- --- ---- -------------- -- -----------

239

238

ajuns In Etiopia. Crqtinismul a ajuns $i in Peninsula Arabiei, dar i in

4. Dupa criza misiunii in secolul al XVIII-lea, avantul

Tracia unde, in secolul a! III-lea, erau cornunitati !a Heracleea,

misionar al secole-lor XIX i XX. . --- ----- --

ipopol apoi In Macedonia, Peninsula Balcanica, Scitia Minor unde

De asemertea, se poate face o prezentare a misiunii cre tine i

exLssaq_i ma.rt rL ...

pe criterii confesionale, aceasta-din-mi-leniulal- lH-ea-e-re ti-i!; .....

Roma a reprezentat un centru de iradiere a cre tinisrnului in

toata ltalia, poate $i Panonia, dar $i in Africa de Nord, in Numidia
unde, In secolul al III-lea, se intalnesc biserici.

7.3. Misiunea eretina in primul mileniu

in

secolul al II-lea

: existau cre tini in Galia unde au avut loc $i sangeroase persecutii, in

secolul IIIin Britania.
Cre tinismul s-a raspandit mai i'ntai mai mu_lt la ora e, ora
care se aflau la intretaierea marilor drumuri comerctale ale t1mpulu1.

In acea perioada se pot identifica mai multe aspecte ale

. zisiunii cre$tine. Astfel, dupa Eusebiu al Cezareii, unii rnisionari

Secolullritill cuhoa te cre$tinarea Transiordaniei, a Anatoliei (plecand

cre$tini "zideau biserici pe temeliile apostolilor" prin toate localitatile ,

de la Antiohia Siriei), Egiptului , Greciei, Romei, iar secolul al II-lea a

largind tot rnai rnult campul de propoveduire cre$tina $i "sernanand

Persiei, a bazinului Marii Mediterane $i a Nordului Africii, provi ciile

anta sanatoasa a lmparatiei cerurilor pe intinsul intregului pamant

Frigia, Pisidia; Bitinia; Armenia romana fiind de asemenea cre$tmate

: locuit". Altii; implinind sfqtul Mantuitorului Iisus Hristos, i$i

partial.
..
.
' Astfel Sf.ntul Iustin Martirul $i Filosoful ( + 165) sene ca m1

"avutul in folosul celor lipsiti, dupa care plecau departe de

asa, savfir$ind lucru de evangheli ti $i nevoindu-se a propovedui cu

exist l'popor 1 care sa nu fie propoveduit Htistos . Sfantul Averchie: pe

la anul 180, spunea ca la Roma i pana dinc_olo de Euf at

a,

vazu

bis.erici cre$tine, comurtitati, semnul "ichtys", s1mbol al Ma tm_tor l:n

Hrist6s. Sf. Irineu (+202) spunea

ca, ct'e$tinisrnul

avna cuvantul credintei celor care nu auzisenl pana atunci nirnic

s-a raspandtt $1 m

provinciile Iberia (Spania), Alemania,-la cdtii dii:i aWt'$i Brifahia; In

despre a a ceva, i procurandu-le textul Scripturilor sfinte". Apoi unii,

"dupa ce puneau in cate un tinut strain - terneliile credintei, ace$ti

a$ezau aici pe altii ca pastori, incredintandu -le acestora

. purtarea de grija de cei noi convertiti spre a fi introdu$i in mod

Egipt, Libia, Grecia, Sitia, Asia Mica, Orient Adve:sus ha re esJ,

. temeinic in :Biseridi, dupa care plecau iara i in alte tari, la alte

10,2): Tertulian (Apologetic 37, 4, In Apologefz de l,zm?a. latzna: c,ol.

P.S.B.,3 Sucure$ti;198 I, p. 90) spunea: "Suntem de ten $1, to.tU$1, am

ajuns sa umplem pamarttul .$i toat: le. voast e, ora _! : ns le e:

are, intariti de .puterea $i de darul lui . Durnnezeu" (lstoria

isericeascii, Ill, 37, traducere Pr. prof . T. Bodogae, Bucure$ti, 1987,

..140),

fortaretele, rnunicipiile, locunle de mtalmre, taberele m1htare, ch1a

. . . in secolele IIIIV, . cre tinismul se extinde catre vest $i nord

tribunalele, adunarile electorale , palatul, senatul, forul. Numa

pana . !a frontierele Rinului i Dunarii. Se considera ca populatia

ternplele vi le-arn Iasat voua". Tot el, in Ad v_ ersus Iud_aeos 7, 4-8, rat

cre9tiniUn Irnperiul.Rornan la lnceputui secelul.ui al IV-lea e:ra de 3-4

ca cre tinismul s-a raspa dit_ $ la p tti , 0 zi, elarni: m es otarn1e :

armeni, frigieni, capadoc1em, m Asta Mtca, la mamt, pa a m S m<t,
Galia $i Britania, in ' partile sarmatilor, dacilor; germanllor, sc1trlor.
Origen aminte te de unele din neamurile de.mai SU$.

..

Din Siria una dintre cele mai importante provmcu cre tme,
Evanghelia s-a .rispandit ' In Mesopota ia. (intre T gru $i Eufrat) u
centrul cre$tin Edesa, primul ora cre$tm dm lume (m seco!ul .U). - ?1
Ca:padocia $i .Pont, cre$linismul s-a aspa dit !n Arrnema al a e1
apostol a fost Grigore Lurnini:itorul. Om Eg1pt samanj:a Evanghehe1 a

-=,,...... , .... de persoane, aproape 115 din populatia irnpetiului (lstoria

. . ise.riceascii Universala, -p. 164).
Un rol providential in istoria cre$tinismului

H1 avut 1mparatul

Mare care la anul 313 a dat libertate cre$tinisrnului prin

tul de la Milan .. Din "religio illicita" cre tinismul devine "religio
,.,,,,-...- .ta;'. a i celelaite religii din Irnperiul - Roman-. Secolul al IV-lea

consemneaza cre9tinatea rnultor popoare din. cuprinsul Imperiului

. in Rasarit, dupa armeni, s-au cre tinat gruzinii sau georgienii,

240 -:-:---:- -,.-----In Africa, abisi(1iedii s_au et_iopi nii au fost cre ti.nati ofidal- de
9i Frumentiu.
.
'

'

241

Sudan,. u--nde .cer etarile..arheolqgice au d,us, la descoperirea vestigiilor a

60 biserici. Dupa Caclerea statului vandal, Justinian s-a int. resat de

- - Popoarele' gettnanice 9i celtice au primit 9i ele -

cre9tin rea maurilor ,diJ:l,. n.ordul Africii .

mai fntai vizigotii. Gotii a9ezati in Dacia romanizataau fost

Cea mai frumoasa pagina de misiun bizaJttina, - consemnata cu

mai les de episcopullor Wulfila, dar au fost arieni. Lo gobaizii

litere de aur in-pagl'nile istoriei biseric ti universi,il . este cea a

cre9tmat gratie printesei lor Theodelinda (589-623), dar de la -

cre9tinarii slavilor prin "apostolii slavilor", Metodie

au trecut la Ortodo:Xie abia sub regele Grih1oaJd in secol ul al

Misiunea la slavi este una de o importanta majora pentrl;l cre tinism,

Un eveniment de mare importanta pentru cre9Unism este coli

pentr iviliz t{ uni ersala.- Mis unea bizantinii la s1avi s"a desfii urat

9i

Chiril.

francilor condu9i de Clovis (481-511) la anuJ 496 datorita 9i s .

- in concurenta cu misionarii_ apuseni germano-latir1i care, ca . i

sal, o burgunda cre9tina; cu -numele Clotilda. Regele s-a b6 -

bizantinii, aveau in acea zona interese politice, cultur?le . i biserice ti.

Remis cu 3000 de slujitori.

Cneazul morav Rostislav, In anul 862, s-a adre_ sat impiiratului bizant n

In anul 596, papa Grigore eel Mare (590 604) a

Mihail

al III-lea 9i patriarhului Fotie spre a i se trimite misionari pare

egumenul benedictim Augustin de la Manastirea Co'elis din

sa invete pe supu9ii siii credinta . cea adev, aratii in spiritul Script Jrii.

alti 40 de calugari i'n misiune in Anglia, ace9tii:1. bdtezand

Astfel, au fost trimi9i din Bizam Metodiu 9i Chiril, care au plecqt in

Etelbert 9i regina Berta.; In anul 695, papa Sergius a trimis mis

863 spre Moravia din Bulgaria, prin Serbia i Panoqia, ajung qci)a

frizi i'n frunte cu Willibrod, iar in anul 722, papa Griaorie at - _,

.

Velehrad. Aici au facut misiune, intemeind biserici, propoveduind

tnm1te pe ep1scopul englez Winfrid, can.Iia _ i-a _s_ chimbat. _ _ - - -

Evanghelia 9ihotezand panain anul 867, cand au plecat cu intentia de

Bonifaciu, la triburile germanice, acesta facand misiime

a merge spre Constantinopol prin Venetia. In Moravia au initiat

Thuringia , Bavaria. A fost considerat ''apostolul o-ermanilor" _

0

martirizat in 754 de pagani 9i inmo1mantat la Fulda, centrul act:i

sale misionare.
Aureolat de o glorie nepieritoare In misiunea

ucenici , pe unii trimitandu-i la cehi, croati, poloni, chiar i la ru ii

' '

kieveni . Metodiu 9i Chiril au tradus Liturghia i'n limba slav, impreunii

cu Apo,stol l, E;vangheiiarul , .OctoUwl,_ . folosin . alf betlfl .c we. s,a
numit "glagolitic". In Italia, apostolii slavilor. au ,':l.junl\ i la Rpm_ a

mileniului intai este ins-a Bizantul. Cum spu-nea Ch. Diehl,

(uncle . Chiril a intrat intr o man stire . murind tn . 869), unde a:u.fo.st

Bizantului au fost glorii ale Bizantului". - Activitatea

pr I?iti de papa Nlcolae I c. lre i-a : ac iatca fl Jn alcat.iri m_isiune:a l r

Bizantului se poate fmparti In doua perioade deosebit de

egul_a t :ilingvisruului . (cuvagtlll, lui . ; ,Dumnezeu . trebu1 ,$, 1e

stra u ite: una a secolelor IV-VI, cu apogeu in epoca

propovedu ,it doar l:n cele trei limbi considerate sacre: ebratca, w,ea?a i

Just1man care a construit biserica Sf. Sofia din Cons...........,,

latina).Ei au fast primiti apoi de.pa;pa Adr!an al.II-lea f r _l a numit}p

minune arhitehtonica impodobi ta cu o stralucire aparte; i,

870 pe . :tyretodie .. rhiep{scop p nt u Moravia

secolele IX-XI, in perioada dinastiei mecedonenilor.

botezand fn anuf873 pe ciieaziil cehBorivoi i pe sotiil_ Sa LudmUa.

Raspandirea cre9tinismului se datoreaza 9i activitiitii

i Pap.onia _, .afe til

La Constantinopol s-a .b.oteze .t Ia 864 9Uarul bulgari 8i: Bqris.

ar Il-lea

plme de zel a Parintilor Bisericii, a monahilor. Sf. Ilarion .

La

lntemeietor al unei manastiri misionare in Palestina, Sf.

Dubrowka, cre9tina, fiica cneazului Boleslaw I al Boemiei, bote at i'n

9.6 cneaz.uL ,polon Mieciislaw

s-a . casiitorit cu

c a

473) care a cre9tinat un intreg trib, Simeon Sta.lpnicul (+ 460); . .

rit. ortoqox s.lav, tmqr'atisand 9i :cre tinistnu1 orientaL Pastfl o ii!. t5>:r

(+ 532). Nu pot fi exclu$i de la misiunea crqtina nici' '

in convertirea ru9i,lor 1-a Hicut printul Vladimir care s-a botezat ip ;QS8,

bizantini . care in :relatiile lW cu Persia sauExfieinuf . - .

i samanta fnvataturii lui Hristos . Bizanful a cr:e tinat:--- _,- _'""'blemieni, macriti, alodieni. Se .poate vorbi de o influenta

p(c: Ia."A :H[]5i i Jmr$e ra:-:eoii'sf nHncipol, _. - pJ?Ip. ?_

:- Kie ului, Bo.te.z-uLUng.uri Lde asemenea, in-.faia prima

au primit credinfa Rasaritului.

,t, - -: _

a.cr.e t}n.ar ,tm

._

, ,_

243-------- ------ ---Un alt aspect al misiunii cre tine este eel din Orient, fikutii de

Dupa cre tinarea Europei i, mai ales,. dupa cre terea int1uentei

nestorieni, a ciirei arie se extinde de !araul Tigru la Marea Galbena de

, fn Orientul . Apropiaqi Balcani, apoi diderea Constantinopoluiui

3J, _ popoarele ortodoxe au fost in imposibilitate de a dezvolta

la lacul Baikal pana in Ceylon, cuprinzfmd parti din Turkestan,

Khurusan, Afganistan pfma Ia Malabar. _ .

.. .

- misienara organizata. Singuta tara ortodoxa care a avut

fn China, sub dinastia Tang (secolul al VII-lea) cre tinii

. . bi litat sa faca misiune cre tina, in sensu Iraspandirii Evangheli ei

nestorieni au avut oarecare trecere la curtea imperialiL aceasta do r

necre trm, a fost Rusia, celelalte popoare ortodoxe avand meritul

pana Ja anul 845, cfind reactia t oista a an:llat. influenta .cre tir:a. I

t aordinar ca prin Ortodoxie sa- i pastreze fiinta i identitatea

secolele VIII-XJII au fast convert1te unele tnbun turce mm ales hgurn

onalii. Un rol mi sionar deosebit au avut Tarile Rbmane care ca un

(nord-est de Baikal) i origtitii Ia nord de Pekin. Unitatea mongolii din

.i.zan.r dupa Bizanf" au ajutat pe cre tinii din Balcani i Orientul

secolul al Xlll-lea, precum i casatoria unor printese cre tine cu printi

IJlocw cu numeroase danii i carti de ritual, contribuind astfel la

mongoli, au favorizat ev ngheliz rea (de exem lu ; mama lui Kubit i

. ntinerea Ortodoxiei in aceste regiuni traditional cre tine.

Khan era o cre tina kermta) . Ap01 Ia multe curt1 mongole erau crqtmJ.

.
Se pot distinge patru perioade de misiune in istoria Bisericii
use:

Ins a dupa !mbrap area islarnisrnului . e.catre m01:goli, re ti }s t l a

dedizut, existand numeroase persecutu masacre 1mpotnva cre tmllor
(mai ales cele ale lui Tamerlan).

1. Prima perioada se int nde de la botezullocuitorilor Kievului

) p n !a cucer re t mongolii (1240).

In

secolul al XI-lea , gratie

. or pnnt.I ca Vladtm1r, unor episcopi (Leontiu + 1077, apostol al

vulm) sau unor ciHugari (Teodosie

7.4. Misiuni ortodoxe

(+ 1074), intemeietorul

. . vrei Pecerskaia);, s-au convertit triburile slave din est, fntre

ovgorod i Kiev. In convertirea la cre tjnism a acestor triburi un rol

Misiunile au aparut 1n Rasaritul Cte tin, madritai cu predica

t 1-au avut manastirile, atat cele . de calugari (existau peste

Apostolilor, apoi cu cre tinarea opoarelor cru:e se ntind pe_ :nai ?in

,,.,..,.,,"'.L"'"'' de }'? nastiri de cal ugari}ca i cele de calugarite. In secolul al

dezece secole numai 1n Europa. Insa, "ceea ce se cunoa te mm putm 1

-lea, cre tmtsmul s-a raspandit spre nord-est la triburile fino-ugrice.

ceea ce adesea mai ales 1n Apus se minimalizeaza sunt misiunile

2. A doua perioada misionara a .Bisericii Rusiei se deschide cu

ortodoxe din perioada de dupa cre tinarea Europei, rn special de dupa

vazia mongolilor (1240) i se inti dl;( pgnii in secqlul al XV-leadlnd,

despaitirea de la 1054. Din aceasta' cauzf'i . 'se afirma . de e ca

ase!11e ea: calugarii. au un rol major in misiuneala . necre$tini, . atat

Bisericile rasaritene n"'au dat importanta plenara 'mandatulm mrswnar

raspar;;d1rea cuvantului Evangheliei, c; t i prin. civilizarea celor

$i $i-au rezumat activitatea' numai la prop_:i .?e.zv?ltare: (A:ntonie

.ti. I n?rd, .i se lul al XIII-lea, s-au convertitciuzii .$ikarelii.

Plamadeala, Bisericct sh(jitoare, p. 137). Astaz1, ex1sta o recons1derare

. tatan, _PI:lmU r::IS10!19,ri ,cre tini au fost prizol).i, rii de razboi, dupa

fundarneritala arnisiunii cr $tine,'perrtru ca aceasta nu i'nseam a doar a

s-.a d1.st1ps Sfa tul Ste an d Petm (134.0-1396) care a cre tinat pe

iinplmta cl"eclinta cte tina jntr-un terit xiu necre tin. t ?a a11al ar:
cHtica a misiunilor cte tinismu1q i'oC,Cidel1tal i alans'ai"li ConceptulUJ

. . . dm p dunle nord ce

.? Rpei, ..

s ?,f

de're' cre$fillcm:, reev rzghe:f; z; ( 'a

misi' m a . re, c ,,
Biserica, structurarea et plerra,ta, o B1senca care ex1sta pentm . altn ,

pentru "lume'. De,ace e ;. ''11l.isLunea i riciiA es.te sa ea. mart.urie 1

lume . despre Hristos, sa. .mentm.a un .?I log nemt er pt 1 t1, Hn tos
lume" (Marie-Joseph Ntcolas, Theologze de la MzsstoTz, m Lumtere et
vie", IX m.50, 1960, pp. 93-94).

populatiile din jurul lacului Onega.

trvttatea , u1:; este un model c!e ; misiune cre tinii . pentru ca se

. pnn.p tru elemente misionare de mare importanta, care au

ten at n:a1 1ntai misiunea bizantina

.. nansrnuluJ .01todox d:intotdeauna:

i sunt specifice

a. Integrarea fp ti'aoitiile, opiceiurile popoarelor ce . vor . fi

. nate..i lnsu irea limbii lor pentru comunicarea rnesajulqi
angheliei. Sf. Stefan a ,cqmpus .un alfabet zyrian in care a u.1dus