemenea obiceiuri, sa spunem cuvinte de apreciere celui care ne
predica Evanghelia, dar ca ea, ntelege ca si eu eram om, si ca
aveam nevoie de cuvinte de apreciere a muncii mele. Uneori scotea

dintr-o punga de plastic cateva bucati de placinte cu varza si mi le

nmana cu atata dragoste, ca era greu de refuzat, mai ales ca erau
placintele mele favorite.
Daca ar trebui sa enumera motivele pentru care nu mi-am
dat demisia din slujba mea de pastor, placintele cu varza ar fi si
ele pe lista.

Limba profetica
Fiecare vorbitor public si aduce aminte (de cele mai
multe ori rusinandu-se) de gafele sale lingvistice, nascute din
ignoranta sau uneori din pricina emotiilor. Am putea face liste
ntregi de asemenea perle pe care le-am auzit de-a lungul anilor.
Nu de mult am anuntat ca o anume sora va canta o poezie. Dupa ea,
amendandu-ma imediat, a urmat un frate care a anuntat ca daca
sora a putut canta o poezie, de ce n-ar ncerca si el sa recite o
cantare.
Am auzit anuntandu-se de la amvon ca vor fi poezii
"reclamate", ca va urma un "sol de cor", sau anuntandu-se
rugaciuni pentru vindecarea unui picior "imputat", ca pacatul este
o stare de "graviditate" din care numai Dumnezeu ne poate
scoate, sau ndemnul sa "frenodam" a anumita melodie. Gafele
predicatorilor n-au limite. Dar oricum, cu ei mai avem rabdare. Mai
nvata. Cu proorocii este nsa o situatie mult mai grava. Ei vorbesc
n Numele lui Dumnezeu. Gafele lor au implicatii teologice mult mai
profunde. Cum ati reactiona sa auziti pe cineva adresandu-se prin
proorocie astfel: "Suflete cu ochelari si cizme de cauciuc din
randul doi..."? Sau, dupa ce fratii au admonestat pe o proorocita
care n mesajul ei afirmase ca Domnului nici nu I-a trecut prin
minte de ce sunt n stare copiii Sai, a vrut s-o repare la
urmatoarea rugaciune spunand: "Poporul meu. De atatea ori ati
gresit naintea Mea si v-am iertat. Am gresit si eu acuma o data,
si pe Mine nu ma poti ierta?"

Poate, ca cea mai caraghioasa formulare

"contemporaneizata" a rostit-o cineva care a spus: "Poporule! Daca
te pocaiesti, am sa lucrez n mijlocul tau ca-n filme..".
As adauga aici, ca toate aceste gafe verbale stirbesc din
prestigiul lucrarii lui Dumnezeu, dar n acelasi timp, ele ne apartin
noua oamenilor, dovedind nca o data ca suntem creatie din lut, ca
neputinta si esecul sunt legate de noi, si ca doar harul lui
Dumnezeu este singurul care merita creditul pentru tot ceea ce
este bun n noi. Lasati la cheremul mintilor noastre, nu putem
decat sa adaugam aceste note discordante, si totusi, uneori pline
de umor, la mesajul infailibil al Evangheliei vietii.

Introducerea
Un bun nceput poate fi garantia unui sfarsit bun. 0 buna
introducere a unei predici poate fi o poarta spre o predica de
succes. Nu totdeauna suntem inspirati si reversul este si el
adevarat. Cu greu m-am mai putut redresa din gafa unui nceput
de mesaj cu cuvintele: "Iubiti frati si surori" Ce mare lucru?
Mare, atunci cand te adresezi doar barbatilor ntr-o conferinta a
pastorilor. Degeaba am ncercat s-o ntorc spunand ca surorile,
desi nu sunt cu noi, sunt n inimile noastre; sau ca n final, tot ele
iau deciziile n cele ce le vom discuta, etc.
Unul din prietenii mei a avut proasta inspiratie sa-si
nceapa predica de Pasti astfel: "La acest Pasi, as vrea sa ma ocup
putin de Maria..." A fost ntrerupt de cineva suparat din cor, care
i-a ripostat: "Ocupa-te tu de Saveta ta si las-o pe Maria n pace!"
Un pastor care vizita o nchisoare si-a nenorocit mesajul
predicii sale cu primele cuvinte; "Ma bucur foate mult sa vad asa
multa lume aici!"

Adevarul

Un pastor spuse la o nmormantare: "Acest cadavru a fost

membru n biserica noastra de peste 30 de ani!"

Umilinta
Un evanghelist urma sa tina o predica cu tema: "Smerenia".
In seara respectiva insa a facut urmatorul anunt: "Trebuia sa-mi
prezint n aceasta seara predica despre smerenie, dar auditorul
este mult mai mic decat m-am asteptat eu, asa ca voi astepta sa
tin aceasta predica ntr-o alta seara".

Un pastor tanar
Plin de emotii, trebuia sa predice pentru prima data ntr-o
biserica. Isi pregatise o predica destul de lunga si se uita speriat
printre randurile notitelor. A nceput timid si cu un glas abia
soptit. "Nu se aude nimic aici n spate!", striga cineva din sala. Isi
drese glasui si continua putin mai tare, dar la fel de ncurcat.
"Vorbeste domnule mai tare ca sa te aud si eu!", striga din nou
aceeasi persoana din ultimul rand. Disperat, rosti rastit si cat
putu el de tare urmatoarele fraze la fel de alambicate. Omul din
spate se ridica din nou: "Te rog domnule! Vreau sa aud si eu. Mai
tare!"
Din randul din fata s-a ridicat un altul care s-a ntors spre
cel din spate:
"Ce te tot plangi atat? Stai jos si multumeste Domnului, daca
nu vin sa schimb locul cu dumneata!"

Cioban sau porcar?

Un nou pastor a fost ntampinat cu destula ostilitate de
unul din diaconii bisericii. "Pastore, i-a spus acesta, tocmai
discutam ntre noi cum o sa te numim. Pe vechiul pastor l-am numit
"porcarul".

Pastorul s-a uitat putin surprins la el, dupa care a spus: "La
ultima biserica unde am fost, obisnuiau sa-mi spuna "Pastorul
turmei", dar desigur, dumneata ti cunosti mult mai bine oamenii
din aceasta biserica decat mine."

Mai este loc

Pastorul: "Cum se face ca nu te mai vad la biserica
noastra, frate?" Fratele; "Frate pastor, sunt prea multi fatamici
in biserica asta." Pastorul: "Nu-ti face probleme scumpul meu.
Totdeauna se mai gaseste loc pentru nca unul."

Dialog interconfesional
Un preot catolic se ntalneste cu un rabin evreu la o masa
ncarcata cu bunatati.
Preotul: "Spune-mi, cand ai de gand sa te lasi de reguli si
legi, si sa gusti din sunca asta de porc delicioasa?" Rabinul: "La
nunta ta!"

Teologle la apa...
Cum am intrat n incinta strandului termal de la Baile
Felix, la Apollo, pentru a-mi mai curma durerile reumatice, am si
fost interpelat de unul din fratii din Oradea: "Slava Domnului, ca
ai venit frate Lascau! Fratele acesta baptist nu crede n vorbirea
n limbi!", zise el n toata puterea vocii sale, aratandu-mi pe cel de
langa el, cu care initiase aprinse dezbateri teologice n bazinul de
not. Privirile tuturor din incinta destul de ngusta a strandului sau ndreptat spre mine. Am rosit ca un rac nainte de a intra n apa
fierbinte a bazinului. Ca sa scap cumva de situatia penibila n care
ajunsesem, i-am spus: "Ineaca-l frate! Baga-l sub apa!".

Iadul

O sora mai n varsta veni la un misionar ce predicase n

acea dimineata despre iad. "Frate", spuse ea, "n-am stiut cum e
iadul cu adevarat pana n-ati venit dumeavoastra aici!"

Rugaciunea avocatului
La o masa la care erau prezente mari celebritati,
directorul de ceremonii descoperise ca printre cei aflati in acel
loc nu era nici un cleric care sa ceara binecuvantarea bucatelor.
Asa ca, ceru unui avocat sa se roage. Avocatul se scula n picioare
si ncepu astfel: "Pentru ca nu se afla nici un preot n mijlocul
nostru, sa multumim Domnului!"

Evanghelia
Evanghelia nu este ceea ce auzim mergand la biserica, ci
ceea ce spunem altora dupa ce plecam de la biserica.
Predica Evanghelia tot timpul. Daca este necesar, foloseste
cuvintele.(Francisc d'Assisi)

10 motive pentru care eu nu ma spal!

1. Cand am fost copil am fost fortat sa ma spal.
2. Cei care se spala sunt niste ipocriti, pentru ca se cred mai
curati decat restul.
3. Sunt atatea soiuri de sapunuri si este asa de dificil sa-l
alegi pe cel care trebuie.
4. Obisnuiam sa ma spal, dar am ncetat, pentru ca e asa de
plictisitor.
5. Nici unul din prietenii mei nu s-au spalat vreodata.
6. Sunt nca tanar. Cand voi ncepe sa fiu murdar o sa iau n
considerare sa ma spal.
7. Ma spal la ocazii speciale, cum sunt Craciunul sau la
nmormantari.
8. Ca sa ma spal cere timp.

9. Apa calda nu este ntotdeauna disponibila.

10. Comerciantii de sapun vor doar sa faca bani pe spinarea
noastra.
Suna absurd si caraghios? Desigur. La fel ca motivele pentru
care oamenii nu vor sa se spele de murdariile pacatelor prin
pocainta.

Ambitia lui Wiliiam Booth

Timp de treizeci de ani, Annata Salvarii, n frunte cu
generalul William Booth, a suferit cea mai grea persecutie
dezlantuita mpotriva unor crestini in epoca modema. Dar
generalul a trait sa vada ziua cand armata sa a primit onorul n
toate tarile lumii. Regele Edward al VII-lea l-a invitat la
Buckingham Palace n 1904. Toate persecutiile si suferintele prin
care a trecut pareau fara importanta cand Booth l-a auzit pe rege
spunandu-i: "Faci un lucru bun - o mare lucrare, generale Booth!"
Cand regele l-a rugat sa noteze ceva n albumul sau de
autografe, batranul de saptezeci si cinci de ani s-a aplecat, a luat
pana si a fcut un rezumat al vietii sale:
"Majestate! Ambitia unor oameni este arta. Ambitia unora
este faima. Ambitia altora este aurul. Singura mea ambitie este
sufletul oamenilor."

Prioritatea lul Spurgeon

Cu cativa ani nainte de moartea sa, Charles Spurgeon a
primit oferta unei companii americane sa faca un turneu ntr-o
serie de orase mari americane, unde urma sa tina timp de 50 de
zile, tot atatea predici. In compensatie, firma se oferea sa
suporte toate cheltuielile de transport si cazare pentru el, sotia
sa si secretara. In plus, compania oferea suma de 50.000 de
dolari, Spurgeon a refuzat prompt. "Pot face mult mai mult. Voi

sta la Londra si voi ncerca sa castig 50 de suflete n acceasi

perioada!"

Cum auzim glasul lul Dumnezeu?

Inainte de a fi inventate frigiderele, oamenii aveau asa
numitele "case de gheata" pentru a pastra mancarea pe o perioada
mai mare. "Casele de gheata" aveau peretii grosi, nu aveau
ferestre, iar usa era foarte bine etansata. In timpul iernii, cand
raurile si lacurile erau nghetate, blocuri mari de gheata erau
taiate si transportate n aceste case, iar apoi acoperite cu
rumegus. Deseori, gheata era pastrata astfel toata vara.
Unul din muncitorii care lucra la o asemenea casa de gheata
si-a pierdut un ceas de valoare n interiorul acestei case. A cautat
rabdator rascolind tot rumegusul, dar nu l-a gasit. Apoi, n
cautarea lui l-au ajutat colegii, insa cautarea s-a dovedit a fi tara
succes. Un baietel ce le auzise zarva facuta de insuccesul cautarii
insistente, s-a strecurat n acea casa n timpul pauzei de masa, ca
apoi sa iasa afara avand ceasul la el.
Uimit, omul l-a ntrebat cum a reusit sa gaseasca ceasul. "Am
nchis usa", raspunse baietelul, "m-am ntins pe jos n rumegus si
am stat n liniste, ca sa nu mai fie nici un zgomot. Curand, am auzit
ceasul ticaind."
Deseori ntrebarea care se pune nu este aceea daca
Dumnezeu vorbeste sau nu, ci daca pastram noi suficienta liniste
si tacere ca sa-L putem auzi.

Pacatele ascunse
Cu cativa ani n urma, ntr-o vara, ma plimbam pe malul
unei balti, asa, ca sa privesc apa si vietatile din ea, dar mai mult ca
sa sperii broastele ce erau pe mal sau aproape de mal... La un
moment dat am observat o broasca mica, verde, ce nu s-a speriat
de mine. Atunci m-am apropiat. Am ngenuncheat pe iarba aproape

uscata a malului privind uimit la broasca ce se atla acum la nici un

metru de mine. Era o broscuta mica, cu ochi mari si rotunzi. Si
asa, cum ma uitam la ea, ncepuse parca, ncet, sa se deformeze,
parca se desumtla. Licarirea de viata pieri din ochii ei. Pielea ei
pur si simplu pierduse tot ceea ce continuse nainte. Parea ca un
cort care se prabuseste.
S-a desumflat sub ochii mei, ca o minge sparta, iar acum
pielea, golita de continut plutea pe apa aratand teribil,
monstruos... 0 umbra ovala atama n apa n spatele broastei
deformate. Apoi umbra disparu, iar ce mai ramase dtn biata
broscuta se scufunda usor n apa.
Auzisem eu de gandacul de apa, dar nu vazusem niciodata
unul. De fapt se numeste gandacul urias de apa, avand un corp
masiv, imens pentru un gandac, maroniu, si se hraneste cu
pestisori si broaste. Picioarele anterioare ale acestuia sunt
puternice, ca niste harpoane. Isi prinde prada cu aceste picioare,
o tine strans si o paralizeaza cu o substanta otravitoare injectata
n timpul unei vicioase muscaturi. Este singura muscatura ce are
loc. Prin aceasta el injecteaza otrava care dizolva muschii, oasele
si organele victimei - totul n afara de piele - ca apoi sa absoarba
tot continutul de asta data lichid.
Intocmai ca acest gandac, pacatele noastre ascunse pot
paraliza sufletul nostru. Si chiar daca efectele nu se vor arata
imediat, mai devreme sau mai tarziu ele vor absorbi viata din noi.

Doar o predica
Copilul unui diacon si copilul unui predicator i ascultau pe
parintii lor care discutau n timp ce serveau masa. Predicatorul
povestea o ntamplare lunga, pasionanta si fantastica, cu o asa
convingere, ncat copilul diaconului a ramas uimit si l-a ntrebat n
soapta pe fiul predicatorului: "Este adevarat ce spune tatal tau?"
Fiul predicatorului a raspuns cu indiferenta: "Nu. Este doar o
predica".

Melodia preferata
Barfitorul: " O, de-as avea eu limbi o mie!", "Noi peste tot
raspandim", "Te-ai grabit sa spui la oameni", " Vreau sa-ti spun
amice totul". " Te du n lume si spune ".
Indragostitii: "Ca doi trandafiri".
Melodia celui ce se muta dintr-un loc in altul, dintr-o
biserica n alta, fratele "Excursius": "Calatorind prin tara",
"Cunosc un loc de fericirit", " Cu viata-mi peregrind ".
Crestinui care nu are prieteni, se tine ta distanta, nu
comunica:"Ce-i cu noi, e taina mare".
Cel urmarit de politie: "A batul la usa ta cineva".
Comerciantul: "Astazi este ziua, cantareste bine".
Amatorul de meciuri: "Aud un cor de gloate multe ".
Uitucul: "Imi va ramane-n memorie o zi".
Ignorantul: " Ce bine e ca sa stii".
Crestinul "seralist" (care merge la biserica doar seara):
"Doamne, acum seara a sosit".
Somnorosul: "Chiar n ora diminetii", "Dimineata,
dimineata..."
Burlacul: "Cand va-ncepe nunta noastra".
"Unsurosul Domnului", romanul "ordinat" (de cine stie cine)
caruia i place la toate conventiile sa se amestece cu pastorii: " O.
ce bine ma simt cu alesii Domnului ".
Agricultorul: "Cu bucurie vor secera aceia".
Pescarul: "Cunosc un rau", "Raul binecuvantdrii", "
Inconsecventul: "Daca ceas de ceas".
Cei care vin rar la biserica: "Din an n an sosesc mereu ".
Zgarcitul: "Doamne n-am aur". "Eu n-am ce-Ti da Isuse".
Jucatorui la Loto: "E aproape, e aproape".
Lenesul: "E o minune cand soarele apune".

Hoinarul: "Frumos e campul verde".

Suparaciosii: "Iata stam toti aici, dati mainile".
Cel care se muta: "In curand noi vom pleca", "In lumea asta
sunt pribeag".
Lenesul: "In zadarse mai grabeste". "La munca frati pentru
Hristos".
Hotui: "Leaga-ne Doamne ".
Cel ce lupta pentru titluri: "Mai sus, mai sus m-as ridica".
Afonul: "M-auzi cum cant si totusi... ". "Rasune a noastra
cantare".
Cel care se ngrijoreaza: "Sunt prins ca-ntr-o menghina de
framantari".
Marinarul: "O arca piuteste prin nori si furtuna".
Nepasatorul: "Pentru ce sd mdframant". Cei ce dorm n
biserica: "Sd ne trezimfrati si surori".
Grabitul: "Stai pe loc si te gandeste ".
Inactivul: "Suflete, scoala din amorteala".
Pierde vara: "Vad cum n zbor se duce timpul".
Batranul: "Viata tinereasca ".
Crestinul cuprins de pofte: "Am o dorinta-nfocata".
Organizatorii conventiilor si congreselor crestine: "Chiar
dac-ar fi sa-ndur din greu ", "A mea inima suspind ".
Cel ce doreste sa predice cu orice ocazie: "In vis parca ma
vedeam".
Pesimistul: "Cand toate cad si se distrug".
Crestinul amator de "tarie"("ca si Pavel indemna pe Timotei
sa mai bea cate putin") :"Precum cerbul apa cauta ".
Ingamfatul: "Sus, deasupra stelelor".
Instabilul, crestinul care se clatina de orice vant de
nvatatura: "Azi aici, maine unde-o fi".
Sotia pastorului: " Cant-voi celui preaiubit / Cantarea lui de
jale / Cantarea unui plans adanc / Asupra viei sale".
Vizionarul: "Vad peste zi si noapte".

Cel cu dese insomnii: "Zi dupa noapte grea".

Nemultumitul: "Nicidecum, nicidecum, niciodata".
Recomandari cantaretilor
Evitati pe cat se poate alegerea urmatoarelor cantari la
ocaziile de mai jos:
La nunta:
Da, ziua cea mare groaznica va fi
Durerea mortii m-a cuprins
Valea umbrei mortii
Veniti prunci cu totii
Sosit-a ora despartirii
Suflete scoala din amorteala
Tinere pacatul pe tin' te-a stricat
Plecam pe cai necunoscute
Odata eram pacatos
Nu te pierde in deznadejde
Nu mai fi trist o suflete draga
Chiar daca-ar fi sa-ndur din greu
Mireasa iubita priveste n sus
Inainte de predica:
Plecam pe cai necunoscute
Un singur dor mai am si eu
Ce bine e ca sa stii
Stanca-n pustie
La terminarea predicii:
Fiti bucurosi frati si surori
In zadar se mai grabeste
Indeajuns mi-e Doamne
Negura mortii acum a trecut

Treziti-va frati si surori

La binecuvantari de copii:
Da-mi ulei n lampa mea (poate fi o aluzie la sculatul noaptea
la copii)
Pune Doamne dragoste-ntre trati (s-ar ntelege ca fratii nu
se prea au bine)
La botezul n apa
Pe marea viforoasa
Pierdut n lume, dupa apa nsetat
Mai aproape Doamne, catre Tine
La servciul de ordinare:
Intr-un sat ne-nsemnat (s-ar putea sa se creada destinatia
celui ordinat)
Am o dorinta-nfocata (s-ar putea crede ca ravnesc posturi
mai mari)
Mai sus, mai sus m-as ridica

Din buletinul duminical al bisericii

Urmatoarele anunturi au aparut n unele buletine bisericesti
americane:
"Surorilor! Nu uitati ca n aceasta saptamana vom organiza
vanzarea de obiecte nefolosite n gospodaria dumneavoastra, cu
scopul de a ajuta financiar biserica. Este o buna ocazie sa scapati
de toate lucrurile nefolositoare, care doar ocupa spatiul casei
dumneavoastra. Aduceti si pe sotii dumneavoastra."

"In aceasta duminica nu va avea loc serviciul de vindecare

datorita starii de sanatate a pastorului."
"Predica de duminica seara va fi despre chinurile iadului.
Veniti mai repede sa participati la repetitia de cor."
"Un nou sistem de difuzoare a fost donat bisericii noastre
de un membru al bisericii n memoria nevestei sale."
"Pastorul nostru a nceput sa predice de la varsta de 15 ani.
Punea n curtea casei parintesti niste buturugi de lemne si le
predica. De atunci si pana azi face acelasi lucru."
"La masa de dragoste a bisericii noastre de duminica
trecuta, a fost ca n cer. Multi dintre cei pe care ne asteptam sa
fie prezenti, au lipsit."

De la scoala duminicala
Din raspunsurile copiilor
Nevasta lui Lot era un stalp de sare ziua si noaptea un stalp
de foc.
Prima porunca a fost cand Eva i-a spus lui Adam sa manance
un mar.
Pe sotia lui Noe o chema Ioana de Arca.
Locuitorii Egiptului se numeau mumii si locuiau n desertul
Sara. Clima din desert era asa de rea ca locuitorii traiau n alte
parti, iar unele regiuni ale desertului se cultivau prin iritatii.
Egiptenii construiau piramide care erau de forma unor
cuburi uriase triunghiulare.
Faraon i-a fortat pe sclavii evrei sa faca paine fara paie.

Moise a condus pe evrei la Marea Rosie unde au nvatat cum

sa faca azimi. Azimile sunt paine fara nici un fel de ingrediente.
David s-a luptat cu filatelistii, o rasa de oameni care traiau
n timpurile biblice.
Nero a fost un tiran crud care si tortura victimele
cantandu-le la vioara.
Martin Luther a fost batut n cuie pe o usa la Wittenberg,
pentru ca a vandut indulgente papei de la Roma.
Samson a orbit, pentru ca atunci cand i-au tuns l-au mpuns
cu foartecele n ochi.

Noua porunci...
- Cate porunci au fost pe tablele lui Moise?, a ntrebat
nvatatorul.
- Zece pentru barbati si noua pentm femei, a raspuns o
fetita.
- Cum asa?
- Pai, pentru femei nu se poate aplica porunca a zecea, care
zice sa nu poftesti nevasta aproapelui tau.

Mica publicitate
Multumesc pe aceasta cale tuturor prietenilor, vecinilor si
colegilor care mi-au condus pe ultimul drum omul meu cel vechi.
Pierdut cea mai buna ocazie de a vorbi despre mantuirea
sutletului unui om n acceleratul Timisoara - Oradea. Gasitorului i
urez succes!
Schimb de urgenta, credinta noua, nefolosita, contra
credinta veche oricat de uzata.
Caut suflet fara chiriasi. Prefer singur n curte.
Pierdut dragoste de bani. O declar nula.

Cumpar dragoste de frati. Inditerent de religie.

Multumesc dusmanilor mei pentru staruinta si spiritul lor de
sacrificiu de care au dat dovada n ntarirea credintei mele n
Dumnezeu.
Pierdut timp pretios citind o carte proasta. 0 declar nula.
Angajez de urgenta barfitori pentru confectionarea
coroanei mele de lauri.
Profund interesat n versete biblice care justifica consumul
de alcool. Gasibil zilnic la beraria Azuga.
Tanar prezentabil. Sudii, Mercedes. Caut camera de
nchiriat. Preter similar si singura la parinti.
Cumpar rochie de mireasa nepatata.
Caut scuze spirituale pentru predici proaste.
Vand cu plata-n rate putina dragoste de frate.
Multumim
predicatorilor
si
pastorilor
bisericilor
neoprotestante pentru contributia lor esentiala la realizarea
cifrelor noastre de plan. Frizeriile "Igiena".
Caut motive biblice pentru lene.
Cumpar seminte sau rasad de curcubete.
Este declarata nula ca urmare a pierderii legitimatia cu
antetul: Biserica Crestina, pe numele Dima.
Multumim detractorilor si denigratorilor nostri pentru
publicitatea facuta.
Angajez de urgenta frizer particular sau drujbist. Absalom.
Caut spanzuratori sigure. Iuda Iscarioteanul.
Vand drept de ntai nascut pe un blid de linte si un cartus de
Kent. Esau Edomescu.
Angajez contabil sau analist programator pentru evidenta
nevestelor si soacrelor mele. Solomon.
Cumpar televizor, marca Daniel sau Patmos.
Schimb de urgenta Cadillac cu magarita vorbitoare.
Schimb tinerete tara batranete, pentru viata tara de
moarte.

Cumpar la orice pret dragoste de copii pentru taticu si

ndelunga rabdare pentru mamica.
Pierdut siguranta mantuirii la barul de noapte. Gasitorului
buna recompensa.
Caut asociati pentru construirea unui bloc cu odaie de sus pe
strada Ioan Marcu.
Vindem amvoane pliante si portabile pentru predicatori
ambulanti certati cu biserica mama.
Cumpar sarpe de arama si credinta nfocata.
Ofer inima noua, patru camere, ultra central, ncalzire
centrala, ocupabila imediat.
Inchiriez cai de lemn si troieni pacaliti gata.
Uram bunicului nostru Cornelius, "La multi ani!" si multe
binecuvantari, cu ocazia mplirii unui an de la nasterea sa... din nou.
Pierdut oaie neagra, creata. Bea orice, fumeaza orice si
raspunde la orice chemare. Alte semnalmente n-are.
Tanar predicator tin predica universala, la evanghelizari,
nunti, inmormantari, etc. Astept provincia sau orice fraier.
Vindem benzi nregistrate pentru ncurajarea predicatorilor
neinspirati. Atmostera garantata. Orice religie.

Venirea Domnului
Biletul dus-ntors
O femeie credincioasa discuta pe tren cu un slujitor al
Domnului. Dorind sa-i spuna cat de sigura este ea de viata sa
vesnica, a zis: "Am luat bilet spre cer numai ntr-o singura

directie, pentru ca nu am nici o intentie sa ma mai ntorc n lumea

aceasta. La aceasta, omul lui Dumnezeu a spus: "Ai sa pierzi multe,
pentru ca eu mi-am luat bilet dus-ntors, pentru ca nu numai ca ma
voi duce sa ma ntalnesc cu Isus n slava, dar ma voi ntoarce cu El
n putere si glorie din nou pe Pamant". Avem noi oare o asemenea
siguranta?

Inaintea Domnului
Un grup de nobili englezi, l asteptau pe regele Angliei la
palat. La intrarea majestatii sale, cu totii s-au ridicat n picioare,
au luat pozitia de drepti, onorand astfel intrarea regelui. "Ocupati
loc domnilor!", a spus regele zambind. "Va consider prietenii mei".
Apoi, a urmat glumind: "Eu nu sunt Domnul, voi stiti lucrul acesta".
Unul dintre ei, un bun crestin, a spus: "Da Sire, daca ati fi fost
Domnul nu ne-am fi ridicat n picioare. Am fi fost cu totii n
genunchi".
Pastorii au intrat n staul si au ngenuncheat naintea
Pruncului Isus. La fel au facut si magii. Cum stam oare noi naintea
Sa?

Ce nseamna: "Se va ntoarce"?

Cand am parasit Australia cu multi ani n urma, i-am spus
mamei; "Daca Dumnezeu ma va tine n viata am sa ma ntorc sa te
vad!" Au trecut de atunci multi ani. Multi i ziceau: "Doamna
Tilbot, pe cine astepti?" Ea raspundea de fiecare data: "Baiatul
meu din America se va rentoarce acasa". Sa presupunem ca cineva
i-ar fi spus: "Se va ntoarce? Ce vreti sa spuneti prin aceasta? Cu
siguranta nu asteptati o revenire vizibila, reala!" "Ba da", ar fi
raspuns ea, "l astept sa vina n carne si oase". Poate ca persoana
aceea ar fi continuat: "Dar ati primit scrisori, cadouri de la el.
Poate ca el a spus ca prin ele, el se va rentoarce acasa!" Mama ar
fi replicat: "Nicidecum, nu aceasta a vrut el sa spuna atunci cand a

zis ca el se va rentoarce acasa!" La cativa ani, am trecut oceanul

ce ne despartea si am coborat emotionat de pe vapor n portul
cunoscut, strigand de bucurie: "Mama, iata-ma! M-am rentors la
tine"
(Din predica lui L. T. Talbot: "Daca Hristos nu S-ar
rentoarce")

N-o putem scoate dln Biblie

Dr. W. Henson a tinut o predica despre cea de-a doua
venire a lui Hristos n fata unei audiente formate din teologi
dintr-o alta confesiune. La terminarea predicii, acestia i-au spus;
"Domnule Henson, noi nu vedem lucrurile asa ca dumneata. In ceea
ce priveste venirea a doua oara a lui Hristos n-o putem scoate de
nicaieri din Noul Testament!" "Aceasta asa este", a raspuns
Henson, "nici n-o veti putea scoate pentru ca cele scrise acolo
sunt pentru a ramane si nu pentru a fi scoase".

Vino. Doamne Isuse!

La sfarsitul predicii despre a doua venire a Domnului,
pastorul s-a rugat spunand: "Vino, Doamne Isuse!" A sesizat ca
cineva din sala iese destul de grabit. La terminarea serviciului, a
sesizat o tanara stand ntr-un colt al holului bisericii. S-a apropiat
de ea si, femeia suparata i-a spus: "Cum ndrazniti sa va rugati
astfel? Dumneavoastra stiti ca daca Hristos ar veni mi-ar ncurca
toate planurile? Eu nu vreau sa vina Hristos acum!" "Doamna", a
spus pastorul, "Hristos va veni ori doriti dumneavoastra, ori nu
doriti. Daca L-ati iubi, v-ati fi rugat mpreuna cu mine: Vino
Doamne Isuse"

Apa si sapun
Plecand pentru mai multe zile de la ferma sa, la oras, tatal
i-a mangaiat pe baietii sai ca o sa se rentoarca si o sa le aduca

ceva bun de la oras, daca l vor astepta la gara. In ziua sosirii

tatalui, copiii au fost foarte cuminti, s-au spalat mai cu sarg ca
oricand. La ora sosirii trenului erau n statie mbracati frumos si
curat, n asteptarea tatalui. Comentand comportamentul lor, mama
a spus ca n-au folosit niciodata apa si sapunul cu atata ravna.
Apostolul Ioan ne spune n prima sa epistola ca n asteptarea lui
Isus, toti copiii Sai vor proceda la fel: "Preaiubitilor, acum suntem
copiii lui Dumnezeu. Si ce vom fi, nu s-a aratat nca. Dar stim ca
atunci cand Se va arata El vom fi ca El; pentru ca l vom vedea asa
cum este. Oricine are nadejdea aceasta n El, se curateste, dupa
cum si El este curat". Venirea Domnului trebuie asteptata n
curatia inimii si a gandurilor. Sangele Lui ne spala de orice pacat.

Venirea Regelui
Regina Victoria a Angliei participa la celebrarea unui an de
cand Edward al VII-lea a urcat pe tronul Angliei. In urma predicii
din catedrala Canterbury, regina a spus emotionata unui prieten
apropiat: "Foarte mult as dori ca Isus sa revina n timpul vietii
mele!" "De ce, maria ta?", a ntrebat prietenul. "Pentru ca as dori
sa-I pun coroana mea la picioarele Sale!"

Cand nu va ganditi
McCheyne a fost un predicator scotian care a ntrebat un
grup de prieteni: "Credeti ca Isus Hristos va veni n noaptea
aceasta?"
Unul dupa altul, acestia au raspuns: "Cred ca nu va veni n
noaptea aceasta".
Dupa ce toti au dat acelasi raspuns, predicatorul a citat
cuvintele Bibliei: "El va veni n ceasul n care nu va ganditi".